Doru Antonesi

Doru Antonesi

Enigma lui Quetzalcoatl

Capitolul 1 Statueta aztecilor. Era o zi neobinuit de iulie. La secia nr.2 a politiei din Detroit, locotenentul Mihail Egorici Borowsky mesteca plictisit o bucata de guma de cca 120 de grame, scuipnd cu precizie ntr-un recipient aezat n celalalt capt al biroului sau de la etajul 98. Desi era sfrit de luna i n ciuda planului judicios ealonat, nu se produsese inca nici o infraciune. De o sptmn, aproape tot efectivul politiei se ngrmdea n fiecare dis-de-diminea n maini i motociclete i alerga nnebunit prin ora, fluturnd chitanierele. Nimeni nu ndrznea sa ias afara din casa de frica amenzilor.

De plictiseala, Borowsky se apuca sa fluiere concertul numrul 4, pentru pian i orchestra, n sol major de Ludwig van Beethoven, apoi continua cu un Capriciu de Paganini i termina cu Inelul Nibelungilor, fluierat pe doua voci. Ajuns aici, i scoase din teaca uriaul revolver, realizat dup o idee a inginerilor de la Uzina de Tunuri i Tancuri U. T. T. Northrop, California. In acelai timp mai introduse n gura 350 de grame de guma de mestecat, pentru a respecta mcar calitativ legea conservrii masei. Daca intra acum seful, il ciuruiesc! Bombni uor distrat. Il ciuruiesc i il dau la pesti! Preciza inutil, deoarece nu vzuse niciodat aceste animale dect n cutiile de conserve portugheze. De-abia acum ncepu sa se enerveze i sa njure cu sete, pana cnd ii veni ideea ca acesta ar putea sa asculte la usa, i continua sa njure n gnd. Abia acum, din coridorul ce lega cele 224 de birouri de la etajul 98 de cele patru de la etajul nti, navali n ncpere temutul comisar-sef Fred Wilkins. Era un brbat intre doua vrste, 54-55 de ani, mai degrab scund dect nalt, mai degrab chel dect brunet i cu o privire att de ptrunztoare nct de aproape prea ca poarta ochelari. nainte de a rosti ceva, urca pe scunelul special aezat n fiecare birou, pentru a-i putea domina subalternii. In mana inea, ca ntotdeauna dealtfel, o puc Winchester cu doua evi, calibrul 22mm.

Preocupa cu salutul reglementar, Borowsky nu putu sa il ciuruiasc. Erai singur? Murmura Wilkins, vizibil preocupat de altceva. Capul comisarului-sef sttea sprijinit cu brbia n piept sub greutatea gndurilor care-l mpovrau. Vai, vai, de diminea ma chinuie un gnd, continua el oarecum incoerent. Se nduioa att de tare de necazul lui, nct o lacrima picura din pupilele de cremene i ateriza pe parchet, mprocnd totul n jur. Imediat Mihail Egorici scoase o batista curata i terse cu grija parchetul care era realizarea nr.1 a poliitilor de la secia nr.2. Ordonai sa ascult, dom'le comisar-sef! Urla Borowsky ca s-i ascund emoia.

Wilkins gndea att de adnc, nct pru sa nu-l aud. Adncimea gndurilor sale explica i ascensiunea sa fulgertoare din ultimii treizeci de ani, de la gradul de locotenent la cel de comisar-sef, trecnd prin treapta intermediara de comisar. Cnd se hotra sa vorbeasc, vocea lui rsun clar i cadenat ca paii unui regiment de garda de defilare. Borowsky, il tii pe domnul Bryer de pe strada 87? Multimilionarul? Bryer & Sons Limited? Limited vorba vine. Azi noapte i s-a furat din colecie o statueta din aur masiv, reprezentndu-l pe Quetzalcoatl i datata 487 naintea erei noastre. Cum adic naintea erei noastre? Cum i spun!

Se ls o tcere att de ngheat, nct Borowsky crezu c-a oprit aparatul de aer condiionat i privi speriat ntr-acolo. Mihaita!

Borowsky tresari derutat, ca o cobra prinsa de o mangusta. Misa, domnule comisar-sef! aa e, scuz-m. i dai seama? Quetzalcoatl! Quetz. Quetz. Quetz. Bolborosi tulburat locotenentul. Ce s-a ntmplat? Urla Wilkins speriat. E vreo pisica pe aici?

Borowsky i reveni rapid, ca o bucata de otel supusa clirii prin revenire. Nu, sir. Blestematele astea de nume chinezeti. ncercam sa pronun, sir. Bnuii cam cine ar fi autorul? Bineneles. Adic nu bnuiesc, stiu. Apas pe cuvntul stiu ca bila penetratoare a unui aparat Brinell pe o suprafa de fonta alba. Dar ca sa nelegi totul ar trebui sa i dezvlui gndul meu ascuns.

Privirea lui Wilkins deveni ascuit ca o lama de brici, nct, dup ce-i fichiui fata, Borowsky simi nevoia s-i dea cu after-shave. Maine or sa urle toate ziarele alea blestemate, fir-ar ale dracului! Din cauza surescitrii, Wilkins nghiea consoana r, ceea ce nu deranjeaz ctui de putin n limba engleza, constituind chiar specificul ei national. Cum sa urle? La ce va referii, sir? Termina cu prostiile, Borowsky. Trebuie sa ne organizam. La nevoie vom strange legturile cu politia din Thailanda. Vom interoga orice suspect, brbat, copil, btrn, femei. Aici comisarul-ef mngie patul pustii cum altul ar fi mngiat parul iubitei. La vrsta lui, comisarul-ef nu se ddea btut, dar ajungea mai greu la femei. Les avatars du metier. Numai Gucci ar fi putut face asta, urma el. Orice alta pista este fie falsa, fie exclusa. Locotenentul aproba disciplinat. Ii plceau i lui grozav dihotomiile, cat i principiul terului exclus n latina, Tertium non datur. Ma bazez pe tine, Borowsky. La cazul asta lucram numai noi doi. Iat declaraiile martorilor i ale lui Bryer.

Mihail Egorici i arunca n fuga privirea pe ele fara sa neleag nimic. Nu erau scrise cu majuscule, i nu avea nici un chef sa se chinuiasc, nu era masochist. Cum ti se par? Fcu nerbdtor Wilkins. Neclare zise Borowsky, dup ce se gndi cteva secunde. Exact. Din ele rezulta ca Bryer s-a trezit pe la ora 12 noaptea i a ntors banii ca de obicei n seif, ca sa nu se uzeze stand prea mult pe o singura parte. Apoi a activat sistemul de alarma i a intrat n sala coleciilor, trezind toat casa, cu soneriile, ca de obicei. A oprit alarma, a verificat fiecare piesa din colecie n parte, pana la ora 5:30, dup care a activat din nou sistemul de alarma i a trecut prin celula fotoelectrica, trezindu-i iar pe toi. Se pare ca e putin distrat cu alarma. In fine, s-a culcat, a visat imediat ca ii fura cineva preul de la intrare, i cnd a alergat cu revolverul i paznicii afara o main verde marca Volvo a demarat cu farurile stinse. A observat rapid ca preul era la locul lui, n schimb ii dispruser sticlele cu lapte. A telefonat la politie i s-a culcat din nou, dar n-a putut sa doarm de ciuda. Iar la prnz, cnd a verificat din nou colecia, a vzut ca statueta dispruse. Statueta este evaluata la 2.500.000$. Nevasta i copiii l-au surprins ncercnd sa se sinucid ncuindu-se n frigider. Unde-i acuma? ntreb aiurit Borowsky, ncercnd zadarnic sa raioneze. O sa te murdreti cu cerneala punnd mereu punctul pe i, observa rnjind Wilkins. La spital, sub supraveghere, normal. Daca-i normal, de ce-l supravegheaz? Fcu perspicace Borowsky.

Wilkins se enerva att de tare nct ii rezema eava pustii pe frunte i apasa pe trgaci. Noroc ca aceasta avea o cursa moarta de cca 10 cm i comisarul se opri la timp. Daca data trecuta se lsase o tcere ngheat, de data asta se ls o tcere adnc. aa de adnc, nct Borowsky putu sa aud cum un afurisit de nar ii sugea putin snge de la gat. Ieind din ncremenire, locotenentul privi pe eava armei pentru a se asigura ca nu este ncrcat. Zrind lucirea blnd a gloanelor tip dum-dum, broboane de sudoare i se scurser pe otelul inoxidabil. Ce faci, dobitocule, mi ruginete puca! Rcni Wilkins nciudat, nefiind la curent cu toate proprietile otelurilor inoxidabile. Un surs tmp lumina fata locotenentului, care ramase luminata n continuare.

n birou intrase deja o secretara care tara pe covor o tava cu doua cafele. Conform regulamentului de ordine interioara, elaborat i aprobat de Wilkins, secretarele trebuiau sa mearg tot timpul aplecate, pentru a li se putea aprecia formele. Bea dumneata nti! O mboldi bland Wilkins cu patul pustii, neavnd prea multa ncredere n secretare. Cat timp aceasta bau, comisarul-ef ii urmri cu atenie reaciile privind prin decolteul rochiei. Apoi, Wilkins o indemna sa ias afara, prin ciupituri delicate aplicate n partea dorsala a corpului. Buna, zise el cnd i putu controla respiraia i sorbi din cafea. Cafeaua fiind mai mult dect execrabila, Borowsky bnui ca se refera la altceva i bnui chiar la ce, fiind i el brbat, nu stana de piatra. Comisarul-ef continua cu un ton reinut: Draga Borowsky, a sosit timpul sa i dezvlui gndul meu ascuns. De multa vreme il urmresc pe banditul acela de Paolo Gucci. Pana ieri habar nu aveam de ce. Aici comisarul-ef ofta att de tare nct perdelele ncepur sa fluture cu putere. Ieri il prind cu btrna doamna Wilkins n pat. Cu mama dumneavoastr? Nu-i putu stpni Borowsky un fior de groaza. Ei drace, cu nevast-mea, idiotule! De ce scuipi? ntreb el contrariat. E un tic nervos, opti locotenentul ndurerat i mai scuipa o data ca s-l liniteasc. Prin geamurile larg deschise, soarele zvrlea cele 38 de grade Celsius la umbra. Doua maini se ciocnir n strada i rsunar imediat rpiturile mitralierelor. Cei doi brbai, ca nite titani din vechime, plnser scurt i nervos, unul n braele celuilalt, ca intre brbai.

