cetatea cultural atics.bzu.edu, encyclopedia britanica. ***** geela nr. 53/2013 privind instituirea...

CETATEA CULTURAL�A

Revist�a de literatur�a, critic�a literar�a, istorie �si art�a

Seria a VI � a, an XVIII, NR. 7 (152), septembrie 2017, Cluj-Napoca

COLEGIUL DE REDAC�TIE:

Dan BRUDA�SCU (redactor �sef)Miron SCOROBETE (redactor-�sef adjunct)

Ion CRISTOFOR (secretar general de redac�tie)Designer: Andrei ALECU

Redac�tie: Cluj-Napoca, Str. Vasile P�arvan nr.2

e-mail: [email protected]

http://cetateaculturala.wordpress.com

Editare:SC Sedan Cas�a de Editur�a Cluj-Napoca

Sunt luate ��n considerare numai materialele

expediate ��n format electronic.cu diacritice

Corectura nu se face la redac�tie

IMPORTANT:

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridic�a pentru

con�tinutul articolului apar�tine autorului. De asemenea,

��n cazul unor agen�tii de pres�a, pagini de internet �si

personalit�a�ti citate, responsabilitatea juridic�a le apar�tine.

Editat ��n Rom�ania. Nici o parte din aceast�a lucrare nu poate

� reprodus�a sub nici o form�a, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,

sau stocat�a ��ntr-o baz�a de date, f�ar�a acordul prealabil, ��n scris, al autorului.

Cuprins

ROBERT FICHEUX, OMUL C�ARUIA ROM�ANIA �II DATOREAZ�A GRANIT,ELE DE AZI . . . . . . . . . 4

Lucre�tia BERZINTU - ZIUA LIMBII ROM�ANE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Isabela VASILIU-SCRABA - CEVA DESPRE MISTICA LUMINII �IN PICTURA P�ARINTELUI ARSENIE

BOCA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

O ISTORIE SECRET�A A ROM�ANILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

ZECI DE SCRIITORI ROM�ANI LA FILIT 2017 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47

Isabela VASILIU SCRABA - PLES,U DESPRE ELIADE SAU UN FALS FILOSOF AL RELIGIILOR DESPRE

½CEL MAI MARE FILOZOF AL RELIGIILOR DIN SECOLUL XX� . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Ion NEGRIL�A - PREZENT,A LUI GEORGE UCENESCU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

TREI EPIGRAMIS,TI... PE LUN�A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62

3

4

ROBERT FICHEUX,

OMUL C�ARUIA ROM�ANIA �II DATO-REAZ�A GRANIT

,ELE DE AZI1.

�Cine crede c�a Marea Unire s-a datorat numaiAdun�arii Rom�ane�sti de la Alba-Iulia din decembrie1918 �si intelectualit�a�tii greco-catolice, are o viziunepatriotic-idilic�a asupra istoriei.

Marile puteri victorioase, hot�ar��ser�a, destul decorect, s�a ��mpart�a ��nfr�antul si destr�amatul ImperiuAustro-Ungar, dup�a criteriile popula�tiilor majori-tare.

Aveau loc recens�aminte, se f�acuser�a h�ar�ti aletuturor provinciilor imperiale dup�a na�tionalit�a�ti,sepreg�ateau in�in�tarea de noi �t�ari �si frontiere.

Ungaria ��naintase Parisului, unde aveau locnegocierile, h�ar�ti ale Transilvaniei, ��n care, zonamontan�a, platourile locuite numai de rom�ani dinMaramure�s, Oa�s, Ha�teg, L�apu�s, Apuseni, N�as�audetc. ap�areau ca pustii.

�Intr-o prim�a variant�a, popula�tia maghiar�a, aglo-merat�a ��n ora�se (acolo unde rom�anilor le era in-terzis s�a se a�seze � n.r.) ap�area ca majoritar�a ��nArdeal.

E meritul unor misiuni de geogra� francezi, de-a� urcat pe toate c�ar�arile transilvane �si de-a � in-ventariat �si anun�tat existen�ta unor numeroase co-munit�a�ti rom�ane, acolo unde h�ar�tile maghiare mar-caser�a pete albe, lucru ce a contribuit determinantla decizia marilor puteri de la Trianon (prin careTransilvania a revenit Rom�aniei � n.r.)�. Acelemisiuni de geogra� francezi, despre care scria re-gretatul Radu Anton Roman, au fost conduse degeograful Robert Ficheux.

Dac�a n-ar � existat profesorul Ficheux, aziTransilvania ar � fost p�am�ant unguresc. Omulacesta, scria Roman, ½f�acuse �si d�aruise istorie �si ge-ogra�e Rom�aniei�. O Rom�anie care, din nefericire,l-a uitat de tot, dup�a trecerea sa la cele ve�snice,s�av�ar�sit�a acum un deceniu. N-am auzit nic�aieri s�ase organizeze m�acar un simpozion sau o adunare ��nmemoria sa.

Acum, ��ncerc�am s�a aducem modestul nostruomagiu personalit�a�tii lui Robert Ficheux, s�a poves-tim �si altora despre cine a fost �si c�at de mult binene-a f�acut acest om, cu speran�ta c�a anii ce vor veni�si, poate, genera�tiile de dup�a noi, ��l vor a�seza lalocul ce i se cuvine ��n istoria modern�a a Rom�aniei.

1Material preluat de pe internet.

S-au��mplinit 117 ani de la na�sterea lui Robert Fi-cheux, omul c�aruia Rom�ania ��i datoreaz�a grani�telede azi. Ficheux a fost unul dintre cei mai marigeogra� francezi, un foarte bun vorbitor de limbarom�an�a �si un mare prieten al Rom�aniei.Robert Ficheux a fost unul dintre cei mai mari

geogra� francezi, un foarte bun vorbitor de limb�arom�an�a �si un mare prieten al Rom�aniei. A fost,al�aturi de celebrul lingvist suedez Alf Lombard,unul dintre cei mai mari iubitori ai �t�arii noastre,de c�and exist�am ca stat ½dodolo�t�.Iat�a c�ateva repere din biogra�a profesorului Fi-

cheux:Membru corespondent str�ain (1 iunie 1948) �si

membru de onoare din str�ain�atate (9 martie 1991)al Academiei Rom�ane.Studii superioare la celebra Universitate Sorbona

, �ind licen�tiat ��n istorie �si geogra�e (1919-1920).�Incadrat, ��n urma recomand�arii lui Emmanuel

de Martonne (un alt nume ilustru al geogra�ei),la Institutul Francez de ��nalte Studii din Bucure�sti(1924-1927).Tez�a de doctorat cu un subiect privitor la stu-

diul geomorfologic al ��ntregului masiv al Mun�tilorApuseni.Revenit ��n Rom�ania ��n anul 1932, devine secre-

tar general al Institutului Francez din Bucure�sti(p�an�a ��n 1935), apoi al Misiunii Universitare Fran-ceze��n Rom�ania. �In 1935, la recomandarea lui EmilRacovi�t�a, a fost numit succesor al lui George V�alsanla Universitatea din Cluj-Napoca, unde a predatgeogra�a �zic�a, p�an�a ��n 1938, c�and s-a ��ntors ��nFran�ta.�Intre 1927 �si 1996 a publicat nu mai pu�tin de 27

de c�ar�ti, referitoare toate la Rom�ania.Distins cu Ordinul Serviciul Credincios��n grad de

Mare O��ter, de c�atre pre�sedintele Emil Constan-tinescu, ��n 1997. Dou�a dintre c�ar�tile lui RobertFicheux le dau �si azi dureri de cap extremi�stilorunguri: ½Les Motzi� (Mo�tii), ap�arut�a ��n 1942 �si½Roumains et minorites ethniques en Transylva-nie� (Rom�ani �si minorit�a�ti etnice ��n Transilvania),ap�arut�a ��n 1990.Acestui om, cvasinecunoscut marelui public,

Rom�ania �si rom�anii ��i datoreaz�a enorm de mult.Practic, lui Robert Ficheux��i dator�am Marea Unirede la 1918 �si existen�ta �t�arii noastre ��ntre frontiereleei de azi.

www.cetateaculturala.wordpress.com

5

Lucre�tia BERZINTU

ZIUA LIMBII ROM�ANE - 31 august

½A vorbi despre limba ��n care g��ndes,ti, a g��ndi -

g��ndire nu se poate face dec��t numai ��ntr-o limb�a- ��n cazul nostru a vorbi despre limba rom�an�a esteca o zi de s�arb�atoare. Frumuset

,ea lucrurilor con-

crete nu poate � dec��t exprimat�a ��n limba rom�an�a.Pentru mine iarba se numes

,te iarb�a, pentru mine

arborele se numes,te arbore, malul se numes

,te mal,

iar norul se numes,te nor. Ce patrie minunat�a este

aceast�a limb�a! Ce nuant,�a aparte, ��mi dau seama c�a

ea o are! Aceast�a observat,ie, aceast�a relevat

,ie am

avut-o abia atunci c��nd am ��nv�at,at o alt�a limb�a."

(Nichita St�anescu)Limba rom�an�a, s�arb�atorit�a la maturitate, are

o istorie ��ndelungat�a. O limb�a romanic�a, vorbit�a��n principal ��n Rom�ania �si Republica Moldova, arepatru dialecte care se disting: 1) daco - rom�an,vorbit ��n Rom�ania �si Republica Moldova precum�si ��n diaspora; 2) arom�an, sau macedo - rom�an,vorbit ��n comunit�a�tile din Grecia, Albania, Bulga-ria, Kosovo, Serbia; 3) megleno - rom�an, un dia-lect aproape disp�arut din nordul Greciei, �si 4) istro- rom�an, de asemenea aproape disp�arut, vorbit ��npeninsula Istria din Croa�tia.

Limba rom�an�a, singura limb�a romanic�adin Europa de Est, a suportat mai multein�uen�te de-a lungul istoriei. �Ins�a, a vorbi despreistoria unei limbi - ��n cazul de fa�t�a, limba rom�an�a,ar � imposibil s�a nu te raportezi �si la istoria popo-rului rom�an. Prima perioad�a a limbii noastre esteperioada dacic�a, dacii �ind prima civiliza�tie care atr�ait ��n zona ��n care se a��a acum Rom�ania. Con-stantin C. Giurescu, ��n cartea sa, "The Making ofthe Romanian People and Language", scrie �si careau fost activit�a�tile principale ale dacilor. �In princi-pal s-au ocupat cu agricultura.A doua perioad�a este cea de romanizare, dup�a

cucerirea Daciei de c�atre romani, ��n anul 106, dup�amul�ti ani de lupte. Romanizarea s-a ��nt�amplat des-tul de repede, ��n cei 165 de ani, prin c�as�atorii mixte,prin r�asp�andirea religiei cre�stine cu ajutorul misio-narilor...Dup�a romanizare a fost o perioad�a de in�uen�t�a

slav�a, c�and ��n timpul secolului al 7-lea �si pe par-cursul secolului al 9-lea, c�and au venit slavi ��n zonaDaciei, i�uen�ta �ind �si prin pronun�tia cuvintelor.

Cel mai vechi document scris ��n limba

rom�an�a, p�astrat, este "Scrisoarea lui Neac�su dinC�ampulung c�atre judele Bra�sovului" (1521), desco-perit�a ��n 1894 ��n Arhivele Na�tionale ale jude�tuluiBra�sov unde se p�astreaz�a �si ast�azi. Cea mai vecheinscrip�tie ��n arom�an�a este datat�a la 1731.

Limba rom�an�a a fost introdus�a ca obli-gatorie, ��n actele de stat �si ��n ritualul religios,��n timpul voievozilor Vasile Lupu (1634 - 1653) ��nMoldova �si Matei Basarab (1632 - 1654) ��n �TaraRom�aneasc�a.

Prima gramatic�a rom�aneasc�a se datore�stelui Samuel Micu �si Gheorghe �Sincai. Dateaz�a dinanul 1780, se intitula "Elementa linguae daco - ro-manae sive valachicae" �si a fost tip�arit�a la Viena.A urmat o perioad�a de re-latinizare, spre seco-

lul al 19 - lea. Pe la anul 1800, lingvi�stii rom�aniau lucrat pentru crearea unei limbi mai frumoase,nobile... prin anumite modi�c�ari, elimin�and unelecuvinte dure, de origine slav�a.�In prima jum�atate a secolului al 19 - lea a��nceput

o perioad�a de "iluminare" ��n Rom�ania. Au fosttraduse c�ar�ti ale unor scriitori din vest, ca: Ra-cine, Moliere, Lemartine... �In acea perioad�a, scrii-torul teoretician rom�an, Ion Heliade R�adulescu �si-ascris opinia cu privire la puri�carea limbii literarerom�ane�sti. El a vrut "s�a ne unim ��n scris �si s�a nefacem pentru noi ��n�sine o limb�a literar�a."Mi�scarea Heliade a ��nceput prin selectarea cuvin-

telor italiene �si eliminarea celor de limb�a german�a,rus�a �si greac�a. �In 1828 el a scris: "Scrii s�a �i ��n�telesde c�atre contemporanii t�ai... Scriem pentru cei caretr�aiesc �si nu pentru cei mor�ti."

Despre prima �scoal�a de limb�a rom�an�a careavea ca scop, printre altele, s�a ��nve�te 12 elevi "mu-zica evropeneasc�aConstantin Radovici Golescu, membru al "So-

ciet�a�tii literare", a fost unul dintre promotorii artei�si literaturii rom�ane�sti de la ��nceputul veacului alXIX - lea, al�aturi de Eliade �si Ion C�ampineanu. Ela ��ncercat s�a a�seze �scoala rom�aneasc�a pe alte pre-cepte dec�at cele impuse de biseric�a, unde dasc�aliigreci ��i ��nv�a�tau pe copii psaltirea. In�uen�tat de cu-rentele postrevolu�tionare din Fran�ta, unde fusesede c�ateva ori, el ��n�in�teaz�a pe mo�sia sa din satulGole�sti - Muscel (l�ang�a Pite�sti) o �scoal�a gratuit�apentru oricine voia s�a se ��nscrie. Elevii puteau �copii de boieri, negustori �si chiar de robi. Deschide-rea �scolii a avut loc la 1 mai 1826 �si aici se ��nv�a�tarom�ana, italiana, germana, latina, greaca �si altematerii. Elevii tr�aiau ��ntr-un internat sub supreve-


6

gherea profesorilor lor.La sf�ar�situl primului an de studiu, ��n loc de exa-

men, elevii au jucat tragedia moral�a "Regulus",realiz�and astfel un ��nceput de teatru rom�anesc,dup�a cum ne spune Pompiliu Eliade ��n "Histoirede l`esprit public en Roumanie." Din aceea�si surs�aa��am c�a, pe l�ang�a �scoal�a, exista �si un taraf for-mat din 12 copii de �tigani, care ��nv�a�taser�a acolos�a c�ante din vioar�a, �aut �s.a. Taraful ��nv�a�t�aceilordin Gole�sti n-a reu�sit s�a se apropie prea mult de"muzica evropeneasc�a", cum dorea Golescu, dar areu�sit s�a ��nve�te s�a c�ante.

Limba rom�an�a din perioada modern�a, catoate limbile, ��mprumut�a multe cuvinte din altelimbi, ��n special din limba francez�a. De la Revolu�tiadin 1989, Rom�ania a fost deschis�a lumii ��ntregi.Acum, limba rom�an�a este in�uen�tat�a foarte mult(ca majoritatea �t�arilor europene) de limba englez�aamerican�a.Limba rom�an�a este, a�sa cum spunea Negruzzi,

o p�anz�a �tesut�a cu multe �re diferite. Dar rom�aniide ast�azi au ajuns s�a accepte mai multe �re "gro-siere"...

Din nucleul de cuvinte dacice, de latinizare �siin�uen�t�a slav�a, limba rom�an�a spune povestea unuipopor de supravie�tuitori.Bibliogra�e: Mihai Fer�ascu, Cine

�stie...R�aspunde!, EP, Bucure�sti, 1972; linguis-tics.bzu.edu, Encyclopedia Britanica.*****Legea nr. 53/2013 privind instituirea lim-

bii rom�ane a fost publicat�a ��n Monitorul O�-cial, Partea I, nr. 145, din 19 martie 2013.Potrivit actului normativ, ziua de 31 august va �

marcat�a de c�atre autorit�a�tile �si institu�tiile publice,de reprezentan�tele diplomatice �si de institutele cul-turale ale Rom�aniei, care vor organiza programe �simanifest�ari cultural-educative, cu caracter evocatorsau �stiin�ti�c, consacrate limbii rom�ane.De asemenea, legea prevede ca Guvernul �si auto-

rit�a�tile administra�tiei publice locale vor arbora dra-pelul Rom�aniei, se va intona imnul na�tional �si sevor folosi sigiliile cu stema Rom�aniei.*****TR�AIASC�A PATRIA MEA, PATRIA

LIMBII ROM�ANE! LA MUL�TI ANI!

Isabela VASILIU-SCRABA

CEVA DESPRE MISTICA LUMINII �INPICTURAP�ARINTELUI ARSENIE BOCA

Motto: ½Oamenii simpli ��nt,eleg mai bine dec�at

cei cultivat,i sensul imaginilor. Vorbirea imaginii e

mai complex�a s,i mai direct�a dec�at cea a cuvintelor.�

(Sf. Ioan Gur�a de aur).

Primul care a sesizat cu justet,e sensul ½luminii

de tonuri deschise� din pictura Bisericii Dr�ag�anescun-a fost un om tocmai simplu. Inainte s�a �e��ntemnit

,at 17 ani f�ar�a s�a � fost adus�a nici o sin-

gur�a prob�a a inventatelor vinov�at,ii2, fusese profe-

sor de Ascetic�a s,i Mistic�a la Facultatea de Teologie

din Bucures,ti. �In locul lui (al profesorului Nichi-

for Crainic) avea s�a predea ��n 1945-1946 asistentuls�au, arhimandritul Benedict Ghius. �In anul uni-versitar 1946-1947 cursul de ascetic�a s

,i mistic�a or-

todox�a a fost predat de prof. Ioan Gh. Savin3

specializat ��n �lozo�e s,i teologie la Berlin s

,i Heidel-

21. vezi Nichifor Crainic, R�aspuns la actul meu deacuzare , ��n vol. Memorii. Pribeag ��n t

,ara mea , Mu-

zeul Literaturii Rom�ane, Bucure s,ti, f.a., ed. ��ngr. de

Al. Condeescu, p. 251. P�arintele Arsenie Boca l-a as-cuns la M�an�astirea Br�ancoveanu pe Crainic ��n iarna anu-lui 1944 p�an�a ��n prim�avara anului 1945, faimosul staret

,

�ind s,i cel care a salvat manuscrisele lui Nichifor Crainic

dup�a ce acesta a fost ��nchis. Maica Zam�ra, care-i fu-sese student�a la Bucures

,ti, a dactilogra�at s

,i ascuns me-

moriile lui N. Crainic. Despre s�arb�atorirea fostului direc-tor al ½G�andirii� la ��mplinirea v�arstei de 80 de ani la care,printre mult

,i alti invitat

,ia participat s

,i poetul Radu Gyr,

a se citi Isabela Vasiliu-Scraba, Radu Gyr despre falsi�ca-rea istoriei literare la ½acrobatul� George C�alinescu ; on-line: https://isabelavs2.wordpress.com/ articole/isabelavs-crainicgandirea/.

