22 Proba scris de limba i literatura romn

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre un personaj feminin dintr-un roman studiat, aparinnd

perioadei interbelice. n elaborarea eseului, vei avea n vedere urmtoarele repere:

- prezentarea a patru caracteristici ale romanului selectat, semnificative pentru realizarea personajului ales, prin referire la construcia subiectului i la particulariti ale compoziiei;

- ilustrarea a patru procedee de caracterizare a personajului, prin episoade/ secvene narative/ situaii semnificative sau prin citate comentate;

- prezentarea relaiilor dintre personajul ales i un alt personaj al romanului, din perspectiva statutului lor social, psihologic, moral etc.;

- exprimarea unei opinii argumentate despre evoluia personajului ales, din perspectiva finalizrii

conflictului/ a conflictelor.

Not! Ordinea integrrii reperelor n cuprinsul lucrrii este la alegere.

Pentru coninutul eseului vei primi 16 puncte (cte 4 puncte pentru fiecare cerin/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor n scris 3 puncte; utilizarea limbii literare 3 puncte; abiliti de analiz i de argumentare 3 puncte; ortografia 2 puncte; punctuaia 2 puncte; aezare n pagin, lizibilitatea 1 punct).

n vederea acordrii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum 2 pagini.

Enigma Otiliei (G. Clinescu)Ca romancier, G Clinescu este autorul primelor romane citadine de tip clasic, nu analitic. Preferinele sale sunt clasicizante, fiecare roman ntruchipnd un anume personaj care reprezint autorul nsui la vrste diferite: Cartea nunii 1933, Enigma Otiliei 1938, Bietul Ioanide-1953 i Scrinul negru 1960.Enigma Otiliei este un roman cu aciune ampl desfurat pe mai multe planuri, cu un conflict complex la care particip numeroase personaje. Este roman realist prin tem, structur, specificul secvenelor descriptive, realizarea personajelor, depind modelul realismului clasic al balzacianismului prin spiritul critic i polemic precum i prin elementele de modernitate.

In ceea ce priveste condiia femeii, romanul Enigma Otiliei, surprindentr-adevr elementele definitorii ale ipostazelor feminitii, aa cum se reflect n literatur. Din aceast perspectiv, Otilia, personajul lui G. Clinescu din romanul Enigma Otiliei este ilustrativ, prin faptul c sparge tiparele clasice, conferindu-i romanului modernitate. De altfel, femeia din romanul modern citadin depete tiparul tradiionalist, rural, nu numai prin ncadrarea ntr-un alt tip de spaiu, ci i prin libertile asumate: ea are acces la studiu, capacitatea de a lua decizii individual, de a hotr n privina propriului destin, dei este nc dependent financiar de partener. Otilia nu este un exemplu singular, ei alturndu-i-se i alte eroine ale romanelor vremii: Ela (Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi, Camil Petrescu) sau Elena Drgnescu (Concert din muzic de Bach, H. P. Bengescu).George Clinescu, important critic i prozator interbelic, ilustreaz concepia sa critic i teoretic despre roman, considerndu-l pe Balzac modelul esenial. n eseul Teoria romanului, el consider c romanul trebuie s fie o scriere tipic realist, care s demonstreze idei printr-o experien de via. n acest sens, criticul respinge proustianismul din romanele vremii sale (Camil Petrescu), optnd pentru formula realist, balzacian, creia i adaug totui unele elemente moderne, mai ales n ceea ce privete personajele.

Acestea ilustreaz o umanitate canonic, prin tipologiile n care se ncadreaz, dnd obiectivitate romanului. Ele se definesc printr-o singur trstur, fixat nc de la nceputul romanului i nu evolueaz. De exemplu, arivistul (Stnic Raiu), fata btrn (Aurica). G. Clinescu i construiete personajele i n funcie de etica lor. Astfel, unii actani sunt dominai de moralitate (Felix, Otilia, Pascalopol), iar alii - de interese meschine (Aglae, Stnic). Aceast viziune este una antitetic. Spre exemplu, inteligena lui Felix este n contrast cu imbecilitatea lui Titi, iar feminitatea misterioas a Otiliei - cu urenia Aurici.