Iat taina moneagului gndi Borowsky fara nici o ironie, ntruct i lui i se ntmpl zilnic acelai lucru cnd se ntorcea de la serviciu.

Pana la urma tot am depistat-o i spuse comisarul cu o scuzabila mndrie profesionala. Observnd brusc ca n tot timpul confesiunii nasturii de la pantaloni fuseser descheiai, mri cu obida: Intre sublim i ridicol nu-i dect un pas, 'tu-i mama ei de via! Totui se ncheie atent i examina, cu demnitatea fireasca funciei sale, puca. Era, ntr-adevr, un Winchester minunat cu care se puteau vana animale de la rinoceri n sus. Cu asta i-am venit de hac!

Locotenentul nu-i putu permite sa neleag, fiind prea mic n grad. Cui? Se arunca el n aceste nisipuri mictoare. Da' prost mai eti! In glasul lui Wilkins vibra o admiraie nestpnit. Nu era totui o nevasta prea rea.

Locotenentul nu nelese nici acuma. Cu riscul neglijabil de a prea cu totul cretin, ntreb exasperat: Cine, dom'le? Doamna Wilkins, firete. Are acuma o frumoasa gaura n cap i amantul ei la fel. Cu dansa le-am venit de hac. Arata din nou spre Winchesterul pe are il inea cu gingie n mana stng. Aha, fcu prudent Mihail Egoraci. i cine nu era prea rea? Doamne, femeia mea, pricepe odat, omule bun! De pilda, nevast-ta ar merita sa fie trasa pe roata.

Asta ncepu sa il deranjeze evident pe Borowsky, desi tot nu pricepuse i se pregti pentru orice eventualitate s-i fac lui Wilkins o butoniera direct pe burta. In acest scop, salta de pe masa revolverul cnd ncepu sa sune telefonul. Era un ITT de construcie speciala pentru orbi, cu disc n alfabetul Braille. Dup prerea lui Wilkins, poliitii de la secia lui trebuiau sa tie telefona i cu ochii nchii.

Telefonul era att de bine camuflat pentru a nu fi folosit n scopuri personale nct celor doi le trebui jumtate de ora ca s-l poat descoperi ntr-un pachet de gol de igri aruncat n coul de gunoi.

Mihai Egorici apuca receptorul i-l trecu imediat lui Wilkins care-i fcuse ad-hoc un semn discret cu piciorul n fund. Cine-i? Urla autoritar comisarul-ef. Nu striga aa de tare, bangui o voce obosita de la celalalt capt al firului. Vorbete mai ncet i desluit, cobora Wilkins tonul fara nici un chef. Nu pot. Dar ce-i cu dumneata? Ai rguit? Din deformaie profesionala comisarul-ef vedea totdeauna partea cea mai ntunecat a lucrurilor. E gtuit, nu-i asa? aa e, recunoscu polititstul cu o sinceritate brutala. Eram sigu Aaah! Ma strange cineva de gat. De aia. Ma sugrum Cine, mama dracului de napan, iertai-mi expresia, stimata doamna! Murmura gnditor Wilkins. Nu sunt doamna, sunt domn, Paolo Gucci, strada 42, numrul 3356, sunai uor, nu suport zgomotele violente. Aaaahh!

Peste horcitul victimei se suprapuse oftatul de uurare al criminalului. Victima ii dduse mult de furca, deduse Wilkins fulgertor.

Hopa, cazul se ngroa rau de tot gndi locotenentul n timp ce murmura: Pai nu l-ai mpucat pe Gucci? L-oi fi confundat, bombni Wilkins, nemulumit. Barem femeia sa fi fost nevast-mea. Ia sa dau un telefon acas. nchise repede ochii ca sa formeze numrul n alfabetul Braille. La celalalt capt al firului se auzi: Doamna Wilkins a fost mpucat mortal, domnule. Daca vrei sa ii lsai un mesaj, ateptai semnalul urmtor pe care il vei auzi pentru nceput n casca din dreapta. Wilkins nu-l mai atepta, ci alerga spre maina cu Borowsky. Cazul amenina sa devina de nerezolvat.

Cine dracu' mi-o fi rspuns, se frmnt comisarul tulburat. Abia n main care gonea cu patruzeci de mile la ora (peste viteza legala, bineneles) i aminti ca avea acas un telefon japonez de ultimul tip, cuplat cu magnetofonul polonez din baie Capitolul 2 Atenie, politia cerceteaz. Cei doi edeau ncruntai n main parcurgnd primii doi kilometri n mansarier pana cnd Borowsky reui sa treac schimbtorul de viteze n viteza nti. Fordul de patrulare, de construcie speciala, avea partea din fata la fel ca cea din spate pentur ca nimeni sa nu poat ti n ce direcie ruleaz. Wilkins rupse primul tcerea: De ce-o fi plecat maina hoilor cu farurile stinse? Ca sa nu-i poat lua numrul, zise Mihail Egorici ntr-o doar. Daca ar fi fost ntuneric, da. Dar adu-i aminte ca era ora 5:30 i soarele rasare la ora patru. Deci hoii au plecat cu farurile stinse desi afara era lumina naturala. Curios de tot.

Conversaia se desfura cu greutate. ntruct Borowsky conducea iar Wilkins sttea ntors supraveghind geamul din spate, erau nevoii sa vorbeasc unul cu gura n urechea celuilalt. No fi mana Mafiei, efule? Cine tie? mi mai trebuie cteva indicii. Tu ai mai fost cstorit, Borowsky? Parca am auzit ceva. Da, sir. Cu Kathy McKay, zisa Spaima bordelurilor. E la Moravuri, la Secia nr.3. Are sub supraveghere toate imobilele de pe strada 88. Doua sute doua zeci de csue de toleranta, dom'le comisar. Sef! Pardon? Comisar-sef, preciza Wilkins, atent la nuane, nu la fapte, ca de obicei. Borowsky frana deodata. In fata lor se afla nr 3356, o cldire nalt de numai 18 etaje avnd un aspect extrem de linitit, dat fiind faptul ca era abia n construcie. Ne-a dus, fluiera locotenentul dezamgit. Ramase prostit, cu mana la gura, un gest deprins de la bunica lui, o femeie fara educaie, care tria n unul dintre cele trei sate din Statele Unite ale Americii. Wilkins i veni n fire cu un potop de cuvinte ngrozitoare, care desi exista n toate limbile, de obicei nu se traduc. Sa mergem, locotenente! Fcu el ntr-un trziu, dup ce locul se umpluse cu trupurile leinate ale celor ce-l auziser n trecere. Intrar n main. ntoarce! Borowsky executa automat. Mai ntoarce odat! ntoarce pana ma gndesc ce este de fcut. ntoarser pana cnd poliistul din intersecie veni la ei si, recunoscndu-l pe Wilkins, nelese indicaia i planta imediat semnul de sens giratoriu. nainte! Rcni comisarul-ef. Maina se npusti nainte cu cilindri la rou, tremurnd din toate niturile i sudurile ei.

Noroc c-am apucat sa le vindem licena pakistanezilor constata incantat Borowsky. Strzile se aliniau una dup alta cu mare viteza. Din cauza monotoniei, pe Mihail Egorici ncepu s-l prind somnul. Wilkins dormea de-a binelea cu fruntea rezemata de puc i degetul mic de la mana stng bgat n gaura de la bricheta din bordul mainii. In timp ce se gndea ce-ar fi daca ar da sa i aprind o igar, locotenentul adormi i el. Se trezir printr-o izbitura puternica.

Tocmai spulberau o trecere de pietoni. Maina trecuse peste un cetean n etate care murmura acum ceva stins despre tineretul din ziua de azi. Wilkins nu i pierdu capul. De altfel acesta era solid nfipt n ceafa lui de taur. Te pui n calea legii, hai? Ce cutai sub rotile mainii? Dom' sef, poate voia sa ne monteze un microfon. Am mai pit asta. Posibil. In numele legii i al meu personal, eti arestat. Tot ce spui poate fi folosit mpotriva ta.

Moul avea aerul unuia care n-ar vrea sa spun nimic, ceea ce avu darul s-l enerveze pe comisar. Agenii politiei criminale, deghizai n ceteni fara ocupaie il sltar pe loc i-l tarara n nchisoarea municipala. Moneagul nu mrturisi nimic i muri mpcat cate minute mai trziu.

Legea de fier a Mafiei, l'omerta n italiana, i spunea odat n plus cuvntul. Comisarul se ntoarse descumpnit n main. Mafia i scoase deja colii ceea ce nsemna ca erau pe drumul cel bun. Trebuie sa fiu atent, am familie bodogni el dus pe gnduri. Pentru moment uitase ce se ntmplase cu nevast-sa. Maina gonea inca fara nici o tinta pe strada 42 cnd Borowsky frana puternic. Cat pe ce sa se ciocneasc cu o main decapotabila, un Cadillac superb cu trei locuri, toate n fata.

