Testul de credibilitate

Cu privirile a]intite pe succesiunea ame]itoare de vodeviluri rocam-bole}ti din scena politic@ româneasc@, aproape c@ am uitat cu totulde datoriile noastre fa]@ de mai-marii Europei, în primele etape depostaderare. Care ar trebui s@ fie totuna cu priorit@]ile ]@rii. A}adar,s@ ne reamintim c@ decizia privind aderarea României la UE a fostînso]it@ de o serie de condi]ion@ri. Prima }i cea mai important@,cel pu]in sub presiunea calendarului, era ca România îns@}i s@transmit@ Comisiei Europene, pân@ la finele acestei luni, un raportde autoevaluare. Punctual, pe patru obiective din domeniul Justi]iei,trecute prea lesne cu vederea înainte de 1 ianuarie 2007. În ansam-blu, îns@, o analiz@ cuprinz@toare asupra progreselor înregistrate lastartul integr@rii. Pe baza raportului României, la sfâr}itul lunii iunie,Comisia European@ ar urma s@-}i contureze propriile sale evalu@ri}i s@ comunice decizia final@ care nu poate fi decât din trei, una:activarea clauzei de salvgardare sectorial@, continuarea monitoriz@rii,sau oprirea procedurii de monitorizare. Din p@cate, este greu decrezut c@ guvernan]ii no}tri se mai pot concentra suficient pentrua rezolva problema crizei de timp. Mai curând, toate energiile para fi concentrate pe aprige dispute politice având ca miz@ referen-dumurile de tot felul sau datele alegerilor europarlamentare, pe cioc-niri de orgolii }i jocuri de culise. Dar, dac@ noi ne complacem s@batem pasul pe loc, nu înseamn@ c@ al]ii uit@ s@ ne monitorizeze.

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

PUNCTUL PE EUROPA

Reuniunea de prim@var@ a Consiliului European, forul suprem al UniuniiEuropene, compus din }efii de stat }i de guverne ai statelor membre,s-a desf@}urat la Bruxelles, în perioada 7-8 martie 2007, sub pre}edin]iaRepublicii Federale Germania. În urma acestui reuniuni, s-au stabilit ori-ent@rile politice generale ale U.E. Astfel, Consiliul European face apel lastatele membre }i la institu]iile europene s@ întreprind@ ac]iuni pentru: aconsolida pia]a intern@ }i competitivitatea, a crea condi]ii cadru mai bunepentru inova]ie }i pentru cre}terea investi]iilor în domeniul cercet@rii }idezvolt@rii, a cre}te ocuparea for]ei de munc@ calificat@ }i a îmbun@t@]icoeziunea social@; a consolida programul de îmbun@t@]ire a reglement@riiîn vederea cre@rii unui mediu de afaceri mai dinamic, precum }i pen-tru a dezvolta o politic@ european@ durabil@ în domeniul schimb@rilorclimatice }i al energiei.În acest cadru, discu]iile legate de securitatea energetic@, precum }i uti-lizarea eficient@ a acesteia, au ocupat un rol deosebit. Se vorbe}te ast-fel de un acord „istoric” pentru protec]ia mediului, pre}edintele ComisieiEuropene, Jose Manuel Durrao Barroso, calificând acordul drept “cel maiambi]ios pachet de m@suri convenit vreodat@ în domeniul energetic”.Principalele m@suri asumate de liderii UE la aceast@ reuniune se refer@ la:• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser@, cu cel pu]in 20& pân@ în 2020;• Cre}terea ponderii energiei regenerabile pân@ la 20& din totalul ener-giei consumate în UE, cu amendamentul c@ fiecare ]ar@ va putea s@ folo-seasc@ resurse diferite;• Cre}terea ponderii biocombustibililor în transportul auto pân@ la 10& din total.De}i problema înc@lzirii globale a planetei este acceptat@ de c@tre stateleeuropene ca fiind una de mare importan]@, negocierile purtate în vede-rea ob]inerii unui acord cu privire la modul de solu]ionare a acesteiaau fost dure. Unul dintre compromisurile majore la Consiliul Europeaneste cel privind energia nuclear@. Principalul sus]in@tor al acestui tip deenergie a fost Fran]a, prin vocea pre}edintelui Jacques Chirac, prezentpentru ultima oar@ la Consiliu. În ciuda opozi]iei Germaniei, Austriei }ia altor state, Fran]a a ob]inut ceea ce }i-a dorit: posibilitatea de a-}i dez-volta, în continuare, strategia în acest domeniu.De remarcat c@, în pre-zent, 70& din energia electric@ consumat@ în Fran]a este produs@ încentralele sale nucleare. O alt@ ]ar@ care }i-a atins obiectivele în cadruldiscu]iilor este Polonia. Astfel, Polonia a cerut }i a ob]inut introducereaîn proiectul acordului promisiunea c@ va fi ajutat@, în cazul în care Rusiava decide s@ întrerup@ furnizarea de energie c@tre Var}ovia.

"Istoria politic@ }i isto-ria revolu]iilor sunt isto-ria progresului"

A. Condorcet

c my b

c my b

Infla]ia face pa}i în jos, pre]urile par a nu maiavea resurse de cre}tere prea mari }i banii au, înconsecin]@, tot mai mult@ valoare. Aceasta expre-sie este pe deplin valabil@ pentru multe tipuri deproduse }i servicii, poate pentru majoritatea. }isubliniaz@ înc@ o dat@ o valorizare tot mai co-rect@ a banilor, o exprimare a lor tot mai s@n@-toas@ în produse }i servicii. Pe o pia]@ îns@,extrem de important@, acest lucru nu se întâm-pl@: pe pia]a imobiliar@. Aici avem cre}teri, cre}-teri }i iar cre}teri. Nu vorbim despre devaloriz@risau deprecieri monetare, a}adar nu banii sunt devin@, pentru c@ indiferent de moneda în caresunt f@cute raport@rile – lei, euro, dolari – pre-]urile cresc. Un joc brutal al cererii }i ofertei pri-mare, al interven]iei speculatorilor }i a lipsei dealte oportunit@]i investi]ionale interesante }i deamploare, care fac ca to]i ace}ti bani s@ se acu-muleze în sectorul imobiliar. Acest sector a ajunsun magnet pentru bani }i analizele de pia]@ petermen mediu indic@, în continuare, p@strarea uneiatractivit@]i ridicate. Cererea este crescut@, iareconomia cre}te. Ce semne mai bune pentru evo-lu]ia global@ a pie]ei imobiliare, decât acestea? {i, totu}i, orice pia]@, dar ORICE pia]@ atinge, la unmoment dat, un vârf, dup@ care urmeaz@ o sc@dere.

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 4

Prim@vara se num@r@...problemele comunitarePrim@vara se num@r@...problemele comunitare

continuare ^n pagina 2

Emil DAVID

Infrac]ionalitatea “clasic@”secant@ cu economia

Cornel Nicolae JucanDan Popescu

Rom$nia }i UE

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Evolu]ii la burs@

Securitate firmelor

pag. 8Ileana Ilie

pag. 6Lucian Bela}cu

Previziuni macroeconomie

Imaginea s@pt@m$nii

1. Condi]iile apari]iei }i scopul

Grupului Egmont

În ultimele dou@ decenii ale secoluluitrecut, guvernele lumii au început s@recunoasc@, tot mai îngrijorate, efec-tele dezastruoase pe care infrac]iunilede natur@ financiar@ le pot provocasistemelor economice }i politice. Toto-dat@, a devenit evident c@ b@ncile }ialte institu]ii financiare }i de creditsunt o surs@ important@ de informa]iiîn leg@tur@ cu sp@larea banilor }i alteinfrac]iuni cu consecin]e financiare, caretrebuie investigate de c@tre organelede aplicare a legii.Dar, pe de o parte, organele de apli-care a legii nu de]ineau expertiza nece-sar@ pentru o analiz@ corect@ a ope-ra]iunilor finaciar-bancare suspecte, iarpe de alt@ parte, b@ncile manifestau se-rioase re]ineri în colaborarea deschis@cu aceste organe, considerând c@ oastfel de rela]ie ar afecta încrederea

clien]ilor în loialitatea institu]iilor ban-care, care prin nerespectarea secretu-lui bancar }i informarea organelor derepresiune cu privire la efectuareaunor opera]iuni }i-ar trata clien]ii cape poten]iali infractori.Ca urmare, au fost create unele agen-]ii guvernamentale specializate în analizainforma]iilor financiare }i în problema-tica sp@l@rii banilor, care s@ ac]ionezeca un filtru pentru informa]iile primite dela institu]iile financiar-bancare }i de la alteentit@]i ce intermediaz@ opera]iuni b@-ne}ti, în vederea transmiterii c@tre auto-rit@]ile de aplicare a legii numai a acelorcazuri care con]in indicii temeinice c@prin opera]iunile efectuate se urm@re}teo sp@lare de bani. Aceste agen]ii sunt cu-noscute drept "Unit@]i de Informa]ii Finan-ciare" (FIU) }i au ap@rut, în diferite juris-dic]ii din lume, la începutul anilor '90.

(C@t@lin NICOLESCU)

drd. Lia - Alexandra BALTADOR

continuare ^n pagina 3

Obsesiaimobiliar@a pie]eiromâne}ti

Energia, în prim-plan!

Grupul Egmont: cooperare interna]ional@

Convergen]a economic@- de la speran]@

la deziluzii

nr. 107 anul 3 vineri, 16 martie 2007 0,50 RON

Imagine din Frankfurt - Main-hattan-ul Germaniei

Dan SUCIU

pag. 4

pag. 5 dr. Silvia M~RGINEAN

Migra]ia for]eide munc@ }icadrul legislativeuropean

pag. 2Iulia NAGY

pag. 8

INTEGRARE PIA[A MUNCII VINERI 16 MARTIE 20072

urmare din pagina 1Prin al]ii vom în]elege aceia}i regizorisuverani care ne-au ]inut sub ostrict@ observa]ie }i înainte de 2007:Fondul Monetar Interna]ional }i Co-misia European@. {i nu discut@m aicide justi]ie, corup]ie, ANI, concuren]@sau agricultur@, care, fiecare în parte,ar putea declan}a pe loc o clauz@ desalvgardare. În vizor se afl@ unobiectiv mult mai important pe ter-men mediu: credibilitatea politicii eco-nomice române}ti, în toate secven-]ele ei esen]iale – monetar@, buge-tar@, salarial@, capacitatea ei de adep@}i riscurile ce se întrev@d la ori-zontul anilor 2007 }i 2008. Pentruc@, majoritatea observatorilor externiconsider@ c@ România s-ar puteaconfrunta cu periculoase dezechilibreale pie]ei financiare, în urm@torii doiani, având în vedere nivelul ridicat aldeficitului comercial }i de cont cu-rent care ne marcheaz@ evolu]ia. Înmod obiectiv, pân@ la un punct, deoa-rece, a} cum era de a}teptat, adera-rea României la UE a presupus }ieliminarea taxelor vamale în raportcu ]@rile membre }i adoptarea poli-ticii comerciale comune a bloculuicomunitar. Ca o consecin]@ direct@,importurile din prima lun@ a acestuian au explodat literalmente, ajungândla peste 3 miliarde de euro }i devan-sând exporturile cu mai bine de 1miliard de euro. Comparativ cu aceea-}i lun@ a anului trecut, deficitul comer-cial al României s-a adâncit cu peste

420 milioane euro! A}adar, deterio-rarea deficitului bugetar extern, pefondul unui ritm }i al unui volummult crescut al importurilor repre-zint@ principalul motiv de îngrijorareal anali}tilor economici. Riscurile arputea fi accentuate, în condi]iile încare presiunile salariale nu vor fi în-so]ite de cre}teri corespunz@toare aleproductivit@]ii muncii, indicator aflatîn vizibil@ suferin]@, anul trecut. Esteposibil ca rata infla]iei s@ se accele-reze pân@ în preajma a 6 la sut@, lasfâr}itul acestui an, fa]@ de 4,9 lasut@, anul trecut, }i un interval de 3-5la sut@ ]intit pentru acest an, în si-tua]ia în care autorit@]ile române nuvor modifica politic@ fiscal@, socotit@în prezent cel pu]in imprudent@.