Otilia pare a fi singura fiin care triete cu adevrat n acest roman, prin firea sa imprevizibil, spontan, ce poate produce material romanesc. Ea este un personaj complex, definitoriu, eponim. Titlul anticipeaz tema romanului care pune accentul pe caracterul imprevizibil al eroinei i care face din oper o poveste a enigmei feminitii. n intenia scriitorului, cartea purta titlul Prinii Otiliei, ilustrnd astfel motivul balzacian al paternitii, urmrit n relaiile prini-copii, n contextul epocii interbelice. Fiecare dintre personajele romanului poate fi considerat printe al Otiliei, pentru c, ntr-un fel sau altul, ei i hotrsc destinul. De pild, mo Costache i exercit lamentabil rolul de tat, dei nu este lipsit de sentimente fa de Otilia. El se gndete la viitorul ei, vrea chiar s o nfieze, dar amn la nesfrit gestul. i Pascalopol, mult mai vrstnic dect Otilia, mrturisete c n iubirea pentru ea mbin pasiunea cu paternitatea. Titlul Enigma Otiliei sugereaz comportamentul derutant al eroinei, uneori absurd care-l uimete pe Felix: Nu Otilia are o enigm, ci Felix crede c o are, mrturisete G. Clinescu, justificnd titlul romanului. Pentru orice tnr de 20 de ani, fata care l respinge, dar i d n acelai timp dovezi de afeciune va fi enigmatic.

Ea este prezentat n mod direct de ctre narator, care i atribuie rolul de observator lui Felix, la nceputul romanului: faa mslinie, cu nasul mic i ochii foarte albatri arta i mai copilroas ntre multele bucle i gulerul de dantel. Portretul personajului se completeaz prin alte trsturi, precum cochetria, bunul gust n vestimentaie: Fata subiric, mbrcat ntr-o rochie foarte larg pe poale, dar strmt tare la mijloc...

care evideniaz condiia personajului, reliefnd modernitatea acestuia, se refer la capacitatea Otiliei de a-i analiza lucid sentimentele: Eu sunt o zpcit, nu tiu ce vreau, eu sunt pentru oameni blazai ca Pascalopol. Astfel, ea ar prefera ca Pascalopol s-i fie unchi, dar nu-l refuz nici ca so, pentru c este un brbat chic, delicat, care-i poate oferi imposibilul fr s-i cear nimic.

Autocaracterizarea i completeaz portretul Otiliei, care-i cunoate foarte bine soarta de fiin tolerat, obligat s-i rezolve singur problemele vieii. Interesant este c, dei este superficial, ea are totui contiina acestei superficialiti tipic feminine: cnd tu vorbeai de ideal, eu m gndeam c n-am ters praful de pe pian; Noi, fetele, Felix, suntem mediocre i singurul meu merit e c-mi dau seama de asta.

Personajul i dezvluie complexitatea, prin caracterizarea indirect, ce reiese din faptele i comportamentul su, din modul n care vorbete i din relaiile cu celelalte personaje. Astfel, descrierea camerei fetei corespunde modelului balzacian, care propune tehnica focalizrii. Descrierea cadrului n care triete devine o modalitate de ptrundere n psihologia personajului, iar camera Otiliei, prin detaliile surprinse, vorbete despre caracterul ei dezordonat i spontan: Sertarele de la toalet i de la dulapul de haine erau trase afar n felurite grade i n ele se vedeau, ca nite intestine colorate ghemuri de panglici, cmi de mtase mototolite Faptul c era interesat de moda vremii justific bunul gust, rafinamentul, dragostea de muzic i armonie.

Comportamentul fetei este derutant pentru cei din jur. Ea impresioneaz prin naturalee, prin calitile tipice vrstei adolescentine: gust oricnd farmecul jocurilor copilreti, escaladeaz la moia lui Pascalopol stogurile de fn, cunoate detaliile rostogolirii prin iarb. Triete din plin viaa i nimic nu o mpiedic s rd n hohote sau s fie melancolic: mi vine uneori s rd, s alerg, s zbor. Vrei s fugim? Hai s fugim!