La volan, o tnr superba de 23 de ani, dup cum stabili iute Wilkins uitndu-se la dantura. De altfel, tnra n chestiune zmbea din tot corpul ei, frumos i proaspt. Mihail Egorici, netiind cum sa procedeze, fcu prezentrile. Domnul comisar-sef Wilkins, domnioara McKay de la moravuri.

Wilkins se precipita afara din Ford i-i srut la nimereala una din mini. Ridicndu-se la maximum pe vrfuri, abia ajungea la bustul ei uria ce prea decupat din Playboy. Suntei n misiune, domnule comisar-sef? Spuse ea i roi din cretet pana n talpi.

Btrnului comisar ii batu inima ca un ciocan pneumatic de la uzinele Krupp. Anchetez o crima surse el atent deoarece ii lipseau civa dini din fata. Vai! Ce interesant! Te atept disear la o cafea spuse ncnttoarea Katherine trecnd din nebgare de seama la persoana a doua singular, cazul acuzativ. O. K.!

Chiui nfocat Wilkins, srutnd-o din gresala pe gura i simind ca ii iuie urechile din cauza efortului. In timpul acestui srut apocaliptic, care pentru Wilkins dura o venicie, Kathy i privi cu atenie ceasul de la mana. Imediat ce comisarul-ef ii elibera pomenitul organ ii spuse: Daca te intereseaz totui furtul statuetei, caut-i pe Gucci i Dimholtz.

Urca n main i demara fulgertor. In acel an Cadillacurile prindeau suta n 3.5 secunde. Proxeneii aveau la ce sa reflecteze.

Comisarul-ef i simea gura ca de iasca. Multe din rujurile de buze existente pe piaa erau hidroscopice. O ntrebare se ridica imperioasa, ca o haltera de 56 de kilograme n minile unui campion mondial: De unde tia japia de statueta?. Ce v-am spus eu dom'sef? E cazul dracului. Daca intra i Kathy n joc, e groasa rau.

Chiar n fata lor, pe o suprafa de cteva hectare, se ntindea barul La moartea copoiului. Intrar sa bea un suc de morcovi. Barul era aproape pustiu. Inca nu era ora ase dimineaa i deci nu se serveau buturi alcoolice.

Comisarul-ef puse tacticos puca pe tejgheaua nichelata. Locotenentul i fcu de lucru cu revolverul. Barmanul, vechi informator al politiei, nu spuse nimic, pentru a nu da ceva de bnuit celorlali consumatori. Suc de morcovi, ca de obicei comanda Borowsky, avnd grija sa nu para a-l cunoate.

Seful reflecta n tcerea grea de sensuri. Tuburile de neon nu bziau, fiind de fabricaie americana. Baura cu sete, sucul de morcovi era foarte tare. A dracului treaba. Nu sare de nicieri nici un iepure. Wilkins bombnea cu gura punga. In mod cu totul neateptat, Mihail Egorici i aduse aminte cum sprgea el pungi n copilrie. N-o fi sezonul, efule. Ce sezon? Comisarul-ef arata ca i cum ar fi pierdut la poker. Tam-nisam se apuca sa sune telefonul. Comisarul-ef nici nu clipi. Avea de mult o presimire ca trebuie sa apar ceva care s-i scoat din impas. Locotentul rspunse aa cum nvase la coal: Cine eti i ce vrei? Caut pe domnul comisar-sef rgi cineva la captul firului.

Perfect calm, locotenentul ii pasa acestuia telefonul. Era un ITT special pentru baruri cu doua discuri; recomandat n special cetenilor n stare de ebrietate. Ascult, mormi Wilkins cu vocea tremurnd dar nu de emoie ci din cauza sucului de morcovi but. Iar l-au ndoit porcii cu whisky gndi fulgertor i plin de ura. Victima se afla n blocul 27 la apartamentul 192, mai apuca sa aud, dup care, fie vocea, fie posesorul ei nchise. Allo, allo!

Rcni comisarul-ef n franceza, dar celalalt nu mai ridica receptorul. Probabil fcuse liceul la seral i chiar daca l-ar fi ridicat ar fi fost acelai lucru. Wilkins fcu repede cteva numere la ntmplare dar nu ddu de el. Trase de aici concluzia ca respectivul telefonase de la un telefon public. Repede n main!

Tipa Borowsky care discuta nsufleit cu o bruneta pe tema noilor anticoncepionale lansate pe piaa de o firma din Shanghai.

Barmanul vru sa zic ceva de plata, pe urma vru sa zic ceva de mama i pana la urma nu mai zise nimic. La urma urmei avea copii mici.

Fordul demara greu scransnind din frane, locotenentul nereuind sa gseasc pedala de acceleraie. Autostrada era foarte aglomerata. Cutar blocul 27 vreo jumtate de ora msurat dup ora Americii de Nord. In sfrit, maina se opri scrnind din accelerator, caci Borowsky iar ncurcase pedalele. Cei doi ieir cu armele n mini i trntir portierele cu picioarele ca sa nu se vad ca sunt narmai. Pentru a-i deruta complet pe cei urmrii, intrar n toaleta, unde se prefcur a cuta microfoane ascunse. In Detroit, convorbirile publice se purtau ntotdeauna n toalete, respectnd o foarte veche tradiie locala. Rscolir peste tot inca o ora msurat de data aceasta dup ora Europei Centrale. Nu gsir nimic, bineneles. Cnd comisarul-ef crezu ca a adormit bnuielile tuturor, se spala tacticos pe mini.

Apoi ddu buzna n apartamentul unde se afla corpul nensufleit al victimei, urmat ndeaproape de Borowsky. E o cursa!

Rcni el, simit ceva nesigur sub picioare. Dezechilibrndu-se, comisarul-ef se pocni cu capul de peretele opus uii. Acesta rezista socului. Au fcut treaba buna constructorii mai apuca sa gndeasc Wilkins, nainte de a se prbui leinat dar numai pentru cteva secunde. Experii i martorii privir ntreaga scena, prada unor sentimente contradictorii. Ati calcat pe mort!

Nu se putu abine Mihail Egorici. Ptiu, batu-l-ar moartea, glumi jovial comisarul-ef, ca sa nu para ranchiunos.

Toi cei prezeni rser moderat, din politee, dup cum cerea situaia nou creata. Abia dup asta Wilkins privi nciudat la cadavrul de sub picioarele lui. Criminalul i fcuse treaba cu profesionalism. Paolo Gucci fusese un brbat frumos. Chiar sub masca de gheata a morii mai pastra ceva din ceea ce scotea din mini femeile pe cnd tria. Cum sttea ntins pe jos prea un om care i-a propus cu tot dinadinsul sa doarm cu limba scoasa i ochii ieii afara din orbite. Capitolul 3 Dezvluiri senzaionale. n ncpere se aflau, ngrmdite unele n altele, aproape 12 persoane. Wilkins privi cu mefienta (cuvnt de origine franceza) n jur (cuvnt de origine slava). Are cineva sa ma mprumute pana maine cu un kilogram de spaghetti?

apte din cei prezeni se privir n ochi, reflectar n grup cteva secunde, dup care rspunser toi odat pentru ca sa nu-l divulge pe sef: Pai, daca nu gseti n alta parte, am avea noi Familia Gucci, daca nu ma nel? Fcu comisarul-ef, aruncndu-i lui Borowsky o privire plina de semnificaii. Va nelai. Facem parte din familia Corleone, Lespighi, Verdi, Puccini i Vanzetti.

Borowsky simi o nevoie imperioasa sa intervin. Scoase UTT-ul din haina i spuse hotrt: Destul cu prezentrile. Care eti Verdi? Eu, zise un tip nalt, tuciuriu, fara o ureche i doua degete de la mana dreapta. Da-i drumul, ocupaia, adresa exacta, fraii, surorile, gnduri de viitor.

Wilkins il privi mulumit. Interogatoriul ncruciat, metoda cea mai sigura de obinere a informaiilor. Pai, eu ma ocup, eu ma ocup Mi-e teama ca o sa rdei. Sunt matrier la Hewlett-Packard.

ntr-adevr, toat lumea se porni pe un ras nebun. Chiar i medicul legist care construia un castel din cartue de Kent goale. E drept, la serviciu construia din cartue de Kent pline. Wilkins baga de seama ca scpau pedalele i se hotra sa mai ncrucieze putin interogatoriul. Tatl dumitale e pensionar, Lespighi?

Numitul Lespighi se cltin sub greutatea ntrebrii. Cum stteau ngrmdii, se cltinar cu toii. Ne scufundam! Srii! Urlau italienii amintindu-i instantaneu de drama de pe stadionul Heyssel. Ceilali locuitori temporari ai camerei edeau linitii la o partida de cri. Vou nu va e frica? Ii ntreb Borowsky contrariat. Lor? Cum o sa le fie lor frica? Nici nu le pasa. Nu te uii la ei, dobitocule? Ba da, efule, dar nu vad nimic. Sunt navetiti, nenorocitule.

Cei interpelai nici nu il bgar n seama. In timpul scurtului, dar nsufleitului schimb de replici dintre cei doi poliiti, italienii se fcur nevzui pe fereastra. Borowsky ramase cu gura cscat. Grijuliu, comisarul-ef se grbi sa i-o nchid cu patul pustii. Medicul legist atepta n continuare, fara sa dea semne de plictiseala. Ce ne poi spune, doctore? Depinde ce vrei sa tii. Pot de exemplu sa va spun ca n anul 1789 a avut loc Revoluia burgheza din Frana. Sau ca parcul de tractoare a crescut n Cambodgia de la 3 buci la 23 intre anii 1956 1978. Mulumesc. De ce a murit Paolo Gucci? Sa lsm asta pe mai trziu. Cum te numeti, doctore? George Washington. Ai nume de ora, chiar de municipiu daca ma gndesc la dezvoltarea pe care a luat-o n zilele noastre. Unde am mai auzit eu de numele asta? gndi Wilkins ncordat.