Ce recomand@ FMI

Chiar }i în lipsa unui acord cu ]aranoastr@, suspendat din octombrie2005, din ini]iativa Guvernului Româ-niei, exper]ii FMI continu@ s@ ne moni-torizeze atent }i s@ transmit@ sem-nale la vârf. Pentru acest an, de pild@,ei au recomandat insistent autori-t@]ilor române s@ asigure reducereadeficitului de cont curent }i s@ fixezeun deficit bugetar de 1 la sut@ dinPIB, fa]@ de 2,7 la sut@ planificat,demonstrând c@, în lipsa unor m@suride reducere a cheltuielilor }i cre}terea veniturilor bugetare, deficitul pe acestan ar putea atinge un îngrijor@tor 3,8la sut@ din PIB. Urmarea ar fi, înlipsa unor progrese pe linia competi-tivit@]ii, adoptarea unei m@suri cât se

poate de nepopulare: o singur@ cre}-tere salarial@ pe an, cuprins@ în buge-tul de stat al României. S@ ne maimir@m c@ acordurile cu FMI nu aunici o }ans@ s@ se finalizeze, într-ovreme în care românii europeni vi-seaz@ la salarii europene?

Ce recomand@ Comisia European@

Semnalele Bruxelles-ului seam@n@, înbun@ m@sur@, cu cele emise de FMI.Suntem din nou avertiza]i c@ deficitulbugetar planificat, de}i îndepline}te cri-

teriul de convergen]@, nu are o marj@de siguran]@ suficient@ }i, f@r@ uncontrol strict al cheltuielilor publice,el ar putea dep@}i pragul admis de3 la sut@ din PIB. Tocmai de aceea,României i se cere s@ foloseasc@ pe-rioada fast@ de cre}tere economic@,pentru a accelera ritmul ajust@rii }ia-}i fixa ]inte bugetare mai solicitante,în etapa postaderare.Fie c@ ne place sau nu, constat@m,prin urmare, c@ ne afl@m în miezulunui scenariu pe care l-am b@nuit cuto]ii. Adic@ într-un proces de inte-

grare european@ care n-a început ierica s@ se termine mâine, care estedeparte de a se derula de la sine }iîntr-o manier@ triumfalist@. De aceea, estefoarte important ca politica noastr@economic@ s@ fie cump@tat@ }i credi-bil@ deopotriv@, s@ nu l@s@m nimic lavoia întâmpl@rii, s@ evit@m excesele}i derapajele, s@ ]inem evolu]iile câtde cât sub control. Vom putea oarer@mâne cu mintea limpede în mij-locul furtunii de patimi politicianiste?Aceasta este întrebarea de care, înfond, depinde viitorul României.

Testul de credibilitateEmil DAVID

Noul sediu al Ministerului de Justi]ie

Migra]ia a existat de la ^nceputurileomenirii. Fenomenul nu a ̂ncetat ̂n timp,^ns@ a ̂nregistrat schimb@ri }i a c@p@tatnoi forme. Procesele migratorii se des-f@}oar@ simultan }i sunt ^n cre}tere ^nmulte ]@ri ale lumii. Unul din rezultatelepe termen lung ale acestei evolu]ii arputea fi apari]ia societ@]ilor multicultu-rale, tinzând spre noi concepte ale cet@-]eniei sau statului na]ional. Cele maimulte dintre ]@rile dezvoltate au devenit

societ@]i diversificate, multietnice, iar celecare nu au ajuns ̂nc@ la acest nivel s-auorientat decisiv ̂n aceast@ direc]ie. Pentrucercet@torii din domeniul migra]iei adevenit tot mai clar c@ acest fenomentrebuie privit ca un element normal }istructural al societ@]ii omene}ti de-a lun-gul istoriei. O caracteristic@ important@a popula]iei este deplasarea dintr-un loc^n altul. Dreptul de a se deplasa a fostrecunoscut la nivel mondial, de peste ojum@tate de secol, prin adoptarea Decla-ra]iei Universale a Drepturilor Omului.Declara]ia stipuleaz@, ^n articolul 13:

„Oricine are dreptul s@ se deplaseze liber}i s@-}i stabileasc@ re}edin]a pe terito-riul oric@rui stat” }i „Oricine are drep-tul s@ p@r@seasc@ o ]ar@, inclusiv cea deorigine, }i s@ se ^ntoarc@ ^n ]ara sa”.Pentru cet@]enii Statelor Membre ale UE,libera circula]ie a lucr@torilor a fost unuldintre primele drepturi recunoscute ^ncadrul comunitar. Dac@ reglement@rileini]iale (Regulamentul nr. 1612/68 privindlibera circula]ie a lucr@torilor }i Directiva360/68 privind dreptul de reziden]@ allucr@torilor }i membrilor de familie aiacestora) se refereau doar la cei care

desf@}urau o activitate economic@, ActulUnic European1 a extins dreptul de rezi-den]@ la to]i cet@]enii Statelor Membre,independent de desf@}urarea unei activi-t@]i economice. %n prezent, prevederileTratatului asupra Comunit@]ii Europenestipuleaz@ dreptul oric@rui cet@]ean alUniunii Europene de a circula }i a-}i sta-bili re}edin]a, ^n mod liber, pe teritoriulStatelor Membre, cu respectarea con-di]iilor stabilite ^n Tratatul de la Roma.Uniunea European@ s-a fundamentat peo filosofie a liberei circula]ii a cet@]enilorStatele Membre ^n spa]iul european.Tratatul de la Roma a pus bazele regle-ment@rii liberei circula]ii a lucr@torilor^n spa]iul comunitar. Dup@ 1957, nume-roasele reglement@ri comunitare, con-ven]ii interna]ionale sau urm@toareletratate asupra Comunit@]ii Europene aucontribuit la facilitarea circula]iei per-soanelor ̂n Uniunea European@. Migra]ia}i azilul au c@p@tat un loc proeminentpe agenda politic@ a Uniunii Europene}i Statelor Membre, dup@ 2000. PrinTratatul de la Amsterdam, intrat ^nvigoare ^n 1999, eforturile Comunit@]iiEuropene s-au concentrat asupra sta-bilirii unor politici comune ^n domeniulazilului }i migra]iei. Pe baza concluzi-ilor Consiliului European, de la Tampere,din 1999, Uniunea European@ dore}te s@defineasc@ o politic@ privind migra]ia.Dac@ directive privind unele aspecte alemigra]iei legale (precum reunificareafamilial@, statutul reziden]ilor pe termenlung, admisia studen]ilor }i cercet@torilor)pot fi adoptate, nu a fost ^nc@ posibil@elaborarea unui cadru legislativ comuncu privire la migra]ia economic@, de}i,conform Tratatului de la Amsterdam,consiliul trebuie s@ adopte m@suri ^nacest domeniu. Programul Haga, adop-tat de Consiliul European din noiembrie2004, invit@ Comisia European@ „s@ pre-zinte un plan de politici privind migra]ialegal@, inclusiv proceduri de admisie

capabile s@ r@spund@ prompt cererii fluc-tuante de lucr@tori migran]i pe pia]amuncii, ̂nainte de sfâr}itul anului 2005”. Ca urmare, Comisia European@ a adop-tat, ̂n martie 2005, Cartea Verde privindo abordare a UE pentru gestionareamigra]iei economice Libera circula]ie apersoanelor constituie una dintre celepatru libert@]i fundamentale din cadrulPie]ei Interne }i a politicilor comunitarela nivelul Uniunii Europene, al@turi delibera circula]ie a m@rfurilor, libera cir-cula]ie a serviciilor }i libera circula]ie acapitalurilor, a}a cum a fost definit@ deActul Unic European (1987). Acesta stabile}te c@ „Pia]a Intern@ vareprezenta un spa]iu f@r@ grani]e interioa-re, ̂n care va fi garantat@ libera circula]iea persoanelor”. Libertatea de circula]ieeste un drept fundamental, pe care leg-isla]iile na]ionale trebuie s@ ^l respecte. %n Tratatul de la Maastricht 2 , s-a stabi-lit c@ to]i cet@]enii Uniunii Europene au posibilitatea de a circula sau de a-}i sta-bili re}edin]a ^n mod liber ^n cadrulUniunii, acest drept devenind insepara-bil de cet@]enia european@. Tratatul dela Nisa ̂nregistreaz@ un progres ̂n acestdomeniu, implicând Parlamentul Euro-pean, cu rol consultativ, ^n procesul deadoptare a unor dispozi]ii comunitare ̂naceast@ materie.Drepturile tuturor persoanelor care seg@sesc ̂n mod legal pe teritoriul UniuniiEuropene au fost ^ntrunite ^n CartaDrepturilor Fundamentale, documentsemnat ^n cadrul Consiliului Europeande la Nisa (2000), de c@tre ConsiliulUniunii Europene, Parlamentul European}i Comisia European@. Conform art. 15al cartei, “orice cet@]ean sau cet@]ean@al/a Uniunii are libertatea de a c@uta unloc de munc@, de a lucra, de a se sta-bili sau de a furniza servicii ̂n orice StatMembru, având dreptul la condi]ii echiva-lente cu acelea de care beneficiaz@ cet@-]enii sau cet@]enele Uniunii Europene”.

Iulia NAGY

Migra]ia for]ei de munc@ }i cadrul legislativ european

VINERI 16 MARTIE 2007 3COLABORARE INTERNA[IONAL~

urmare din pagina 1Unit@]ile de informa]ii financiare înfi-in]ate în mai multe ]@ri tratau sp@la-rea banilor conform normelor speci-fice jurisdic]iei în care ac]ionau, ca peun fenomen limitat la aceast@ juris-dic]ie. Dar, sp@larea banilor este, prinexcelen]@, o infrac]iune trans-frontalie-r@ }i, de aceea, }i o combatere efi-cient@ trebuia extins@ dincolo de gra-ni]ele propriei jurisdic]ii.De aceea, în luna iunie 1995, s-auîntâlnit la Palatul Arenberg-Egmont, dinBruxelles, mai multe agen]ii guverna-mentale }i organiza]ii interna]ionale,pentru a discuta despre dificult@]ile în-tâmpinate în combaterea sp@l@rii bani-lor }i modalit@]ile de confruntare cuaceast@ problem@ global@. În urmaacestei întâlniri a unor FIU-uri din Eu-ropa }i America, a luat fiin]@ GrupulEgmont, ca o organiza]ie opera]ional@neformal@ a agen]iilor ce primesc ra-port@ri }i urm@resc combaterea sp@-l@rii banilor.În esen]@, Grupul Egmont este o gru-pare a FIU-urilor, prin intermediulc@reia se creeaz@ o re]ea interna-]ional@ pentru schimbul de informa]ii,în vederea îmbun@t@]irii programelorna]ionale de combatere a sp@l@rii ba-nilor, a cre}terii capacit@]ii de ac]iunea institu]iilor membre }i a compe-ten]ei personalului acestora.