Personalitatea Otiliei este evideniat prin reflectarea ei n contiina celorlalte personaje, ca i cum ar fi vzut n mai multe oglinzi paralele, prin tehnica relectrii poliedrice. Astfel, mo Costache o consider fata cuminte i iubitoare, fe-fetia lui, pe care o protejeaz, dar nu are fora de a lua decizia nfierii ei. Aurica o invidiaz, considernd-o o rival n alegerea brbailor: E o ireat, caut numai brbai n vrst, bogai. Cel mai violent o sancioneaz Titi: Otilia este o trf care a dormit cu Felix i acum doarme cu Pascalopol. Stnic vede n Otilia o fat fain, deteapt, colegii lui Felix o consider cea mai elegant conservatoare, Aglae o detest, prin apelative precum dezmata, stricata, zanatica. Cei doi brbai ntre care penduleaz eroina completeaz acest portret: n timp ce pentru Felix Otilia reprezint feminitatea tulburtoare, pascalopol mrturisete c nu poate delimita sentimentele virile de cele paterne. Pentru ambele personaje masculine, Otilia este, ntr-o anumit etap a existenei lor, o enigm, ceea ce justific titlul romanului.

n concluzie, evoluia personajului eponim din romanul clinescian evideniaza complexitatea psihologic i dinamica interioar a figurii feminine din romanul citadin interbelic.34 Proba scris de limba i literatura romn

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie un eseu de 2 3 pagini, despre relaiile dintre dou personaje ale unui text narativ studiat,

aparinnd lui G. Clinescu. n elaborarea eseului, vei avea n vedere urmtoarele repere:

- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru construcia personajelor alese (de exemplu: tem, perspectiv narativ, aciune, conflict, relaii temporale i spaiale, construcia subiectului, modaliti de caracterizare, limbaj etc.);

- evidenierea situaiei iniiale a celor dou personaje, din perspectiva tipologiei n care se ncadreaz, a statutului lor social, psihologic, moral etc.;

- relevarea trsturilor celor dou personaje, semnificative pentru ilustrarea relaiilor, prin raportare la dou episoade/ secvene narative ale textului narativ ales;

- exprimarea unei opinii argumentate despre relaiile dintre cele dou personaje, din perspectiva

situaiei finale/ a deznodmntului.

Not! Ordinea integrrii reperelor n cuprinsul lucrrii este la alegere.

Pentru coninutul eseului vei primi 16 puncte (cte 4 puncte pentru fiecare cerin/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor n scris 3 puncte; utilizarea limbii literare 3 puncte; abiliti de analiz i de argumentare 3 puncte; ortografia 2 puncte; punctuaia 2 puncte;aezarea n pagin, lizibilitatea 1 punct).

n vederea acordrii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum 2 pagini.

Otilia si Felix George Calinescu, personalitate encicplopedica a culturii romane, a fost critic si istoric literar, poet si estetician, dramaturg si romancier.