3Refugiat de la Chis,in�au, prof. Ioan Gh. Savin fusese

profesor universitar de apologetic�a s,i de �lozo�a religiei din

1927, de la ��n�int,area Facult�at

,ii de Teologie (vezi Ioan Gh.

Savin, Mistica s,i ascetica ortodox�a , Bucures

,ti, 2013). Volu-

mul este editat de Nemira s,i prezint�a titluri gres

,ite ��n foarte

lacunara list�a de scrieri, la biogra�e nement,ion�andu-se anii

detent,iei ilegale din ��nchisoarea de la Sighetul Marmat

,iei,

cum a tot pretins cenzura comunist�a. �In loc de Fiint,a s

,i ori-

ginea religiei, Bucures,ti, 1937, cei de la Nemira trec S

,tiint

,a

s,i originea religiei (1937). La vremea terorii ideologice co-muniste, pe listele cenzurii (vezi Paul Caravia, G�andireainterzis�a. Scrieri cenzurate. 1945-1989, Ed. Enciclope-dic�a, Bucures

,ti, 2000, p. 453) �gurau 7 scrieri ale profeso-

rului revenit la Facultatea de Teologie din Chis,in�au, dup�a

rec�as,tigarea provinciei cotropite vreme de un an de sovie-

tici. Printre ele se a��a si studiul Ironie s,i istorie, publicat

la Chis,in�au ��n 1943.


7

berg, ��nchis ½administrativ� la Sighetul Marmat,iei

din 1950 p�an�a ��n 1955. Din 1940 (si apoi din 1944)refugiat de la Chis

,in�au unde fusese profesor univer-

sitar de apologetic�a s,i de �lozo�a religiei, Ioan Gh.

Savin, la 65 de ani, a fost arestat ��n noaptea de 5/6mai 1950 c�and a fost arestat�a mare parte din sect

,ia

de istorie a Academiei Rom�ane dizolvat�a ��n 1948.La catedra de Mistic�a a lui Nichifor Crainic (rea-bilitat post-mortem si reprimit dup�a 1990 ��n Aca-demie) a urmat prof. St�aniloae ��n 1947-1948, dup�aaceea mistica a fost scoas�a din programul de studiiteologice. Din cursul t

,inut de prof. Ioan Gh. Savin

ne-a ret,inut atent

,ia �gura lui Renan desenat�a��n Bi-

serica Dr�ag�anescu de P�arintele Arsenie sub umbr�ade aripi de diavol, ��ntruc�at ½rat

,ionalismul protes-

tant� 4 l-a f�acut pe Renan s�a separe �rea uman�ade �rea divin�a, consider�and c�a M�antuitorul ar �fost un mistic tr�aind transe extatice. Problemaeste ��ns�a fals pus�a, explica la cursul s�au profeso-rul I. G. Savin: ½c�aci Iisus Hristos, �ind Dumne-zeu s

,i om ��n aceeas

,i persoan�a, nu se putea desface

��n dou�a, separ�and persoana divin�a, f�ac�and-o obiectal contemplat

,iei, de cea uman�a, devenit�a subiect al

contemplat,iei, ca apoi s�a se contopeasc�a una ��n alta

datorit�a uniunii mistice� (I. Gh. Savin, Mistica s,i

ascetica ortodox�a, Bucures,ti, 2013, p.72). Cel mai

potrivit partener de discut,ie pentru Renan care a

considerat Biblia simpl�a surs�a istoric�a relat�and des-pre omul Iisus (E. Renan, Viat

,a lui Iisus, 1863) nu

putea � dec�at ½modernul� Nietzsche. Odat�a cu pic-tarea bisericii de la Dr�ag�anescu, P�arintele ArsenieBoca sintetizeaz�a buna��nt

,elegere dintre cei doi prin

urm�atoarele cuvinte: ½T,i-am spus s�a �i pe pace.

Oamenii l-au creat pe Dumnezeu�, ��i spune lui Niet-szche ��ntunecatului Renan puf�aind o t

,igare de foi,

ca s,i Churchill cu care seam�an�a leit5. Congestionat

la fat,�a, Nietzsche adaug�a m�andru de ��nchipuita sa

4

5Nae Ionescu despre protestantism (video Bac�au, Isabela Vasiliu-Scraba despre cursul naeione-scian ½Problema m�antuirii la Faust �; on-line ht-tps://www.youtube.com/watch?v=we8dUIgk2ck ).Despre �lozo�a lui Nae Ionescu a se vedea vol.:Isabela Vasiliu-Scraba, Meta�zica lui Nae Ionescu��n unica �si ��n dubla ei ��nf�a�ti�sare , Slobozia, 2000http://www.scribd.com/doc/132110995/Isabela-Vasiliu-Scraba-METAFIZICA-LUI-NAE-IONESCU-in-unica-%C8%99i-dubla-ei-inf%C4%83%C8%9Bi%C8%99are ; �sivol.: I.V.Scraba, �In labirintul r�asfr�angerilor. Nae Ione-scu prin discipolii s�ai: Petre �Tu�tea, Cioran, Noica, M.Eliade, M. Vulc�anescu �si Vasile B�ancil�a , Slobozia, 2000http://www.isabelavs.go.ro/Discip/discip.html ).

isprav�a: ½Iar eu l-am omor�at!� (��n registrul de jos,pictat ��n st�anga naosului).

Intr-o scrisoare c�atre c�alug�arul iconar ArsenieBoca, autorul Nostalgiei Paradisului6 scria ��n 1971c�a ½Biserica de la Dr�ag�anescu iradiaz�a lumina ra-iului� ��ntr-un stil nou adus de ½pictura nou�a dup�aviziunea nou�a� a fostului staret

,de la S�amb�ata de

Sus. Imaginea de nuant,e paradisiace a s�nt

,ilor

½m�ang�aiat,i cu penelul� pe zidurile sacre ar re-

�ecta ½spiritul s,i chipul M�antuitorului cobor�at s�a

ne aduc�a lumina de sus�(Nichifor Crainic, IubiteP�arinte Arsenie, ��n vol. P�arintele Arsenie Boca,C�ararea ��mp�ar�at

,iei, Deva, 2006, p.331-333). �Ins�as

,i

treimea de ipostasuri ale lui Dumnezeu este des-cris�a de imnogra�i bisericii ca ½o lumin�a ��n treistr�aluciri�7.

Poetul Vasile Voiculescu, practic ucis ��n temnit,a

comunist�a dup�a arestarea sa ��n as,a-zisul lot al

Rugului Aprins8 ��i m�arturisea indianistului IonLarian Postolache c�a experient

,ele sale mistice l-au

purtat prin cele mai felurite spiritualit�at,i (budism,

teoso�e, ocultism) ca s�a se ��ntoarc�a apoi la Platon(vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Noetica luminii, ��nvol. Mistica Platonic�a, Slobozia, 1999, p.114-132;https://isabelavs2.�les.wordpress.com/2016/02/noetica-luminii. pdf ) dar s�a sf�ars

,easc�a ½prin a

dori lumina cea alb�a, cea adev�arat�a. S,i am ies

,it

afar�a la ea cu ochii la cer� 9

6vezi N. Baciu, L-Europe de l-Est trahie et vendue. Leserreues tragiques de Churchill et Roosevelt. Les documentssecrets accusent, 1985; cartea tradus�a ��n englez�a s

,i ��n ger-

man�a a ap�arut ��n romanes,te dup�a 1990 cu titlul Yalta

si cruci�carea Rom�aniei; a se vedea s,i N. Baciu, Agonia

Rom�aniei, Bucures,ti, Ed. Saeculum, 1997.

7C�art,ile acad. Nichifor Crainic fuseser�a s

,i ele interzise,

scoase din libr�arii s,i din bibliotecile publice. Peste 15 vo-

lume ap�areau pe listele cenzurii (Paul Caravia, G�andireainterzis�a. Scrieri cenzurate. 1945-1989, Ed. Enciclope-dic�a, Bucures

,ti, 2000, p. 133). Este meritul sot

,ilor Petru s

,i

Magda Ursache de a � re-editat Nostalgia paradisului dup�ac�aderea comunismului, urmat�a de N. Crainic, Puncte cardi-nale ��n haos, Ed. Timpul, Ias

,i, 1996, cu o prefat

,�a a profe-

sorului universitar Petru Ursache, p.5-13.8apud. Benedict Ghius

,, Taina r�ascump�ar�arii ��n imno-

gra�a ortodox�a, Bucures,ti, Editura Institutului Biblic si de

misiune al B.O.R, 1998, p. 18.9Pe 17 ian. 2014 ��n �s

,a lui Vasile Voiculescu (1884-

1963) din ro-wiki (controlat�a de administratori cu intereseascunse, vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro con�s-cat�a de o ma�e cu interese ascunse; https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-wikipediaro19/) erament

,ionat numele proletcultistului Ov. Crohm�alniceanu,

f�ar�a a mai � pomenit,i s

,i alt

,i critici sau autori rom�ani care

au scris pagini memorabile despre dr. Vasile Voiculescu,


8

Arhim. Benedict Ghius,(1904-1990) - a c�arui

student,ie bucures

,tean�a a fost scurt�a, dar fericit

plasat�a ��n timp10 - precizase cu �lozo�c�a limpe-zime c�a exist�a o ��nt

,elegere total rat

,ionalist�a pen-

tru care ½chipul s,i asem�anarea lui Dumnezeu ��n

om� ignor�a ½chemarea omului la tr�airea divin�a�.Pentru S�nt

,ii P�arint

,i, chipul lipsit de asem�anare

este ��ntunecat, asem�anarea �ind ½frumuset,ea cea

�reasc�a a chipului�. A crede c�a asem�anarea se

precum Bazil Munteanu, Perpessicius, Vladimir Str�ainu,Dinu Pillat, Adrian Maniu, Ovidiu Papadima, C-tin Cio-praga, Zoe Dumitrescu-Bus

,ulenga, Eugen Simion, Serban

Cioculescu, G. C�alinescu, etc. ½Uitat�a� era si categoriade martir al ��nchisorilor comuniste (categorie pe carema�ot

,ii care controleaz�a Wikipedia.ro o tot s

,terg, decon-

spir�andu-se astfel ca urma s,i ai celor care au masacrat timp

de dou�a decenii sute de mii de rom�ani ��n ��nchisori politice curegim de exterminare), categorie ��n care a fost silit s�a intrepoetul Vasile Voiculescu, arestat la 73 de ani (pe 5 august1958) pentru ½vina� de a � scris poezie mistic�a. Condamnatla 5 ani, Vasile Voiculescu a decedat dup�a patru ani detemnit

,�a grea si ��nc�a un an de dureri atroce, dup�a ½mutarea�

pe targ�a, la 30 aprilie 1962, din ��nchisoarea Aiudului laDispensarul TBC-Turda, urmat�a de t

,idula de eliberare

din ��nchisoare pe 2 mai 1962. �In eseul meu despre WIKI-PEDIA.Ro, semnalasem manipularea din umbr�a a acesteienciclopedii on-line, control asupra c�aruia atr�agea atent

,ia

��ns�a s,i echipa care init

,iase proiectul. Prin ment

,ionarea

criticului stalinist din garda veche a Anei Pauker, transpareodat�a ��n plus cripto-comunismul ma�ei din umbr�a care faceca Wikipedia.ro s�a nu �e ½o surs�a obiectiv�a de informare�(vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro citit�a printrer�anduri, http://www.scribd.com/doc/171896306/Isabela-Vasiliu-Scraba-Wikipedia-ro-citit%C4%83-printre-randuri). Iat�a recunoas

,terea ½vinov�at

,iei� scriitorului, din dosarele

Securit�at,ii condus�a din umbr�a de Alexandru Nicolschi/

Nicolau/Grumberg, general NKVD a�at p�an�a ��n 1962 ��nstructurile de v�arf ale institut

,iei (vezi S. R�adulescu-Zoner,

Poporul Rom�an anti-semit? in rev. C�aminul Rom�anesc,an 30, nr.2 (117), iunie 2011): ½Recunosc c�a am scris s

,i

difuzat poezii ��ncep�and din anul 1947 s,i p�an�a ��n prezent.

Eu [Vasile Voiculescu] am scris multe poezii cu cont,inut

religios de ��ndemn la o viat,�a duhovniceasc�a (de rupere de

viat,�a) care, prin interpretare, pot p�area a avea un caracter

dus,m�anos fat

,�a de regim, as

,a cum este poezia Noul ar-

hitect [V. Voiculescu, G�anduri albe, Cartea Rom�aneasc�a,Bucures

,ti, 1986, p. 274] s

,i altele, cum s��nt poeziile Neagra

lab�a, Cers,etorul s

,i altele� (semnat: Vasile Voiculescu). C�at

a fost arestat, biroul s�au de lucru a fost devastat de organelerepresive ale statului polit

,enesc, biblioteca distrus�a si chiar

acolo, ��n camera unde locuise dr. Vasile Voiculescu p�an�a laarestare, ��i fuseser�a instalat

,i chirias

,i. Pe patul de moarte,

��nainte de a-s,i da duhul, poetul martirizat i-a zis �ului s�au

mai mic: ½Ionic�a, eu mor! M-au omor�at! Ai grij�a c�a s��ntmai pervers

,i dec�at crezi tu.� (Vasile Voiculescu, 25 aprilie

1963, vezi dr. Radu Voiculescu, Vasile Voiculescu. Anii dedetent

,ie, Buz�au, 1993).

10Horia Ion Groza, Rugul aprins: P�arintele Benedict, dr.V. Voiculescu , ��n rev. ½Origini II/2012, p. 48.

reduce la ½cons,tiint

,�a, voint

,�a liber�a s

,i rat

,iune� re-

prezint�a o ��nt,elegere total rat

,ionalis�a s

,i ca urmare

½total trunchiat�a� (arhim. Benedict Ghius,, Taina

r�ascump�ar�arii ...). Dup�a ce fusese ��n 1937 pre-fect de studii la Internatul Teologic din Cern�aut

,i

s,i pe urm�a profesor la Liceul Seminarial din B�alt

,i,

p�arintele Benedict Ghius,a fost hirotonit ierodia-

con de mitropolitul Gurie Grosu care l-a adus laChis

,in�au. P�arintele Arsenie Boca s-a a�at s

,i el la

Chis,in�au - de la ��nceputul lui octombrie 1939 cu

o burs�a de trei luni11 locuind ½��n obs,tea monahal�a

de pe l�ang�a Palatul Arhieresc din Chis,in�au� (Pr.

Streza Nicolae Zian, Catisme ale P�arintelui Arse-nie Boca, 2008). La ��ntoarcerea P�arintelui Arsenie��n decembrie 1939, el a avut acea experient

,�a de ne-

uitat ��n gara de la Chis,in�au.

Diadoh al Foticeei, c�aruia profesorul Ioan G. Sa-vin de la Chis

,in�au ��i consacr�a un loc de cinste ��n

cursul s�au de mistic�a, ��nt,elegea prin p�acatul ori-

ginar o ��ntunecare la chip a omului, sp�alat�a prinbotez, care ��ns�a nu d�a ��nc�a ½asem�anarea�. Chipullui Dumnezeu ��n noi, ½asem�anarea se c�as

,tig�a prin

sfort,area noastr�a proprie s

,i o atingem des�av�ars

,it

c�and dragostea lucreaz�a ��n noi des�av��rs,it� (Mistica

11Dup�a ce intrase ��n ��nv�at,�am�antul superior prin con-

curs, arhim. Benedict Ghius,i-a fost profesor P�arintelui

So�an Boghiu care era ��n anul III de Teologie si carepeste ani a scris despre fostul s�au profesor un ��ntregvolum: Benedict Ghius

,, duhovnicul inimii, Ed. Rom�ania

Cres,tin�a,1998. �Inaine de plecarea lui Benedict Ghius

,pentru

studii la Strasbourg, studiile sale bucures,tene de teologie

��n paralel cu �lozo�a au durat un singur an la vremeaAsociat

,iei Criterion ��n�int

,at�a de Petru Comarnescu, Mircea

Vulc�anescu (cel care a fost asasinat ��n ��nchisoare, vezi videodin 25 nov.2011, Tecuci, Colocviul Mircea Vulc�anescu,http://www.youtube.com/ watch?v6kuhSDeAnVQ ) s

,i

Mircea Eliade. Dup�a T,ut

,ea, la conferint

,ele Criterionului,

cel mai apreciat era meta�zicianul Nae Ionescu, ½sin-gurul �lozof rom�an care a f�acut s

,coal�a� ( vezi Isabela

Vasiliu-Scraba, Himera S,colii de la P�altinis

,ironizat�a de

Noica; online http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Himera%20scolii%20de%20la%20Paltinis%20ironizata%20de%20Noica.htm; pre-cum si I. Vasiliu-Scraba, Himera disciopolatului de laP�altinis

,, prilej de �n�a ironie din partea lui Noica;

online http://www.omniscop.ro/himera-discipolatului-de-la-paltinis-pretext-de-�na-ironie-din-partea-lui-noica/;Petre T

,ut

,ea a supraviet

,uit regimului de exterminare din

temnit,ele comuniste unde a p�atimit peste 11 ani). �In

jurnalul t,inut ��n Portugalia, diplomatul Mircea Eliade

consemna, pe 1 oct. 1944, c�a ��s,i ½p�astreaz�a linis

,tea

spun�and de c�ate ori poate Tat�al nostru � (vezi IsabelaVasiliu-Scraba, Eliade si detractorii lui ; sau onlinehttp://www.clipa.com/a7934-Isabela-Vasiliu-Scraba-Eliade-si-detractorii-lui-sau-Rafuiala-oamenilor-de-r226-nd-cu-omul-superior.aspx )


9

s,i ascetica ortodox�a, 2013, p.98).Dup�a smulgerea Bucovinei de Nord s

,i a Basa-

rabiei prin ��nt,elegerea dintre Stalin s

,i Hitler, c�and

num�arul refugiat,ilor rom�ani a atins c�ateva sute de

mii de oameni, rofesorul Savin s,i pr. Benedict

Ghius s-au refugiat de la Chis,in�au la Bucures

,ti.

�In ianuarie 1943 arhim. B. Ghius,a fost ales Epi-

scop de Hotin. Fiind s,colit la Strasbourg si ��n bune

relat,ii cu Monseniorul Vladimir Ghica, neprietenii

s�ai ��l acuzaser�a de alunecari ... papistas,e. Nu se

s,tie dac�a din aceast�a pricin�a numirea sa ca epi-scop n-a fost con�rmat�a s

,i nici dac�a ulterior s-a

plasat ��n aceeasi categorie dezavantajoas�a faptul c�a��n cei s

,ase ani de temnit

,�a comunist�a, c�and s�a fac�a

si el o minune, arhim. Benedict Ghius a salvatde la moarte un preot unit (vezi Tertulian Langa,Trec�and pragul t�acerii, 2008, p. 311). La unadin anchet�arile prin torturare de dup�a arestareasa ��n noaptea de 13/14 iunie 1958, Benedict Ghius

,

descrie activitatea aso-ciat,iei Rugul Aprins (1944-

1948) ca ½o experient,�a duhovniceasc�a. Ea consta

din ��ndemnul la credint,�a, la rug�aciune, la disciplin�a

de sine, la munc�a s,i la fapte de dragoste fat

,�a de

aproapele�.Pe c�and era ½ctitor de frunte al Filocaliei

rom�anes,ti�, ierom. Arsenie Boca spusese c�a ½noi

nu suntem n�ascut,i de timp, ci de ves

,nicie. Des

,i

tr�aim o vreme ��mbr�acat,i de lumea aceasta, ni se

��nt�ampl�a adesea ca fratele vis s,i sora moarte s�a

ne dea t�arcoale s,i s�a ne despice f�aptura ��n dou�a.