Mihail Egorici rsfoia n graba caietul de seminar de criminalistica pentru a gsi o ntrebare ncuietoare. Din mijlocul navetitilor se ridica timid un brbat tuns scurt i cuprinztor, cu ochii de culoare normala. Aud ca v-ar interesa unele lucruri despre domnul, zise el cu o voce n care vibra un accent evident strain, artnd cu capul n direcia canadianului. Unde faci naveta? ntreb abil locotenentul. La New Lvov. La uzinele de rulmeni. mi spune Ratcliffe. Cine i spune? Tresari neplcut surprins Wilkins. Oamenii mi spune, doar nu animalele. Ratcliffe i scoase un pachet de Arberia din buzunar i ddu s-i aprind o igar. De unde ai igrile alea? ntreb Borowsky ntr-o doar, sa nu para ca nu-i da concursul. De la o ruda de-a mea, de undeva din Europa. Mi le trimetea prin Gucci. Cum adic, prin Gucci? N-ai nici un respect pentru mori, constata derutat locotenentul. Ratcliffe urmarea fara sa bage de seama ntreruperile lui Mihail Egorici. Cnd l-am cunoscut eu pe Gucci, el tocmai visase ca a murit. Lucru' asta nu i se ntmplase niciodat. E drept ca mai visase odat ca s-a tmpit, vis din care nu-i mai revenise, da' acuma atepta hritul ceasului detepttor, de tip 4 rubine, cu doua tzaigare. Da' era la fel de mort ca bunicu', Dumnezeu s-l ierte, ca a murit anul trecut, i n-au vrut s-i dea pensie de urma lui tata anafura i cristelnia m-sii. i-a povestit ie toate astea? Fcu nencreztor Wilkins. Cine, bunicu'? Nu, Gucci. Da. Cum va spuneam, Gucci al meu i da seama ca cineva ii spala urechile. Acu' lucru' asta lui nu-i plcea demult, de cnd ncepuser a i se face n urechi ditamai gogoloaiele de ceara, care-l ajutau contra otitei i nici nu mai trebuia sa asculte prostiile nevesti-i. Acu' din cauza spaimei se smuci i se prvli pe parchet. Numa' din cauza cat era de tare capul nu pi nimic, ba unde nu se rotunji o tzara de ziceai c-i mai detept ca nainte. In camera era un ntuneric gros ca o pasta de dini neagra. E', -acum am intrat eu la el n camera. Da' ce-i venise? Uite asa, mi venise un var de la New Harkov i n-aveam unde s-l culc. i te-ai gsit sa il culci n camera lui Gucci?! Wilkins nu-i mai ascundea suspiciunile. De altfel, orice om care putea sa susin o conversaie mai lunga de 16 secunde i se prea suspect. Pai de ce nu, ca el tot era mort. Adic varul dumitale era mort? Zise Borowsky. Nu el, Gucci. Adic defapt nici Gucci nu era chiar mort Cum sa spun, era i nu era n acelai timp. Ati citit ceva de Hegel? Ceva, ceva, am citit noi. Nu-i asa, Misa? Bineneles, dar nu-mi aduc aminte pe moment citatul asta despre mori.

Ratcliffe il privi mirat. Comisarul-ef i ddu brusc seama ca Ratcliffe era mult mai periculos dect arata. Cum inca de pe vremea cnd i tocea coatele pe bncile scolii de ofieri, exasperndu-i mama, care nu mai prididea cu crpitul hainelor, tia ca spionii cei mai periculoi erau cambodgienii, se uita fulgertor la el. Remarca satisfcut ca desi Ratcliffe se deghizase cu ndemnare, ochii lui mai pstrau o inclinare de cca. 12 grade centesimale. Ca sa se conving pe deplin, Wilkins scoase din buzunar un mic, dar precis raportor optic pe care il potrivi deasupra unui sextant disimulat n unghiul de 68 de grade pe care il purta la mana dreapta. Ratcliffe il privi curios, ceea ce ii accentua exoftalmia ereditara. 12 grade i 48 de secunde, zise comisarul-ef incantat. Continua, draga Ratcliffe. Care-i numele dumitale mic? Balthasar Pnithertoywood. O sa i zicem Balthy, interveni Borowsky. Pe varul ala al dumitale cum ziceai ca il cheama? Aa! Zici de Karl? Dimholtz, dda, parca Dimholtz. Poliitii tresrir att de violent nct prin camera ncepu sa se propage o unda sferica foarte periculoasa de frecventa 7 Hz, deplasndu-se n coordonate polare i respectnd condiiile problemei lui Neumann. Bucuroi de ntmplare, navetitii ncepur sa calculeze dup cat timp oscilaiile se vor atenua 30% din valoarea iniial a amplitudinii.

Pentru a masca reala cauza a reaciei lor, Wilkins bombni: Avei tensiunea la reea cam ridicata. Am pariat cu Borowsky ca e numai de 200 de voli i am bgat un cui n priza ca sa ne convingem. Da' e mai mult. Continua, scumpe Bathy. i Wilkins il privi cum privete un manometru de 1 barr, la o presiune de 200 de atmosfere. Pai, cum am intrat noi n camera pendula din perete se porni sa bata ora doua. Deoarece asta se ntmpl de mai bine de 10 ani la intervale de 23 de minute, din ziua n care se defectase, nu ne-am nelinitit deloc. Pisica neagra a lui Gucci se npusti prin usa deschisa i se prvli n casa scrilor unde ajunsese la parter naintea liftului care o luase n jos ultima oara pe la 19:30. Paolo sttea nemicat n pat i se cznea cu lrgirea campului vizual, mpingndu-i n fata globii oculari n afara gvanelor, pana cnd nasul nu-i mai stnjeni n nici un fel vederea.

Nevasta i copii dormeau, btui fiind zilnic cu basca uda, ceea ce-i fcea de departe cei mai cumini copii, respectiv cea mai cinstita nevasta din cartier. S-atunci am auzit cu toii zgomotul ala din care tii totdeauna cnd cineva i fura maina parcata n fata blocului. Atunci Gicci i reveni din catalepsie Ai spus catalepsie? nir ntr-un glas Wilkins, Borowsky i Washington, n ordinea nirii. Am spus catalepsie, fcu Ratcliffe cu gravitate. Bine, spuser Wilkins, Borowsky i Washington, de data aceasta n ordine inversa. Noi am fugit la geam, iar Paolo la telefon. Avea n dormitor un ITT model 1977 cu trei numere: Salvarea, Pompierii i Politia, simbolul devenirii noastre istorice.

Nevast-sa tipa la el sa se grbeasc, nu de alta, da' cumprarea unei alte maini n rstimp de numai doua zile ar fi dat de gndit fiscului, pentru care familia Gucci nutrea o stima exagerata n calitate de evazioniti. Haida de, cloncani Borowsky. Mare lucru s-i iei o main la doua zile. Nu tii ce maina avea Gucci. Crezi ca avea Trabant? Cum adic Trabant? Sari comisarul-ef de la locul lui ca un depozit de TNT n care ai arunca o legtur de grenade de mana defensive. Nu stiu, da' am auzit de la cineva ca ar exista o astfel de main. Da' Gucci avea un Volvo verde care-l costase 225.500 USD. Ai spus Volvo verde? Zvcnir emoionai cei doi poliiti. Doctorul ddu i el sa zvcneasc, dar se stpni n cele din urma. Am spus Volvo verde, fcu, imperturbabil, Ratcliffe. i mai spun o data: Volvo verde! Spuser toi de cteva ori Volvo verde cu religiozitate. Doi dintre navetiti, care se vedea de la o posta ca sunt penticostali, fiind goi pana la mijloc, propuser sa se intoneze o melodie adecvata, spre exemplu Cazut-a Ierihonul. S-l intoneze m-ta, zise destul de nepoliticos Borowsky. aa i face, sraca, ziser amndoi, insa nu poate dect acas ca e casnica. Gura, ca trag, tuna comisarul-ef. Continua, Balthy. Ratcliffe urma: Din cauza furiei, urechile doamnei Gucci se fcuser stracojii i noi toi am gsit-o mai frumoasa ca oricnd, n vreme ce Paolo rspundea atent la ntrebrile ofierului de serviciu care se interesa, normal, de vrst, sexul, ocupaia i antecedentele penale ale infractorului. L-am auzit pe Gucci spunndu-i ca, daca nu se grbete, de maine avea sa lucreze la Politia grii din Pffafburg, Luisiana, unde trenul nu oprea dect cu ocazia filmrilor la westernurile coproducie. Ce-i cu westernurile astea? ntreb Wilkins. Nu stiu, n Detroit nu ruleaz dect ca proba eliminatorie la Maratonul vizionarii cinematografice. Asa Opinia publica se adunase n numr mare n jurul mainii criticndu-l pe hot i pariind sume mici, pe el sau pe Gucci.