Dupa debutul scriitorului ( cu versuri) la Universul literar iar apoi la Sburatorul, Eugen Lovinescu afirma despre acesta: Domnul Calinescu este mintea cea mai ascutita a generatiei de astazi. Am credinta ca ma va continua in critica literara , fapt ce se va si intampla in 1928, Calinescu spunand atunci: S-a ispravit e de neinlaturat sunt critic.Opera lui lui Calinescu este extrem de variata, de la poezie la cea mai complexa istorie a literaturii romane (publicata in 1941) caracterizata ca fiinda o monumentala reconstituire a fenomenului artistic romanesc, capdopera neegalata pana astazi.In 1932, George Calinescu sustinea ideea aparitiei in literatura romana unui roman de atmosfera moderna, un roman realist, deci respingea teroria sincronizarii literaturii cu filosofia si psihologia, intr-o epoca cand prima romanul de analiza psihologica, acela de tip proustian - (Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi).Aparut in 1938 si comentat, de atunci, intr-o bogata exegeza, romanul Enigma Otiliei, are ca tema principala viata burgheziei bucurestene de la inceputul decolului XX. Personajele romanului pot fi prezentate pe scurt, astfel:clanul Giurgiuveanu si clanul Tulea, intre care se declanseaza un conflict pentru avere, cea de-a doua familie urmarind sa-l mosteneasca pe batranul Costaghe, fratele Aglaiei. In pofida legaturii de sange raporturile dintre cei doi sunt reci, tensionate, marcate de suspiciuni reciproce si interesate de aspecte strict materiale, ajungand la conflicte grave. Chiar Aglaie Tulea isi jigneste fratele, sustinand ca acesta se senilizase si ca ar fi sustinut o relatie incestuasa cu fiica sa vitrega, Otilia. Pentru a-i mosteni mai repede averea, aceasta vrea sa-l puna sub stricta supraveghere a rudelor apropiate, ca sa ii poata controla afacerile. Clanul Tulea reprezinta o familie in care senilitatea precoce a barbatilor ( Titi, Simion ) se amesteca cu rautatea femeilor (Aglaie si fetele ei). Romanul devine o tragedie prin moartea prematura a lui mos Costaghe ( provocata intentionat de Stanica Ratiu), prin destramarea iluziilor sentimentale traite de Felix, prin evolutia deceptionala a Otiliei si prin imbatranirea solitara a mosierului Lodina Pascalopol, prietenul celor doi orfani ( Felix si Otilia) dar si ocrotitorul permanent al celei din urma.Otilia Marculescu reprezinta drama feminitatiidar in acelasi timp este si cel mai modern personaj al romanului atat prin tehnicile de realizare cat si prin problematica sa existentiala fiind definita prin felul de a fi, adica prin fapte, actiuni, gesturi, vorbe si ganduri.Pe langa faptul ca este fascinanta si imprevizibila, Otilia are un portret fizic ce sugereaza trasaturile comportamentului sau. Este deliata, tanara, are farmec, este cocheta,inocenta dar in acelasi timp matura: (...) un cap prelung si tanar de fata, incarcat de bucle, cazand pana la umeri. Fata subtirica, imbracata intr-o rochie foarte larga pe poale, dar stransa tare la mijloc si cu o mare colereta de dantela pe umeri (...) .Otilia este un personaj cu un comportament derutant, fiind capabila de emotii puternice, apoi trecand brusc de la o stare la alta, imprastiata si visatoare, deseori dovedind in mod surprinzator luciditate si tact. Este un amestec ciudat de atitudine copilaroasa si matura in acelasi timp: alearga desculta prin iarba din curte, sta ca un copil pe genunchi lui Pascalopol dar este lucida si matura atunci cand ii explica lui Felix motivele pentru care cei doi nu se pot casatori.In fata lui Felix are gesturi familiare, tandre, ce ilustreaza deseori o grija materna pentru el. Finalul romanului este decis in privinta destinului ce-l va avea Otilia, modernismul personajului consta si in faptul ca nimeni nu poate dezlega misterul ce se tese in jurul ei, Felix impreuna cu Pascalopol, ajungand in finalul romanului la concluzia ca dupa atatia ani, pentru ei, Otilia nu a ramas decat o enigma.Mos Costache o iubeste pe Otilica, pe fe-fetita mea, el fiind papa care primeste de la ea un strop de tinerete, lumina si vioviciune.Otilia este privita diferit de celelalte personaje ale romanului, astfel rationalul Felix vede in Otilia o fata admirabila, superioara, pe care n-o inteleg ; Pascalopol o priveste pe Otilia ca pe femeia in devenire, cu care are rabdare, dar fata de care nu distinge insa ce e patern si ce e viril in dragostea lui pentru ea. Pentru Stanica Ratiu, Otilia este o femeie cu spirit practic, care stie ce vrea si cum sa se descurce in viata: desteapta fata. Aglae o considera o zanatica, o stricata, care suceste capul baietilor din familie, deoarece chiar si pe fiul acesteia, Titi, reuseste sa-l cucereasca. Atunci cand isi exprima parerea despre Otilia, autorul introduce in roman si elemente dramatice, Aglaie sustinad un monolog.Otilia traieste drama singuratatii, toata viata fiind in cautarea fericrii dar pana in final singura admite ca nu suntem fericiti decat cinci sase ani.Felix Sima este definit de Calinescu ca fiind martor si actor, este cel care ne introduce in atmosfera capitalei din acea vreme, autorul descriind foarte bine snobismul, zgarcenia si dorinta de parvenire.Romanul pune in centrul narativ al actinunii formarea personalitatii lui Felix, din acest motiv putem considera romanul Enigma Otiliei un bildungsroman.Portretul fizic a lui Felix il ilustreaza foarte bine si pe cel moral: fata ii era juvenila si prelunga, aproape feminina de unde putem deduce sensibilitatea personajului; cu suvite mari ...ce-i cadeau de sub sapca, obrazul de culoare maslinie , iar nasul de o taietura elenica ii dadea un aer voluntar.Comportamentul, gesturile, atitudinea si faptele contureaza inca de la inceput o fire rationala, lucida, cu o mare nevoie de certitudini, cu un spirit de observatie foarte dezvoltat. Inca de la inceput simte pentru Otilia o simpatie aproape spontana care se transforma in iubire, fiind chinuit de lupta ce se dadea in adancul sufeltului sau intre a crede barfele clanului Tulea si a pastra o dragoste pura pentru fata. Il descumpaneste comportamentul derutant al Otiliei, nu-si poate explica schimbarile bruste de atitudine ale fetei, trecerea ei de la o stare la alta. O data cu plecarea Otiliei la Paris ramane deznadajduit insa nu renunta, dimpotriva, esecul in dragoste il maturizeaza, pastrand in suflet o iubire inocenta. Este foarte lucid si realist, intelegend ca intr-o societate degradata moral dragostea nu mai poate fi un sentiment pur, casatoria fiind o afacere pentru avere, deci pentru supravieturire, el insusi se casatoreste intr-un chip care se cheama stralucit si intra, prin sotie, intr-un cerc de persoane influente.In relatiile cu celelalte personaje, Felix apare ca un intelectual superior, situandu-se deasupra superficialitatii si meschinariei lumii burgheze.Este ambitios, invata sa faca eforturi pentru a se remarca pe plan profesional, este ferm si tenace, muncind cu multa perseverenta pentru a deveni un nume in medicina, publicand un studiu de specialitate intr-o revista franceza.Desi are parte de o dezamagire in ceea ce priveste dragostea, felix este rasplatit profesional, reusind sa se afirme, devenind o autoritate medicala, casatorindu-se potrivit ambitiei sale, cu fata unei personalitati politice a vremii, care-i asigura un statut social superior.Cartea trebuia sa se numeasca Parintii Otiliei, autorul schimbandu-i titlul la sugestia editorului. Tema paternitati (tema principala a romanului) balzaciana este privita din mai multe unghiuri: pentru Simion este obsesiva, pentru Stanica generatoare de delir verbal si sentimentalism iar pntru Pascalopol devine unul din cele doua moduri de a o iubi pe Otilia. Criticul Ov. Crahmalniceanu observa ca toate personajele romanului, inclusiv Stanica, pot fi parintii Otiliei, in sensul ca ii influenteaza viitorul.