Atunci sc�ap�am de chingile lumii v�azute s,i ne tre-

zim ��ntr-un alt fel de a � s,i de a cunoas

,te�. In �-

nalul interpret�arii sale dat�a parabolei �ului pierdut,staret

,ul M�an�astirii Br�ancoveanu se ar�atase intere-

sat de ½cauza pentru care omul ajunge s�a piard�a chi-pul lui Dumnezeu� (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Onou�a interpretare a Parabolei Fiului R�at�acitor, ��nrev. ½Origini. Romanian Roots�, ISSN 1094-5814,vol. XVI, July-Dec. 2012, p. 52-55).La s�nt

,irea Bisericii Dr�ag�anescu (2 X 1983) i-a

fost total interzis s�a ajung�a. Legat de acea oca-zie P�arintele Arsenie Boca schit

,ase ideile pe care

le-ar � dezvoltat dac�a ar � putut vorbi despre pic-tarea micut

,ei biserici. �In r�andurile sale, el n-a

ment,ionat doar noutatea adus�a de cele dou�a regis-

tre ½unul mai mare sus s,i altul, la o scar�a mai mic�a

jos� ��n care a realizat pictura, ci a scris s,i despre

evolut,ia ½de la chip la asem�anare� care ar � ½con-

tinuitatea de cons,tiint

,�a a atot-prezent

,ei lui Dum-

nezeu� (P�arintele Arsenie Boca, Geneza picturii,

��n vol. ½Capela Sixtin�a� a orto-doxiei rom�anes,ti:

Biserica de la Dr�ag�anescu, Deva, 2005, p. 16).Aceast�a continuitate de cons

,tiint

,�a transpare din

privirea s�nt,ilor, din chipurile lor luminate de ochii

extrem de vii. Preotului paroh de la Dr�ag�anescu��i p�area, de pild�a, c�a Paisie de la Neamt

,½parc�a

vorbes,te, parc�a este viu, parc�a ar sta s�a-l ��ntrebi

ceva.� (pr. Savian Bunescu, 1991, ��nregistrare vi-deo cu prezentarea Bisericii, fragmentar transcris�a��n vol.4 de M�arturii, Ed. Agaton, F�ag�aras

,, 2011,

p. 207). Pentru Eliade, a c�arui g�andire �lozo�c�ar�azbate din �ecare r�and scris pe tema istoriei re-ligiilor, mistica era credint

,a ��n s�nt

,enie (Jurnalul

portughez, 23 sept. 1942).Dup�a Simion Noul Teolog - citat de P�arintele

Benedict Ghius,��n lucrarea sa de doctorat din 1946,

omul ar � ½chemat s�a se ��mp�art�as,easc�a de Dumne-

zeu, p�an�a a se face un dumnezeu-creat. Chemareaaceasta ��mplinit�a se numes

,te asem�anare�. (B.

Ghius,, Doctrina r�ascump�ar�arii ��n imnogra�a Bi-

sericii). In paginile concepute (probabil ��n 1983)despre pictura bisericii Dr�ag�a-nescu, p�arinteleArsenie Boca a sugerat o gradat

,ie a asem�an�arii,

de la Maica Domnului care ar avea ½cea maimare asem�anare cu Domnul Hristos�, la cei patru½martori ai Adev�arului� care au fost evanghelis

,tii.

Accentul pus de P�arintele Arsenie pe asem�anare��nt

,eleas�a de el ca permanent�a cons

,tientizare a

atotprezent,ei lui Dumnezeu face ca �gurile s�nt

,ilor,

des,i diferite, s�a aib�a un aer comun. Aceasta a

dus ��n 2007 la ½descoperirea� autorului icoaneicu Sf�anta Parascheva expus�a la biserica Sf�antulAntonie. �In acea biseric�a de la Curtea Veche parohfusese preotul Popescu Victor (1897- 1978) cu careNae Ionescu scosese ��n 1928 revista ½Logos�, preotc�aruia sub comunis

,ti nu i s-a mai publicat nici o

scriere. Anchetat pe 23 oct. 1968 dup�a arestareapreotului Spiridon C�andea, fratele lui Cioran,avocatul Aurel Cioran (locuind ��ntr-o pivnit

,�a dup�a

cei 12 ani de ��nchisoare) declarase c�a parohulde la Bogata Oltean�a era nemultumit de lipsa½posibilit�at

,ii de informare s

,i tip�arire a unor lucr�ari

cu cont,inut religios� (Cioran s

,i Securitatea, Ias

,i,

2009, p. 242; ��n acest sens, gr�aitoare este ��ns�as,i

lungimea intervalului de timp dintre 1948 s,i 1976

necesar�a cenzurii ��n cazul public�arii celei de-a douajum�at�at

,i a Filocaliei, primele patru volume tip�arite

��ntre 1946 s,i 1948 �ind rezultatul eforturilor a

patru mari personalit�at,i ale culturii rom�anes

,ti:

D. St�aniloae, P�arintele Arsenie Boca, N. Crai-


10

nic, Zorica Lat,cu, vezi Isabela Vasiliu-Scraba,

P�arintele Arsenie Boca, Zorica Lat,cu s

,i Nichifor

Crainic ��n culisele Filocaliei rom�anes,ti ; on-line

https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabela vs-tradu�localia5/ ).�Intre anii 1934 s

,i 1948 pr. Victor Popescu fu-

sese bibliotecar s,i duhovnic la Seminarul Central

½Radu Vod�a�. Era perioada c�and P�arintele Arsenieera student la Belle Arte s

,i la Academia de Muzic�a

Religioas�a, �ind cazat ��n c�aminul student,esc de la

½Radu Vod�a�. Desigur c�a P�arintele Arsenie Bocal-a cunoscut ��n acei ani pe viitorul preot paroh dela biserica Sf�antul Antonie. S

,i cum hramul Biseri-

cii de la Bogata Oltean�a (a c�arei fresc�a pictat�a deP�arintele Arsenie Boca a fost distrus�a de securis

,ti

cu ciocanul) este Sf. Parascheva, e foarte probabilca icoana s�a � fost pictat�a pentru acea biseric�a alc�arui paroh fusese arestat dup�a invazia Cehoslova-ciei din 1968, din octombrie 1968, �ind ��ntemnit

,at

p�an�a ��n 1971. Mai fascinant�a dec�at descoperireaautorului micii icoane cu Sf�anta Parascheva (por-nind de la asem�anarea ei cu icoana �Invierii Domnu-lui de la Biserica Dr�ag�anescu ilustr�and textul Ta-tianei Sergiu, P�arintele Arsenie Boca sau Univer-sul sf�ant al culorilor din volumul Unde a fost bi-serica?, Bucures

,ti, 2001, pp.165-168) ne pare ��ns�a

cealalt�a revelat,ie avut�a de acelas

,i student la Teolo-

gie (Alexandru Valentin Cr�aciun). Ne referim la vi-sul prin care ��n 2007 i s-a descoperit partea pictat�ade P�arintele Arsenie Boca la biserica Elefterie celNou12 precum s

,i semni�cat

,ia ei ascuns�a 46 de ani.

Des,i angajat ca pictor secund, P�arintele Arsenie

Boca a pictat ��ntreaga bolt�a a altarului. Icoana oreprezint�a pe Maica Domnului13 t

,in�andu-l ��n brat

,e

pe Iisus copil ��n haine de pus,c�arias

,(Formula As,

nr. 822/ 2008). Printr-o uimitoare revelat,ie i s-a

ar�atat studentului cum zeghea se poate transforma

12Perioada bursei primit�a de P�arintele Arsenie Boca treiluni de la Chis

,in�au nu este ment

,ionat�a ��n lucrarea de

licent,�a ��n teologie publicat�a de Ioan G�ansc�a la Cluj ��n

2002 sub titlul O sintez�a a g�andirii P�arintelui ArsenieBoca ��n 800 de capete (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Moar-tea martiric�a a p�arintelui Arsenie Boca, un adev�ar ascuns;online, URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/ ).

13P�arintele Arsenie i-a spus preotului paroh Savian ca n-amai pictat nici o alt�a biseric�a, ½a lucrat doar put

,in la Elefte-

rie�. Biserica Dr�ag�anescu e prima si ultima, f�acut�a ca o½jertf�a, ca un omagiu�. Pentru darul care i l-a dat Dumne-zeu, las�a ��n urma lui ½aceast�a pictur�a, ca s�a �e pentru to t

,i�

( P�arintele Arsenie- un om mai presus de oameni , F�ag�aras,, 2011, p.210).

��n raze dumnezeies,ti inund�and cu lumina harului

��ntunericul celulelor de temnit,�a politic�a. O mistic�a

a luminii a�at�a la ��ndem�ana prea multor martiri aitemnit

,elor comuniste...

½�Intrebat-am luminata cior�arlie,/Candel�ace leag�an�a-n t�arie/ Undelemnul c�anteculuisf�ant:/Unde sunt cei care nu mai sunt?/Undesunt cei care nu mai sunt?/ zis-a ciioc�arlia: s-auascuns/�In lumina celui nep�atruns.� (acad.Nichifor Crainic, detent

,ie politic�a ��ntre anii 1947-

1962).

O ISTORIE SECRET�A A ROM�ANILOR

Texte selectate de acad. A. OT,ETEA �si S.

SCHWANN

• Ultimii 50 de ani - apogeul umilirii, jefuirii s,i

badjocoririi populat,iei rom�anes

,ti, proces��nceput cu

peste 300 de ani ��n urm�a.

• Transilvania nu a fost niciodat�a parte inte-grant�a a Ungariei.

• Basarabia s,i Bucovina p�am��nturi rom�anes

,ti

dintotdeauna.

Stimate cititor,

Cartea pe care o vei citi, are o mic�a poveste. Ast-fel, imediat dup�a aparit

,ie, a fost retras�a din libr�arii

s,i din chios

,curi, grupuri de c��te doi trei indivizi

c�ar��ndu-le cu sacos,ele.

Aceast�a carte cuprinde manuscrise inedite ale luiK. Marx, care la r��ndul s�au s-a bazat pe documen-tele vremii din diferite t

,�ari.

S,i atunci prin anii 1850 ca s

,i ast�azi str�ain�atatea

cunos,tea mai bi-ne ��nt�ampl�arile din teritoriile locu-

ite de rom�ani dec��t rom�anii ��ns�as,i.

Aceste ��nsemn�ari s��nt de fapt o istorie secret�a arom�anilor pe o perioad�a istoric�a nu prea lung�a, carea deranjat elita din Rom�ania anilor 1960, c��nd aap�arut cartea ce ar�ata realit�at

,ile net antirom�a-nes

,ti

petrecute pe aceast�a vatr�a str�amos,easc�a.

Se pun astfel mai multe ��ntreb�ari:

• ce secrete ascunde subsolul, solul cu �ora s,i

fauna sa, cu fru-mosul relief s,i aceast�a populat

,ie cu

o istorie de milenii care a tr�ait s,i tr�aies

,te de mii

de ani pe teritoriul Rom�aniei Mari ca s�a determineca un magnet atract

,ia din toate timpurile a unor

populat,ii minoritare ca-re ne doresc sclavia?


11

• ce defecte de caracter ale rom�anilor s��nt specu-late de cei care ne ��mpiedic�a de secole s�a �m st�ap��ni��n casa noastr�a ?

• ce calit�at,i au aces

,tia ca s�a-s

,i permit�a s�a ne

umileasc�a ��n pro-pria vatr�a str�amos,easc�a? Organi-

zarea lor ��n asociat,ii secrete, ��m-prumutarea de

nume rom�anes,ti s�a �e explicat

,ia dominat

,iei

lor asupra rom�anilor?

Cititorule, cites,te aceast�a carte cu atent

,ie, �i

atent la �ecare cuv��nt, la �ecare propozit,ie, s

,i vei

g�asi r�aspunsul la multe ��ntreb�ari, c��t s,i la ce ni se

��nt��mpl�a azi.

Astfel autorul ��nsemn�arilor vorbes,te des-

pre :

� ½Eteria� � mis,care de eliberare a greci-

lor care a trecut s,i pe teritoriul t

,�arii noastre

jefuindu-ne s,i ��n�abus

,ind idealurile de drep-

tate s,i libertate ale lui Tudor Vladimirescu

� era ½ jongleria societ�at,ilor masonice�.

� Moldo-Valahia era plin�a de greci s,i fanariot

,i.

� George Bibescu s,i S

,tirbei erau nepot

,ii unui

geambas,�tigan din Craiova.

� cei mai mult,i boieri nu erau de origine

rom�aneasc�a,

� ��n 1768 �TARA ROM �ANEASC �A s-a depopulatat��t de repede ��nc��t ½poar-ta� amenint

,��nd pe Scarlat

Ghica a poruncit s�a pun�a fr��u stoarcerilor.

� puterea, comert,ul s

,i administrat

,ia erau date ��n

m��inile evreilor s,i greci-lor, � ½Evreul comod bo-

ierilor pentru toate viciile lor�.

� ungurii consider�a pe nedrept Transilvania caparte integrant�a a Unga-riei. Rom�anii din Transil-vania erau considerat

,i pe propriul lor p�am��nt

½nat,iune tolerat�a� � ei formau dou�a treimi din

populat,ie.

� Kossuth propune deschis ca limba maghiar�a s�a�e introdus�a ��n s

,colile slavilor s

,i rom�anilor , s�a se

��nl�ature orice alt�a limb�a, s,i chiar preot

,ii s�a

�e silit,i s�a slujeasc�a ��n ungures

,te.

� Kossuth nu era ungur, era slovac, se c�as�atorisecu �ica unui magnat maghiar.

� la 29 Mai 1848 Dieta magnat,ilor maghiari a

votat ��ncorporarea Tran-silvaniei la Ungaria.

� C��nd �si ��n ce ��mprejur�ari Basarabia s,i Bucovina

au fost smulse din tru-pul Moldovei?

Cititorule, extrasele de mai sus au menirea s�a-t,i arate o parte ascuns�a a is-toriei adev�arate apopulat

,iei rom�anes

,ti supus�a la umilint

,e, batjocur�a

s,i jaf.

� Nat,iunea noastr�a nu a umilit, nu a jefuit s

,i

nu a batjocorit nici o nat,iune, dorim doar s�a �m

st�ap��ni pe aceast�a vatr�a str�abun�a.Rom�ani g�asit

,i-v�a ��ntre voi aici s

,i oriunde, unit

,i-

v�a, prezentul pentru voi es-te o s,ans�a care apare la

c��teva secole.

Manuscrisul B 85

[Capugi-Ba�sa141] surprinde pe Ghica1, ��l ucide��njunghiindu-l, �si-i trimite capul ��mb�als�amat laConstantinopol; acolo, e ��n�pt ��ntr-un cui pe zi-durile Seraiului (1777). �In afar�a de d��nsul al�ti14 fanario�ti fur�a sp��nzura�ti ��n curs de un secol,aceasta ��ns�a din cauza necredin�tei sau a bog�a�tiilorlor. Turcia ezita ��nc�a s�a res-pecte dreptul [Rusiei]de a ��n�in�ta consulate, stipulat ��n tratatul de laKuciuc-Kainargi15 2; 2. Dar a trebuit s�a cedeze��n fa�ta cererilor Vienei, unite cu acelea ale Peter-sburgului. �In 1782, consuli ai Austriei �si ai Rusieise stabilesc la Bucure�sti �si la Ia�si. Ei ob�tin dinpartea turcilor un tain (o subven�tie) propor�tional�acu rangul �ec�aruia. Tainul const�a din scutelnici,oameni de diverse st�ari: m�acelari, brutari, saca-gii, tapi�teri, careta�si, potcovari etc., care trebuie s�aprocure carne etc. Se mai adaug�a poslu�snici (�t�aranistr�aini, bulgari, s��rbi �si transilvani a�seza�ti ��n �tar�a;� scutelnicii erau p�am��nteni) ��ns�arcina�ti s�a apro-vizioneze casa consulilor cu cereale, furaje, p�as�ari,unt, br��nz�a etc. Un alt rezultat al acestor consuli:�Tara Rom�aneasc�a �si Moldova au s�a pl�ateasc�a ��n vi-itor Por�tii un tribut anual �x: prima 349 500 lei, adoua 252 944 lei. Cu c��t primea mai pu�tin Poarta,cu at��t lua mai mult domnul fanariot.Mizeria �t�aranului era intolerabil�a. Fuga �t�aranilor

continua, mii de �t�arani din �Tara Rom�aneasc�a s-aurefugiat ��n mun�ti �si st�ateau acolo ascun�si.�In 1787, Ecaterina ocup�a Crimeea. Poporul din

14capug��-bas,�a m. (turc. kapu�gu -ba�se, d. kapu,

Poarta, s,i ba�s, cap, s

,ef). Vech��. S

,efu us

,ierilor se ra��ulu��

(care era�u vreo 150), marele s,ambelan turcesc, care era tri-

mes cu �rman s�a ta��e capu domnilor mazilit,��.

15( Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (var. Kuciuk-Kainardji, ��n limba turc�a K�u�c�uk Kaynarca )) Numit ast�azi Kainargea, �si situat�a ��n provincia bulg�areasc�a Silistra,or�a�selul Kuciuk -Kainargi a fost locul unde s-a semnat, ��nvara anului 1774 (21 iulie 1774 ), pacea dintre Imperiul Oto-man �si Rusia. Cei care au condus negocierile, mare�salulRomian�tev, din partea �tarinei Ecaterina, �si Musul Zade Me-hmed Pa�sa, din partea sultanului turc, au pus astfel cap�atunui razboi pustiitor, care a afectat cu prec�adere Principa-tele Rom�ane, Valahia �si Moldova


12

Constantinopol ��mpinge Poarta la r�azboi. Domniide atunci erau Ipsilanti ��n Moldova, Mavrogheni ��n�Tara Rom�aneasc�a. Primul deschide ru�silor por�tileMoldovei. Mavrogheni dimpotriv�a, a��nd c�a aus-triecii vor s�a treac�a Siretul, porne�ste ��mpotriva lor�si ��i bate; (cu domnul s��nt numai 7 boieri; capiicelor mai mari familii fanariote sau fana-riotizate,ca partizani ai ru�silor, s��nt surghiuni�ti ��n insuleledin Arhipelag, ��n m�a-n�astirile din Bulgaria, Alba-nia sau de la Muntele Athos). Capudan-pa�sa b�atutde ru�si la Foc�sani �si de austrieci la M�artine�sti, trece��napoi Dun�area. Mavrogheni lupt�a timp de 6 luni,p��n�a c��nd se v�azu constr��ns, s�a se retrag�a la Pelinu,��n Bul-garia. Ce r�asplat�a prime�ste acolo el de laConstantinopol? Un Capugi-ba�sa ��i aduse un �r-man de condamnare la moarte.Poarta negocie cu Austria; pacea de la �Sistov16

din august 1791 restabili lucrurile ��n starea de��nainte de r�azboi. Abia au plecat austriecii din�Tara Rom�a-neasc�a �si ru�sii sub Suvoro� au intrat.�Tara este dat�a prad�a focului �si jafului de c�atreacesta; Br�aila este ��n ��ac�ari.Prin pacea de la Ia�si ��ncheiat�a la 29 decembrie

1791, divanul recunoa�ste luarea Crimeii de c�atreRusia. Pu�tin timp��nainte de r�azboi, Rusia ob�tinusede la Poart�a dreptul de a controla ��ntrebuin�tareabanilor publici ��n Moldo-Valahia.VI. Cre�sterea puterii ruse�sti a ��nceput ��n aju-

nul mor�tii lui Ludovic al XIV-lea. �In 1792, EmileGaudin5, consul al Republicii franceze, se pre-zint�a la Bucure�sti. Sub consulatul lui Napoleon,Ghica, ban al Craiovei, Preda Br��ncoveanu �si Scar-lat C��mpineanu, mari boieri din �Tara Rom�aneasc�a,Catargi, Sturdza �si Bel-diman, din Moldova, tri-mit primului consul un memoriu comun, prin carecer sprijin din partea Fran�tei �si autoriza�tia de a seconstitui ��n dou�a republici6.Bonaparte nu a dat nici o aten�tie acestei cereri.