Linitit, Gucci i lua cu ndemnare costumul anti-gangster, format din una pereche indispensabili mblnii, una cmaa de for i una manivela mprumutat de la un amic ofer pe autobasculanta. Apoi se npusti n casa scrilor i abia apuca n cdere sa fereasc manivela care nu suferi nici o atingere n timp ce-i rupse degetele de la mana stng. Ai notat, Borowsky? Nu, acuma, dom'le comisar-sef zise Mihail Egorici i scoase din buzunar un pix de 0,000035$. Ca sa fiu drept, continua Ratcliffe, banditul nu sttea cu minile n san, ci se chinuia sa porneasc maina cu o sarma mica de Cu-Ni n loc de cheie. i acum i fcu apariia Paolo, trecnd prin usa de la intrare ca i cum aceasta ar fi fost fcut din lemn. Infractorul s-a speriat aa de rau ca a comis o chestie de care i aducea vag aminte de pe vremea cnd pelincile ii erau schimbate cu regularitate la 20 de minute interval fara alt rezultat dect un consum uria de materii textile. Cu toate astea, hotul n-a putut fi imobilizat nici n urma loviturilor de manivela i-a plecat cu automobilul, lsndu-ne pe toi cu ochii n soare. Era ziua, deci. Comisarul zmbi uor. Nu, era noapte, da' aa vine vorba. Vine vorba, zici. Vin cam multe vorbe, Balthasar. Vin aa de multe, ca uneori mi se pare ca suntem la gara semanticii.

Borowsky aproba din cap aa de tare nct se lovi cu el de masa. i ce s-a ntmplat cu Gucci? Se trezi vorbind Washington. Comisarul-ef il privi ncruntat. Unde mai auzise el numele doctorului? Pai Gucci, fcu nedisciplinat Ratcliffe, Gucci a mai aprut n public ntr-un fotoliu pe rotile, cnd cu furtul secolului pe trenul postal Londra Glasgow i-a ieit pe uile din spate. Are cuvntul doctorul George Washington. Se pregtesc urmtorii. Din punctul meu de vedere, lucrurile stau simplu. Ori Gucci e mort i atunci nu poate fi vorba de catalepsie, ori e viu i atunci se ridica problema cine-i mort. Oricum, mie s-mi semnai aici ca e mort i pe urma ne descurcam noi sa explicam cine i cnd l-a omort. Bine, doctore. Da-mi i mie o semntur ca i-am predat mortul pentru cercetri, i mai vorbim noi. Sa vedem ce ne mai spun martorii, se ntoarser i ei pe unde veniser. Ce faci, imbecilule? Croncani el disperat ctre locotenent. Unde-s limbile? Ce limbi, efule? Spuse disperat Mihail Egorici. Adevrul este ca Borowsky nu citise n viaa lui o carte cu partizani. Eu anchetez i tu eti prost i ne fug tia de sub nas. Repede, la main! Sntate, doctore.

Ieir val-vrtej pe scri, Wilkins n frunte, urmat respectuos de locotenent la civa pasi, dar tot val-vrtej. Din cauza grabei i a construciei mainii urcar pe uile din spate. Au furat volanul i pedalele, domnule comisar-sef. Ce ne facem? Cum pornesc eu acuma maina? Striga disperat locotenentul. Dup cteva secunde de gndire, Wilkins rspunse: Trecem pe locurile din fata. Orice alta eventuala soluie ne face sa pierdem timp. Zis i fcut. Aezndu-se comod n scaun, Wilkins se uita distrat pe bonul de predare-primire semnat de doctor. i brusc, printr-unul din acele procese psiho-sociale de lunga gestaie, care nu o data au dus la prbuirea unor concepii vechi n fata celor noi, revoluionare, trai o revelaie unica, care nu-i vine n via dect de doua maxim trei ori. Nu auzise numele de George Washington niciodat. In schimb il vzuse de nenumrate ori, pe hrtia de un dolar pe care i-o ddea maic-sa la coal s-i cumpere n fiecare zi cate un ceas electronic i doi covrigi. Capitolul 4 Morii cu morii, vii cu vii. Cldirea morgii se nala n mijlocul oraului Detroit, printre zgrie-norii din jur, ca un ghiveci cu muscate ntr-o pdure de Sequoia gigantica. Pe coridoarele instituiei alergau n toate prile infirmieri de toate sexele mpingnd pacieni n crucioare. Paolo Gucci se afla nregistrat cu nr. 1989 n sertarul cu nr. 3024, n ateptarea tratamentului cu ocuri electrice la care erau supui toi cei bnuii a fi cataleptici. Curentul era luat direct de la reeaua de 400 kilovati. Medicul legist primar, dr. George Washington, directorul aezmntului, cerea telefonic, pentru prima oara n ultimele doua zile, o suplimentare a cotei de energie pentru a putea s-i aplice defunctului Gucci cei 45Mw necesari. Usa se deschise timid i intra n laborator tnra asistenta legista medicala, d-ra Helga Dimholtz. Suna ocupat, dom' director? Nu, suna ncet, glumi doctorul Washington. Helga rase incantata de jocul de cuvinte practicat cu miestrie de dom' director. Sa facem contravizita. Pacienii ateapt, nu rezista Washington tentaiei de a mai plasa o poanta. Asistenta se nec de ras. In fata cabinetului directorului se formase deja suita obinuit n asemenea ocazii. E cam ntuneric, observa jovial Dr. Washington. E ntuneric de-i bagi degetele n ochi. i doctorul chiar i le baga, dar nu n ochii lui, ci n ochii unei asistente care se afla n apropiere. Toi izbucnir n hohote de ras ntretiate de sughiuri. Am vzut noi, chicoti dr. Earl Kalmann. Ati vrut s-o ciupii de fund! Hohotele de ras se nteir. Nu i-e ruine nici cu Kalmann, gndir cu toii. Domnilor! Fcu Directorul. Mi s-a atras atenia de la Inspecia Sanitara Federala ca avem indicele mortalitii cam mare.

Instantaneu se pornir noi valuri de ras. Serviciu ca la morga nu se mai gsea nicieri n Detroit. In fiecare an stagiarii se bteau la repartiii sa ia post aici.

Din captul coridorului venea o infirmiera mpingnd un crucior cu un pacient suspectat de catalepsie care se ntorcea de la edina de ocuri electrice. Ce-i cu dumneata, prietene? Zise dr. Washington, ari de parca ai fi stat n curent. Chiar dr. John Bergman care avea reputaia ca nu rade de la orice gluma se destinse cu totul la auzul acestei mici bijuterii, mai ales ca din ntmplare Washington se uita drept la el. In mod cu totul neateptat tratamentul se dovedise bun. Moneagul i recptase majoritatea facultilor psiho-somatice pierznd n compensaie nite excrescene cum ar fi unghiile, parul, dintii i parial degetele.

De aceea, mirarea colectivului de savani i medici nu fu prea mare atunci cnd ceteanul cobora din vehicul cu vioiciune i spuse: Mulumesc ca m-ai pus la curent. ncepusem sa pierd contactul. Ei, eu acuma ma duc. i chiar o lua ntins la picior spre ieire. Dr. Washington striga n urma lui: Las-o mai moale cu femeile n prima sptmn. i mai treci pe la noi cnd mai ai timp. Iar se puser pe ras. aa o sa fac. S-mi inei locul cald, fcu moul disprnd la captul culoarului. Glumete stranic moneagul. N-o fi cumva medic legist? gndi Washington dus pe gnduri. Ce facem, dom' director, ne ntoarcem la oile noastre? ntreb cu subneles dr. Earl Kalmann. Persiflarea mitului cretin cu pastorul, oile i mielul era evidenta. Da, sa mergem. Cred c-or fi rcit cu totul ateptndu-ne. Administraia ne-a tiat fularele. ncepur sa zmbeasc moderat. Oricum, de administraie nu era indicat sa razi chiar n hohote. Intrar n ncperea n care fusese depozitat corpul lui Gucci. Unde este micuul nostru cataleptic? Mormi dr. Washington, prefcndu-se ca ateapt un rspuns. Helga chicoti pentru orice eventualitate. S-o fi ascuns sub pat, fcu dr. Kalmann cu iretenie. Asta era prea de tot. Nu se pomeniser paturi la morga de cnd se tiau. Rser att de mult i cu pofta nct se cutremurau geamurile cldirii. Afara, n noapte, un grup de omeri ii ascultau cu invidie. Veneau n fiecare diminea la ora 11 i se aezau civilizat la rand ateptnd sa se iveasc un post liber. Rumegnd glumele lui Kalmann, Washington gndi cu neplcere: Glumete stranic porcul asta de Kalmann. Nu cumva o fi vrnd sa mi ia locul?. Intre timp, d-ra Dimholtz trase de mnerul sertarului nr. 3024. Sertarul era gol. Cine a umblat aici, aaa. Cum mama dra. De ce nu. Bolborosi ea necjit. Creznd ca e vorba de o noua farsa, se ngrmdir cu toii n jurul ei. Ce e, draga, n-ai mai vzut un brbat dezbrcat? Rnji dr. Washington care-i purta n fiecare sptmn smbetele d-rei Helga i cam tia unele lucruri n aceasta problema. Privi i el curios i cnd i aminti ca semnase un bon de primire vis--vis de presupusul coninut al sertarului, gura lui capta aspectul graficului funciei ln (x) n jurul valorii x=0. Nu mai artase aa de pe vremea cnd el ii trgea clopotele actualei neveste, iar ea ii trgea clapa. ntrebarea care se ridica pregnant, alturi de cernisevskianul Ce-i de fcut? era shackespearianul Cum va place?.

Doctorului John Bergman situaia prea s-I produc o oarecare satisfacie, lucru ntrutotul explicabil, deoarece cu doua zile n urma fusese sancionat de dr. Washington cu 10% pe doua luni pentru comercializarea fara tirea lui a patru aparate de oxigen, un electrocardiograf i opt sertare din dotarea morgii. Domnioara Helga, eti att de buna s-l anuni pe comisarul-ef Wilkins ca a disprut cadavrul lui Gucci? Eu am putina treaba. Trebuie sa ntocmesc un preaviz, mormi Washington nnegurat nspre Bergman. Dr. Bergman privi nciudat pe geam. La auzul cuvntului preaviz n grupul de omeri de afara se produse o agitaie interminabila. Ca n VERDICTUL de Kafka, gndi dr. Bergman posomort.