2. Structura organiza]ional@Organul de conducere a organiza]ieieste format din pre}edin]ii FIU-urilor,care iau decizii cu prilejul întâlniriloranuale (Plenare), prin consens, înurma discut@rii deschise a proble-melor de pe ordinea de zi.Conducerea executiv@ este asigurat@de Comitetul Egmont, format din}efii grupurilor de lucru }i reprezen-tan]ii regionali (pentru Europa, Ame-rica, Oceania, Africa }i Asia).Singurul organism cu activitate per-manent@ este Suportul AdministrativPermanent, care deserve}te ComitetulEgmont, preg@tind materialele pentruîntâlnirile Grupului (plenare anuale,întâlniri ale Comitetului sau ale gru-purilor de lucru, pentru discutarea anu-mitor teme), }i asigur@ desf@}urareaacestor întâlniri. Întrucât Grupul Egmontnu are un sediu permanent }i nici re-surse financiare proprii, activitatea desecretariat a Suportului AdministrativPermanent s-a realizat prin sprijinuldezinteresat al unor FIU-uri care }i-au oferit serviciile (în special cele dinOlanda, Anglia }i Belgia).În sfâr}it, Grupul Egmont dispune decinci grupuri de lucru pe problemespecifice, de interes ale FIU-urilor:Juridic, de Tehnologia Informa]iilor,pentru Instruire, Opera]ional }i pen-tru Cercetare.La Plenara din iunie 2005, care aavut loc la Washington, s-a înfiin]atun subcomitet administrativ, care vaanaliza mai multe variante de consti-tuire a unui buget propriu, urmândca la Plenara din 2006, care va avealoc în Cipru, s@ se ia o decizie final@.Bugetul propriu se va baza pe unsistem de cotiza]ii din partea statelor

membre, iar grupul î}i va putea înfi-in]a un aparat propriu, care s@ func]io-neze într-un sediu stabil }i s@ asigu-re cre}terea eficien]ei activit@]ii la ni-velul organiza]iei.

3. Cooperarea interna]ional@Am ar@tat c@ Grupul Egmont a luatfiin]@ din necesitatea cooper@rii inter-na]ionale a agen]iilor specializate încombaterea unei infrac]iuni de regul@transfrontaliere: sp@larea banilor. Dac@,ini]ial, preocuparea unit@]ilor de infor-ma]ii financiare a fost legat@ de sp@-larea banilor, în prezent, ele au un rolimportant }i în combaterea finan]@riiterorismului. În vederea îndeplinirii stan-dardelor interna]ionale obligatorii peaceast@ linie, ]@rile au amendat sausunt în procesul de amendare a legis-la]iei na]ionale în vederea introduceriifinan]@rii terorismului ca fiind o infrac-]iune autonom@, cu a c@rei combaterese l@rge}te spectrul atribu]iilor FIU.În iunie 1995, când a fost înfiin]at Gru-pul Egmont, acest organism }i-a pro-pus ca obiective: - identificarea agen]iilor de natur@ FIUexistente }i admiterea lor ca membri aigrup@rii, dac@ îndeplinesc anumite condi]ii;- promovarea schimbului de experien-]@ între acestea; - g@sirea unor solu]ii practice pentruschimbul de informa]ii financiare; - cre}terea cooper@rii interna]ionale în-tre aceste agen]ii. În iunie 2005, num@rul FIU-rilor din toat@lumea, membre în Grupul Egmont, aajuns la 101, reprezentând ]@ri }i teri-torii cu jurisdic]ii distincte.Grupul Egmont se implic@ în combate-rea sp@l@rii banilor }i a finan]@rii tero-rismului prin: - extinderea }i sistematizarea schim-bului de informa]ii financiare; - încurajarea dezvolt@rii FIU-rilor }i acooper@rii dintre acestea prin îmbun@-t@]irea aptitudinilor }i preg@tirii per-sonalului din aceste agen]ii; - dezvoltarea re]elei tehnice pentruschimbul de informa]ii, prin crearea unuisistem de comunicare mai bun întreFIU-ri, punând în practic@ tehnologiispecifice (Re]eaua Securizat@ Egmont);- sprijinirea unor forme de cooperareinterna]ional@, regional@ }i bilateral@între FIU-ri;

- activit@]i comune cu organiza]ii inter-na]ionale (GAFI/FATF, FMI, Banca Mon-dial@, ONU }.a.).Pentru cre}terea capacit@]ii de ac]iunea agen]iilor interesate, Grupul Egmontidentific@ }i pune la dispozi]ie exper]i}i instructori competen]i }i studii pri-vind problemele cheie care afecteaz@natura, extinderea }i impactul sp@l@riibanilor }i a finan]@rii terorismului.În ceea ce prive}te Re]eaua Securi-zat@ Egmont (Website-ul de Securita-te), aceasta d@ posibilitatea FIU-rilormembre Egmont s@ fac@ schimb de in-forma]ii în scopuri opera]ionale, printr-unsistem electronic sigur. Re]eaua esteg@zduit@, administrat@ }i men]inut@ înstare de func]ionare permanent@ dec@tre FIU din SUA (FIU CEN).În cadrul Grupului Egmont se organi-zeaz@ întâlniri ale Grupurilor Regio-nale Egmont (Europa, America, Ocea-nia, Africa }i Asia), care discut@ }i iaum@suri pentru rezolvarea problemelorspecifice fiec@rei regiuni. Dar o mareaten]ie se acord@ }i cooper@rii bilate-rale între membri. De aceea, se încu-rajeaz@ încheierea unor Memorandu-muri de În]elegere (MOU) între FIU-uri,în scopul cre}terii încrederii între parte-neri cu privire la schimbul reciproc deinforma]ii }i convenirea limit@rii utili-z@rii informa]iilor schimbate.În concluzie, pornind de la situa]iaobiectiv@ c@ sp@larea banilor }i finan-]area terorismului au tot mai mult uncaracter transfrontalier, }i combate-rea acestor fenomene necesit@ unefort de cooperare la nivel interna]io-nal, Grupul Egmont a sus]inut coope-rarea interna]ional@, înregistrând reali-z@ri notabile pe linia: - reunirii cvasitotalit@]ii agen]iilor na]io-nale specializate în combaterea sp@-l@rii banilor }i finan]@rii terorismuluiîntr-o organiza]ie la nivel mondial; - identific@rii problemelor cheie careafecteaz@ natura, extinderea }i impac-tul sp@l@rii banilor }i al finan]@rii tero-rismului; - elabor@rii de Programe de m@suri lanivel na]ional }i regional; - promov@rii corel@rii prevederilor legale,astfel încât golurile dintre diferite sis-teme legislative s@ nu poat@ fi exploa-tate de c@tre infractori }i terori}ti; - organiz@rii instruirii personalului

FIU-urilor; - oferirii unui suport tehnic sigur }ieficient pentru realizarea schimbului deinforma]ii; - sus]inerii dezvolt@rii rela]iilor bilaterale;- cre}terii eficien]ei activit@]ii agen]iilorna]ionale, prin capacitarea determinat@de o cooperare interna]ional@ adecvat@.

4. Unit@]ile de informa]ii financiareCa organiza]ie care stabile}te stan-dardele pentru Unit@]ile de Informa]iiFinanciare, Grupul Egmont a elaboratîn anul 1996 defini]ia FIU, pe care aamendat-o în anul 2004, spre a re-flecta }i rolul FIU-urilor în combate-rea finan]@rii terorismului. Aceast@ de-fini]ie este:"o agen]ie na]ional@, central@, respon-sabil@ pentru primirea (}i dac@ sepermite, solicitarea), analizarea }i tran-smiterea (difuzarea) informa]iilor finan-ciare autorit@]ilor competente: - privind câ}tigurile suspecte a pro-veni din infrac]iuni }i poten]iala finan-]are a terorismului, sau - cerute de legisla]ia sau reglemen-t@rile na]ionale în vigoare, în vedereacombaterii sp@l@rii banilor }i a finan-]@rii terorismului". Pentru a fi bine în]eleas@ aceast@ de-fini]ie, este necesar@ o explica]ie a unortermeni utiliza]i: a) "o agen]ie na]ional@, central@" Aceast@ formulare deriv@ din scopulcentral al Grupului Egmont, care seaxeaz@ pe cooperarea interna]ional@}i cere ca numai o singur@ agen]iena]ional@ dintr-un teritoriu sau juris-dic]ie autonom@, recunoscut@ la nivelinterna]ional, s@ serveasc@ drept punctde contact pentru schimburi interna-]ionale de informa]ii.Totodat@, institu]iile financiare înain-teaz@ rapoartele de tranzac]ii suspecte}i alte informa]ii c@tre Unitatea de In-forma]ii Financiare, iar centralizareafunc]iei de depozitare a informa]iei esteo cerin]@ elementar@ pentru un cadrueficient de combatere a sp@l@rii bani-lor, atât pe plan intern, cât }i inter-na]ional. Centralizarea colect@rii infor-ma]iilor faciliteaz@ }i eficientizeaz@ pro-cesarea }i analizarea acestora.b) "responsabil@ pentru" Formularea denot@ c@ acel cadru le-gal care înfiin]eaz@ FIU-ul autorizeaz@,

cel pu]in, func]iunile subliniate în de-fini]ia Egmont.c) "prime}te (}i dac@ se permite, so-licit@), analizeaz@ }i transmite (difu-zeaz@) informa]ii financiare" Sunt nominalizate aici cele trei func]ii debaz@ ale tuturor FIU-urilor, }i anume: - prime}te (}i dac@ se permite, solici-t@) - FIU serve}te ca punct central derecep]ie a rapoartelor financiare }i aaltor informa]ii de la entit@]i rapor-toare }i autorit@]i. Paranteza men]io-neaz@ c@ nu este absolut necesar caFIU s@ aib@ competen]a de a solicitainforma]ii financiare specifice de laanumite institu]ii financiare }i alte en-tit@]i nonfinanciare, pe lâng@ rapoar-tele primite în baza legii de la acesteinstitu]ii. Totu}i, în practic@, majori-tatea FIU-urilor au aceast@ compe-tent@ într-o form@ sau alta (eventualprintr-un acces direct la bazele dedate ale altor institu]ii); - analizeaz@ - Analizele implic@ o eva-luare ini]ial@ a utilit@]ii sau a relevan-]ei rapoartelor primite, în stadiul pre-investigativ. Unele FIU-uri analizeaz@fiecare raport primit, dar pentru alteFIU-uri acest sistem este imposibilde aplicat, datorit@ volumului mare derapoarte primite. Acestea trimit ime-diat rapoartele la autorit@]ile inves-tigative adecvate }i analizeaz@ numairapoartele pentru care se cer informa-]ii sau selectiv, pe baza propriei decizii.Multe FIU-uri utilizeaz@ programe ana-litice, care ajut@ la stabilirea tendin-]elor }i a modelelor de sp@lare de bani.În toate cazurile este necesar un minimde analiz@ pentru a categorisi o infor-ma]ie primit@ }i pentru a determinacare agen]ie este îndrept@]it@ s@ oprimeasc@. - transmite (difuzeaz@) - FIU-urile tre-buie s@ aib@ competen]a de a transmiteinforma]iile din rapoarte }i rezultateleanalizelor efectuate cu privire la exis-ten]a unei sp@l@ri de bani sau finan-]@ri de acte teroriste în primul rândautorit@]ilor competente interne. Apoi,acestea trebuie s@ poat@ face schimbde informa]ii pe acest sector cu FIU-uridin alte jurisdic]ii. În ceea ce prive}teinforma]iile financiare, acestea suntmaterialele de baz@ în activitatea FIU,utilizate în vederea combaterii sp@l@riibanilor }i finan]@rii terorismului. FIU-urile pot primi }i transmite informa]iidisponibile la nivel public, cât }i infor-ma]ii clasificate, numai în rela]iile cuautorit@]ile competente }i în condi]iide protejare a informa]iilor conformnormelor legale }i pentru a evita folo-sirea lor gre}it@. d) "privind câ}tigurile suspecte a pro-veni din infrac]iuni }i poten]iala finan-]are a terorismului"Formularea prive}te informa]iile finan-ciare }i se refer@ la raportarea de tran-zac]ii suspecte sau activit@]i legate defonduri care ar putea proveni din acti-vit@]i infrac]ionale sau menite a spri-jini activit@]i teroriste.e) "cerute de legisla]ia sau reglemen-t@rile na]ionale în vigoare"Se refer@ la toate celelalte tipuri legalede cerin]e de. raportare stabilite în legis-la]ia na]ional@, indiferent dac@ implic@valut@, cecuri, transferuri electronicesau alte tranzac]ii.f) "în vederea combaterii sp@l@rii banilor}i a finan]@rii terorismului"Reprezint@ o accentuare a scopuluicomun al activit@]ii fiec@rui FIU.Înfiin]at în 1999, Oficiul Na]ional dePrevenire }i Combatere a Sp@l@rii Ba-nilor, a fost recunoscut ca "FIU" ce în-depline}te standardele ar@tate }i a de-venit membru al Grupului Egmont dinluna mai 2000, participând activ latoate manifest@rile }i activit@]ile pro-movate de aceast@ organiza]ie.