Dar Rusia a pro�tat de lec�tie. Ea ��n�telese c�a aveanevoie de un alt sprijin dec��t al fanario�tilor venali.Presiunea sa asupra Divanului era irezistibil�a.Rusia ob�tinu ��n 1802 un hati�serif, care trebuia

s�a dovedeasc�a rom�anilor c�a era tot at��t de puter-nic�a pentru a face bine c��t �si pentru a face r�au.Acest hati�se-rif7 �xa durata domniei la �sapte ani.�In acela�si timp Rusia a f�acut s�a �e numi�ti doi

16S,i s

,tov n. ora s

,comercial ��n Bulgaria pe malul drept

al Dun�arii, fa t,�a ��n fa t

,�a cu Zimnicea: 18.000 loc. Aci

se ��nchei�a pacea ��n 1791 ��ntre Rusia s,i Turcia. Sursa: S

,

�aineanu, ed. VI (1929

domni, propu�si de ea, Moruzi �si Ipsilante. Acela�siact instituia darea pro-por�tional�a, ��n locul odioa-sei capita�tii, d�adea ��n seama boierilor p�am��ntenisarci-na de a se ��ngriji de �scoli, drumuri, spitale,dreptul ca ��mpreun�a cu domnul s�a hot�arasc�a asu-pra organiz�arii �si ��ntre�tinerii unui corp de trup�a �si-i ��mputernicea s�a hot�arasc�a num�arul negustorilorturci c�arora le era conferit dreptul de a p�atrunde��n �tar�a. Dar ��n acela�si timp a avut destul�a grij�aca s�a nu �e uitat�a; unul dintre articole ��i recu-noa�ste dreptul de supraveghere (��n ceea ce prive�sterespectarea riguroas�a a privilegiilor garantate Prin-cipatelor). Supravegherea ��nlocuia aver-tismentul ;a fost un mare pas ��nainte. Scaunul mitropolitanal Moldovei �ind vacant, doi candida�ti s-au prezen-tat: unul era grec, cel�alalt rom�an. Acesta din urm�aob�tinu sprijinul Rusiei �si fu ales. �In sf��r�sit, atent�ala pl��ngerile ridicate ��m-potriva fanario�tilor, Rusiafolosi minunat dreptul s�au de cenzur�a �si oblig�a pedomni s�a alc�atuiasc�a un Regulament al �nan�telor(buget). La cererea lui Sebas-tiani8, ambasadorullui Napoleon la Constantinopol, Moruzi �si Ipsilantis��nt de-pu�si �si ��nlocui�ti prin Alexandru Su�tu9, 4�si Scarlat Callimachi10, am��ndoi devota�ti cauzeiFran�tei... R�azboi cu Poarta... Armat�a rus�a dela Dun�are c��stig�a avantaje considerabile asupra luiHa�z Ismail-pa�sa, marele vizir, Moruzi �si Ipsilantis��nt readu�si. Generalul Michelson11 ocup�a Ia�sii �si��ndreapt�a��n grab�a spre Bucure�sti, ap�arat de 10.000de turci pe generalul Miloradovici12, ��n fruntea uneiarmate de Alexandru ½Draco� Sut

,u (n. 1758,

Constantinopol � d. 18 ianuarie (sau 19 ianuarie)1821, Bucures

,ti), a fost un domn al Moldovei, cai-

macam s,i domn al T

,�arii Rom�anes

,ti.

A fost domn al Moldovei ��ntre (28 iunie/10 iulie1801 � 19 septembrie/1 octombrie 1802) s

,i domn

al T,�arii Rom�anes

,ti de patru ori: (20 iunie/2 iulie

1802) � (13/30 august 1802, caimacam); (12/24 au-gust 1806 � 3/15 octombrie 1806); decembrie 1806;(5/17 noiembrie 1818 � 19/31 ianuarie 1821).6.000 oameni. La sosirea sa, acesta g�asi treaba

f�acut�a de rom�ani: ei puseser�a m��na spontan pearme, goniser�a pe turci �si ie�sir�a apoi��n��nt��mpinarearu�silor, voio�si �si plini de entuziasm. Sot

,iile boieri-

lor din Bucure�sti d�adeau exemplu de mult�a bun�adispozi�tie �si-�si s�arb�atorir�a vitejii lor ��n petreceri, lacare domnea mai mult�a veselie dec��t re�tinere.�In aceea�si vreme, ��n timp ce rom�anii manifestau

at��ta recuno�stin�t�a oarb�a, �tarul la Tilsit reclama te-ritoriul lor. Dar acest teritoriu era prea aproape


13

de Con-stantinopol �si Napoleon nu voia s�a predeacheia a dou�a continente. Tratatul de la Tilsit5 sti-pula evacuarea �T�arii Rom�ane�sti �si a Moldovei; darturcii nu le puteau ocupa dec��t dup�a schimbul de ra-ti�c�ari ale viitorului tratat de pace de�nitiv�a ��ntrecele dou�a puteri. Aceast�a ultim�a clauz�a f�acea pecea anterioar�a iluzorie; c�aci Alexandru, preocupatde a preveni ocupa�tia turceasc�a, �stia cum s�a-�si �tietrupele ��n Principate, f�ar�a ca Napoleon s�a bage deseam�a.Conferin�ta de la Erfurt6: Napoleon ��si d�a

consim�t�am��ntul la anexarea celor dou�a principate.Nu mult dup�a aceea r�azboiul zbucni ��ntre Fran�ta�si Rusia. Ale-xandru avea nevoie de trupelesale sta�tionate la Dun�are. Propune pace turci-lor, care, ��nl�atura�ti de 10 ani din Principate, sesim�tir�a ferici�ti s�a rec��stige cele dou�a provincii, chiarpierz��nd jum�atate din Moldova.Tratatul din 28 mai 1812. Poarta renun�t�a la

Basarabia. Turcia nu putea ceda ceea ce nu-iapar�tinea, pentru c�a Poarta otoman�a n-a fost nicio-dat�a suveran�a asupra �t�arilor rom�ane. Poarta ��ns�a�sirecunoscuse acest lucru, c��nd la Carlovitz, presat�ade poloni s�a le cedeze Moldo-Valachia, ea r�aspunsec�a nu are dreptul de a face vreo cesiune teritorial�a,deoarece capitula�tiile nu-i confereau dec��t un dreptde suzeranitate.5 Sovetsk (��n englez�a), (��n rus�a: Ñîâ�eòñê),

��nainte de 1946, cunoscut sub numele Tilsit ��n Pru-sia de Est (litu-anian�a: Til�ze), este un oras

,��n Re-

giunea Kaliningrad, Rusia, situat pe malul sudic alr�aului Neman. Tratatele de la Tilsit, (7 iulie [25iunie, pe stilul vechi] s

,i 9 iulie [27 iunie], 1807),

acorduri pe care Frant,a le-a semnat cu Rusia s

,i cu

Prusia (respectiv), la Tilsit, nordul Prusiei (acumRusia), dup�a victoriile lui Napoleon asupra prusaci-lor la Jena �si la Auerstadt �si peste ru�sii de la Frie-dland.6 Erfurt este un oras

,s,i capitala landului

Turingia, Germania cu o populat,ie de 202 590

(30.06.2005), 269,17 km2.O dat�a cu st�ap��nirea turceasc�a se re��ntorc �si

fanario�tii, Scarlat Callimachi ��n Moldova, Ioan Ca-ragea ��n �Tara Rom�aneasc�a. O dat�a cu fanario�tii�si vechile lor spolieri. Prin tratatele sale cu Rusia,Poarta renun�tase la dreptul s�au de a �xa pre�tul laprodusele destinate s�a aprovizioneze Constantino-polul. Dar abuzul se reintroduce sub o nou�a form�a.Contractul este ��ncheiat ��ntre domni �si Divan �si to-tul este livrat la a patra parte din pre�tul pie�tei. Or,

dup�a plecarea ru�silor, pre�tul pie�tei a sc�azut at��t demult, ��nc��t este imposibil ca �t�aranii s�a tr�aiasc�a dinprodusul muncii lor. P��inea se vinde cu 3 centimekilogramul, carnea cu 4, l��na cu 40 etc.

�T�aranul, ��n 1812, trebuia s�a livreze Por�tii la unsfert din aceste pre�turi 250 000 oi, 3 000 cai, 150000 kile de gr��u (kila = 300 kilograme). Pe de alt�aparte, scutelnicii ajunseser�a at��t de numero�si, prinrisipa de titluri boiere�sti care com-portau dreptul lascutelnici, ��nc��t contribuabilii liberi, at��t de redu�sila num�ar, nu mai puteau face fa�t�a pl�a�tii impozitu-lui.Caragea a ��ncercat s�a remedieze acest r�au, pro-

mulg��nd o lege care a�seza ��n lude13 ale statului pescutelnicii14 care nu apar�tineau boierilor de primulrang. Boierii lupt�a acum ei��n�si�si pentru men�tinereaabuzului. Cei din Craiova se r�as-coal�a, cer spriji-nul pa�sei de Vidin �si constr��ng pe Caragea s�a re-vin�a asupra sin-gurei m�asuri bune a unui fanariot.Victoria �tarului. El are cuv��ntul bot�ar��tor la Con-gresul din Viena. El ��nl�atur�a pe turci din congres.�In timpul ultimei lor ocu-pa�tii ��n Principate, ru�siis-au ar�atat a�sa cum s��nt: jaful �si ocuparea Basa-rabiei au spulberat toate iluziile. De altfel rusuleste complicele fanario�tilor. ½Moarte bra-gagiilor�murmur�a �t�aranul, ��n fundul bordeiului s�au; tot a�sastriga poporul ��n pia�ta public�a din Bucure�sti.C�atre sf��r�situl domniei sale, c��nd urma s�a so-

seasc�a la Bucure�sti un capugi-ba�sa, Caragea fugecu 18 milioane de lei ��n Italia. Tronul devenind va-cant, la 12 oct. 1818, are loc adunarea boierilor;to�ti se pl��ng ��n gura mare ��n contra fana-rio�tilor.Ei adreseaz�a o peti�tie sultanului pentru a-i sc�apade acest jug. Rusia care domina ��n Divan se opune;sub presiunea Rusiei, Poarta d�a cele dou�a Princi-pate lui Mihail �si Alexandru Su�tu, complici de careRusia era sigur�a.Asocia�tia Eteriei : eliberarea grecilor prin

ac�tiunea comun�a a popula�tiilor slave �si grece�sti.M��n�a ruseasc�a. C�apeteniile denumeau puterea con-duc�atoare αρXη(su�etul asocia�tiei). C�apeteniilecuno�steau secretul... Adep�tii ��n toate �t�arile erau,f�ar�a s�a �stie, agen�ti ai Cur�tii de la Petersburg. Ru-sia � dup�a ce asocia�tia s-a dezvoltat � �tinea ��n m��n�atoate �rele ei, punea ��n mi�scare toate resorturile,a�seza-t�a ��n centrul opera�tiilor, ��n spatele agen�tilordiscre�ti, destul de ascuns�a pentru a o dezavua ��ncaz de nereu�sit�a, destul de angajat�a pentru a pro-�ta ��n caz de succes.Ea putea s�a ri�ste c��teva capete ca baloane de


14

��ncercare. [Asocia�tia folosea] un limbaj mistic.Emisarii ei se intitulau apostoli. Toate jongleri-ile societ�a�tilor masonice. Cur��nd, ��n consf�atuiri,�tarul fu pus ��n locul αρXη-i. Pentru majoritateaa�lia�tilor, aceasta era un plus de speran�te.1819. Majoritatea prima�tilor din Morea17 se

num�arau printre eteri�sti; ��n acela�si an prima�tiidin insule se alipir�a acestora, ��si aduser�a ��n por-turi cor�abiile �si, ��n a�steptarea unei apropiate zgu-duiri, suspendar�a afacerile lor comerciale. Con-tele Capo d'Istria, care locuia ��n Corfu, cuno�steasecretul Rusiei; c�atre aceast�a putere ��si ��ndreptag��ndurile �si speran�tele. Turcii observar�a ceva; re-parar�a cet�a�tile de la Dun�are; f�acur�a mari preg�atirimilitare. �In 1820 ap�aru la Chi�sin�au, ��n Basara-bia, Alexandru Ipsilanti, general-maior ��n arma-tele ruse (n�ascut ��n Fanar ��n 1795, �ul domnito-rului care, ��n 1806 se refugiase ��n Rusia). Pretextulsosirii sale la Chi�sin�au era-o vizit�a la socrul s�auConstantin Catacazi, guvernatorul civil al Basa-rabiei. Cur��nd el se prezent�a ca �sef al eteri�stilorstabili�ti acolo, trimise ordine �si emisari la cei mai��ndep�arta�ti. C�apeteniile care imaginaser�a αρXη-ainstituir�a un simulacru de conducere militar�a, pecare o ��ncredin�tar�a lui Alexandru Ipsilanti, cu ti-tlul de comisar al guvern�am��ntului general. Intri-gile lui Ipsilanti ��n Moldo-Valachia. �Tara era plin�ade greci �si de fanario�ti, deja c��stiga�ti pentru Rusia.C��tiva p�am��nteni chiar se a�au ��n coresponden�t�a cuel; Constantin Negri, Alexandru Filipescu, episco-pul de R��mnicul V��lcea. �T�aranul care suferise celmai mult de pe urma ocupa�tiei n-avea pentru mus-cal (moscovit) dec��t cuvinte de ur�a.6 martie 1821. Ipsilanti trecu Prutul, cu o es-

cort�a de vreo sut�a de albanezi. �In aceea�si zi este ��nIa�si, ��n palatul lui Mihai Su�tu8. Acesta ��l prime�steca pe un oaspete a�steptat. Fratele s�au, NicolaeSu�tu �si cumnatul s�au Ioan Schinas, sc�apa�ti ��ntretimp din Constantinopol, erau la Odessa. Hangerlii�si beizadeaua Caragea, �ul fostului domn al �T�ariiRom�ane�sti, sc�apar�a de asemenea, gra�tie unei tra-vestiri f�acute ��n casa ambasadorului Rusiei. MihaiSu�tu18 �si Ipsilanti adresar�a o proclama�tie c�atre lo-

17Morea (greac�a: Μřρ�Eας sau ΜřρÌ�ας, francez�a: Moree,italian�a: Moreea, turc�a: Mora) a fost numele peninsulei Pe-loponez din sudul Greciei ��n timpul Evului Mediu s

,i peri-

oada modern�a timp urie. Numele folosit pentru provinciabizantin�a cunoscut�a sub numele de Despotatul Morea, dec�atre Imperiul Otoman pentru Morea Eyalet, s

,i de Repu-

blica Venet,ia pentru Regatul de scurt�a durat�a a Morea.

18Mihail ½Draco� Sut,u (1730-†1803, Constantinopol),

cuitorii �t�arii pentru a-i lini�sti, c�atre greci pentru a-ichema la arme. (Eliberarea Greciei r�am��ne scopulf�a�ti�s declarat).

Boierii moldoveni �si poporul stau��n rezerv�a, con-trast��nd cu entuziasmul grecilor, care alergau substindardul eteriei; de asemenea, bulgari, s��rbi, al-banezi. Fiecare se ��ngr�am�adea ��m-prejurul libe-ratorului Greciei, �si consulul rus se ducea la Ip-silanti pentru a cere ordine sau pentru a primiinstruc�tiuni. Proclama�tiile sale erau citite ��n pu-blic la Odessa, ��n aplauzele ��ntregului popor. Darmomentul era r�au ales. Congresul de la Laybach,��mpotriva mi�sc�arilor revolu�tionare tocmai se reu-nise. Grecul Cantacuzino, trimis ��n grab�a de Ip-silanti, sose�ste la Laybach19 pentru a cere lui Ale-xandru ordinele sale. Furios de aceast�a vizit�a ino-portun�a, �tarul ��i ordon�a s�a p�ar�aseasc�a ora�sul ��n 24ore. Spuse glumind congresului: ½E o bomb�a pe carene-o arunc�a revolu�tionarii, dar nu va exploda�. So-sind la Foc�sani ��n fruntea a patru mii de albanezi�si a c��torva sute de solda�ti ��n uniform�a, Ipsilantia��a c�a consulul rus de la Ia�si, din ordinul suvera-nului s�au, proclamase ��nalta dezaprobare de careinsurec�tia era lovit�a; lui Ipsilanti i se lu�a gradulde general-maior �si fu radiat din armat�a. Ipocri-zie rus�a! Curtea din Petersburg face cunoscut laConstantinopol hot�ar��rea sa de a men�tine ��n can-tonamentele lor trupele care se a�au pe Prut, de aobserva cea mai strict�a neutralitate ��n Principate,��n sf��r�sit de a respecta tratatele existente.

Eteri�stii din Basarabia fur�a izgoni�ti de c�atre ace-lea�si autorit�a�ti care ��i ��ncurajaser�a s�a se ��narmeze.Aceast�a dare ��napoi mincinoas�a nu putea am�agi penimeni. Cea dint��i victim�a a dezavu�arii de c�atreRusia a fost complicele s�au fanariot, Mihai Su�tu.Boierii moldoveni22, ��n frunte cu mitropolitul Veni-amin, se ��nf�a�ti�sar�a ��naintea lui �si ��l poftir�a s�a plece.La 11 april, el se retrase ��n Basarabia. (E acela�siMihai Su�tu care ��n prim�avara lui 1854 era �sefuleteri�stilor la Atena �si conducea de acolo insurec�tia

a fost domn ��n T,ara Rom�aneasc�a de trei ori: 5/17 iulie

1783 (sosirea �rmanului de numire la Bucures,ti) - 26 mar-

tie/6 aprilie 1786, martie 1791-30 decembrie 1792/10 ianua-rie 1793, 7/9 octombrie 1801 -10/22 mai 1802 s

,i ��n Moldova:

30 decembrie 1792/10 ianuarie 1793,-25 aprilie/6 mai 1795.A fost ��nrudit, prin mama sa, cu Mavrocordat

,ii. A fost Dra-

goman al Port,ii ��ntre 17 ianuarie 1782 s

,i 5 iulie 1783, dar

a fost destituit, exilat ��n insula Tenedos, mai apoi iertat s,i

numit domn ��n T,ara Rom�aneasc�a).

19Congresul de la Laybach (acum Ljubljana, Slovenia), aavut loc ��ntre 26 ianuarie �si 12 mai 1821.


15

greac�a.)