D-ra Dimholtz alerga sprintara spre telefonul din captul coridorului. Era un Ball comanda speciala, avnd cifrele de pe disc de culoare neagra pe fond negru i amplificator distorsionator de ton pentru voce (care era preluat dup o schema de casetofon Dana). Cnd forma cu o oarecare dificultate numrul Fordului de patrulare Wilkins i cu Borowsky se gseau la intersecia strzii 34 cu strada 22.

n ciuda vitezei cu care se deplasaser n toate direciile, Ratcliffe i navetitii intraser n pmnt. Hritul telefonului ii scoase din apatie. Domnul comisar-sef Wilkins? ntreb distorsionata vocea domnioarei Helga. Nu chiar, rspunse ambiguu Borowsky. Ce s-a ntmplat domnioar, de ce plngi? E un efect electronic, ciripi Helga. Dar dumneata de ce urli? E tot un efect de-asta, prinse locotenentul ideea din zbor i-I pasa receptorul lui Wilkins care ii dduse n acest scop unele semne de nerbdare cu patul Winchesterului. Da-i drumul, domnioar. Era cineva pe fir, zmbi a rade comisarul. Gucci a disprut dintre noi, domnule comisar-sef. Cred i eu. L-am vzut mort cu ochii mei. Vroiam sa spun ca a disprut dintre noi, lucrtorii de la morga. i-atunci de ce nu spui asa? Crezi ca eu am vreme de pierdut cu tautologii? Tipa Wilkins, fcnd ca ntotdeauna confuzie intre procedeele stilistice i defectele de stil. Nu, nu cred. Mi-e frica sa cred aa ceva. Bine, fcu Wilkins mulumit. Aadar Gucci a evadat. Ma ateptam. Oricum, mulumesc ca ai sunat. S-i spui doctorului acela Washington ca l-am depistat. Stiu acum unde i-am vzut numele. Apropo de nume, cu cine am vorbit? Cu Helga Dimholtz, veni rspunsul i imediat dup el tonul. ngndurat, Wilkins ddu sa trnteasc receptorul n furca, dar se rzgndi i-l trnti n capul lui Borowsky.

Disciplinat, locotenentul nu comenta n nici un fel decizia sefului sau. tii cu cine am vorbit, Mihail? Cu Helga Domholtz n carne i oase. Felicitri, efule. Mulumesc, asemenea. Gucci a disprut fara urme. Avem o misiune grea. Urmrete maina aia. Locotenentul se apuca de treaba imediat. Fordul de patrulare se aez cuminte n urma Chevroletului indicat la ntmplare de flerul comisarului-sef. Dup ce rular aa cteva minute Borowsky se gndi sa mai schimbe filajul i depi pentru a continua urmrirea din fata. Imediat oferul Chevroletului frana brusc acoperindu-i fata cu minile. Ce faci, dobitocule? Tipa Borowsky la el, pentru a-i putea pastra calmul interior. Nu i-e ruine, animalule? Dup ce ca te nfigi n fata mea pe banda interzisa, dup ce ca erai sa ma omori, dup ce. Ce banda interzisa, pechinezule, n-ai mai vzut o depire executata corect? Cu cine ai dat examen de conducere?

Wilkins, care urmrise cu interes discuia, hotra ca este momentul sa intervin. N-are importanta, Jimy. Domnul a confundat spatele mainii noastre cu fata, voila tout. N-o s-i facem acum proces verbal sau, doamne-ferete, proces de contiin. Domnul? ntreb nseninndu-se brusc oferul Chevroletului. Ma numesc Nick Spine. Colegul meu de drum se numete Jimy Bulbright. Incantat, fcu individul. Numele meu este Abraham Bryer. Borowsky se uita mirat la el. Eti tatl multimilionarului? Nu, fiul lui. Arat n vrst din cauza consumului excesiv de heroina. Am avut o copilrie grea. Tatl autoritar, mama eroina, nelegei? Mda, fcu comisarul-ef. Am citit ceva pe tema asta. Complexele alea greceti, Oedip, Electra, nu? In nite cri alb cu galben, Freud, Jung, Adler. Exact, exact, fcut Borowsky. Cnd eram mic am vndut nite cri de-ale lui taic-meu la anticariat. Exact aa artau. Nu mi-a trecut prin cap sa le citesc. Sa lsm discuiile astea tehnice, plesci Wilkins. Am auzit ca vi s-a furat o statueta, mai Abraham. Ancheta o conduce un var de-al meu, comisarul-ef Wilkins. Un tip formidabil. Din pcate este nconjurat de incompeteni. Jimmy ii tie.

Ce-o fi vrnd sa spuie? gndi locotenentul. Nu ma ndoiesc ca o sa ii descopere pe hoi. Nite diletani. Ce vrei sa spui? i continua Borowsky ideile cu voce tare. Pai, n primul rand au dat buzna n colecie fara sa deconecteze alarma. Tata a crezut ca a uitat el. Sracul, este att de ocupat ca uita. E preedinte n consiliul de administraie a trei companii i n comitetele de prini la ase scoli, unde nvaa fraii mei minori. Pe urma hoii au lsat tot timpul maina lor n fata casei, o main furata, bineneles, ca altfel ar fi stins farurile, insa aa nu tiau de unde. Pe urma au dat telefon sa ceara rscumprarea de 1,000,000 USDollars n bancnote mici da' au uitat ca s-au introdus luna trecuta videotelefoane publice i l-am recunoscut pe fratele domnioarei Dimholtz. Ce mai, nite fraieri care i-au btut joc de meserie. O s-i spun varului meu. Ei, la revedere, domnule Bryer, eu i cu Jimy avem de fcut nite cumprturi urgente. Bineneles, foarte urgente, ncuviin bland locotenentul. Sigur, la revedere. Chevroletul demara aa de lin, ca acul de la indicatorul de nivel sonor montat la ceasul de mana al lui Borowsky era cat pe ce sa rup oprtitorul din dreptul reperului de 0 dB. Comisarul-ef ofta necjit. Am ncurcat-o de tot, mai Borowsky. Toxicomanul asta mititel mi-a rsturnat toate ipotezele. Ma simt ca Euclid la o masa rotunda cu Riemann s Lobacevski. Bietul de dumneavoastr. i colac peste pupz, v-a murit i nevasta. Nici nu tii ce dreptate ai. Chiar aa arata biata de ea. Ca un colac peste pupz. Zgomotul asurzitor al telefonului ii trezi pe amndoi din apatie. De data asta Borowsky nu schi nici o micare sa ridice receptorul. Telefonul din maina de patrulare era un ATT unicat cu disc de forma dreptunghiulara (pentru a-i reaminti lui Wilkins unele noiuni geometrice care-i plcuser n coala generala) i pedala pe acceleraia care permitea sporirea vitezei convorbirilor telefonice dup dorin n limitele 0.3 278 bauds. Comisarul-ef ridica receptorul i apasa pedala uor. Domnul comisar-sef, glgi repejor vocea dr. Washington. Da, te-am recunoscut, Washington. S-a mai ntmplat ceva? A reaprut Gucci. Mort. ntr-un accident de cale ferata. Cu Ratcliffe. S-au ciocnit cu expresul de Los Angeles. Arata aa cum arata nite oameni pe care i-a calcat trenul.

De emoie, Wilkins apasa pana la fund pedala acceleratoare, nct nu mai nelese nimic din restul conversaiei. La captul celalalt al firului, cuvintele erau sorbite de pe buzele lui Washington att de repede nct acesta simi ca I se usuc gura i il doare limba. Pornir ca nite nebuni pana la morga. Ajuni n fata celor doi defunci, Wilkins simi ca se nbu de furie. Dr. Washington minise. Cei doi nu artau ca nite oameni clcai de tren. Artau ca doi oameni clcai de naveta spaial Discovery.

Ieir n tromba. Vznd cat de ntunecat era seful sau, Borowsky ridica pe nesimite piedica revolverului. Precauia se dovedi salutara. Dintr-un Volvo de culoare verde care demara din parcarea din fata morgii, trei indivizi mascai n indieni comani deschiser un foc viu de mitraliere. Cu toat ruinea, Wilkins se arunca pe burta, apsnd instantaneu pe trgaciul Winchesterului. Att din cauza cursei moarte, cat i datorita piedicii puse, aciunea sa nu fu ncununat de succes. Din dosul stlpului dup care se ascunsese, Borowsky trase un foc n aer pentru somaia regulamentara. Toat strada se umplu de un fum neccios. Al doilea foc nimeri n statuia lui Lafayette i-l smulse pe bietul marchiz de pe cal, cum ar smulge o albina o pictur de nectar dintr-o floare de mar. Gangsterii batura rapid n retragere. Abia acum se auzi plecnd unul din cocoaele pustii lui Wilkins. In afara zgomotului asurzitor pe care il fcu i care semna cu ciocnirea a doua trenuri de marfa, nu se ntmpl nimic. Al treilea glonte din revolverul lui Mihail Egorici trecu de putin pe lng Volvo-ul verde care era cat pe-aci sa se rstoarne din cauza curentului de aer. i ca o apoteoza a acestei confruntri armate, ca o virgula finala a unui roman de factura Tel-Quel, pleca cel de-al doilea cocos al Winchesterului. De data asta suna ceva mai nfundat, ca o ciocnire intre doua metrouri. De ntmplat tot nu se ntmpl nimic.

Strada i relua ncet vechiul aspect. Se nlau blocuri la parterul crora noi i moderne spatii comerciale tnjeau dup cumprtori. Copiii mpnzeau spatiile verzi cu voioia specifica vrstei lor prepubertare. ntr-un colt doi tineri superbi se srutau n timp ce alii, mai putin superbi, ii ncurajau sa nu se opreasc aici.