Ora exact@ ^n cooperarea interna]ional@: Grupul Egmont

Grupul Egmont: cooperare interna]ional@ pentru combaterea sp@l@rii banilor }i finan]@rii terorismului

drd. C@t@lin NICOLESCU

Ceea ce se întâmpla, ca pegr@, înMarsilia anilor ’30, nu a fost decât ocaricatur@ a cea ce se întâmpla înChicago în aceia}i ani. Bandi]ii, gan-gsterii Marsiliei, „împrumutaser@” dela colegii lor americani gustul pentrucostume bine arcuite în culori ]ip@-toare, pentru p@l@riile moi „Borsalino”.Au împrumutat de la ei }i unele me-tode de „lucru”, dar deloc ferocitatealor rece, crimele lor cinice }i atât desângeroase. Între dou@ regl@ri deconturi, soarele, pastis-ul }i o atmos-fer@ „bon en fant” î}i reluau „drep-turile”. Oscilând între tragic }i comic,cum scrie Bernard Oudin, în atât deinteresanta sa carte „Le crime et l’ar-gent” (din care am preluat cele maimulte informa]ii pentru acest articol),osci-lând între romanul negru }iTeatrul la mod@ al lui Marcel Pagnol,bandi]ii Carbone }i Spirito au ilustrat,mai bine decât oricare al]ii, cele dou@fe]e de atunci ale Marsiliei, un ora} demulte ori brutal, dar }i atât de surâ-z@tor, întotdeauna atr@g@tor. Ace}ti doi„roi du milieu” s-au „jucat”, aproapedou@zeci de ani, cu justi]ia }i drep-tatea, gra]ie complicit@]ilor de careau beneficiat pân@ la nivelul prim@rieimarii urbe din sudul Fran]ei....Nici Carbone }i nici Spirito nu erauoriginari din Marsilia. Paul BonaventureCarbone (zis }i „Venture”) se n@scuseîn 1894, la Propriano, în Corsica. Dintr-ofamilie foarte s@rac@, el era, practic,analfabet, }tiind s@ „citeasc@” doar tatu-ajele care îi decorau pieptul }i bra]ele.Foarte tân@r, dup@ ce fusese mus pe va-poare care f@ceau contraband@ între Cor-sica }i Marsilia, el a debarcat în mareleport unde a fost primit de c@tre clanulcorsican }i nenum@ra]ii s@i veri. FrançoisSpirito (poreclit }i Lidro) venise chiarmai tân@r la Marsilia, împreun@ cu fami-lia sa, dar îi lipseau contactele locale, cor-sicane sau marsilieze. Era, în fapt, de ori-gine italian@, n@scut în 1900, la Itri, aproa-pe de Neapoli. Or@}el mititel, dar }i loculde ba}tin@ a doi celebri bandi]i din Italia,Marco Sciarra, în secolul XVI, }i Fra Dia-volo, la sfâr}itul secolului al XVIII-lea.

Spirito avea, deci, pe cine s@ continue...În debutul anilor ’20, Spirito va afla„sprijinul local” care îi lipsea, întâlnindpe Carbone. O amici]ie, o prietenie sigur@}i profund@ se va na}te între ace}ti doib@rba]i care î}i vor desf@}ura, de atun-ci, „cariera” ca asocia]i fideli. Atât moralcât }i fizic, se completau. Mic, îndesat,puternic, Carbone avea, înainte de toate,o voin]@ atroce, un caracter „înc@p@-]ânat”, în vreme ce Spirito, b@iat frumos}i înalt, era }i mai seduc@tor }i mai in-teligent. Ceea ce aveau în comun era,îns@, totala lor lips@ de scrupule....În epoca, cum scrie Oudin, resurseleprincipale ale pegrei marsilieze erau con-trabanda }i prostitu]ia. „Respectuo}i” fa]@de „tradi]ii”, Carbone }i Spirito obligaus@ munceasc@ „fetele” lor pe str@zile dincartierul Vechiului Port }i din cartierulOperei, în vreme ce ei î}i savurau pastis-ul pe terasele cafenelelor ce str@juiauacele str@zi. S-au ar@tat chiar mai în-treprinz@tori în raport cu acest pro-xenetism simplu }i local, „exportându-se” la Cairo, unde, în scurt timp, au f@cuto mic@ avere, într-o epoc@ în care capi-tala egiptean@ era paradisul tuturor trafi-can]ilor, începând de la traficul de carnevie }i pân@ la trafican]ii de droguri.Carbone }i Spirito au fost, dar, printreprimii, odat@ reîntor}i la Marsilia, dintrecei ce se „interesau” sensibil, de droguri}i mai ales dintre cei care gândeau c@marele port ar putea deveni într-o zi unadin pl@cile turnante ale traficului mondi-al în domeniu. Bazele celebrei „filierefranceze” erau, se pare, puse. Au in-stalat la Bandol, într-o cas@ izolat@, unlaborator clandestin, pentru a rafina mor-fin@. Ambi]iile celor doi, Spirito }i Carbo-ne, erau, îns@, mult mai vaste. Reunindsub ordinele lor un num@r suficient demare de „oameni de mân@”, vor importala Marsilia racketul de tip american. Ceeace însemna extorcarea sub amenin]area unor fonduri importante de la comer-cian]ii }i industria}ii Marsiliei. Printre sec-toarele cel mai adesea jecm@nite se aflauhotelurile, barurile }i restaurantele,cabaretele, m@cel@riile, comer]ul de tru-fandale etc. În fapt, se acumulau bani

spre o lansare decisiv@ pentru stupefi-ante. În acest scop, Spirito se va interesaimediat }i de box. Avea un protejat,v@rul s@u Buonaugura, care, sub pseu-donimul de Kid Francis, a devenit rapidcampionul Fran]ei, la categoria coco}. În1930, Spirito va anun]a, cu surle }i tobe,c@ omul s@u întâlne}te, la Arenele Prado,pe campionul lumii, americanul GeorgeMack. Meciul va fi disputat în fa]a uneimari mul]imi de spectatori, iar Mack nua f@cut deloc o bun@ figur@. Neopunândaproape niciun fel de rezisten]@, va fiK.O. în rundul 2. Spectatorii urlau îndelir. Ceea ce nu }tiau, îns@, era c@pretinsul Mack, americanul, deloc boxer,nu era decât un umil, recrutat câteva zilemai devreme, pe un vapor de pasageri,de c@tre oamenii lui Spirito......La începutul anilor ’30, ajun}i deja învârful pegrei marsilieze, Carbone }iSpirito credeau c@ li se cuvine totul, c@ to-tul le este permis. Iar „domnia” lor va dura

mai mult de 15 ani. Când au avut nevoiede sprijin politic, acesta le-a venit de laprimul adjunct al primarului Marsiliei,Simon Sabiani. Un personaj mai pitorescchiar decât cei doi proteja]i ai s@i. Acestgrav r@nit al primului r@zboi mondial,mutilat chiar – avea un ochi de sticl@ }imaxilarul deformat – era, printre altele, }i„o gur@ mare”, f@cea mult@ g@l@gie în acti-vitatea politic@. De}i nu ajunsese, dup@alegerile din 1929, decât adjunct de pri-mar, numele lui începuse s@ eclipsezepe cel al primarilor ale}i care s-au suc-cedat. Deputat de „Bonches-du-Rhône”,el s-a raliat extremei drepte }i a de-venit unul dintre locotenen]ii lui JacquesDoriot }i ai Partidului Popular Francez,terminal indirect de extrem@ dreapt@. Eracorsican, precum Carbone, ceea ce acontribuit la sigilarea rela]iei, a în]elegeriilor. Carbone }i Spirito au furnizat luISabiani „oamenii de mân@” de care aces-ta avea nevoie în ac]iunea sa politic@. În

schimb, Sabiani proteja pe cei doi gang-steri }i plasa complicii lor, pân@ la niveluladministra]iei municipale....1934. Criza politic@ care a cutremuratFran]a, la începutul anului, era articulat@împrejurul a dou@ mor]i misterioase, ceaa escrocului Staviski, la Chamonix, }icea a consilierului Prince, în leg@tur@ cuStaviski, al c@rui corp decapitat a fostg@sit, la 20 februarie, pe linia de caleferat@ Paris-Dijon.. Plonja]i în „traficul”lor marsiliez, Carbone }i Spirito erau totalstr@ini afacerii. Dar afacerea Prince „ve-nea” spre ei. Inspectorul Bonny, îns@rci-nat cu ancheta, afirma sus }i tare c@ elnu credea în sinucidere }i c@ arestareaasasinilor era iminent@. Marele scriitorde mai târziu, George Simenon, careurm@rea afacerea Prince, pentru cititoriilui „Paris-Soir”, a f@cut aluzie la spo-rov@iala unui anume Gaétan de Lussatz,baron autentic, devenit nu mai pu]ingangster autentic. Iar unul din indica-toarele lui Bonny, un marsiliez care do-rea s@ se r@zbune pe Carbone }i Spirito,a trasat o pist@ imaginar@ spre Carbone,Spirito }i Lussatz. Nu i-a trebuit, deci,mult lui Bonny, mereu în c@utare deasasini plauzibili, pentru a-i aresta pe ceitrei. O comedie judiciar@ care a fost, îns@,de scurt@ durat@. Inculpa]ii au prezentatexcelente alibiuri care au „a}ezat încea]@” afirma]iile poli]i}tilor, v@dite totmai confuze. Iar avoca]ii lui Carbone }iSpirito, maestrul Moro-Giafferi }i maes-trul Ceccaldi, au ob]inut eliberarea clien-]ilor lor. În tot acest timp, Simon Sabianinu a ezitat s@ lipeasc@ în tot ora}ul afi}ecare ar@tau c@ Spirito }i Carbone erauprietenii s@i }i c@ aceia ce se vor atingede ei vor avea de-a face cu el. CândCarbone }i Spirito au fost elibera]i dinînchisoare, Sabiani i-a primit la garaSaint-Charles, cu onorurile rezervate unor}efi de stat, constituindu-se un alai }igangsterii traversând ora}ul într-o ma-}in@ deschis@. Aceast@ „zi istoric@” se vasfâr}i printr-o mare recep]ie la prim@rie,în onoarea celor doi. Amestecul dintregrotesc, cinism, pegr@ }i administra]iese v@dea evident.. (va urma).