Callimachi, numit ��n locul lui Alexandru Su�tu,anun�tase apropiata sosire a caima-camilor s�ai; eraua�stepta�ti de la o zi la alta; deodat�a se a��a de��naintarea lui Ipsilanti. Boierii din Bucure�sti, in-deci�si, alearg�a de colo p��n�a colo, se tot sf�a-tuiesc,f�ar�a s�a ia vreo hot�ar��re. Alc�atuiesc ��ntre ei oc��rmuire provizorie, ��n Bucure�sti erau ��ns�a al�tii maibine informa�ti. Iordache23, comandantul g�arzii dear-n�au�ti era de mult timp ��n ��n�telegere cu Ipsi-lanti. Unul dintre a�lia�tii s�ai principali era TudorVladimirescu, fost sublocotenent ��n serviciul Ru-siei. El trebuia s�a r�ascoale Oltenia �si de asemeneas�a revolte pe s��rbi. De aceea se a�a la Cerne�ti20.Dar Vladimirescu era patriot rom�an. El nu s-aadresat boierilor, ci �t�aranilor. Cum a auzit des-pre cele dint��i mi�sc�ari ale lui Ipsilanti, a �si chematla arme pe �t�aranii din mun�tii Olteniei; cobor�� cud��n�sii la Craiova, adun�a poporul �si ��i f�acu cunos-cut planurile sale de eliberare. �In c��teva zile erast�ap��n pe ��ntregul banat al Craiovei. Primul s�auact de autoritate a fost reforma legilor �scale: re-duse capita�tia la ceea ce fusese sub vechile legiu-iri; des�in�t�a darea pe vii �si pe vite. �T�aranii aler-gau ��n mas�a ��n jurul s�au, nu-l mai numesc dec��tTudor Vod�a (principele Tudor). Trupa sa cre�steconsiderabil cu voluntari �t�arani �si cu cete armatevenite din mun�ti. Prin p�aduri �si mun�ti peste tot�t�arani dezn�ad�ajdui�ti c�autau r�azbunare ca haiduci.�In 1821, printre c�apeteniile de cete s��nt renumi�tiSvedko (s��rb) �si Mihalachi (rom�an); ei atacau co-nacurile, pedepseau pe fanario�ti �si pe boieri. �Insf��r�sit albanezul C��rjali era du�sman al turcilor.

Vladimirescu �si �t�aranii s�ai erau de partea tur-cilor. Ceata lui porni spre Bucure�sti. Boieriioc��rmuirii trimit ��mpotriv�a-i c��teva sute de alba-nezi, care trec de partea lui. Atunci trimit la Tu-dor pe boierul Samurca�s25; Tudor st�aruie pentrumen�tinerea reformelor introduse de el ��n banatul[Craiovei]26, pretinde ��n afar�a de aceasta capetelea 12 boieri. �Intre timp ��si continua mar�sul s�au. Bo-ierii fug, la fel fac agen�tii puterilor str�aine; ��nainteatuturor prin�tul Br��ncoveanu.

Oc��rmuirea��ncredin�t�a paza ora�sului C�aminaruluiSava, c�apetenie de albanezi, care comanda ca la2000 c�al�are�ti. Sosesc Negri �si Vogoride, caimacamiilui Callimachi, anun�t�a apropiata sosire a unei ar-

20Cernet,i este o localitate din judet

,ul Mehedint

,i, Olte-

nia, Rom�ania.

mate turce pentru pedepsirea rebelilor. Mai ��nt��i,ei fac lui Tudor propuneri conciliatoare. Tudorr�aspunse c�a ½nu va permite st�ap��nului lor s�a treac�aDun�area mai ��nainte ca principatul s�a � ob�tinut oconstitu�tie bazat�a pe drepturile na�tionale�.Caimacamii ��nsp�aim��nta�ti p�ar�asesc Bucure�stii cu

ultimii turci care se a�au ��n ora�s �si se gr�abescs�a treac�a Dun�area. Vladimirescu sosi ��n capital�a��nso�tit peste tot de �t�arani. Intrarea sa are loc la 27martie 1821.Sava se retrage cu trupele sale la Mitropolia pu-

ternic ��nt�a-rit�a, situat�a pe o ��n�al�time �si domin��ndora�sul ca o fort�area�t�a. 2 000 oameni ��nso�teau peVladimirescu. Restul, munteni din banatul Crai-ovei, �si �t�arani din Muntenia, 5 000 la num�ar, aufost ��ncazarma�ti ��n m�an�astirile din afara ora�sului.Proclama�tia lui Tudor are un caracter na�tional; in-vit�a pe boierii p�am��nteni a se uni cu d��nsul; elnu vrea s�a conteste drepturile de suzeranitate alePor�tii. Pentru el, Rusul �si fanario�tii s��nt du�smanii;el reclam�a numai vechile drepturi etc. Adreseaz�aPor�tii asigur�ari de �delitate, proteste ��mpotriva ac-telor lui Ipsilanti �si Cantacuzino, declar��ndu-se de-cis a-i goni din �tar�a etc. Ipsilanti ��n acest timp��nainta ��ncet. Al�aturi de d��nsul, el avea printrealte trupe, batalionul sacru, format din tineri greci,instrui�ti �si plini de entuziasm. �In total are 10 000oameni; las�a 4 000 lui Cantacuzino, pentru Mol-dova, cu restul ��nainteaz�a spre Bucure�sti. Nelini�stitde atitudinea partidului na�tional, se opre�ste la Co-lentina, (un conac situat la o leghe de ora�s). Vla-dimirescu era cantonat aci de o s�apt�am��n�a. Ipsi-lanti ��l invit�a la o ��ntrevedere care e�sueaz�a. Numaifanario�tii �tin cu d��nsul. Tudor respinge alian�ta rus�a�si nu admite nimic comun��ntre cauza grecilor �si ceaa rom�anilor. Se despart, Vladimirescu pentru a seretran�sa ��n m�an�astirea Cotroceni de unde domin�atoat�a �tara. Ipsilanti pentru a se a�seza la T��rgovi�ste��n a�steptarea evenimentelor. �In sf��r�sit, se anun�t�asosirea turcilor.Vladimirescu nu era ajutat pe c��t ar � meritat.

�In special boierii p�am��nteni s-au comportat ca ni�stetic�alo�si. Kiaya-Mehmed, pa�sa de Silistra, primi or-din s�a treac�a Dun�area, ��n fruntea a 10 000 oameni �sis�a se ��ndrepte spre Bucure�sti, Hadji-Achmet, pa�sade Vidin, trebuia s�a n�av�aleasc�a ��n Oltenia, Jussuf,pa�sa de Br�aila, mergea spre Moldova. Aceste treicorpuri de armat�a aveau aproximativ 30 000 oa-meni... ��n primele zile ale lunii mai se puser�a ��nmi�scare.


16

F�ar�a s�a se urneasc�a din T��rgovi�ste, Ipsilanti ��siconsum�a timpul ��n petreceri, baluri etc. Nu se in-teresa de loc de solda�tii s�ai; ��n timp ce �se�i dansau,solda�tii jefuiau. Ei se dedau la silnicii tot at��t decrude ca �si turcii. Acesta a fost debutul Eteriei.�Intre timp turcii intrar�a��n Bucure�sti. Vladimirescuse ��ndreapt�a spre C��mpulung. Ipsilanti nu voia s�aaib�a ��n spatele s�au un aliat suspect. Recurse deaceea la tr�adare.Ca urmare a ordinelor sale, Iordache ceru o

��ntrevedere lui Vladimirescu. Sose�ste cu 300 desolda�ti, ��i repro�seaz�a leg�aturile sale cu turcii. Vladi-mirescu nu t�ag�aduie aceasta, cauza grecilor ne�indcauza sa etc. Promite ��ntre timp a se dep�arta �si alua o pozi�tie mai pu�tin ��ngrijor�atoare pentru Ipsi-lanti. Vladimirescu n-a avut s�a se laude de atitu-dinea c�apitanilor s�ai ��n timpul ��ntrevederii. Ace�stic�apitani, albanezi sau bulgari, nu ��n�telegeau de felchestiunea rom�aneasc�a; erau aventurieri; principiullor cel mai��nalt, dac�a aveau unul, era ura��mpotrivaturcilor. Vladimirescu porunci s�a �e sp��nzura�ti, ��nsecret, nou�a dintre cei mai sus-pec�ti. �In acel timpIordache surprinse noi scrisori din care v�azu c�a Vla-dimirescu era hot�ar��t s�a izgoneasc�a pe Ipsilanti �sipe eteri�sti �si s�a fac�a cauz�a comun�a mai cur��nd cuturcii, dec��t s�a lase s�a renasc�a domnia Fanarului �sisuprema�tia ru�silor. Iordache d�adu ordin ca 1 000de c�al�are�ti s�a ocupe ��n secret pozi�tiile cele mai im-portante ��n jurul noii tabere a lui Tudor; ceru apoiiar�a�si, ��nso�tit de o numeroas�a escort�a, o ��ntrevederecu Vladimirescu, ��n prezen�ta c�apitanilor s�ai. Vla-dimirescu consim�ti. Iordache izbuti s�a c��stige departea lui pe c�apitanii lui Tudor; d�a ordin oameni-lor s�ai s�a aduc�a pe Vladimirescu legat la cartierullui Ipsilanti, acesta porunci ca Tudor s�a �e ucis culovituri de sabie. Asasinat m��r�sav.Cantacuzino trecu ��napoi Prutul la ru�si. �In urma

lui l�as�a pe c�apitanul Atanasie, palicar din mun�tiiOlimpului cu o trup�a de numai 600 oameni. Ipsi-lanti, cantonat pe malul Oltului, vede aproape subochii s�ai, cum a fost masacrat batalionul sacru, f�ar�as�a fac�a un pas pentru a-i ap�ara �si o ia la fug�a dup�ab�at�alia care s-a dat f�ar�a el, abandon��ndu-�si chiar �sipe albanezii �si pe cazacii s�ai, care se pun din noupe t��lh�arii... C��nd Ipsilanti, fugar, ajunse pe teri-toriul Austriei, Metternich porunci s�a �e ��nchis ��nfort�area�ta de la Munk�acs. Austria se opuse cu toat�aenergia de asemenea �si inten�tiilor �tarului, care subpretext de paci�care, voia s�a treac�a Prutul.VII. Mizerie �si jale ��n Principate; boierii fug sau

s��nt masacra�ti; sosirea ienicerilor etc. etc. Totu�sisperan�ta ren�a�stea ��n inima rom�anilor. Tr�adareafanario�tilor deschisese ochii Divanului, �delitatealui Vladimireseu fusese ��n�teleas�a. Poarta restituirom�anilor dreptul de a avea domnii lor p�am��nteni�si dreptul de a-i alege. Ei au fost invita�ti de adesemna ��n �ecare principat 7 candida�ti. Dintreace�stia sultanul a ales, pentru Moldova, pe IoanSturdza (rom��n de neam � descendent din Vladal III-lea), pentru �Tara Rom�aneasc�a, pe GrigoreGhica (dintr-o familie greceasc�a ��mp�am��ntenit�a demai bine de 150 ani).

Ienicerii �si hoardele t�at�are�sti din ambele Princi-pate se indigneaz�a de a vedea �t�arile rom�ane redate��n st�ap��nirea cre�stin�a. Blesteme ��mpotriva sultanu-lui �si Moldo-Valahilor.

La 12 august 1822, ��n timpul nop�tii, ienicerii punfoc Ia�silor din toate col�turile �si n�av�alesc asupralocuin�telor incendiate pentru a jefui �si ucide. Peste2 000 de case s��nt arse, s��ngele locuitorilor curge.Atrocit�a�ti comise de ieniceri etc. Ienicerii din Bu-cure�sti imit�a exemplul. Aci pagubele nu au fost at��tde mari. Noii domnitori ��si fac intrarea ��n mijloculacestor ruine.

Eteria reia din nou ini�tiativa ��n Grecia.Insurec�tia greceasc�a. �In acest timp Alexandru, laVerona, ��si d�adea osteneala de a t�ag�adui orice plande cucerire... Simuleaz�a simpatii pentru rom�ani;cere Por�tii evacuarea trupelor de ocupa�tie din Prin-cipate. Divanul r�aspunde, la 25 februarie 1823, c�aevacuarea avut loc ��n ace-la�si timp cu instalareadomnilor. Aceast�a minciun�a era cunoscut�a. Ale-xandru era stingherit de Sf. Alian�t�a; nu mai aveaambasador la Constantinopol.�In 1825 ��n momentul culminant al negocieri-

lor, Alexandru muri la Taganrog21. Nicolai I ��iurm�a. Demersurile sale pentru evacuarea Principa-telor devenir�a mai vii �si mai amenin�t�atoare. La 1august 1826 avu loc conferin�ta de la Akkerman.Convent

,ia de la Akkerman12 stipula printre al-

tele: ½��n cazul c��nd pentru considera�tii grave nu-mirea candidatului ales (la domnie) nu corespundecu dorin�ta ��naltei Por�ti, dup�a ce aceste considera�tiiave vor � recunoscute ca juste de c�atre ambele cur�ti,va trebui s�a se procedeze la o nou�a alegere ... Dac�ape timpul guvern�arii lor, domnii ar comite oarecareabateri, ��nalta Poart�a va infor-ma despre aceasta pe

21Taganrog (��n limba rus�a : Òàãàíðîã ) este un oras,s,i

port la Marea Azov, ��n regiunea Rostov din Rusia.


17

ministrul Rusiei �si dac�a, dup�a veri�care de c�atre oparte �si cealalt�a, se va � constatat c�a domnul este��n adev�ar vinovat, destituirea sa va � permis�a, darnumai ��n acest caz... Dac�a se va ��nt��mpla ca unuldintre domni s�a abdice ��nainte de ��mplinirea ter-menului de �sapte ani, ��nalta Poart�a va aduce fap-tul la cuno�stin�ta Cur�tii Rusiei �si abdicarea va pu-tea avea loc dup�a un acord prealabil al celor dou�acur�ti... Domnii vor trebui s�a �tin�a seam�a de de-mersurile ministrului M. S. Imp. de acelea pe careconsulii Rusiei le vor adresa pe baza Convent

,ia

de la Akkerman22a fost un tratat semnat pe 7octombrie 1826 de Imperiul Rus s

,i Imperiul Oto-

man ��n oras,ul Cetatea Alb�a (denumit pe atunci de

c�atre turci Akkerman; ast�azi ��n Ucraina).ordinelor acestuia. Un articol dispunea reche-

marea boierilor moldoveni eteri�sti �si le restituiarangurile �si propriet�a�tile. Ultima clauz�a a trata-tului: ½Domnii vor � obliga�ti s�a se ocupe, f�ar�a amai mic�a ��nt��rziere, ��mpreun�a cu divanurile respec-tive, de m�asurile necesare pentru a ��mbun�at�a�ti sta-rea Principatelor, ��ncredin�tate grijei lor, �si acestem�asuri vor face obiectul unui regulament generalpentru �ecare principat�. Boierii ��ns�arcina�ti redac-tarea Regulamentului organic ��s

,i cheltui-r�a timpul

lor ��n lupte personale, dezbateri sterile, rivalit�a�tipuerile, �si �ecare invoca de partea sa sprijinul �sisugestiile consulului rus Minciaky. Regulamentulorganic nu a fost redactat prin deliber�arile de laIa�si �si Bucure�sti, ci pe baza in-struc�tiilor venite dela St. Petersburg. Minciaky31 era arbitrul suprem.Boierii se ��ntreceau care mai de care ��n servilism.Domnii nu erau mai independen�ti dec��t boierii. Eivoiau ca dup�a �sapte ani s�a �e din nou ale�si. Prinaceasta Rusia domina. Totu�si domnii au pus lalocul de cinste limba rom�aneasc�a dispre�tuit�a de c�a-tre retorii Fanarului. Mi�scarea literar�a data dinsec. XVIII. Anume, ��n timp ce limba rom�an�a era��n�abu�sit�a ��n Principate, rom�anii din Transilvaniap�astrau cu �delitate graiul str�abunilor... Modestelucr�ari de gramatic�a �si istorie ...Maghiarii erau st�ap��ni cruzi, supun��nd pe �t�arani

la cele mai grele corvezi. �In 1784, un �t�aran, cioban,��n comitatul Zarandului, anume Horea, pl�anuie�steeli-berarea neamului s�au. Un p�astor ca �si el, Clo�sca,deveni locotenentul s�au. Ei str��ng ��n jurul lor

22Convent,ia de la Akkerman a fost un tratat semnat

pe 7 octombrie 1826 de Imperiul Rus s,i Imperiul Otoman

��n oras,ul Cetatea Alb�a (denumit pe atunci de c�atre turci

Akkerman; ast�azi ��n Ucraina.

�t�arani. Cur��nd izbucnesc incendii ��n timpul nop�tiipe cele mai bogate domenii ale maghiarilor. Ceteale lui Horea atac�a ��n scurt timp, ��n plin�a zi, caste-lele��nt�arite. S��ngeroas�a jacherie13. La 5 nov. 1784,Horea are ��n jurul s�au 5 000 de oameni. Ia titlulde ��mp�arat al Daciei; pretindea c�a este ��nvestit cuconducerea opera�tiilor de c�atre ��mp�aratul Austriei.�In scurt timp Horea era ��n fruntea a 15 000 oameni,��ns�a cea mai mare parte f�ar�a arme. Din momentul��n care a v�azut c�a nu este vorba de o simpl�a masa-crare a nobililor maghiari, ci de propria sa coroan�a,Iosif al II-lea porni cu trupele sale ��mpotriva lui.Lupta s-a13 JACQUER�IE s. f. R�ascoal�a t

,�ar�aneasc�a

antifeudal�a care a avut loc ��n provinciile din nor-dul s

,i nord-vestul Frant

,ei la jum�atatea sec. XIV.