Detroit-ul i lingea rnile unse din belug cu sare. Cei doi poliiti i tergeau sudoarea de pe frunte i privir ctre soarele care alimenta nepstor celule fotovoltaice cu un randament al conversiei de 15%. Sa mergem, Borowsky. Aici ne-am fcut datoria. Imediat ce intrar n main trecur la curitul armamentului. Pistolul pentru a trage-n plin, se cere-ntretinut cu chin i Spre-a bubui cat mai frumos, puc se cere unsa gros erau maxime ce se nvau la coala de ofieri cu mult naintea alfabetului i a limbii engleze. In timpul curitului, comisarul-ef descoperi de ce Winchesterul funcionase att de prost. ntruct cartuele nu erau marcate la capsa, le bagase invers n magazie. Bai Borowsky, tu nelegi ceva din povestea asta a statuetei? Cine, eu? Mihail Egorici prea stupefiat. Eu. Aaa. aa o ide. Nimic absolut, dom' comisar sef, raportez. Ceea ce ma ncurc pe mine, locotenente, e ca Paolo asta moare prea des. Pe urma mai moare i Ratcliffe, a murit i nevast-mea, Dimholtz nu se tie daca triete, cat pe-aci s-o mierlim i noi, Abraham n-o mai duce mult cu heroina i statueta nicieri. Nici o urma. i-un caine poliist s-ar pierde aici. Ce un caine, i doi caini s-ar pierde, ntri Borowsky. Ai dreptate, nu m-am gndit. In cazuri disperate ca al nostru, draga Misa, exista o maxima: cherchez la femme. Sa nu-mi spui ca nu tiai? Nu va spun. Mulumesc. Problema cea mai complicata n cazul nostru e ca nu stiu de unde s-o scoatem. Aici Wilkins fcu un gest ca i cum ar fi scos o grenada de sub senila unui tanc. S-o scoatem pe cine? ndrzni Borowsky dup un moment de reculegere. Aoleu, uitasem ca nu tii franceza. Pe femeie, draga Mihail. Cherchez la femme nseamn Cauta femeia. Da' unde sa o caui? Nevast-mea s-a dus, biata, ca as fi cutat-o eu. Ce-ar fi s-o cutm pe Kathy? Sugera timid locotenentul. Draga Borowsky, mi vine sa te srut. Ai momente de genialitate pura, e drept ca necat n prostie. Japia trebuie sa tie ceva de furtul statuetei. i apoi e singura femeie pe care o putem cuta fara sa speriem pestele. La drum! Capitolul 5 A la recherche de la femme. Niciunul nu scoase vreo vorba cat timp dura drumul. Comisarul-ef mngia arma cu ceva mai multa pasiune ca de obicei, iar Borowsky se gndea la zilele fericite ale cstoriei sale cu Katherine McKay. In cele din urma obosi de atta gndit i se concentra asupra drumului. Tocmai la timp pentru ca treceau pentru a opta oara prin dreptul imobilului n care locuia Kathy. Un bloc obinuit cu 45 de etaje, construit n tehnologie BCA cu fundaie antiseismica i susinere pe piloni de otel. Aici s-ar putea aplica perfect legea celor trei momente, observa n gnd Wilkins. Luar ascensorul pana la etajul nti unde locuia Kathy, ieind din el complet drmai, deoarece acesta fusese proiectat iniial pentru antrenamentul cosmonauilor, funcionnd cu o acceleraie medie de 4.2g (g=9.83m/s). Le rspunse chiar Kathy. Ceea ce vzur le taie i restul respiraiei. Kathy era mbrcat ntr-un deux-pieces complet transparent din polietilena expandata pe care il folosea prin casa atunci cnd spala rufe. Vai, ce surpriza! Fcu ea pe un ton din care se putea nelege chiar i ceea ce tocmai spusese. Ne iertai, scumpa colega, behi necrutorul comisar. Tocmai treceam pe aici i am vzut lumina. Dar cum ati ghicit care sunt ferestrele mele? Ferestrele unei doamne frumoase se ghicesc ntotdeauna, doamna. i dealtfel, erau toate luminate. Borowsky asculta nerbdtor acest preambul inerent oricrui interogatoriu serios. Cum i merge, Kathy? Nu te recstoreti? Ai vrea sa mai ncercm, Misa?

n primul moment Borowsky vru s-i traga un glon n cap, dar, dndu-i seama ca nu era dect o propunere, se mulumi sa scuture energic din cap. Pcat! Ei, dar nu vrei sa luai loc? Ati avut multa treaba pe strada noastr, observa ea n treact. V-am vzut de la geamul din baie cum goneai pe aici. tii, domnule comisar-sef, eu mi spl singura rufele. Cam bnuiam eu ceva, dar nu eram sigur. Rufria de corp, desigur. Din cealalt nici nu prea am, zise Kathy pe un ton nevinovat. Comisarul-ef se ls greoi pe sofa, aeznd puca pe masa stil Empire. D-ra McKay se aez foarte aproape de el, acoperindu-i decent genunchii cu pulpanele nglig-ului. Tot cu furtul statuetei va ocupai? Da. tii ceva de asta? Punnd ntrebarea cheie, fata lui Wilkins ramase imobila ca o autocisterna cu frana de mana trasa. Locotenentul se juca suflnd n eava revolverului. Era o scena demna de pensula unui Nicolas Poussin. Pai, ceva-ceva stiu eu. Acum doua luni, cnd am vrut sa il bag la apa pe Gucci pentru proxenetism, mi-a spus ca unul Ratcliffe il tot mbia cu o afacere cu o statueta. Lui Gucci ii era cam frica din cauza lui Giuliano Lespighi care i-a spus c-l face arice daca mai lucreaz pe cont propriu. Planul era s-i fure lui Bryer statueta i sa i-o dea lui Gianni Puccini pentru 200.000 de USD i el sa se ocupe de stors recompensa. Acuma Giuseppe ar fi vrut sa ia i el ceva la afacerea asta. Care Giuseppe? ntreb cu ndemnare Mihail Egorici. Doamne sfinte, Giussepe Verdi, doar nu Giussepe Bellanto. Asta cine e? Fcu nucit Wilkins. Bunicul meu dinspre mama. Cel mai drguel dintre bunici. Bei ceva, biei? Un scotch dublu eu i 400 de vermut Borowsky. Kathy se ridica sa aduc buturile, cnd suna telefonul. Era un ITT only for woman aezat pe un dulap de nlime apreciabila. Cnd ridicai receptorul te spreia sub brat, n timp ce un alt dispozitiv special te ciupea de fund. Kathy rspundea la apel, ameninnd dispozitivul de ciupit cu un gest galnic. Acesta i vzu insa linitit de treaba lui. Era i motivul pentur care fusese achiziionat, multi brbai dovedindu-se prea timizi pentru geustul d-rei McKay. La telefon Giussepe, se tri o voce pe fir pana la urechea repondentei. Care Giussepe? Verdi, doar nu Bellanto. Asta cine e? Bunicul tau dinspre tata, spuse Giussepe. Zi-le poliailor ca daca nu-i vad de treaba o sa o peasc urat de tot. La revedere, fetio, i daca o sa am nevoie de tine o s-i pun melodia aia cu Stevie Wonder. Bine, dar. Ati auzit, domnule comisar-sef? Sa vorbeasc aa cu o doamna.

Comisarul-ef era preocupat cu altceva. Auzind numele lui Verdi, bagase glon pe eava pentru orice eventualitate i acum se chinuia s-l scoat folosind degetele arttor i mijlociu. Stai linitit, Kathy, spuse mpciuitor Borowsky. ncet-ncet latul se strange. Se strange din ce n ce mai tare, zise i Wilkins. Bagase degetele adnc pe eav i apucase glonul, dar acum nu mai putea sa i traga mana. opia de colo-colo prin ncpere prada unei agitaii de nedescris. Sa nclzim puca la aragaz, poate se dilata, fu de prere Borowsky, care avea unele cunotine de fizica, fiindc anchetase odat un caz de delapidare la Universitatea din Austin. Wilkins nu apuca s-i exprime prerea lui despre locotenent pentru ca suna cineva la usa. Borowsky se trase dup un fotoliu lsndu-l pe Wilkins ca momeala n mijlocul camerei i pe Kathy sa deschid usa. E factorul, zise aceasta uurat. Ma duc n baie sa termin de splat.

Factorul postal ptrunse degajat n ncpere. Cum te numeti? ntreb din start Borowsky. Ling Foo Hee. Rspunsul veni prea repede ca sa nu dea de bnuit locotelentului ca respectivul il nvase pe dinafara. Tocmai se pregtea s-i puna o noua ntrebare, cnd factorul striga incantat: Fred! Fred Wilkins! Ce faci, btrne? Uite, verific o puc noua. Tu? Eh, am venit s-o mai vad pe d-ra McKay. Tare-mi place cum se mbrca. La vrsta noastr trebuie sa profitam de orice moment de neatenie al tinerei generaii. aa e. Eu pentru moment profit de propriul meu moment de neatenie. Nu tii vreo metoda de a scoate degetele dintr-o puc? Ba da. Hai la baie. Mai tii minte poezia ta de la bacalaureat?

Iubito, fierbe sngele n mine atunci cnd ma gndesc la tine caci curge-n mine snge de husar din osul vreunui neam barbar, Dar ma ntreb ades cu rost iubito, au tu crezi c-s prost?

Magistrala concluzia. Ce prozodie! Ah, cu tine renvia vremea de aur a iambilor i dactililor.