(Dan Popescu)

urmare din pagina 1România a fost reprezentat@ lalucr@rile Consiliului de c@trepre}edinte }i premier, care s-auar@tat încrez@tori c@ putem atin-ge ]intele stabilite la Bruxelles:“Nu toate ]@rile au posibilitateas@ se încadreze în aceste limi-te, îns@ România este una din]@rile care a constatat c@ areresurse s@ se încadreze, f@r@un efort deosebit, în limiteleprognozate”, a declarat TraianB@sescu, la Bruxelles. Funda-mentarea acestui optimism r@-mâne îns@ o chestiune ce r@-mâne de dovedit. Deocamdat@,s-a propus ca energia dinsurse regenerabile s@ ating@, în2010, 5,6& din produc]ia deenergie, pe proiectele existenteîn momentul de fa]@ în Româ-nia, urmând ca ponderea ener-giei electrice din resurse rege-nerabile s@ ajung@, pân@ în2010, la 33&, adic@ 21,4 TWh. Datorit@ diferitelor puncte de ve-dere }i obiective urm@rite, s-adecis c@ este necesar@ o abor-

dare diferen]iat@ a contribu]iilorstatelor membre, care s@ fieechitabil@ }i transparent@ }icare s@ ]in@ seama de circum-stan]ele na]ionale }i de anii dereferin]@ pertinen]i, prev@zu]ipentru prima perioad@ de anga-jament din cadrul Protocoluluide la Kyoto. Totodat@, s-a con-cluzionat c@ punerea în apli-care a acestor obiective se vabaza pe politicile comunitare }ipe un acord intern de dis-tribuire a sarcinilor. În plus, s-a subliniat c@ o ac]iune colec-tiv@ la nivel interna]ional vaavea o importan]@ major@ înob]inerea unui r@spuns eficace,eficient si echitabil la scara ce-rut@. Dac@ ]@ri refractare la ideeaini]ierii unor m@suri active destopare a înc@lzirii globale, pre-cum SUA, Rusia, China }i Indiavor lua decizii similare, liderii UEau promis c@, pân@ în 2020,Uniunea î}i va reduce emsiilede dioxid de carbon cu 30&, înloc de 20&, cât s-a convenitla Bruxelles.

ISTORIE ECONOMIC~ DEZVOLTARE VINERI 16 MARTIE 20074

c my b

c my b

c my b

c my b

- infrac]ionalitatea „clasic@”, secant@ cu economia -

Carbone }i Spirito: doi „grei” ai pegrei marsiliezeCarbone }i Spirito: doi „grei” ai pegrei marsilieze

Universitatea “Lucian Blaga” Sibiua conferit titlul de

Doctor Honoris Causadomnului prof. univ. dr. Ion Petrescu,specializalizarea Management

Prim@vara se num@r@... problemele comunitarePrim@vara se num@r@... problemele comunitare

Energia, în prim-plan!drd. Lia - Alexandra BALTADOR

VINERI 16 MARTIE 2007 5

c my b

c my b

c my b

c my b

EUROPA

Teoria convergen]ei apare în literaturaeconomic@ }i sub denumirea de „catch– up effect” }i sus]ine în esen]@ideea c@ ]@rile mai s@race tind s@ob]in@ ritmuri de cre}tere economic@mai ridicate comparativ cu statele dez-voltate. Prin urmare, este posibil cadiscrepan]ele înregistrate din punctulde vedere al nivelului venitului pe lo-cuitor între statele în curs de dez-voltare }i cele dezvoltate s@ se di-minueze. Poten]ialul de cre}tere mairapid@ a economiilor mai pu]in dez-voltate se bazeaz@ pe posibilitateaacestora de a prelua modelele dedezvoltare deja validate, cheia fiinda}a-numitul mimetism economic. Sursele posibile ale ratelor mari decre}tere economic@ sunt, în mare m@-sur@, tehnologiile }i institu]iile. Stareade subdezvoltare este corelat@ celmai adesea cu o productivitate total@a factorilor de produc]ie situat@ multsub media ]@rilor dezvoltate. Acestfenomen poate fi comb@tut prin inves-ti]ii inteligente }i politici economicecare s@ favorizeze implementarea unortehnologii eficiente. Desigur, randa-

mentul investi]iilor în noi tehnologiieste condi]ionat în mare m@sur@ deinfrastructura existent@, de calitateacapitalului }i a for]ei de munc@ dispo-nibile în ]ara respectiv@. Studiile trans-na]ionale privind nivelul productivit@]iiofer@ dovezi importante privind con-vergen]a. Procesul de „catch-up” s-amanifestat, în ultimii ani, cu prec@dereîn ceea ce prive}te decalajele de pro-

ductivitate, întrucât majoritatea state-lor dezvoltate }i-au încetinit ritmul decre}tere a acestui indicator. Cu toateacestea, realitatea arat@ c@ economiilecu adev@rat competitive nu î}i pierdîn timp avantajele }i capacitatea de aînregistra adev@rate salturi tehnologice,cu efecte directe asupra ritmurilor decre}tere economic@.Conceptul de convergen]@ a fost rea-dus în actualitate de analizele realiza-te cu privire la economiile în tran-zi]ie. Extinderea c@tre Est a UniuniiEuropene poate fi explicat@ din punctde vedere economic în mare m@sur@de încercarea acesteia de a câ}tigadinamism economic, prin integrareaunor economii în curs de dezvoltareale c@ror rate de cre}tere economic@au fost mult peste media european@ aultimilor ani. De partea cealalt@, noilestate membre mizeaz@ pe reducereadecalajelor economice fa]@ de ]@riledezvoltate ale Uniunii Europene, ba-zându-se pe argumentele oferite deteoria convergen]ei, respectiv pe efectulde „catch – up” m@surat prin reduce-rea decalajelor de productivitate }i dePIB/locuitor. Dup@ cum am v@zut, convergen]a este

un proces care poate fi analizat dinmulte puncte de vedere. Astfel, exist@convergen]@ real@ (convergen]a veni-turilor), convergen]@ nominal@ (con-vergen]@ la nivelul pre]urilor), con-vergen]@ institu]ional@ (convergen]@ îndomeniul legisla]iei). De asemenea,putem vorbi despre convergen]@ lanivelul ciclurilor economice, al com-portamentului consumatorului, al struc-

turilor sociale etc. Un studiu realizat de un grup de eco-nomi}ti de la Facultatea de Economie}i Administrarea Afacerilor, Universi-tatea Tartu, Estonia pe un grup dezece ]@ri arat@ c@ în perioada 1995-2005 decalajul fa]@ de media euro-pean@ a PIB/locuitor a fost redus înaceste state cu procente între 2,8&(România) }i 17,8& (Estonia). Studiula analizat cele zece state – Slovenia,Polonia, Ungaria, Estonia, Cehia, Slo-vacia, România, Lituania, Letonia, Bul-garia – prin raportarea produsuluiintern brut din fiecare ]ar@ la mediaeuropean@, pentru anii 1995, 2000 }i2005. Analiza s-a realizat în cadrul adou@ grupuri – Grupul de la Luxem-burg }i Grupul de la Helsinki – cri-teriul de incluziune fiind cel al sum-mit-ului în cadrul c@ruia a fost trans-mis@ invita]ia de integrare în UE:Luxemburg 1997 }i Helsinki 1998. Dup@ cum se poate observa }i dinFigura 1, nu se poate stabili o regul@clar@, exclusiv pe baza ritmului decre}tere a PIB/locuitor în ceea ceprive}te convergen]a. Astfel, cel mai ri-dicat ritm de reducere a decalajuluifa]@ de media european@ l-a avut Esto-nia, ]ar@ a c@rui PIB mediu nu înregis-tra nici cel mai ridicat, nici cel maisc@zut nivel comparativ cu mediaeuropean@. Cu siguran]@, nu putemspune c@ cele mai mari decalaje aupermis cea mai accelerat@ conver-gen]@, întrucât România, care înintervalul 1995-2005 a înregistrat celmai mic PIB, raportat la media euro-pean@, a avut }i cea mai redus@ rat@de reducere a decalajului. Regula seaplic@ în aceea}i m@sur@ }i pentruBulgaria. Prin urmare, cele dou@ ]@ripar s@ contrazic@ categoric ipoteza con-vergen]ei. Nu putem spune îns@ c@decalajele reduse au fost diminuatemai rapid, pentru c@ Cehia sau Slo-venia ar contrazice regula. În ce m@sur@ un asemenea studiuspulber@ speran]ele de mai bine ale ro-mânilor? Cu toate c@ cifrele prezen-tate arat@ c@ ar trebui s@ analiz@m cucircumspec]ie ipoteza convergen]ei, mul]ispeciali}ti se a}teapt@ ca evolu]iilepost-integrare ale României }i Bulga-

riei s@ contrazic@ ideile euro-scepti-cilor. Dac@ ar fi s@ lu@ în conside-rare prognozele oficiale, publicate înProgramul Na]ional de Dezvoltare 2007– 2013, România se a}teapt@ la o acce-lerare a procesului de cre}tere econo-mic@ (Tabelul 2), cel pu]in pân@ la ni-velul anului 2010, ceea ce i-ar per-mite o diminuare mai rapid@ a decala-

jelor fa]@ de media european@, com-parativ cu perioada de pre-aderare.

Speran]ele României legate de posi-bilitatea ob]inerii unor ritmuri acce-lerate de cre}tere economic@ se ba-zeaz@, în principal, pe dou@ argumente:fondurile structurale }i cre}terea pro-ductivit@]ii. În ceea ce prive}te pro-ductivitatea, decalajele mari înregis-trate fa]@ de media european@ facposibil@ o utilizare a acestora ca im-puls pentru cre}terea economic@. Astfel,

de}i în perioada 2000-2004 produc-tivitatea muncii în România a înre-gistrat un trend pozitiv, la nivelulanului 2004 aceasta reprezenta doar35,5& din media european@, în vari-anta UE 25. În conformitate cu obiec-tivul general al Priorit@]ii 1 din PNDse urm@re}te ca pân@ în 2015 pro-ductivitatea s@ înregistreze o cre}tere

medie de circa 5,5& anual, permi]ândRomâniei s@ ating@ un nivel deaproximativ 55& din media UE. Care vor fi oare deziluziile post-inte-grare }i cine le va suporta? Noilestate membre, care se a}teapt@ caefectul accelerator al procesului deintegrare s@ se manifeste înc@ dinperioada imediat urm@toare, sau UE15 care se va vedea tot mai apropi-at@ de media noilor veni]i în ceea ceprive}te majoritatea indicatorilor le-ga]i de performan]a economic@?