32 Proba scris de limba i literatura romn

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini, despre trsturi ale romanului, ilustrate printr-o oper literar care

aparine lui G. Clinescu, pornind de la ideile exprimate n urmtoarea afirmaie critic: ,,Atenta

observaie a socialului, zugrvirea unor caractere bine individualizate, gustul detaliului, observarea umanitii sub latur moral, fresca Bucuretiului de dinainte de primul rzboi mondial, naraiunea la persoana a treia i meninerea naratorului omniscient constituie trsturi predilecte ale romanului de tip balzacian, asimilate i de G. Clinescu. (Gheorghe Glodeanu, Poetica romanului romnesc interbelic)Not! n elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constnd n formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la tem, argumentaia (cu minimum 4 argumente/ raionamente logice/ exemple concrete etc.) i concluzia/ sinteza. Pentru coninutul eseului vei primi 16 puncte, iar pentru redactarea lui vei primi 14 puncte (organizarea ideilor n scris 3 puncte; utilizarea limbii literare 3 puncte; abiliti de analiz i de argumentare 3 puncte; ortografia 2 puncte; punctuaia 2 puncte; aezarea n pagin, lizibilitatea 1 punct).n vederea acordrii punctajului pentru redactare, eseul trebuie s aib minimum 2 pagini.

ENIGMA OTILIEI (G. Clinescu) Afirmaia criticului literar Gheorghe Glodeanu despre romanul lui George Clinescu, surprinde, ntr-adevr, cele mai importante trsturi ale balzacianismului asimilat de prozatorul roman. Att caracteristicile ce in de coninut (individualizarea caracterelor, observaia social) ct i cele care se refer la forma, la tehnica narativ (narator omniscient, relatare la persoana a treia) evideniaz formula estetic balzacian, aplicat romanului Enigma Otiliei.

n primul rnd, George Clinescu, important critic i prozator interbelic, ilustreaz concepia sa critic i teoretic despre roman, considerndu-l pe Balzac modelul esenial. n eseul Teoria romanului, el consider c romanul trebuie s fie o scriere tipic realist, care s demonstreze idei printr-o experien de via. n acest sens, criticul respinge proustianismul din romanele vremii sale (Camil Petrescu), optnd pentru formula realist, balzacian. Totui, Nicolae Manolescu, n articolul su din volumul Arca lui Noe, consider c obiectivitatea romanului Enigma Otiliei e paradoxal, pentru c nu mai ilustreaz, conform definiiei, absena din text a unui narator, ci dimpotriv, intervenia permanent a unui comentator savant i expert. De aceea, s-a spus c, la Clinescu, mijloacele literaturii interfereaz cu cele ale criticii i c toate aspectele sunt privite cu ochiul unui estet. Romancierul nsui mrturisete c vrea s creeze documente de via, asemenea lui Balzac, dar , de fapt, el face mai mult dect att, comenteaz viaa.