Intrnd n baie primul lucru care pe le czu privirea fu corpul d-rei McKay care, n strdania de a spala mai repede rufele, se dezbrcase i de ngig. Leinar amndoi. Cnd se trezi din lein, Wilkins constata ca Lin Fo Hee plecase. Puc se dezlipise cumva de mana i acum edea n fata lui Borowsky care sufla cu rbdare n pistol Ce s-a ntmplat? Unde-i Fo Hee? Ce face d-ra? Nimic, a plecat, bine, rspunse scurt i precis locotenentul la toate ntrebrile. D-ra McKay apruse n pragul bii privind cu simpatie la comisarul-ef. Leinul lui intre ei fixa una din acele legturi care sunt cu att mai durabile cu cat nu se bazeaz de fapt pe nimic. i promit ca ne vom mai vedea, spuse Wilkins cu vocea ntretiat de suspine calde, brbteti. Pentru noi doi viaa de-abia ncepe din punctul n care pentru Borowsky s-a ncheiat. Agitaia lui Wilkins ajunse la un soi de paroxism i se transforma ntr-o scurta criza de epilepsie care-l bucura nespus deoarece suferea pentru ea. Te voi atepta pana cnd vei veni, nu se ls mai prejos Kathy. ntr-un fel te voi atepta i dup aceea. E mitul venicei rentoarceri. Al cutrii i gsirii Sinelui ca Sine, prin Spiritul nclat cu cizmele sale de apte poste. Kathy devenise i ea foarte agitata. Wilkins era incantat la culme de a fi gsit, n sfrit, o intelectuala de acelai calibru cu el si, n plus, cu patruzeci de ani mai tnr. Nu mai vorbete nimeni de satisfacia de a lucra n cadrul aceleiai instituii. Agitaiile lor se succedau n valuri complementare de o asemenea for nct Wilkins se sperie pentru o clipa ca li se vor deschide porile Nirvanei. In timpul tuturor acestor dezlnuiri tumultuoase Borowsky ramase neclintit ca un pix nfipt n pmnt n timpul unui uragan puternic. Sa mergem, domnule comisar-sef, rupse vraja. Ca bine zici. Mai trebuie sa i mncm. Mi s-a fcut o foame de lup. La revedere, Kathy. La revedere, Kathy, i lua rmas bun i locotenentul. Ai grija de tine. In locul tau as da repede un telefon prietenului meu. Mersi, Misa. Totdeauna ai tiut ce trebuie la casa omului. Ciao!

Poliitii coborr scrile n tcere, nemaiavnd curajul sa foloseasc liftul. Wilkins era grav, comisarul reinut, formnd o pereche cum i-a place oricui sa vad la o comemorare, de apte ani de exemplu. Intrar n main i pornir imediat cufundai amndoi n presentimente rele. Cazul nu promitea sa aib rezolvare. Capitolul 6 Un inginer acuza. Revenindu-i dup o buna bucata de vreme din reverie, Borowsky se apuca sa citeasc Mersul Trenurilor, carte pe care o gsea pe cat de instructiva pe att de potrivita de citit n main. Vzndu-l, Wilkins simi c-l apuca ameeala. Ce faci, Borowsky? Citesc, spuse acesta linitit. i maina cine o conduce? Cred ca dumneavoastr. Altfel cum. Se privir amndoi cu groaza, dup care se rsucir instantaneu pe banchete. Confundaser iar uile. La volan era un tip straniu costumat, care privea cu ncordare n fata sa. Cine eti dumneata? ntrebar amndoi n acelai timp. Karl Dimholtz, inginer polispecialist. i haina aia de pe dumneata ce e? Prelua Wilkins conducerea ostilitilor. O cma de for. Uneori snut cam nervos, i atunci mi iau masuri de prevedere din timp. In locul meu ati face la fel. Firete, se grbi sa ncuviineze locotenentul. Unde ne duci? La mine acas. O sa va placa. Daca nu, s-mi zicei cuu. Cred ca sunt n asentimentul tuturor spunnd ca lucrul acesta nu ne poate face dect placere. Perfect, mormi Dimholtz. inei-v bine.

Fcur la dreapta pe strada 54, apoi trecur succesiv pe strzile 1, 17, 89, 22, 7, 15 i intrar n sfrit pe strada Fizicienilor. Oprir n fata unei poi de fier forjat pe care scria mare cu litere de-o chioap Krupp, 1883. Borowsky nceput sa se ngrijoreze. Nu-I plcea cnd un om ii spunea ca il cheama Dimhotlz i-l ducea la o vila pe poarta creia scria Krupp. Pe poarta erau stanate o mulime de cifre arabe. Comisarul-ef deveni curios. In Europa cifrele arabe au fost introduse de arabi. La dumneavoastr cine le-a introdus, domnule Karl? Prima mea sotie. Ne-am cunoscut la baia turceasca. Intrai!

Poarta se deschidea prin mpingere, i trecur printr-o gradina n care creteau de-a valma civa portocali, un pogon de cartofi, doi cai i o sumedenie de porci de rasa. Mica mea gospodrie, surse ironic inginerul. Drumul era pavat cu faian alba i portocalie. i pavajul, de unde, din comer? Fcu bnuitor Mihail Egorici. Ah, nu. De la un antier din apropiere. In zilele noastre, cu civa dolari obii aproape orice. Intrar n casa printr-un fel de tub n care vjiau tot felul de fluide. Din casa se vedea bine pe geam gardul de sarma ghimpata n ochiurile cruia sclipeau cureni de sute de amperi, respectnd riguros legile lui Kirchoff. In mijlocul ncperii se aflau o serie de duuri antimicrobiene care se pornir sa funcioneze murandu-i pe toi pana la piele. Pe masa zcea neglijent aezat n furca un receptor de construcie proprie pentru ingineri. Coninea rigla de calcul, livra la cerere o serie de formule de politee recomandabil a fi folosite n convorbirile telefonice i avea i dispozitiv pentru mbrcarea i dezbrcarea cmilor de for. Facei-v comozi, domnilor. Avem multe de discutat.

Wilkins i Borowsky se dezbrcar de haine i se aezar ntr-un fotoliu uscndu-se sub efectul microundelor ce bntuiau prin ncpere i-i fceau sa se simt ca la baia de aburi. Dimholtz se dezbrca i el i se altur celor doi. Ce beau domnii? O cafea, un whisky? Spuse el scond de sub masa trei cafele i trei sticle de whisky. Se puser pe but cafele i whisky. Iat de ce v-am adus aici, domnii mei. Am aflat ca va intereseaz statueta lui Quetzalcoatl. Ei bine, sunt dispus sa va ofer toate informaiile de care avei nevoie.

Borowsky se gndi ce picioare urate are comisarul-ef. Comisarul-ef se gndi ce prost e Borowsky ca se gndete la asta. Cine a furat statueta? Ratcliffe. Comisarul-ef schimba o privire fulgertoare cu Borowsky, care la randul lui schimba o privire fulgertoare cu comisarul-ef. Dimholtz ncerca sa schimbe i el o privire fulgertoare cu Borowsky, dar nu reui. Locotenentul schimba priviri numai cu domnul comisar-sef. Ratcliffe e mort, obiecta comisarul-ef. Cnd tria a furat statueta, nu dup ce a murit. i pe urma, complicii lui triesc. Asa? i ma rog, cine sunt ei? Sari Borowsky de la locul lui ca o bila de rulment n care ai vrea sa bati un cui. Pai simplu. Gucci, sora mea Helga Dimholtz, doctorul John Bergman, Katherine McKay, Abraham Bryer. De ce o dai n gat pe sora dumitale? Zise Wilkins nedumerit. Singura s-a condamnat prin faptele ei. Eu nu mi fac dect datoria fata de societate. Mai, mai, toloncani dobort Mihai Egorici. De tulburare trase de o maneta care se afla prin apropiere. Imediat ncepur sa apar i sa dispar tot felul de gadget-uri, sunar nite goarne, czur nite perei, iar n camera alturat ncepu un scurt i interesant program sexy. Ce-ar fi sa vedem nti filmul, i vorbim dup aia? Simt ca ma arde setea de cultura. Pe mine ma ard palmele, urla Wilkins i Mihail Egorici schelli necjit n retragere. De ce ne spui toate astea, Dimholtz? i mai ales, de unde le tii att de bine? O sa i spun, Wilkins. Chiar acum o sa i spun. Stiu toate astea pentru ca eu nsumi am plnuit totul. Eu am condus toate operaiunile. i acum destul cu flencareala, domnii mei. Ieri am aflat ca trebuie sa ma operez de hernie. tii cine o sa ma opereze? Nu, cine? ntreb Borowsky. Doctorul Malther. Dr. Fleap Malther. Nenorocitule! Bangui Wilkins nspimntat de-a binelea. Eti pierdut. Exact. Dar sora mea i ceilali sunt vii i bogai. Eu i-am fcut bogai. Or sa ma pomeneasc toi cate zile oi trai. Ce vrei sa spui? Srir amndoi nspimntai. Exact asta vreau sa spun. Casa aceasta este mausoleul nostru. In cteva secunde, poate n cteva minute, totul se va scufunda sub pmnt. Suntem atlanii vremurilor moderne, minus dezavantajul de a trai sub apa. Am eliminat asta dup ani de calcule asidue. Comisarul-ef smuci Winchesterul i trase n calculatorul din mijlocul casei. Dimholtz se prbui cu capul pe masa. M-ai nvins, Wilkins. Tu-I Frnta ei de tehnica moderna, bombni comisarul-ef cu satisfacie. Sa mergem, Borowsky. Am fcut planul i luna aceasta, adug el cu modestie, sintetiznd astfel ntr-o singura formula aproape 6000 de ani de civilizaie umana. Ieir amndoi la brat. O simpla zi din viaa poliitilor de la Secia nr.2.

SFRIT