Integrarea european@ }i convergen]a economic@:noile state membre - de la speran]e la deziluzii

Silvia M~RGINEAN

Sediul Comisiei Europene, Bruxelles

PREVIZIUNI MARCOECONOMICE VINERI 16 MARTIE 20076

Modelul Dobrescu este de anvergur@semnificativ@; caracteristica sa funda-mental@ este aceea c@ are în vedereipoteza potrivit c@reia o anumit@ varia-bil@ endogen@ semnificativ@ reprezint@variabila ]int@ a întregului sistem, iarvaloarea a}teptat@ a acesteia pentruperioada de analiz@ este evaluat@ se-parat. Modelul admite, astfel, diferen-]a dintre valoarea rezultat@ din modela variabilei ]int@ }i valoarea a}teptat@ aacesteia. Modelul cuprinde, astfel, treipaliere: outputul }i absorb]ia (absorb-]ia intern@, outputul real, exportul net,pre]urile); factorii de produc]ie }i ve-niturile din munc@ (fondurile fixe, ocu-parea, productivitatea, veniturile); va-riabilele financiare }i monetare (masamonetar@, multiplicatorul monetar, vite-za de circula]ie a banilor, datoria pu-blic@, datoria extern@); modelul com-port@ în plus un element demograficsuplimentar. Dac@ modelul Dobrescu}i Dobrescu-Link sunt realizate }iuzitate pentru definirea de scenarii destrategie, modelul Hermin este gân-dit pentru construc]ia bugetar@ }i so-lu]ionarea unor elemente punctuale.Acestea au purtat asupra unor deciziipolitice punctuale ce preced etapaintegr@rii, respectiv scenarii elaborateîn vederea monitoriz@rii procesului de

integrare. Pentru a avea o imagine de ansambluasupra nivelului indicatorilor macroeco-nomici }i a pespectivei pe care gu-vernan]ii no}tri o acord@ perioadei2007-2013, am consultat Planul Na-]ional de Dezvoltare, tocmai pentru c@este vorba de documentul de planifi-care strategic@ }i programare finan-ciar@ multianual@, ce are ca obiectivs@ orienteze }i s@ stimuleze dezolta-rea economic@ }i social@ a ]@rii pntruatingerea obiectivului de realizare acoeziunii economice }i sociale. Guvernul României a pus în practic@,în ultimii ani, politici macroeconomi-ce ce au vizat sus]inerea cre}terii eco-nomice. O politic@ fiscal@ mai disci-plinat@, ce a completat o politic@ mo-netar@ ferm@ }i sus]inut@ de un pro-gres semnificativ al reformelor eco-nomice, a condus la îmbun@t@]irea me-diului de afaceri }i a func]ionalit@]iieconomiei române}ti. Prin coordona-rea acestora, a rezultat o cre}tere înritmuri ridicate a PIB, înso]it@ dereducerea pronun]at@ a infla]iei }i demen]inere a deficitelor fiscale }i decont curent în limite sustenabile. România se afl@, actualmente, în celde-al }aselea an de cre}tere economi-c@ continu@, ritmurile anuale de apro-ximativ 5&, cu începere din 2001,asigurând diminuarea treptat@ a deca-lajelor fa]@ de ]@rile Uniunii Euro-pene. Dac@, în anul 2000, cre}tereareal@ a PIB a fost de numai 2,1&,în intervalul 2001-2004 ritmul mediude cre}tere a fost de 6,1&, în 2004înregistrându-se o cre}tere econo-mic@ semnificativ@ de 8,&. Dup@ ce, înanul 2005, România a înregistrat ocre}tere economic@ mai redus@, res-pectiv de 4,1&, pe fondul condi]iilorinterne }i externe deosebit de dificile,în 2006 s-a revenit la o cre}tere aprodusului intern brut în concordan]@

cu nivelul s@u poten]ial. Dac@ ne raport@m la infla]ie, dup@ ce,în anul 1997, în urma ultimei etapede liberalizare a pre]urilor, rata infla-]iei a atins 151,4&, începând cu anul2000, România a consemnat un pro-ces sus]inut de dezinfla]ie, ritmul decre}tere al pre]urilor de consum re-ducându-se de la 40,7& în 2000 la14,1& în 2003, 9,3& în 2004 }i însc@dere la 8,6&, în decembrie 2005.Cu toate acestea, în ciuda trenduluidezinfla]ionist din ultimii ani, Româ-nia continu@ s@ de]in@, dup@ Turcia,cel mai ridicat nivel al infla]iei în rândulstatelor membre UE, respectiv candidate.În ceea ce prive}te evolu]iile mone-tare }i mi}c@rile cursului de schimb amonedei na]ionale în ultimii ani, aces-tea au reflectat progresele pe care Ro-mânia le-a f@cut în planul stabiliz@riimacroeconomice }i financiare, precum}i în cel al schimb@rilor structurale }icomportamentale din economie. În leg@tur@ cu cheltuielile bugetare,acestea au jucat un rol activ în spri-jinirea procesului investi]ional, cu im-plica]ii directe asupra cre}terii eco-nomice. De}i deficitele bugetare aufost relativ mari în anii 1999-2000 -4,5& }i 4,4& din PIB - ca urmarea influen]ei creditelor neperformantedin sistemul bancar preluate la dato-ria public@, ulterior trendul acestoraa evoluat descendent, contribuind deo manier@ semnificativ@ la reducereainfla]iei, preum }i la cre}terea credi-tului intern neguvernamental. În ace-la}i timp, îns@, ponderea cheltuielilor}i a veniturilor bugetare în PIB s-adiminuat continuu, cu o u}oar@ îmbu-n@t@]ire în anul 2003. Acest trend evo-lutiv a continuat }i în 2006, ca urmarea continu@rii politicii de relaxare fis-cal@. În acela}i timp, stabilitatea ma-croeconomic@, îmbun@t@]irea constan-t@ a ratingului de ]ar@ }i diminuarea con-tinu@ a infla]iei au condus la sc@-derea cheltuielilor cu dobânzile aferen-te datoriei publice, dând astfel posi-bilitatea orient@rii fondurilor publicec@tre celelalte sectoare. Se apreciaz@c@ nivelul cheltuielilor bugetare, ca pon-dere în PIB, cunoa}te doar o u}oar@cre}tere în anii 2005-2007, date fiindconstrângerile macroeconomice careimpun un deficit bugetar redus, res-pectiv m@surile de reform@ ale admi-nistra]iei publice }i reducerea cheltuieli-lor cu contribu]iile de asigur@ri sociale.Datoria guvernamental@ s-a redus trep-tat ca pondere în PIB de la 23,9& înanul 2000, la 18,1& în 2004, Româ-nia având un grad de îndatorare re-dus, comparativ cu o serie de noistate membre UE, precum Polonia -43,6&, Slovacia - 42,5&, Ungaria -57,4&, Malta - 75,9& }i apreciabilsub limita stabilit@ prin Tratatul de laMaastricht de 60& din PIB. Se esti-meaz@ c@ ponderea în PIB a datorieiguvernamentale se va reduce u}or }iîn perioada urm@toare, pân@ în 2008,r@mânând sub nivelul de 20& dinPIB. Partea din datoria guvernamen-tal@ reprezentat@ de creditele externecontractate de ministere cu garan]iastatului se diminueaz@ treptat pentruc@, începând cu 2005, nu se mai emitgaran]ii de stat pentru aceste credite,iar raportul între datoria intern@ }i ceaextern@ se va schimba, pe m@sural@rgirii pie]ei interne de capital }i fi-nan]@rii deficitului bugetar în princi-pal din surse interne. Prognoza privind dezvoltarea econo-mic@ pe perioada 2007-2013 se ba-zeaz@ pe ipoteza c@ ritmurile de cre}-tere economic@ ale principalilor par-

teneri comerciali ai României nu vorînregistra declinuri majore }i c@ nuvor fi }ocuri negative puternice alemediului economic intena]ional. Sea}teapt@ ca proasp@ta aderare la Uniu-nea European@ s@ accelereze dezvol-tarea economic@ }i social@ a României.Poten]ialul intern de capital }i de for]@de munc@ vor sus]ine o cre}tere con-tinu@ }i sustenabil@, concomitent cutrendurile manifestate la nivel mondial,}i anume: globlizare, dezvoltarea tehno-logiilor de comunicare }i informa]ii,asigurarea protec]iei mediului. În aceste condi]ii, proiec]iile macro-economice estimeaz@ c@ produsul internbrut va cre}te în medie cu 5,5&, laînceputul perioadei putând înregistraritmuri peste medie, în vederea re-ducerii decalajelor economice dintreRomânia }i statele mmbre ale UniuniiEuropene. Cre}terea economic@ se vabaza pe cererea intern@ }i, în special,pe investi]ii care vor avea sus]inerefinanciar@ atât guvernamenal@, cât }idin fondurile structurale de la UniuneaEuropean@ prev@zute pentru aceast@perioad@. Obiectivul Global al PlanuluiNa]ional de Dezvoltare îl constituieatingerea unui nivel al PIB/locuitorde 41& din media Uniunii Europeneîn anul 2013. Se a}teapt@ ca deficitul contului cu-rent ca procent din PIB s@ se situezeîn limite sustenabile. Integrarea în UEva crea premise solide pentru asigu-rarea sustenbilit@]ii deficitului de contcurent atât prin ponderea important@ ainfluxurilor de investi]ii str@ine directe,cât }i prin utilizarea fondurilor pro-venite din transferurile de la UniuneaEuropean@. Pentru perioada 2007-2013, men]i-nerea unei infla]ii în limitele a 2-3&,reprezint@ un obiectiv important încontextul îndeplinirii criteriului de laMaastricht, de convergen]@ nominal@.Procesul de dezinfla]ie în Româniatrebuie s@ aib@ o pant@ puternic@, pen-tru ca începând cu anul 2009 cre}-terea pre]urilor s@ se situeze con-stant în jurul a 3&. Acest lucru esteposibil în condi]iile dezvolt@rii unei dis-cipline fiscale stricte în vederea elimin@-rii arieratelor financiare, eficientiz@riiactivit@]ii în companiile furnizoare deutilit@]i ce vor continua s@ de]in@ po-zi]ii de monopol, men]inerii unor poli-tici restrictive în ceea ce prive}te veni-turile }i a unei politici monetare strânsecare s@ asigure realizarea obiectivului

de ]intire a infla]iei. În cadrul scenariilor }i ipotezelor avuteîn vedere de Planul Na]ional de Dez-voltare reg@sim injec]ia de fonduri ceva face ca, în 2020, PIB s@ fie cu peste25& mai mare. Majoritatea acesteicre}teri va fi generat@ în timpul pe-rioadei 2007-2013 (perioada injec]iei),cu prec@dere în anii de început }ifinal ai perioadei acoperite de PND.De precizat, de asemenea, c@ în sce-nariul cu fonduri, ritmul mediu anualde cre}tere al PIB (2007-2020) estecu 1,6& mai mare decât în scenari-ul f@r@ fonduri. Injec]ia cu fonduri vam@ri sensibil deficitul bugetar în aniiîn care se produce (2007-2013), deoa-rece cheltuielile bugetare vor cre}tesuplimentar cu 13-18& în termeninominali, în timp ce veniturile vorcre}te moderat, cu 10-15&. Astfel, obiectivele prioritare ale poli-ticii maroeconomice pentru perioadaurm@toare se impun a fi: l asigurarea continuit@]ii }i sustenabi-lit@]ii procesului de cre}tere economic@;l coordonarea politicilor macroecono-mice în scopul asigur@rii stabilit@]iipre]urilor }i a cursului de schimb;l impunerea unei politici fiscale rela-tiv restrictive (în vederea îndepliniriicriteriilor de la Maastricht) promo-vat@ îns@ cu modera]ie pentru a nuinduce un nivel înalt al sc@derii ce-rerii agregate }i prin urmare o sc@-dere economic@; men]inerea sub con-trol a deficitului bugetar;l promovarea unor politici compati-bile cu mecanismele Uniunii Europeneastfel încât România s@ reu}easc@ s@fa]@ presiunilor concuren]iale din ca-drul Uniunii Europene;l încheierea procesului de restructu-rare }i privatizare a societ@]ilor co-merciale apar]inând statului;l îmbun@t@]irea competitivit@]ii }i flexi-bilit@]ii economiei în raport cu cere-rea intern@ }i extern@, stimularea dez-volt@rii întrprinderilor mici }i mijlocii,ameliorarea climatului de afaceri, inten-sificarea procesului investi]ional, pro-movarea investi]iilor str@ine directe;l aprecierea monedei na]ionale;l aducerea infla]iei la nivelul de admisi-bilitate al Uniunii Europene;l preocup@ri în vederea ajust@rii ni-velulu ocup@rii for]ei de munc@;l încurajarea exporturilor }i promo-varea importurilor la un nivel care s@contribuie de o manier@ pozitiv@ lacre}terea economic@