[Pr.: jacherie] � Cuv. fr. Sursa: DEX '09 (2009). [que pron. che]. dat ��ntr-un col�t al Carpa�tilor��ntre �t�aranii arma�ti ��n cea mai mare parte cu furci�si coase �si solda�tii Austriei. Preo�tii fac pe mul�ti�t�arani s�a se retrag�a din lupt�a. Cei mai d��rzi ur-mar�a ��n mun�ti pe Horea �si Clo�sca, care luptar�acu dezn�adejde ��n con-tra armatelor imperiale. �In�ne, urm�ari�ti ��n ultimele lor ad�aposturi, s��nt prin�si��mpreun�a cu r�am�a�si�tele micii lor o�sti. La 25 fevr.1785, am��ndoi au fost tra�si pe roat�a.Horea a devenit eroul povestirilor populare �si

simbolul rena�sterii Daciei.Sentimentele de jale ale poporului de la �tar�a s��nt

exprimate de poe�tii de la ora�se, ceea ce a con-tribuit la dezvoltarea literaturii rom�ane. Printrereprezentan�tii �scolii rom�ane�sti din Transilvania ceimai ��nsemna�ti sunt: Iorgovici (��n special gramatic),�Tichindeal (fabulist), Petru Maior (despre origi-nele rom��nilor), �Sincai �si Samuel Clain32. Transil-vania a deschis calea scriitorilor Moldo-Valahiei.�In 1816, Gheorghe Laz�ar se stabile�ste printre ru-

inele m�an�astirii Sf. Sava la Bucure�sti, unde des-chide cursuri de matematic�a �si de �lozo�e ��n limbana�tiona-l�a. (P�atruns de spirit na�tional, el explic�aelevilor s�ai originile rom�anilor.) �In cinci ani el aformat vreo dou�azeci de discipoli entuzia�sti, care s-au r�asp��ndit ��n Mol-do-Valahia. Aceast�a mi�scareliterar�a nu a fost str�ain�a de r�ascoala na�tional�aa lui Vladimirescu; cap�at�a av��nt dup�a moarteaacestuia �si dup�a re��ntoarcerea domnilor p�am��nteni.Cit�am: Paris Mumuleanu (Pl��ngerea [�si t�anguirea]Valahiei); Beldiman (S��ngeroasa tragedie); Asachisl�ave�ste Moldova ren�ascut�a. I. V�ac�ares-cu c��nt�aiubirea. Printre elevii lui Laz�ar s-a remarcat: Ioan


18

Eliade R�adulescu. Laz�ar a murit ��n 1822. Eliade��l ��nlocuie�ste [la �scoala] din ruinele de la Sf. Sava,unde a fost, f�ar�a plat�a, profesor timp de �sase ani(a predat �si matematicile). �In 1826, ConstantinGolescu se re��ntoarce din exilul (pricinuit de parti-ciparea sa la r�ascoala lui Vladimirescu), se asociaz�acu Eliade pentru a lucra la reorganizarea �t�arii. Re-dacteaz�a ��mpreun�a statutele unei societ�a�ti menitea lupta pentru progres ��n �Tara Rom�aneasc�a, ceeace suscit�a ne��ncrederea consulului rus Minciaky.Ghica, ne��ndr�aznind s�a fac�a mai mult, cons�n�te�steprimul a�sez�am��nt al lui Laz�ar (Colegiul Na�tional Sf.Sava). Mul�tumit�a sprijinului public ia �in�t�a un aldoilea colegiu, la Craiova. Primul profesor a fostC�ap�atineanu, elev al lui Eliade. Golescu, Eliade s

,i

C��mpineanu au alc�atuit un triumvirat politic, an-gaj��ndu-se s�a organizeze propaganda na�tional�a etc.Domnia primilor domnitori p�am�anteni ��ncepea

cu o neobi�snuit�a bun�astare, c��nd deodat�a noi ca-lamit�a�ti au venit s�a distrug�a aceste f�ag�aduieli.Continuarea insurec�tiei grece�sti. Grecii erau pe

punctul de a ��nvin�si. Nesf��r�sitele intrigi ale Rusieierau pe cale s�a e�sueze. Atunci ea f�acu apel la ge-nerozitatea Fran�tei �si a Angliei. Simpatiile opinieipublice, erau de partea sa. Tratat ��ntre Fran�ta �siEnglitera cu Rusia, la 6 iulie 182714. Navarino15.Prin tratatul de la Alexandria, din 8 april

182816, Grecia �si-a reluat locul s�au printre na�tiuni.1828 � 1829 r�azboiul turco-rus. La 7 mai 1828,150 000 oameni se rev�arsau ��n Moldo-Valahia. IoanSturdza a fost silit s�a se constituie pri-zonier. Ghicase refugiaz�a la Bra�sov, ��n Transilvania.Mare�salul Wittgenstein se ��nf�a�ti�seaz�a rom��nilor

ca un liberator. �In protestele sale, din 1826, Ru-sia se ��nduio�sa de nenorocirile �t�arii; ea dovedi ��n1828, c��t valorau t��nguirile sale. Au avut loc ex-cese groaznice. Contribu�tii de tot felul ��n produse,furaje, vite, corvezi, ho�tii, omoruri etc. B�arba�ti �sifemei au fost ��nh�ama�ti la care cu vizitii cazaci carenu-�si cru�tau nici b��ta, nici v��rful l�ancii lor. Peste30 000 de rom�ani fur�a smul�si de la munca c��mpuluipentru a servi ca animale de munc�a. Cei mai ferici�tifugir�a ��n mun�ti, unde singura lor hran�a era scoar�tade copac. Guvernul rus r�aspunse la proteste: ½Nuintereseaz�a s�a �stim cine face lucrul, oamenii sauanimalele, numai ordinele s�a �e executate�. Haosul�si jaful aduseser�a foametea, ciuma etc. Din momen-tul intr�arii lor ��n Principate, ru�sii puseser�a m��nape administra�tia �t�arii. Contele Pahlen, delegat al�tarului, instituise o administra�tie central�a provizo-

rie, al c�arei �sef era el, sub denumirea de prezidentplenipoten�tiar al Divanelor �T�arii Rom�ane�sti �si Mol-dovei. G�asi bun�avoin�te la�se care ��i permiteau s�acamu�eze uzurparea sub o aparen�t�a de consim�tirena�tional�a. Se a�au destui boieri slugarnici pentrua alc�atui un divan la ordinele lui Pahlen. Cinci ziledup�a intrarea ru�silor ��n Bucure�sti, la 28 iunie 1828,acest divan trimise �tarului o slugarnic�a adres�a. �Inaceea�si zi, o deput�a�tie de moldoveni aduse la Ne-sselrode, l��ng�a zidurile Isaccei, un act de supunere��mpodobit cu aceea�si retoric�a.

Cele trei puteri au semnat Tratatul de la Londra(Tratatul pentru paci�carea Greciei) pe 6 iulie1827.

B�at�alia naval�a de la Navarino a avut locpe 20 octombrie 1827, ��n timpul R�azboiului deIndependent

,�a al Greciei (1821 � 1832), ��n golful Na-

varino (Pylosul zilelor noastre), pe t,�armul de vest

la Peninsulei Peloponez, ��n Marea Ionic�a. Urmare:sultanul a declarat caduc�a Convent

,ia de la Akker-

man. Negocieri la Alexandria (e�suate).

Orice s,ans�a pentru rezolvarea con�ictului pe ca-

lea negocierilor a disp�arut odat�a cu declarat,ia de

r�azboi a Rusiei din aprilie 1828.

Tratatul de la Adrianopol (14 sept. 1829) con�tinecu privire la Principate: Cet�a�tile turce�sti de pe ma-lul sting al Dun�arii �si de pe malul Prutului vor �d�ar��mate �si teritoriul dependent de aceste fort�are�teva � restituit Principatelor. Domnii vor � numi�tipe via�t�a (½adic�a ei nu vor putea � depu�si dec��t cuconsim�t�am��ntul Rusiei�). Poarta renun�t�a la drep-tul s�au de a preleva contribu�tii ��n natur�a �si ��n bani,la dreptul de a cere presta�tii de servicii, la drep-tul de a �xa pre�tul pro-duselor; consimte la deplinalibertate a comer�tului; drept compensa�tie pentruabandonarea tuturor acestor drepturi ��i va � acor-dat un tribut anual �x. Poarta se angajeaz�a s�a con-�rme regulamentele administrative f�acute��n timpulocupa�tiei Principatelor de c�atre Rusia. Principatelevor r�am��ne 10 ani sub ocupa�tia militar�a a ru�silorp��n�a la plata desp�agubirilor de r�azboi, �xate la 125milioane franci. Se vor acorda 10 ani Turciei23 pen-tru a le pl�ati.

(Orlo�, ��n numele �tarului, propune sultanului s�acumpere cele dou�a pro-vincii, oferindu-i 30 000 000fr.).

23Edirne (��nvechit Adrianopol, ��n greac�a ΑδρÌανο�UποńÌς,transliterat Adrianoupolis, ��n bulgar�a Îäðèí, transliteratOdrin) este un oras

,��n Turcia european�a.


19

VIII. La ��nceputul ocupa�tiei Principatelor(1828), Nicolae ia m�asura ca s�a �e reprezentat acolode c�atre t�atarul Jeltuhin36. Dup�a pace, voind s�a c��stige sim-patiile lo-

cuitorilor, se face reprezentat. prin generalul Kis-sele�37 (acesta folosi toate formele exterioare alebun�avoin�tei). Kissele� a introdus ��mbun�at�a�tiri ma-teriale : a organizat tribunalele, �scolile, armata,magaziile de rezerv�a, a ��ntemeiat portul Br�aila, atransformat ��n ora�se cet�a�tile de la Dun�are etc.Comitetul de redactare al Regulamentului Orga-

nic �si-a reluat la 20 iulie 1829 lucr�arile ��ntrerupte.Consulul rus Minciaky prelu�a ��n mod samavolnicpre�sedin�tia. Fiecare articol trebuia comunicat la St.Petersburg, [de unde se ��n-torcea] mutilat, amen-dat, transformat, ��n direct�a contradic�tie, de celemai multe ori, cu legile fundamentale ale �t�arii �si cutratatele. Constitu�tia se elabora prin curieri... ��nnoiembrie 1829 a sosit Kissele�; avea puteri neli-mitate. �Indat�a ce Regulamentul a fost gata, a fostconvocat�a o adunare extraordinar�a de boieri.Kissele� numi ca pre�sedinte pe consulul rus Min-

ciaky (��n locul mitropoli-tului, pre�sedintele legal,exilat). Numai c��tiva f�acur�a act de curaj, I.V�ac�arescu de pild�a, cel mai t��n�ar dintre boieri, pro-test�a contra acestui fel de adunare na�tio-nal�a. Fuimediat dat pe m��na judec�atorilor militari. Kisse-le��l surghiuni din Bucure�sti. Dintre boierii b�atr��nise asociar�a la procesul lui V�ac�arescu: banul B�a-l�aceanu, logof�atul C��mpineanu, banul V�ac�arescu�si vornicul Crisoscoleu Buzo-ianu; to�ti murir�a½din ��nt��mplare� ��n aceea�si s�apt�am��n�a, ��nainte de��nchiderea Ob�ste�stii Adun�ari. Chiar ��n aceast�aAdunare Kissele� a g�asit cu cale s�a introdu-c�ape furi�s un articol pe care nu l-a f�acut cunoscutnici unuia dintre cei subscri�si (un fals ��n acte pu-blice). Pe ultimul sfert al ultimei pagini s-a ad�augaturm�atorul articol, prin care se r�apea �t�arii dreptul laautonomie (½Nici o lege votat�a de adunare �si con-�rmat�a de domn nu va putea � promulgat�a, dac�a eanu a fost ��n prea-labil aprobat�a de c�atre Curtea pro-tectoare�). De altfel ��n aceast�a pretins�a consti-tu�tietotul este ��n�sel�atorie. (Cu tot Regulamentul, dom-nul n-a fost ales de adunare dec��t o dat�a, anume ��n1842.) ��n adunare domin�a marii boieri. Pe l��ng�aaceasta, opozi�tia ��ntre Adunare �si domni este orga-nic�a. �In caz de tulbur�ari ��n Adunare � conf. art.53 � domnul o prorog�a �si raporteaz�a ��naltei Por�ti �siCur�tii protec-toare, solicit��nd autorizarea de a pu-tea convoca o alt�a Adunare Ob�steasc�a. Art. 54.

Obi�snuita Ob�steasc�a Adunare (AdunareaOb�steasc�a extraordinar�a era aceea care trebuia s�adesemneze pe domn) are dreptul s�a arate prin ana-forale (rapoarte) adresate domnului n�ap�astuirile�si pl��ngerile �t�arii �si chiar, de va � tre-buin�t�a, s�a leaduc�a la cuno�stin�t�a superioar�a, ar�at��nd mijloacelecele mai potrivite pentru ��ndreptare.Sub pretextul de a face fa�t�a la ��nt��mpl�ari neno-

rocite, Regulamentul ordon�a ca ��n permanen�t�a s�aexiste provizii de porumb��n magaziile s�ate�sti, astfelca ��ntreaga cantitate de rezerv�a s�a �e de cel pu�tin 4milioane do hectolitri � prevedere ��n favoarea sol-datului rus.Kissele� a introdus ��n preambulul Regulamen-

tului dreptul de ½protec�tie�. La ��nceput a fostinterven�tie diplomatic�a, apoi supraveghere, apoigaran�ti, ��n sf��r�sit protectorat.Prin tratatul din 29 ianuarie 1834 (tratatul

de la St. Petersburg) [Poarta] recuno�stea nouaconstitu�tie. De ��ndat�a violeaz�a am��ndou�a puterile.�In fapt, Alexandru Ghica pentru �Tara Rom�aneasc�aera prezentat de Rusia �si, Mihai Sturdza pentruMoldova, de c�atre Poart�a. (Rusia l-a acceptat nu-mai la ½amenin�tarea� Por�tii). � Mehmet Ali. Ibra-him, �ul pa�sei, a repurtat victorii asupra armateiturce, la Emessa, 9 iulie 1832, la Beylan, 30 iu-lie 1832, la Konieh, 21 dec. 1832. (Tratatul de laUnkiar Skelessi18).� �In octombrie 1834, Rusia evacua ��n sf��r�sit Prin-

cipatele. �Inainte de plecarea sa, Kissele��ncredin�t�atoate posturile parte fanario�tilor, parte altor levan-tini. �In mili�tia �T�arii Rom�ane�sti, impuse ca �se�pe Odobescu, Garbaski, Banov, �si, ca o��teri subal-terni, ru�si sau creaturi ruse�sti. �In sf��r�sit, baronuluiR�uckmann38, consul general al Rusiei, i se confe-rir�a puteri at��t de ��ntinse ��nc��t ��l f�aceau st�ap��n peadministra�tia interioar�a �si ��i puneau la dis-cre�tietoate serviciile publice.�In 1833, Rusia a negociat cu turcii tratatul de

la Unkiar-Skelessi, scris �si H�unk�ar Iskelesi (de ladebarcade-rul sultanului), (Istanbul, 8 iulie 1833).Sub pretextul c�a ar avea motive s�a se team�a

de indisciplina rom�anilor ne-obi�snui�ti cu institu�tiilereprezentative, Rusia a sugerat lui Ghica, ca��mpreun�a cu Adunarea s�a cear�a de la protectoruls�au dou�a divizii de trupe. �In acest caz l-ar � asi-gurat ��mpotriva oric�arei tulbur�ari interne. Ghicarefuz�a. Consulul rus R�uc-kmann pl�anuie�ste pedep-sirea lui: ½s�a cad�a sub o opozi�tie na�tional�a�. Con-str��nge pe Ghica s�a fac�a schimb�ari printre demni-


20

tari, apoi ��l denun�t�a celor care au fost ��ndep�arta�ti.G�ase�ste complici printre boieri; slujbele publicele sunt rezervate, dar aceste slujbe s��nt amo-vibile, trienale �si ��n mod obi�snuit negociate �siv��ndute. To�ti se adreseaz�a lui R�uckmann. Toatenemul�tumirile se ��ndreapt�a c�atre d��nsul, a�sa ��nc��t��nsu�si domnul este constr��ns s�a se apere ��naintea luiR�uckmann. Totu�si exist�a �si o opozi�tie ��n�auntru �si��n afara Adun�arii. Din r��ndurile opozi�tiei fac parte,dintre boieri, C��mpineanu, Rossetti, Cantacuzino,dintre publici�sti, Eliade �si Aristia.R�uckmann instig�a pe C��mpineanu asociindu-se

la nemul�tumirile acestuia � contra lui Ghica, lacare este secundat de ��ntreaga opozi�tie. Toto-dat�a R�uckmann ��ncuraja pe domn s�a pun�a la lo-cul ei o opozi�tie h�ar�tuitoare. Ghica a avut nai-vitatea de a c�adea ��n curs�a. Printr-un act o�-cial, el denun�t�a opozi�tia ca ½tulbur�atoare a lini�stiiob�ste�sti�, oblig��nd pe Pre�sedintele Adun�arii s�a ex-tirpe acest spirit periculos, ��mpotriva c�aruia el se vavedea silit s�a ia m�asuri. Protest energic al Adun�arii.La ��nceputul lui 1837 s-au f�acut noi alegeri pentruAdunare; opozi�tia revenise mai compact�a �si mai pu-ternic�a. R�uckmann l-a ��mpins pe domn la acte deextrem�a ��ndr�azneal�a.IX. Rusia voi s�a dea �siretlicului strecurat ��n Re-

gulamentul organic o form�a legal�a. R�uckmann po-runci lui Ghica s�a procedeze la consacrarea artico-lului de c�atre Adunare. �In acela�si timp R�uckmanninstiga pe opozan�ti �si ��nt�ar��ta pe Ghica. Boierii��n unanimitate au respins articolul. R�uckmann seduse la Constantinopol, solicitator imperativ; sere��ntoarse la Bucure�sti, aduc��nd un �rman prin carese poruncea inserarea ��n Regulament a articoluluicontestat, �si se cerea ex-pres domnului �si boierilorde a-�si pune semn�atura lor.15 mai 1838 . �Sedin�t�a a boierilor, convoca�ti

pentru a se supune ordinelor sultanului. De dou�aori Ghica arunc�a condeiul: subscrise totu�si la urm�a.Boierii f�acur�a la fel. Cu doi ani ��nainte Moldova af�acut acela�si sacri�ciu din cauza fricii. C��mpineanu,cu Eliade �si Aristia, fond�a ½Societatea �larmonic�a�,pentru ��n�in�tarea unui teatru na�tional. S-a ��nceputcu traduceri. Dl Vaillant (un francez), adus laBucure�sti de c�atre marele ban Gheorghe Filipeseupentru a organiza instruc�tia public�a, ��ntemeia, ��nurma unui contract cu guvernul, ��n cl�adirile de laSf. Sava, un colegiu cu inter-nat. Ru�sii �si fanario�tiiintrigar�a��mpotriva lui. �In 1834 Ghica��l destitui. �In1836, Vaillant public�a o gramatic�a franco-rom��n�a.