Realismul, obiectivitatea se relev prin tem (raportarea unei societi degradate moral la ban ca valoare suprem), structur (sferic), tehnica detaliului, crearea de personaje tipice. Tema este evideniat nc din titlu, care pune accentul pe caracterul imprevizibil al eroinei i care face din roman o poveste a enigmei feminitii. n intenia scriitorului, cartea purta titlul Prinii Otiliei, ilstrnd astfel motivul balzacian al paternitii, urmrit n relaiile prini-copii, n contextul epocii interbelice. Fiecare dintre personajele romanului pot fi considerate prini ai Otiliei, pentru c, ntr-un fel sau altul, i hotrsc destinul. De pild, mo Costache i exercit lamentabil rolul de tat, dei nu este lipsit de sentimente fa de Otilia. El se gndete la viitorul ei, vrea chiar s o nfieze, dar amn la nesfrit gestul. i Pascalopol, mult mai vrstnic dect Otilia, mrturisete c n iubirea pentru ea mbin pasiunea cu paternitatea. De asemenea, tema motenirii este un alt element de inspiraie balzacian, fiind ilustrat prin lupta dus de familia Tulea pentru obinerea motenirii lui Costache Giurgiuveanu.

De altfel, romanul este structurat pe dou mari planuri narative: povestea de iubire dintre Felix i Otilia, pe de o parte, i ncercrile familei Tulea de a moteni averea lui Costache, pe de alt parte. Aciunea romanului ncepe cu venirea la Bucureti a tnrului Felix Sima, un orfan care terminase liceul la Iai i voia s devin medic. El sosete n casa unchiului su, Costache Giurgiuveanu. Acesta o crete pe Otilia Mrculescu, fiica sa vitreg, cu intenia de a o nfia. Giurgiuveanu are o sor, Aglae Tulea, care o consider pe Otilia un pericol pentru motenire.

Lupta pentru motenirea btrnului este dat de Aglae i de ginerele ei, Stnic Raiu. Acetia vor, fiecare pentru el, s pun mna pe banii lui C. Giurgiuveanu. Tocmai de aceea ei vin foarte des n casa lui Costache i vor s fie siguri c btrnul nu o nfiaz pe Otilia i nici nu face vreun testament.

Cei doi bnuiesc c mo Costache ine ascuns n cas o mare sum de bani. La un moment dat, mo Costache se mbolnvete i atunci Aglae i aduce toat familia n casa btrnului, ateptndu-i moartea. Totui Costache i revine, dar mai trziu n urma unui efort mare, paralizeaz, ceea ce o determin pe Aglae s se rentoarc.

n cele din urm, banii sunt furai de arivistul Stnic chiar de sub salteaua bolnavului paralizat i din cauz c a fost jefuit fr s poat face nimic, Costache moare.

Un alt argument care susine obiectivitatea romanului n spirit balzacian este incipitul, care fixeaz cadrul spaial i temporal: ntr-o sear de la nceputul lui iulie 1909[[, pe strada Antim Dup descrierea amnunit a strzii, a casei lui Costache, n stil tipic balzacian, sunt prezentate personajele, n jurul crora se va concentra conflictul. Esenial pentru ncadrarea romanului n realismul balzacian este descrierea din primele pagini , prin situarea exact a aciunii n timp i spaiu, prin impresia de verosimilitate dat de detaliile topografice i prin tehnica detaliului semnificativ: Varietatea cea mai neprevzut a arhitecturii, mrimea neobinuit a ferestrelor, n raport cu forma scund a cldirilor.

n plus, o alt metod balzacian este aceea a prezentrii nsuirilor personajelor prin deducerea acestora din mediul n care triesc. Se ptrunde astfel, prin descrierea interioarelor, n psihologia personajelor. Balzac spunea c o cas e un document moral i sociologic, iar exemplul n acest sens este casa lui Costache Giurgiuveanu. Prin contrastul dintre pretenia de bogie i bun gust a locatarilor i realitatea mizer i srccioas sunt sugerate trsturile acestora: incultura (ce reiese din amestecul de stiluri arhitectonice), snobismul (din limitarea artei clasice), delsarea (starea precar a locuinei). Tehnica folosit n prezentarea cadrului e aceea a focalizrii, adic restrngerea treptat a cadrului de la strad la cas, la interioare i la personaje.