Prognoza indicatorilor macroeconomici ai României, ca membr@ a Uniunii Europene (II)

drd. LUCIAN BELA{CU

Ministerul Transporturilor

BURS~ IMOBILIAREVINERI 16 MARTIE 2007 7

Pe pia]a derivatelor, s@pt@mâna bursier@a debutat cu o lichiditate medie. Au fostîncheiate 15.827 contracte futures }i op-tions, din 2375 tranzac]ii, valoarea ru-lajului cifrându-se la 43,8 milioane delei. Pe fondul unei volatilit@]i mai reduse,investitorii au fost oarecum mai pon-dera]i. Cei care au identificat îns@ mo-mente prielnice fie ini]ierii, fie definitiv@riiunor strategii, au ac]ionat în consecin]@}i putem spune c@ pia]a derivatelor î}imen]ine perioada bun@ pe care o tra-verseaz@ de la începutul acestei luni.Scaden]a martie se prezint@ în conti-nuare drept pol de interes, din cele 1684de pozi]ii futures deschise luni, 71,25&apar]inând acestui termen. Mai mult,86,11& din contractele încheiate s-auîndreptat c@tre aceea}i scaden]@. Iuniese remarc@ prin 25,77& din deschide-rile futures }i 13,37& din rulajul zilei.Apropierea finalului de lun@ a determi-nat investitorii fie s@ exploateze la maximceea ce martie le ofer@, fie se orientezedeja c@tre iunie. Deocamdat@, luând încalcul datele prezentate, se poate obser-va c@ preferin]a pentru prima variant@predomin@. Cele mai lichide derivate auprovenit din nou de pe segmentul finan-ciar, direc]ia de baz@ a pre]urilor fiinduna descendent@. La finalul zilei, rezul-tatele indicau derivatele SIF 2 Moldovadrept favoritele juc@torilor, cu 7887 con-tracte. Scaden]a de la finele acestei lunise men]ine cea mai lichid@, cu 7169 con-tracte atrase, urmat@ de iunie, cu peste700 contracte. Ca de fiecare dat@, DESIF5 Oltenia au fost }i ele prezente printreremarcatele }edin]ei, cu un total de 6532

contracte futures. Primele trei scaden]edin an au f@cut parte din planurile celorcare au ac]ionat pe pia]a DESIF 5. Din dis-tribuirea cotelor pe fiecare scaden]@ înparte, se poate observa superioritatea terme-nului martie, cu peste 5500 contracte, dar }iascensiunea lichidit@]ii pentru iunie, sca-den]@ care a generat mai mult de 1000de contracte. Derivatele DETLV au ocu-pat locul trei cu 3,4& din totalul futures. Sesiunea de tranzac]ionare de mar]i 13martie nu a fost una cu ghinion pentrubursa sibian@, iar lichiditatea a fostp@strat@ la nivel mediu. Au fost încheiate14.810 contracte futures }i options, din1984 tranzac]ii. La finalul zilei, valoareaechivalent@ rulajului era de 39,7 milioanede lei. {edin]a a fost una preponderent„ro}ie”, traseul descendent men]inându-se. Pentru a doua zi consecutiv în acestan, investitorii au tranzac]ionat derivatelepe ac]iunile BRD, care au fost cotate la22,25 lei/ac]iune pentru martie, în urcarecu 5 bani }i, de asemenea, printreexcep]iile de la traseul ro}u. În ceea ceprive}te pie]ele cele mai lichide, con-secven]a modului în care sunt realizateplasamentele a fost reliefat@ de podiu-mul zilei, format din DESIF 2, DESIF 5}i DETLV, în aceast@ ordine. Cele treiactive suport au evoluat in corpore pesc@dere. Ordinele din pia]a spot au creatsenza]ia c@ trendul pe SIF-uri va urca,dar, la sfâr}itul }edin]ei de tranzac]ionare,au ap@rut ordine masive de vânzare, atâtpe pia]a spot, cât }i pe futures. DESIF2 martie au fost cele mai tranzac]ionateactive, cu un total de 6268 contracte,urmate de DESIF 5 martie, cu 4537 con-tracte. Scaden]a de la jum@tatea anuluia general 867 contracte DESIF 2 }i 1176contracte DESIF 5, raportul de lichiditateal celor dou@ active suport fiind inversfa]@ de scaden]a apropiat@. Pe derivateleSIF 2 }i 5 s-au consemnat tranzac]ii }ipentru ultimele dou@ scaden]e din an,pre]urile înregistrând, în afar@ de DESIF2 decembrie, sc@deri. Segmentul bancar afost bine reprezentat de DETLV, cu peste1000 contracte. Num@rul pozi]iilor futuresdeschise a crescut, apropiindu-se de pra-gul de 127.000. În pia]a valutelor, ra-portul leu-euro scadent în martie, a ilus-trat mar]i o valoare de 3,39 lei pentruun euro, evolu]ia pozitiv@ de 0,49 bania monedei unice în raport cu acest ter-

men aflându-se printre pu]inele excep]iide la direc]ia depreciativ@ a pie]ei. {i pentrujum@tatea anului, euro cre}te, dar cu 0,68bani, pân@ la valoarea de 3,4123 lei.

Oportunit@]i de marcare a profi-turilor pentru investitorii short

La mijloc de s@pt@mân@, continuareasc@derilor a fost similar@ cu un nivelde lichiditate, în cre}tere în raport cuprimele dou@ }edin]e din s@pt@mân@. Aufost încheiate 26.500 contracte futures}i options, avansul net fa]@ de }edin]a

anterioar@ fiind de 79&. Valoarea ac]iu-nilor }i unit@]ilor monetare rulate princontractele derivate încheiate a fost de64,83 milioane de lei. Despre evolu]iade pe parcursul zilei Mirabela Coos, bro-ker la SSIF Broker Cluj, a declarat c@„pia]a a urmat înc@ odat@ evolu]ia des-cendent@ a pie]elor interna]ionale, iargradul ei de sensibilitate a crescutsim]itor, astfel încât corelarea cu aces-tea începe s@ fie din ce în ce mai pro-fund@”. Brokerul clujean a ad@ugat:„Juc@torii pe pozi]ii short au preferats@ marcheze treptat din profituri, f@r@ a-}imai asuma riscuri inutile”. Situa]ia a fostexemplificat@ de mi}c@rile care au avutloc la nivelul pozi]iilor deschise, undeam asistat la 3080 închideri pe scaden]a

martie }i 3292 deschideri pe iunie, in-vestitorii g@sind oportunit@]i pentru a-}ireorienta strategiile. Per ansamblu,num@rul pozi]iilor deschise a crescutpân@ la cota de 127.492. „Din nou, pia]asibian@ s-a dovedit o alternativ@ viabil@fa]@ de pia]a spot. Posibilitatea de vân-zare în lips@ oferit@ de BMFMS a f@cutca speculatorii s@ fie atra}i pe fondulsc@derilor de plasamentele short, iarhedgerii care au ac]ionat în timp util auavut din nou certitudinea c@ nu au pier-dut, în urma deprecierilor. De fapt, aceas-ta este chiar ideea de baz@: contractele

la termen sunt utile dezvolt@rii strategi-ilor de management al riscului }i ra]iuneaapari]iei lor este exact oportunitatea deacoperire a riscului asumat în pia]a spot.Opera]iunile de hedging în pia]a futuresreduc sau elimin@ complet riscul aferentde]inerilor din pia]a la vedere”, a declaratun oficial sibian. Pe parcursul zilei, participan]ii în pia]a latermen au realizat tranzac]ii pe un num@rrecord de 27 pie]e, semn al diversific@riiorient@rilor. Totu}i, cele mai lichide aur@mas pie]ele DESIF 2 }i DESIF 5, cu13.402, respectiv 8448 contracte. PentruDESIF 2, volumul cel mai consistent afost marcat pe scaden]a curent@, care aatras aproape 11.000 contracte. Ultimeletranzac]ii cu DESIF 2 martie au fost rea-

lizate la pre]ul de 2,61 lei/ac]iune, con-turându-se o sc@dere de 6,52 bani.Pentru jum@tatea anului, nivelul de lichi-ditate a ajuns la ordinul miilor de con-tracte, totalul de ieri fiind de 2333. DESIF2 iunie au fost cotate la 2,67 lei/ac]iune,în sc@dere cu 9,2 bani. DESIF 5 au în-chis }edin]a la 2,9025 lei/ac]iune pentrumartie }i 2,97 lei/ac]iune pentru iunie,cu deprecieri de 7,75 }i 9,5 bani. În con-tinuare, juc@torii se arat@ atra}i }i de sca-den]ele îndep@rtate, unde s-au remar-cat sc@derile de 12 bani, în cazul DESIF2 decembrie, care au închis la 3,08

lei/ac]iune }i de 14,93 bani, în cazulDESIF 3 septembrie, care au fost eva-luate la 3,1007 lei/ac]iune „Varia]iile celmai greu de suportat sunt cele de lascaden]ele mai îndep@rtate, unde, datorit@lichidit@]ii relativ reduse, închiderea po-zi]iilor, indiferent de direc]ia lor, obliga la"s@rirea" efectiv@ a câtorva niveluri depre]”, a mai ad@ugat Coss. Pentru DETLV,cele 1857 contracte au fost încheiate pefondul unei evolu]ii diferite fa]@ de tren-dul zilei, martie beneficiind de o aprecierede 0,77 bani, iar iunie de 0,54 bani. De la începutul lunii în curs, pân@ în14.03 inclusiv, au fost încheiate peste280.000 contracte futures }i options, iartotalul de la începutul anului dep@}e}te1.140.000 contracte.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Pe fondul sc@derilor,

urmare din pagina 1Nu sunt semne c@ pia]a imobiliar@româneasc@ a ajuns în vârf }i nici c@urmeaz@ o sc@dere, dar asta nu în-seamn@ c@ acest pericol poten]ial poatefi trecut cu vederea. C@derile pie]ei imo-biliare sunt declan}atorul crizei perfecte.A}a s-a întâmplat în Japonia anilor ‘90,când s-au supraevaluat terenurile }i pro-priet@]ile imobiliare, a}a s-a întâmplats@pt@mâna aceasta, când bursele ameri-cane au declan}at un nou val de sc@dere,dup@ ce o analiz@ a pie]ei imobiliare aar@tat o criz@ a sectorului de împrumu-turi imobiliare cu risc ridicat. Cumeconomia american@ nu merge preagrozav, nu sunt nici semne macroeco-nomice de sprijinire a acestui sector.Pentru România, pia]a imobiliar@ –terenuri, case, apartamente – a luat loculvalutei forte. Economiile se p@streaz@}i se înmul]esc cel mai mult prin pro-priet@]i imobiliare. Cea mai agitat@ pia]@e pia]a de acest tip. Profiturile construc-torilor le dep@}esc pe cele ale pe-troli}tilor. {i aceast@ tendin]@ va con-tinua. Cererea poten]ial@ de locuin]e este