�In 1838, el d�adu un specimen din marele s�audic�tionar. �In 1839, Adunarea voteaz�a cump�arareaa 500 de exemplare din marele s�au dic�tionar, ceea cereprezenta o subven�tie de 30 000 lei. R�uckmann n-apermis��ns�a lui Ghica s�a sanc�tioneze votul Adun�arii.Ru�sii au chemat ��napoi ��n �tar�a, ��n timpul

ocupa�tiei lor, familiile fanariote; acestea erau in-stigatoare de tulbur�ari cu totul la discre�tia consu-lului. �In afar�a de ace�sti alia�ti greci, se a�au boieriambi�tio�si, care voiau s�a ia tronul lui Ghica. Prin-tre ei mai ales: �Stirbei (ministru de justi�tie), frateles�au George Bibescu �si A. Villara. �In sf��r�sit, boie-rii b�atr��ni care formau partidul b�atr��nilor. Parti-dul na�tional ��i denumea pe to�ti la un loc rumano-fanario�ti. Ghica se arunc�a ��n bra�tele fanario�tilor.R�uckmann, deja b�atr��n �si resping�ator, fu cuprins

de o pasiune nebun�a pentru una dintre cele maifrumoase femei din Bucure�sti, doamna Glogoveanu,n�ascut�a B�al�aceanu. Ghica �si boierii manevreaz�a caR�uckmann s�a o ia��n c�as�atorie �si ca ea s�a se despart�ade so�tul ei. Divor�tul pronun�t��ndu-se, R�uckmann sec�as�atore�ste cu ea. Era foarte gelos. R�am��nerea sa��n Bucure�sti, unde e luat ��n r��s, era pentru d��nsuldoar un lung supliciu �si o ridicul�a comedie. �Tarul��l trimite la Con-stantinopol ca ��ns�arcinat de afa-ceri, ��ns�a aci continu�a s�a �e de r��sul tuturor �si pri-vit f�ar�a nici o considera�tie de c�atre doamnele dincorpul diplomatic. Este trimis ��n Italia, ��n sf��r�sitla Viena, unde a ��nnebunit �si a murit ��n cele maitriste ��mprejur�ari.Urma�sul lui R�uckmann la Bucure�sti a fost Ti-

to�, cumnat al lui Butenie�, �si rud�a prin c�as�atoriecu Nesselrode. Eliade lu�a pe fa�t�a partea lui Ghica.Tot a�sa a f�acut �si noul reprezentant francez Adol-phe Billecocq. Acesta sosi la Bucure�sti ��n momen-tul culminant al luptelor dintre Ghica �si cele dou�aopozi�tii. A ��n�teles manevrele ruse�sti. Dar din mo-mentul ��n care guvernul lui Guizot c�azu ��n mrejelednei Lieven, totul e�su�a. �Tratatul din 15 iulie 1840.Guizot devenind ministru de afaceri str�aine fu ur-mat de dna Lieven la Paris. Tratatul de la 13 iulie1841 �. Billecocq sf�atuie�ste pe Ghica s�a se bazezepe opozi�tia na�tional�a. Consulatul rus era ocupatpe atunci de Da�scov, actualmente ministru la Sto-ckholm. � Tito�, dup�a un an de func�tionare laBucure�sti a fost numit ambasador la Constantino-pol �. O ��n�telegere ��ntre Billecocq �si Eliade puteadeveni primejdioas�a.Eteri�stii formaser�a un partid puternic printre

slavii din Bulgaria, oferind �taru-lui un pretext


21

de interven�tie. �In acela�si timp eteri�stii, rumano-fanario�tii �si Da�scov instigau prin Oltenia �si orga-nizau o mi�scare care trebuia s�a g�aseasc�a un sprijinla Bucure�sti, s�a aduc�a r�asturnarea lui AlexandruGhica etc.La ��nceputul lui iunie 1841, Alexandru Ghica e

prevenit c�a 200�300 greci, albanezi sau bulgari,refugia�ti ��n Rusia, se str��ngeau ��n grab�a la Br�aila �sicereau s�a treac�a Dun�area pentru a alerga ��n ajuto-rul fra�tilor lor r�azvr�ati�ti. Simon Andreievici, con-sul rus la Gala�ti, ��i proteja �si ��i ��ncuraja ��n plin�astrad�a. Ghica ceru sfatul lui Billecocq; acesta l-a sf�atuit s�a nu permit�a trecerea bandelor. Ast-fel el ��narm�a mili�tiile sale rom�ane�sti, le trimise pemalul Dun�arii, ��mpresur�a pe �se�i principali greco-bulgari ��n carantina de la Br�aila, ��mpu�sc�a pe ceicare ��ncercar�a s�a treac�a Dun�area �si deferi tribuna-lelor pe to�ti cei care au fost aresta�ti. Mul�ti dintreace�stia erau greci eteri�sti. Consulul Da�scov ��nlesnievadarea celor mai importan�ti. Simon Andreievicifu rechemat. Poarta trimise lui Ghica o sabie deonoare, daruri pentru trupele sale, pentru o��terietc.�In Adunare o anumit�a opozi�tie era condus�a

de fra�tii George Bibescu �si �Stirbei, nepo�tii unuigeamba�s din Craiova. Am��ndoi fra�tii fuseser�acrescu�ti ��n Fran�ta, erau str�alucit c�as�atori�ti �siproteja�ti de Kissele�. �Stirbei era partizan pefa�t�a al ru�silor. Bibescu era �lo-rus sub mascaopozi�tiei na�tionale. Prin ace�sti fra�ti, fanario�tii �sina�tionalii se ��ntorc ��n acela�si timp ��mpotriva luiGhica. Mi�scarea din Oltenia era dirijat�a ��n modsecret de Da�scov �si Gheorghe Bibescu. Atitudineaferm�a a lui Ghica a ��mpiedicat-o s�a izbucneasc�a;dar Bibescu a fost a�sa de impru-dent ��nc��t a pur-tat coresponden�t�a ��n scris cu emisarii din Oltenia�si scrisorile sale au fost predate domnului. Elecon�tineau probe evidente contra lui, a lui Da�scov�si a o mul�time de al�ti conspiratori. To�ti �stiauc�a s��nt la discre�tia domnului. Da�scov propuseatunci s�a se n�ascoceasc�a un complot anterior ce-lui al s�au, un complot popular ��ndreptat ��mpotrivaprivilegia�tilor; s�a se prezinte tentativa Da�scov-Bibescu ca o organiza�tie de ap�arare, o m�asur�a deordine �si prevedere; Eliade, du�smanul declarat alru�silor �si al boierilor fanario�ti, s�a �e ar�atat ca �sefal complotului, s�a se provoace prin denun�turi min-cinoase o du�sm�anie pe fa�t�a ��ntre Eliade. �si Bille-cocq, ��n sf��r�sit s�a se ��n- venteze complicit�a�ti printreo��terii intimi ai domnului.

Un medic francez, anume Tavernier49, sc�ap�atat,��nc�a de mai demult du�sman al lui Eliade, fu atrasla consulatul rus, unde a fost a�t��tat ��mpotriva luiEliade �si unde a primit un cadou de 100 duca�ti(1200 fr.). �In primele zile ale lui februarie 1842,Billecocq primi la consulatul s�au vizita lui Taver-nier, care ��i spuse misterios: ½Eliade mi-a f�acutieri propunerea de a conduce ��n Bulgaria, unde amstat mult timp pe lin-g�a pa�sa de Vidin, 1000 debulgari sau greci, r�azvr�ati�ti ��mpotriva drepturilorPor�tii otomane etc. etc.�. Apoi Tavernier f�acu ��nbiroul consulului o declara�tie o�cial�a asupra com-plotului etc. Billecocq, consider��nd aceasta ca ocurs�a ��mpotriva unui francez, alerg�a la Ghica �siceru arestarea lui Eliade, con�scarea h��rtiilor saleetc. Un decret al domnului numi o��nalt�a comisie cu��ns�arcinarea de a judeca pe Eliade. (Acesta locuia��n afar�a de ora�s). Un nou denun�t�ator (mincinos)� Sorano. [��n fa�ta argumentelor prezentate de Eli-ade��n ap�ararea sa], judec�atorul fu nevoit, �re�ste, s�alase pe Eliade ��n libertate. Tavernier primi ordinulde a p�ar�asi �Tara Rom�aneasc�a. Sorano fu ridicat��n aceea�si noapte din Bucure�sti. De la acesta a��aEliade (la m�an�astirea Cernica) mai t��rziu, ��ntreagaintrig�a. Acest Sorano era unul dintre con�topi�stii dela Ob�steasca Adunare �si fusese mituit de Bibescu.�In zadar s-a bizuit Ghica pe Fran�ta, Bille-

cocq fu abandonat de b�atr��nul Guizot. O do-vad�a : Ghica previne pe d. Billecocq c�a consu-lul Ba�scov inten�tioneaz�a �s�a su-pun�a la o tax�a spe-cial�a m�arfurile franceze importate ��n Principateledun�arene; Biliecocq se gr�abe�ste s�a avertizeze peGuizot; depe�sa are soarta tuturor celorlalte, �si taxaruseasc�a este instituit�a pe m�arfurile franceze, f�ar�anici o opunere.Adunarea Voteaz�a o adres�a c�atre Ghica, ��n care

�ecare paragraf era un act de acuzare. Ea fu adus�ala cuno�stin�ta celor dou�a cur�ti de la Constantinopol�si Petersburg. Ca urmare, s��nt trimi�si la Bucure�stidoi comisari, din partea ru�silor generalul Duhamel,din partea turcilor �Sekib E�endi.Duhamel fusese trimis��n ajutorul acuzatorilor lui

Ghica. �Sekib E�endi ia �si el atitudine ��mpotrivaacestuia din urm�a, pentru c�a, dac�a Ghica ��i remi-sese 4000 duca�ti, ambi-�tio�sii s�ai rivali ��i d�aduser�a 15000. �Intre timp, Poarta �sov�aia. Ambasadorul fran-cez de la Constantinopol, Bourqueney52, i-a dat luiGhica un sprijin lipsit de fermitate.Principele Milo�s, silit s�a renun�te ��n 1839 1a

tronul s�au din Serbia, se retr�asese ��n �Tara


22

Rom�aneasc�a. �Tarul, prin actul adi�tional din tra-tatul de la Akkerman, ridic�a Serbia la rangul unuiprincipat tributar Turciei, Rusia rezerv��ndu-�si ��nSerbia drepturi de protectorat. Milo�s vrea s�a opun�ami�scarea slavilor de sud, mi�sc�arii slavilor de nord[atac��nd] ��n acela�si timp Turcia �si Rusia. S��rbi, iliri,croa�ti, bosniaci, bulgari [trebuiau s�a formeze primasa armat�a].Milo�s ��si puse n�adejdea ��n Fran�ta, ��ntr-o noapte

f�acu propuneri lui Billecocq etc. Billecocq punela curent pe b�atr��nul p�astor din Serbia cu mizeriapoliticii franceze. Decep-�tionat, Milo�s se arunc�a ��nbra�tele Rusiei, �si deveni, ��n mijlocul slavilor de sud,emisarul cel mai activ al slavilor de nord, agentulacreditat al ��mp�aratului Nicolae.C��tva timp dup�a aceste conferin�te misterioase,

Mihai (�ul lui Milo�s) cade de asemenea victimamanevrelor de la Petersburg. S��rbii, ca urmare fur�achema�ti s�a aleag�a un principe, pentru a ocupa tro-nul. Aceasta se ��nt��mpla ��n momentul culminant alintrigilor contra lui Ghica, c��nd, dup�a raportul celordoi comisari, Poarta nu luase ��nc�a nici o hot�ar��re.Nicolae voia s�a-�si valori�ce dreptul s�au de protecto-rat, �si anume, s�a pun�a pe tronul s��rbesc un principeales de d��nsul; ��n consecin�t�a trimise la Belgrad pegeneralul baron Lieven (unul din aghiotan�tii s�ai),pentru a ��ndruma alegerea ��n sensul rusesc.�In ziua de alegere, 30 000 s��rbi ��narma�ti se adu-

nar�a pe c��mpul din vecin�atatea Belgradului; ei ale-ser�a pe �ul lui Cerni Gheorghi, pe care ��l procla-mar�a sub numele de Kara-Gheorghevici.Insucces pentru Rusia. Abia a adus Lieven lui

Nicolae �stirea �si acesta a ordonat lui Butenie� s�aplece de ��ndat�a la Constantinopol �si s�a cear�a de laPoart�a, chiar la sosirea sa, depunerea lui AlexandruGhica. La 7 oct. 1812, Ghica primi �stirea o�cial�aa destituirii sale.X. �In 1842, pentru prima oar�a, domnul este de-

semnat prin alegere. Potrivit pre-vederilor Regu-lamentului organic, p��n�a la alegerea noului domn,guvernarea �t�arii fu ��ncredin�tat�a unei c�aim�ac�amii,adic�a unui guvern provizoriu, compus din treimini�stri responsabili purt��nd ��n aceast�a situa�tie nu-mele de caimacami.Cei trei, binevoitori ru�silor, au preg�atit ��mpreun�a

cu Da�scov, lucr�arile de candida-tur�a. �Stirbei eracandidatul o�cial al partidului ruso-fanariot. Fra-tele s�au, Bibescu, care comb�atuse pe Ghica, ��n nu-mele intereselor ob�ste�sti, se prezenta drept candi-dat al b�atr��nilor �si al amintirilor de independen�t�a.

�In orice caz victoria ru�silor era asigurat�a, indiferentcare din cei doi fra�ti ar � fost ales. �In partida tine-rilor ies la iveal�a rivalit�a�ti mizerabile; ��ntre ei s��nt30 candida�ti. Conform cu art. 26 din Regulament,orica-re dintre candida�tii a�a�ti pe liste trebuia ex-clus, dac�a boieria sa nu mergea cel pu�tin p��n�a labunic. Acest paragraf a fost invocat ��mpotriva ce-lor doi fra�ti. Caimacamii n-au �tinut deloc seamade asta. Alte manevre ��n leg�atur�a cu art. privitorla sistemul de votare. Villara este folosit pentru ain�uen�ta at��t pe slujba�sii ��n func�tie, c��t �si pe sluj-ba�sii in spe. �In �Tara Rom�aneasc�a, slujba�sii erau unfel de ieniceri civili. 26�In timpul acesta sosi de la Constantinopol Savfet-

E�endi, comisarul turc. Billeeocq ��l previne.Alegerea are loc la 1 ianuarie 1843. Bibescu este

ales. Da�scov las�a s�a se cread�a c�a Rusia a avut une�sec; ��n fapt Nesselrode scria lui Da�scov : ½Alege-rea t��n�arului Bibescu a corespuns perfect dorin�telornoastre�.Bibescu f�acu totul ca s�a ��n�sele opinia public�a;

comand�a pentru instalare un cos-tum la fel cu acelpe care ��l purtase Mihai Viteazul.Bibescu folosi bunele dispozi�tii ale Adun�arii pen-

tru a-�si asigura masive aloca�tii b�ane�sti. Ca un ve-ritabil parvenit, el ��ncepu prin jaf �si agiotaj.Credincios promisiunilor electorale luate de Vil-

lara, el repuse ��n posturi slujba�sii destitui�ti pentrudelapidare de fonduri. �Ii iert�a de amenzi.Villara deveni ministru de justi�tie; hot�ar��rile ju-

dec�atore�sti se v��nd public aci, num�arul acestora era,nesf��r�sit din pricina lipsei de siguran�t�a a dreptuluide proprietate.Nici judec�atorii, nici ap�ar�atorii nu-�si ascundeau

tranzac�tiile; tot ora�sul cunoa�ste tariful �ec�arui pro-ces c��stigat. Bibescu a ��ncurajat aceast�a stare delucru. El ��nc�arc�a pe �t�arani cu noi d�ari �si stabilitaxe noi la intrarea ��n ora�se.O lege fu prezentat�a de c�atre guvern, prin care

so�tul ob�tinea dreptul de a ipoteca averea so�tiei sale.So�tia lui Bibeseu, dra Mavrocordat era �ica adop-tiv�a a ultimului Br��ncoveanu; ea avea 300 000 fr.rent�a. La c��tiva ani dup�a c�as�atorie, a ��nnebunit;dob��nzile pe care Bibescu le ��ncasa, nu-i mai ajun-geau. Acesta era secretul noii legiuiri. El tr�aia��n v�azul lumii, cu Dna Gbica, so�tia lui Constan-tin Gbica, fratele ulti-mului domn. Pentru d��nsatrebuia jefuit�a [Zoe] Mavrocordat.�In ziua dezbaterilor legii care au fost furtunoase,

r�asunar�a aluzii dezonorante. Bibeseu destitui pe


23

to�ti demnitarii care, de�tin��nd func�tii judec�atore�sti�si administrati-ve, au votat ��mpotriva lui. El ceruacum formal divor�tul.Bibeseu devenea din ce ��n ce mai slugarnic fa�t�a

de Rusia.Un rus Tranda�rof venise ��n �Tara Rom�aneasc�a

sub pretextul de a ��n�in�ta o mare exploatare mi-nier�a. Ob�tinu concesii enorme, f�ar�a s�a se �tin�aseam�a de drepturile proprietarilor; el anun�t�a pu-blic c�a va dispune s�a vin�a din Rusia cinci miide lucr�atori. �Si aceasta f�ar�a aprobarea Adun�arii.Atunci a ap�arut ½Gr�adinarul �si m�acie�sul� [M�acie�sul�si �orile] (fabul�a, al c�arei autor era Eliade). Era osatir�a ��mpotriva lui Tranda�rof. Opinia public�a seridic�a ��mpotriva contractului Tranda�rof.Adunarea, printr-o adres�a, cere explica�tii de la

domn.�In special un t��n�ar boier: Constantin Filipescu,

rosti cuv��nt�ari violente (a murit de cur�and la Pa-ris), Bibescu a r�aspuns: ½Consider aceast�a Adunareincapabil�a de orice deliberare serioas�a�.Ordon�a suspendarea Adun�arii, de�si bugetul nu

fusese ��nc�a votat. Rusia ��i veni ��n ajutor, con-str��ng��nd �si Poarta ��n acela�si sens. Aceasta d�aduun �rman prin care decidea suspendarea Adun�ariipentru un timp nedeterminat.Astfel Poarta nu-�si exercita suzeranitatea dec��t

��n bene�ciul rivalului ei.Bibescu � un �tigan ��nfumurat � era acum st�ap��n

absolut.Se remarc�a ��ntotdeauna prin lovituri de samsar.

Delapida oriunde �si ��n ori-ce ocazie.�In 1846 ��n �Tara Rom�aneasc�a a fost o recolt�a

foarte bogat�a. Gr��ul era foarte ieftin; se f�acuser�apentru ora�sul Bucure�sti enorme aprovizion�ari. �In1847, municipalitatea v��ndu, la ordinul lui Bibe-seu, gr��nele pe care le stocase la pre�tul de cost.Cump�ar�atorul, Paciuri, era un asociat ai fami-liei Bibeseu. Nevoile Europei produser�a bene�ciienorme. Dup�a Chainoi58 (I. Ghica), sub Bibeseus-a deturnat numai de la departamentul lucr�arilorpublice suma de 33 000 000 fr. Rudele �si creatu-rile sale vindeau slujbele publice la mezat. Tot at��tatic�alo�sie ca��n epoca cea mai tic�aloas�a a fanario�tilor.Da�scov era atotputernic (pe Bibeseu ��l numea pu-blic, el ��nsu�si, aghiotantul s�au). Bibescu ��nchise�scolile ��n�in�tate de Alexan-dru Ghica. El c�auta s�ase debaraseze de Billecocq. Un grec oarecare Picco-los, fost cenzor imperial rus la Bucure�sti, c��stigasela Paris bun�avoin�ta lui Guizot; Guizot spuse c�a

Da�scov ar trebui ��n acest caz s�a �e �si el rechemat ca�si Bille-cocq. Dna Ghica, r�amas�a ��ns�arcinat�a de Bi-beseu, este trimis�a ��n 1844 la Paris cu recomanda�tii�si scrisori c�atre dna Lieven, �si bine prov�azut�a cuduca�ti �si dia-mante. La dna Lieven, ea ��nt��lne�stepe Guizot. Acesta se arat�a cam di�cil.Da�scov scrie f�ar�a ��ncetare la Petersburg: dac�a

s-ar putea s�a �e debarasat de Billecocq. Dna Li-even prime�ste de asemeni ordine de la St, Peter-sburg. Neferi-citul Guizot arunc�a vina pe compor-tarea imoral�a a lui Bibeseu.Prin urmare Bibescu trebuie cu orice pre�t s�a-�si

cons�in�teasc�a leg�atura prin c�as�atorie. Divor�tul de-venea astfel necesar. Mitropolitul a refuzat cu fer-mitate.Se adresar�a, atunci, patriarhului din Constan-

tinopol, �si ambasadorul Rusiei servi ca mediator.Dar �si aci scrupule. Cu bani, distribui�ti Divanu-lui, se cump�ar�a schimbarea patri-arhului �si urma�sulfu avertizat de primele obliga�tii pe care avea s�a le��ndeplineasc�a. Divor�tul pronun�tat � Ghica de faptera corect � c�as�atoria avu loc ��n septembrie 1845.Acum con�stiin�ta lui Guizot putea � lini�stit�a. Bil-leeocq fu rechemat. Printr-o scrisoare a lui Guizotdin 19 februarie 1846 (primit�a de Billeeocq ��n mar-tie 1846), d. de Nyon a fost numit ��n locul s�au. �Doamna de Lieven era ministru de afaceri str�ainela Paris �si Guizot primul ei slujitor �. Guizot scriselui Billeeocq c�a putea p�ar�asi postul f�ar�a s�a � sosit��nc�a Nyon. Billeeocq r�amase pe loc. La 1 mai 1846(obiceiul era ea ��n ziua de 1 mai, de onomastica luiLudovic-Philip, mini�strii domnului s�a fac�a vizit�a laconsul) Bibescu neglij�a ��nadins s�a fac�a acest lucru.Drept urmare, Billeeocq cobor�� pavilionul consu-lar, ��ncredin�t�a protec�tia supu�silor francezi consu-lului general al Angliei, ceru pa�sapoartele �si p�ar�asiBucure�stii plec��nd spre Paris. Guizot fu furios peBilleeocq. El d�adu instruc�tiuni lui Nyon de a secomporta la Bucure�sti ca �si cum nimic nu s-ar ��nt��mplat. Nyon era lingu�sit de Bibescu, de parteac�aruia trecu cu totul, �si cu tot entuziasmul.Sultanul sosi la Rusciuc24, unde chem�a pe domni-

torii Serbiei, Moldovei �si �T�arii Rom�ane�sti. Boie-rii re��nnoir�a pl��ngerile lor adresate lui Re�sid-pa�sa.Bibescu, la Divor�tul fusese pronun�tat ��n defavoa-rea lui Ghica, prin m�arturii false, des

,i toat�a lu-

mea �stia c�a nu era el cel incorect; cf. Regnault,

24Ruse (��n bulgar�a Ðóñå), Rusciuc ��n rom�an�a, (��n trecut��n bulgar�a Golyamo Yorgovo, "Giurgiu Mare"), este un oras,��n nordul Bulgariei, la Dun�are.