n ceea ce privete personajele, acestea ilustreaz o umanitate canonic, prin tipologiile n care se ncadreaz, dnd obiectivitate romanului. Ele se definesc printr-o singur trstur, fixat nc de la nceputul romanului i nu evolueaz, cu excepia lui Felix. Restul reprezint caracterele clasice, balzaciene: aristocratul rafinat (Pascalopol), cocheta (Otilia), femeia uoar (Georgeta), lacomul (Aglae) avarul (mo Costache), arivistul (Stnic Raiu), debilul mintal (Titi), fata btrn (Aurica) .Dei se realizeaz tipologii, la construirea acestora este aplicat o formul estetic modern, i anume ambiguitatea personajelor. Spre exemplu, mo Costache nu este dezumanizat de patima sa, astfel are o iubire profund pentru Otilia. Aceeai ambiguitate se remarc i n construirea personajului Stnic Raiu: el este, simultan, demagog al ideii de paternitate i sentimental. Astfel, cnd vorbete, chiar are impresia c ii dorete un copil i se iluzioneaz c este capabil de fapte bune. Cu toate acestea, bieelul pe care il avusese ii murise din cauza neglijenei sale i a Olimpiei, soia lui i fiica Aglaei Tulea, sora autoritar a lui Costache Giurgiuveanu.

George Clinescu i construiete personajele i n funcie de etica lor. Astfel, unii actani sunt dominai de moralitate (Felix, Otilia, Pascalopol), iar alii - de interese meschine (Aglae, Stnic). Aceast viziune este una antitetic. Spre exemplu, inteligena lui Felix este n contrast cu imbecilitatea lui Titi, iar feminitatea misterioas a Otiliei - cu urenia Aurici.

Un personaj realizat amplu, prin procedeul reflectrii poliedrice, este Otilia. Portretul ei este complex si contradictoriu: fe-fetia cuminte i iubitoare pentru mo Costache, fata admirabil, superioar pentru Felix, femeia capricioas, dar i copilroas pentru Pascalopol, o dezmat, o stricat pentru Aglae, o fat deteapt, cu spirit practic pentru Stnic i o rival n cstorie pentru Aurica.

Alte procedee folosite n realizarea personajelor sunt: comportamentismul ( prin care se transmit exclusiv datele concrete, obiective ale comportamentului, fr a se cunoate gndurile personajelor, cu excepia celor dezvluite de ele nsele) i interesul pentru procesele psihice deviante (alienarea-Titi, senilitatea-Simion)

n ceea ce privete tehnica narativ, discursul i aparine unui narator omniscient, omniprezent, care relateaz la persoana a treia, controlnd traiectoriile existenei personajelor sale. Dei naratorul pare a nu se implica n aciune, el face mai mult dect att, comenteaz permanent evenimentele, ceea ce a i determinat observaia c autorul i prelungete mijloacele criticii n literatur.

O tehnic ce ine de modernitatea romanului const n introducerea n naraiune a unor secvene tipice genului dramatic, cum este aceea a jocului de cri la cptiul lui mo Costache care agoniza. Prin intermediul monologului interior, sunt evideniate gndurile personajelor prezente, fiecare preocupat de o alt problem, niciunul sensibil la drama muribundului.

De asemenea, umorul este un alt element al originalitii lui G. Clinescu, romanul fiind considerat comic prin folosirea unor procedee caracteristice: tipologia redus la esen, personajele caricaturi (Simion), prezena unor teme i motive specifice comediei.

Limbajul este uniformizat, ceea ce trdeaz faptul c naratorul se ascunde n spatele personajelor sale. Sunt utilizate aceleai mijloace ligvistice, indiferent de situaia social sau de cultura acestora.

n concluzie, Enigma Otiliei este un roman realist balzacian, obiectiv. Naratorul prezint viaa societii bucuretene de la nceputul secolului al XX-lea, folosind procedee specifice ca realizarea de tipologii, tehnica detaliului, a focalizrii, motivul paternitii, veridicitatea, depind ns modelul realismului clasic, prin elementele de modernitate (spiritul critic i polemic, ambiguitatea personajelor, reflectarea poliedric).PAGE 8