înc@ de 10 ori mai mare decât ofertaanual@, a}a c@ dublarea construc]iilor totnu ar satisface pia]a. Toat@ aceast@atragere de fonduri în imobiliar nu de-valorizeaz@, totu}i, banii? Nu îi face maipu]in valoro}i? Când casele sunt atât descumpe, terenurile î}i dubleaz@ valoarea,nu e prea ridicat acest risc al imobi-liarului? Dincolo de riscul intrinsec alpie]ei imobiliare, probabil înc@ îndep@rtat,lipsa unor alte instrumente investi]ionalecare s@ aib@ atractivitate dezechilibreaz@}i mai mult harta investi]iilor. Daca zonaimobiliar@ este cea mai dezirabil@ zon@de investi]ii iar fondurile acumulate aicisunt la prea multe zerouri distan]@ dealte forme de economisire/investi]ie –b@nci, burse, titluri de valoare – acestdezechilibru aduce riscuri suplimentarepe pia]@. {i, din p@cate, aceasta este re-alitatea. Pentru orice investitor, fie elsofisticat sau nu, prima investi]ie luat@în calcul este cea de pe pia]a imobiliar@.Chiar }i ace}ti bani se pot întoarce re-pede, pentru c@ sistemul de impozitareînc@ nu descurajeaz@ tranzac]iile rapide,iar cre}terea preturilor compenseaz@eventualele pierderi din taxe. Cum in-vestitorii mici nu au o pondere însem-nat@, marile investi]ii r@mân în terenuri

}i case, pân@ când pre]urile vor duce }iaceste forme de investii într-o nou@ ca-tegorie, unde o bun@ parte a actualilorinvestitori nu vor mai avea acces.Pre]urile par a cre}te mai repede decâtcapacitatea de a face bani a investito-rilor imobiliari }i atunci, odat@ urcateîn zona inaccesibil@, tranzac]iile se vorîmpu]ina. Sc@derea num@rului de tran-zac]ii va fi primul semn c@ pia]a imo-biliar@ se apropie de vârf. Vârful va ficu atât mai repede atins, adic@ pantacre}terii va fi cu atât mai abrupt@ cu catbanii se vor concentra cu aceea}ipredilec]ie spre imobiliar. O dispersarea riscului investi]ional poate reduce dinasprimea pantei ascendente. Iar unghi-ul pantei în ascensiune se întâlne}te }ila coborâre. Pentru profilaxia pie]ei imo-biliare, pentru o coborâre lent@, atuncicând va fi, dezvoltarea altor instrumentefinanciare investi]ionale devine oobliga]ie. La fiecare cas@ vândut@, unpachet de ac]iuni tranzac]ionat pe burs@}i un cont în banc@ ar fi cele mai bunec@i de a reduce riscul }i a stabilizapie]ele. Dar, ast@zi, întreb@rile despreevolu]ia pre]ului pentru terenurile dinjurul marilor ora}e sunt mai numeroasedecât ale cota]iilor ac]iunilor la burs@.

Dan SUCIU

Obsesia imobiliar@ a pie]ei române}ti

Bursa din Bruxelles, Belgia

Investi]iile pe pozi]ii de vânzare }i-au dovedit rentabilitatea

Pentru a participa la programul de sus]inerea investi]iilor, derulat de Agen]ia Na]ional@pentru IMM }i Coopera]ie (ANIMMC), fir-mele se vor putea adresa propriilor b@nci,^n scopul cofinan]@rii prin credit, potrivit ofi-cialilor agen]iei. Programul prevede granturi (aloca]ii finan-ciare nerambursabile), echival$nd cu maxi-mum 50.000 de euro, care acoper@ p$n@la 60& din valoarea (f@r@ TVA) a proiectelorde investi]ii ale IMM-urilor. Creditul acope-r@ 25&, iar contribu]ia proprie a IMM estede 15&. Bugetul pe 2007 al programuluieste de 50 de milioane de lei }i reprezint@dou@ treimi din bugetul total al celor 14programe ale ANIMMC. De c$nd a fost lansat, acum patru ani, ideeaprogramului a fost s@ stimuleze }i b@nciles@ crediteze IMM-urile. Programul s-a deru-lat printr-o singur@ banc@, care trebuiaaleas@ prin licita]ie, ceea ce prelungea multpreocedura. În plus, se are în vedere }i sem-narea unui protocol între b@ncile comercialeimplicate, Fondul Na]ional de Garantare aCreditelor pentru Întreprinderile Mici }iMijlocii (FNGCIMM) }i ANIMMC, preconizat@pentru data de 27 martie 2007. "Vom ̂ncheia protocoale cu mai multe insti-tu]ii bancare, astfel ̂nc$t micii ̂ntreprinz@toris@ aib@ posibilitatea s@ lucreze cu bancaai c@ror clien]i sunt deja", a declarat pre-}edintele ANIMMC, József Csáka, dup@ oprim@ ^nt$lnire cu reprezentan]ii a 20 deb@nci. József Csáka spune c@ solicitan]ii vorputea depune documenta]ia }i la unul dincele nou@ oficii teritoriale, cu care sediuldin Bucure}ti are leg@turi intranet. Oficialulsper@ c@ se vor evita astfel cozile }i scan-dalurile aferente care s-au petrecut anul tre-cut. Ideea este generoas@, dar este greu^nc@ de evaluat rezultatul real. P$n@ acum,b@ncile nu au fost foarte interesate s@ par-ticipe la licita]ia care le d@dea dreptul s@intre ^n program }i s@-}i atrag@ astfel noiclien]i. S@ vedem c$t de interesate vor fi

acum s@ }i-i p@streze. "În felul acesta, dorim s@ reducem perioa-da de derulare a programului, întreprinz@-torul ob]inând creditul mai rapid, ceea ce-iva permite s@ demareze mai devreme inves-ti]iile necesare cre}terii productivit@]ii }icompetitivit@]ii firmei", a mai precizat pre-}edintele ANIMMC, domnul József Csáka.Mai mult de un sfert din dosarele depuseanul trecut nu au fost analizate, pentru c@se atinsese limita bugetului, de 44,5 mili-oane de lei, iar regula este "primul venit –primul servit". Cele mai multe solicit@ri degranturi s-au ^ncadrat ^ntre 160.000 }i180.000 lei, iar cele mai multe au fost pen-tru achizi]ia de utilaje }i echipamente (168solicit@ri), de mijloace de transport m@rfuri(85) }i pentru extinderea sau modernizareade active corporale (22). Doar 10 solicit@riau vizat achizi]ia de terenuri }i 11 achizi]iade cl@diri. Un singur proiect a vizat rea-lizarea unui brevet de inven]ie. Se poate

spune ̂ns@ c@ edi]ia de anul trecut a pro-gramului nu s-a ̂ncheiat, pentru c@ nu toatecele 325 de firme selectate }i-au primitbanii, banca partener@ cer$nd contribu]iaagen]iei doar pentru 226, potrivit datelorANIMMC. Perioada de ^nscriere, ^nceput@la 31 iulie, a ]inut doar p$n@ la 25 august.S-au depus 805 dosare }i au fost evalu-ate 593 de dosare. Dintre acestea din urm@,au fost refuzate 234 de firme, pentru c@ nuerau eligibile, sau pentru c@ aveau dosarecu lipsuri. S-a stabilit }i o list@ de rezerv@de 34 de firme, dar este posibil ca aces-tea s@ aib@ ocazia s@ participe mai repedela edi]ia din acest an a programului. Repartizarea pe domenii nu arat@ o orientarea ̂ntreprinz@torilor pentru zonele cu valoaread@ugat@ mare. Din cele 325 de dosarec$}tig@toare, 52 sunt ^n industria metalur-gic@ }i a produselor din metal, 35 sunt ^nindustria lemnului }i a produselor din lemn,iar 30 se desf@}oar@ ^n industria textil@.

S@ nu fii schimb@tor ca vre-mea }i s@ nu umbli ca banul,blesteme capitale pentru unromân, spun cuvintele în]elep-te venite din b@trâni...Legi nevalidate de Pre}edin]ie,ordonan]e de urgen]@ }i deguvern contrare legilor organ-ice sau, în cel mai bun caz, cualt con]inut..., ordonan]e încurs de aplicare, dar anulateprin alte ordonan]e, iat@ de cese bucur@ rom$nii proasp@teuroeuropeni... Euro - doar dedrept }i de fapt, c@ci iubi]iiconduc@tori, indiferent de ceculori politice poart@, se înc@-p@]âneaz@, cu toate puterile, s@ne men]in@ în mocirla fana-riot-dâmbovi]ean@ a mahalale-lor din Bucure}ti. Niciodat@,pân@ azi, nu a existat }i nu s-au prezentat lumii, atîtea scur-sori, in-trigi, acuze publice }ifapte reprobabile de la subso-lul existen]ei omene}ti, - realesau imaginabile -, câte au scos}i continu@ s@ prezinte pe ca-nalele mass-media, cele maiînalte institu]ii ale statului }i„mai marii demnitari” dinaceast@ ]ar@. Binecuvântat@ ca a}ezare, fru-muse]e }i bog@]ii, de Dumne-zeu, dar blestemat@ se pare desoart@, în ceeace prive}te con-duc@torii, cei care o locuesc.Tr@ind cât de cât normal, tru-dind pentru asigurarea traiuluizilnic, în condi]ii de decen]@ }ibun@stare minim@...Românii sunt condamna]i separe de destin s@ asiste nepu-tincio}i, la scene caragiale}ti,„curat-murdare”, de lupte in-testine }i interpartinice, ale po-

liticienilor, ale}i, care în afar@de a dormii pe dân}ii în b@n-cile Parlamentului, a-}i împ@r]i„drepturi }i foloase de toatefelurile”, mai au tupeul, - totpe banii contribuabililor -, s@-}i bat@ joc de tot, de to]i }ide toate ...Nu numai c@ }i-auuitat promisiunile electorale,dar transform@ în maculatur@reciclabil@, toate conven]iile }iangajamentele, înscrise în „do-cumente oficiale, semnate }iparafate”.Ca la noi niciunde!Doar vremea mai respect@ esti-m@rile prognozate...{i, atunci, nu este de mirare c@ne situ@m în coada lumii...A}ane prezint@ Clasamentul WorldEconomic Forum, care situea-z@ România dup@ Trinidad-Tobago, Azerbaidjan, El Sal-vador, Jamaica, Costa Rica, Le-tonia, Malta, Slovenia, Barbados...Se pare c@ nu avem decât unsingur „]el suprem”, acela dea ne bate joc de }ansele carene sunt oferite de Uniunea Eu-ropean@, pierzând zilnic mili-oane de euro. În fiecare zi,crezând c@ ne r@zboim cu ad-versari politici extratere}trii, nebatem joc de noi în}ine }i deîntreaga ]ar@, asistând f@r@ nicio reac]ie la b@t@liile politice, f@r@nici un rost, dându-ne con-sim]@mântul tacit, manifestatprin acceptare }i neangajare...Ne pare foarte r@u, c@ trebuies@ recunoa}tem, cu multregret, c@ au dreptate cei careau spus c@ nu mai exist@ unalt popor care s@-}i bat@ jocde el însu}i, cu atâta tenaci-tate }i con}tiinciozitate. Pân@când, oare?...

Vremea, singurul lucruclar în România

de azi...

INVESTI[II CLIMAT POLITIC VINERI 16 MARTIE 20078

c my b

c my b

c my b

c my b

EVENIMENT 2007

IMM-urile nu mai trebuie s@-}i schimbe banca, pentru a accesafinan]@rile nerambursabile pentru investi]ii, date prin programulAgen]iei Na]ionale din domeniu. Motivul: ^ntreprinz@torilor leeste mai lesne s@ lucreze fiecare cu banca unde ^}i are deschiseconturile, dec$t cu o alt@ banc@ ce le-ar fi impus@ prin licita]ie.

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Fonduri gratuite pentru investi]ii

Biblioteca de la Colegiul “Trinity“, din Dublin

conf. univ. dr. Cornel Nicolae JUCAN

Ileana ILIE