24

p. 248. prima sa vizit�a la vizir, prime�ste or-din ½de a pune ��n legalitate gu-vernarea sa princonvocarea reprezentan�tilor�. La acea dat�a expiramandatul Adun�arii suspendate. Trebuiau convo-cate prin urmare colegiile electorale, ceea ce a fostf�acut pentru 15 nov. 1846. Bibescu excluse dinliste 9/10 din eligibili etc. �Inainte de alegeri modi-�c�a circumscrip�tiile electorale, oblig��nd pe cea maimare parte a aleg�atorilor s�a voteze��n capital�a. Ast-fel ��n jude-�tele din afara Bucure�stilor erau cel mult20 aleg�atori pe care putea s�a-i c��stige de partea saetc.Bibescu avu astfel o Adunare dup�a voin�ta sa.

Ho�tia fu legalizat�a.Un vot al acestui ½tribunal excep�tional� acord�a

lui Bibescu dreptul de a con-�rma f�ar�a apelbot�ar��rile tribunalelor de prim�a instan�t�a.Fiecare slujitor��n localitatea sa, deveni �seful unui

despotism jefuitor. Guver-narea nu era dec��t undezm�a�t. Opozi�tia era alc�atuit�a parte din boierimari, ne-mul�tumi�ti, parte din tinerime. Iarna lui1847 a fost o epoc�a de fr�am��nt�ari generale. Au locmi�sc�ari �si printre �t�arani. Bibescu cu mini�strii s�ai �siboierii se acuzau reciproc de nenorocirile �t�arii�.Spre sf�ar�situl lui 1847, Da�scov fu transferat ��ntr-

un alt post; Kotzebue deveni urma�sul s�au60. Con-sulatul rus ��mpingea pe domn la m�asuri severe, peboieri la revolt�a; se amesteca chiar, prin agen�tiis�ai, ��n partidul na�tional, pentru a-1 abate din dru-mul s�au �si a-1 compro-mite. Kotzebue (�ul b�atr��neiotrepe) fusese �sase ani consul la Ia�si. La Bucure�stitoat�a lumea conspira. Domnul, pentru a-�si conso-lida puterea, printr-o insurec�tie ��nfr��nt�a; consululpentru a putea provoca, sub motivul tulbur�ari-lor,interven�tia rus�a; boierii pentru a rec��stiga foloa-sele pe care le aveau de pe urma jefuirii bunurilorob�ste�sti; clasa mijlocie, c��tiva boieri lumina�ti, pu-blici�stii patrio�ti, masa �t�aranilor pentru a sc�apa deprotectoratul rus.XI. Ideea politic�a fundamental�a a revolu�tiei din

1848 de la Bucure�sti, a fost o mi�scare ��mpotrivaprotectoratului rus. �In toate celelalte privin�te, eaa fost o revolu�tie social�a, [observ��nd totu�si] un res-pect v�adit pentru suzeranitatea turceasc�a.Boierii. Cuv��ntul la origine ��nsemna ½r�azboinic�;

ast�azi ��nseamn�a ½o persoan�a scutit�a de serviciul mi-litar�. Ei nu pl�atesc nici o dare; s��nt cei dint��i curte-zani ai str�ainului, gazdele zeloase ale invadatorului.Fiecare secol a m�arit �si mai mult corup�tia din

clasa boiereasc�a. Cele c��teva ex-cep�tii s��nt azi ��n

exil.Nu exist�a nici o aristocra�tie de na�stere. Din 30

familii de mari boieri din �Tara Rom�aneasc�a s��ntnumai 19 al c�aror rang de boierie este mai vechi de20 ani. �In Moldova din 10 familii de mari boieriabia una este mai veche de 1828.Familia domneasc�a Cantacuzino (ca �si cum s-

ar trage din ��mp�ara�tii greci), se numea la origineM�agureanu.Cei mai mul�ti boieri nici nu sunt de ori-

gine rom�aneasc�a. Mavrocorda�tii �si Mavro-gheniis��nt originari din insula Miconi (Arhipelag), Ghi-cule�stii vin din Albania, Racovi�te�stii din Asia Mic�a,Ipsilan�tii �si Moruze�stii din Trebizunda, Su�tule�stiis��nt bulgari, Caragea raguzani, Rosete�stii din Ge-nova etc. O parte din vechii boieri rom�ani, Gole�stii,Gr�adi�stenii, Br�atienii s��nt ��n exil; al�ti descenden�tidin astfel de vechi boieri s��nt arunca�ti ��n slujbemici, unii au devenit cl�aca�si. O parte a acestorvictime se chiam�a neamuri (oameni de vi�t�a boie-reasc�a). (Clas�a creat�a de fanario�ti.)Sub fanario�ti, grecii luar�a ranguri de boierie.

Cur��nd survin lupte ��ntre boierii p�am��nteni �sifanario�ti. Domnul sprijinea pe cei din urm�a. �Ins�aboierii fanario�ti ��nce-tau de a mai � boieri, dac�aprotectorul lor ��nceta de a mai � domn; or, acestanu domnea mult niciodat�a. O lege nou�a hot�ar��, deaceea, c�a prin c�as�atoria �icei unui boier p�am��nteancu un boier fanariot, acesta se ��mp�am��ntenea �si de-venea boier p�am��ntean. Astfel grecul p�atrunse ��norice familie. Se produse o invazie prin alian�t�a.Cei c��tiva boieri care rezistar�a fur�a persecuta�ti.Urma�sii lor c�azur�a ��n clasa �t�aranilor neamuri. Deaceea boierii produser�a hibrizi.�In r��ndurile majorit�a�tii a�sa-numi�tilor boieri

p�am��nteni din aceast�a cauz�a nu este aproape niciun rom�an. Ru�sii au des�av��r�sit opera de dezagregarea boierimii. Regu-lamentul organic ��mparte boierii��n trei categorii, boieri mari, boieri de a doua s

,i de

a treia clas�a. P��n�a atunci, din punct de vedere po-litic, nu exista nici o deosebire de la boier la boier.Plenitudinea drepturilor politice este acum limitat�ala un mic num�ar. 31Ac�tiunea moscovit�a se ��nt�area concentr��ndu-se.

�In �Tara Rom�aneasc�a cei 70 boieri mari eraureprezenta�ti ��n Adunare prin 20 deputa�ti. Cei 3000 de boieri de a doua �si a treia clas�a, numai prin18.Orice o��ter sau slujitor devotat Rusiei putea �

numit boier. Boieria era un titlu personal. Deoa-


25

rece cea mai mare parte a slujitorilor erau ru�si, sauplasa�ti de c�atre ru�si, rezult�a c�a ace�sti mici boierierau agen�ti ai protectorului.�In afar�a de asta exist�a in�uen�ta femeilor boieri-

lor care ��si deschid alcovul o��terului rus sau turc.Prin u�surin�ta cu care se ob�tine divor�tul, femeile s��ntschimba-te ca ni�ste mobile de ocazie.

�T�aranii. Ras�a puternic�a, primitiv�a, ��n special��n mun�ti �si ��n Banatul Craiovei. La fel �t�araniidin Transilvania. Ironici. Fizionomie meridio-nal�a. Ze�emi�sti. Mare putere de asimilare. Tra-ian e un fel de zeu na�tional. Supersti�tii (stri-goi, de ex.). Au prejudec�a�ti ��mpotriva industriei�erului etc., �indc�a toate uneltele de �er �si deara-m�a erau f�acute exclusiv de �tigani, care s��ntde altfel singurii potcovari din �tar�a. Ro-m�aniidin Transilvania s��nt mai pu�tin ��napoia�ti. Boierii,care de drept posed�a mono-polul tuturor b�auturiloralcoolice de pe mo�siile lor, �tin c��rciume �si pro-pag�a be�tia. �T�aranul ��si petrece toate numeroaseles�arb�atori ale ritului ortodox la c��rcium�a. Unicahran�a a familiei e m�am�aliga (past�a de m�alai g�atit�acu ap�a). La zile mari, m�am�aliga se m�an��nc�a culapte, br��nz�a proasp�at�a sau cu pe�ste s�arat. P��n�aacum c��tiva ani, locu-in�tele lor nu erau dec��t ni�stevizuine��ntunecoase, gropi s�apate��n p�am��nt (numitebordee, locuite ast�azi mai ales de �tigani). Acum,aproape pretutindeni s��nt colibe acoperite cu stuf.Acesta e meritul lui Kissele�. Costumul �t�aranuluide la Dun�are e acela�si ca pe timpul lui Traian.C��nd, dup�a o a�steptare de trei secole, refugia�tii

s-au cobor��t din nou din mun�ti ��n c��mpia p�ar�asit�ade barbari, ei au reluat munca ��n comun �si au f�acutdin c��mpia ��ntreag�a o proprietate comun�a (ager pu-blicus).La munte, ��ndelungata obi�snuin�t�a de locuire �si de

exploatare individual�a a p�am��ntului a creat propri-etatea privat�a ereditar�a. �In consecin�t�a, clasa pro-prietarilor mo�sneni se dezvolt�a spre deosebire deproprietarii colectivi [��n dev�alm�a�sie].Mai t��rziu, prin transform�ari arbitrare sau

consim�tite, au ap�arut mo�sneni �si la c��mpie.Dar ��n vremea lui Radu Negru �si Bogdan, pro-

prietatea p�am��ntului era indivi-dual�a la munte, co-lectiv�a [dev�alma�s�a] la c��mpie. Tocmai �indc�a acip�am��ntul apar�tinea domeniului public, domnii s-aucrezut ��ndrept�a�ti�ti s�a rup�a f��sii din el, la ��nceputpentru a r�aspl�ati serviciile unor boieri sau �se� mi-litari.Danii au fost f�acute �si unor boieri, sate �si ora�se,

leg��nd de ele condi�tii de bine-facere public�a. Multedanii, guvernate de regimul comunal, s-au p�astratintacte p��n�a ��n zilele noastre. Au ��nceput cur��nddanii particulare unor favori�ti ai domnului. Ulte-rior se f�acur�a dona�tii bisericilor �si m�an�astirilor cucondi�tia s�a �tin�a �scoli, s�a ��ngrijeas-c�a de s�araci etc.etc. C�alug�arii nu erau dec��t �deicomisari [manda-tari]. Dar pe aceste mo�sii desprinse tr�aiau �t�aranicultiva-tori, proprietari, nu cu titlu individual, cicu titlu colectiv. Deci tranzac�tia a fost ca o consa-crare a dreptului anterior al �t�aranului. Noii pro-prietari, boieri, m�an�astiri sau comune, ��mp�ar-�tir�asolul ��n trei p�ar�ti egale: dou�a din aceste p�ar�ti fur�acedate, sub��mp�ar�tite ��n loturi mici, colonilor pose-sori. A treia parte era rezervat�a noii propriet�a�ti�si trebuia cultivat�a de coloni ��n folosul proprieta-rului. Acest drept de proprietate al �t�aranilor eragrevat de o ipotec�a ereditar�a ��n munc�a. Aceast�a��mp�ar�tire teritorial�a domin�a ��nc�a.

Aceast�a nou�a constitu�tie a propriet�a�tii a fostextins�a treptat pe m�asur�a ce s-au f�acut noidona�tii. La ��nceput n-a avut alt�a regul�a dec��t��mp�ar�tirea ��n trei; am�anuntele au fost l�asate ar-bitrarului. Num�arul zilelor de clac�a nu era deter-minat. �T�aranul a fost astfel adeseori silit s�a-�si lasepropriile sale ogoare ��n paragin�a.

�Si la c��mpie s-a format o clas�a numeroas�a de miciproprietari individuali, numi�ti mo�sneni, o clas�a mij-locie. Boierii �si m�an�astirile au dus ��mpotriva lor unr�az-boi iscusit de �sicane �si de violen�te. Boierii �sim�an�astirile au ob�tinut de la domni scu-tire de d�ari,ceea ce a��nmul�tit sarcinile asupra mo�snenilor. Apoir�azboaiele cu polo-nii, ungurii, turcii �si t�atarii auimpus mo�snenilor ne��ncetat presta�tii ��n bani �si oa-meni. Ei au recurs la��mprumuturi oneroase. Singu-rii creditori erau boierii �si clerul, care ��mprumutaucu dob��nzi c�am�at�are�sti. Mo�snenii cad astfel cu pro-prietatea lor ��n m��inile c�am�atarilor. �In sf��r�sit ju-dec�a�tile str��mbe au venit ��n ajutorul cametei. S-aucerut titluri originare [de proprietate] acolo undenu exista dec��t dreptul primului ocupant.Acolo unde existau titluri, ele au fost falsi�cate

sau sustrase de c�atre agen�tii domnului sau boierilor.�In sf��r�sit, la judecat�a, �t�aranul g�ase�ste c�a tot boierulhot�ar�a�ste. Preo�tii �si [ boierii se sprijineau reciproc.Astfel mica proprietate se destram�a repede. Ceamai mare parte a mo�snenilor au fost pref�acu�ti ��n�serbi. Clasa mijlocie disp�aru, �si cu ea for�tele vitaleale nat

,iunii.

�T�aranii s-au r�azbunat asupra boierilor prin


26

fanario�ti, Ace�stia au folosit acelea�si silnicii �si unel-tiri pentru a pr�ada pe boierii p�am��nteni, de careace�stia s-au servit ��mpotriva mo�snenilor Mari maseau fost pref�acute de ei deopotriv�a ��n �t�arani, nea-murile de azi. Boierii fanario�ti sau fanariotiza�ticontinu�a azi acela�si sistem de jaf. ��n ambele prin-cipate continu�a acelea�si t��rguieli ��ntre tribunale �sijefuitori. De treizeci de ani averile moderne se ba-zeaz�a pe procese de hot�arnicie. De pild�a, �Stirbei pecare austriecii l-au adus��napoi � avea l��ng�a Craiova,ca avere patrimonial�a, mo�sia Me-hedin�ti, const��nddintr-un mic num�ar de hectare. Acum, aceasta adevenit una din mo�siile cele mai ��ntinse din Prin-cipate, cu o rent�a de 50 000 franci, datorit�a pro-ceselor intentate tuturor mo�snenilor dimprejur.

�T�aranul rom�an nu s-a l�asat degradat de mizerie.Dec�aderea a fost s�av��r�sit�a prin constitu�tia lui

�Serban, care a transformat �t�aranul cultivator ��n�serb. Ei s��nt acum v��ndu�ti ��mpreun�a cu p�am��ntul;proprieta-rul mo�stene�ste pe �serb dac�a acesta n-are mo�stenitori direc�ti; proprietarul �xeaz�a du-rata muncii; proprietarul e obligat s�a dea instru-mentele de lucru �si s�a hr�aneasc�a pe �t�aran ��n cazde foamete sau de boal�a. Proprietarul nu poatevinde pe �serb separat de p�am��nt. Aceast�a [ultim�aprescrip�tie] este eludat�a. �In Moldova, mai ales,�serbii erau confunda�ti cu �tiganii robi, v��ndu�ti cu bu-cata. Diferite r�ascoale au fost ��ncurajate de domniifanario�ti (��mpotriva boierilor p�am��nteni). De aceea,Constantin Mavrocordat, prin actul din 5 august1746 a hot�ar��t des�in�tarea �serbiei �si, la 6 apri-lie 1749, Adunarea ob�steasc�a a Moldovei a luataceea�si hot�ar��re. �In schimb, a fost creat�a tic�aloasainstitu�tie a scutelnicilor.Proprietarul nu mai e obligat de acum ��nainte s�a

dea nici instrumentele de lucru etc.Astfel �t�aranul devine �si mai dependent de st�ap��n.

Decretul lui Mavrocordat obliga pe proprietari s�apun�a la dispozi�tia cultivatorilor cele dou�a treimi dinmo�sie. Munca obligatorie a �t�aranului a fost �xat�ala 24 zile, ��n afar�a de dijma din produse. Dar acestelimite n-au fost respectate ��n practic�a. Prin aceast�apretins�a emancipare cad asupra �t�aranilor �si d�arilec�atre stat �si rechizi�tiile. �T�aranii s��nt acum de dou�aori jefui�ti.�In 1768, �Tara Rom�aneasc�a s-a depopulat at��t de

repede, ��nc��t Poarta, amenin�t��nd pe Scarlat Ghica,a poruncit s�a pun�a fr��u stoarcerilor. �Insp�aim��ntat,el a determinat prin f�ag�aduieli pe emigra�ti s�a se��ntoarc�a. Deja, un hrisov din 6 februarie le d�adea

garan�tii de u�surare: 1) �t�aranii ��ntor�si, se puteaua�seza pe orice domeniu du-p�a alegere ; 2) zilele declac�a au fost reduse la trei, pentru primul an, la�sase, pentru anul al doilea �si la nou�a pentru anul altreilea �si pentru anii urm�atori. Dijma pentru pro-prietar r�am��ne ��n vigoare. Dar aceste angajamenteerau ��nc�a provizorii. Boierii nu s-au sinchisit de ele;��n cur��nd, �t�aranii fug din nou ��n p�aduri �si ��n mun�ti.�In 1775, zece mii �si-au p�ar�asit deodat�a plugul, s-au��mpr�a�stiat ��n �tar�a �si s-au r�azbunat asupra boierilorpr�ad��ndu-i. Alexandru Ipsilanti re��nnoi f�ag�aduieliledin 1768. L�acomia nes�a�tioas�a a boierilor a provocatnoi decep�tii.La fel s-au petrecut lucrurile ��n Moldova.

R�ascoalele �t�aranilor provoac�a inter-ven�tia domnu-lui. Printr-un hrisov din 1 ianuarie 1766, GrigoreGhica a redus claca la 12 zile. Boierii, dup�a c��tivaani de comploturi tenebroase, r�abufnesc. �In 1775,�sapte boieri mari, ��n frunte cu mitropolitul, se pre-zint�a ��n fa�ta domnului, ��l someaz�a s�a revoace hri-sovul �si-i cer 36 zile de clac�a. Grigore Ghica lerespinge cererea. Totu�si, la 30 septembrie 1777, esilit s�a acorde un spor de dou�a zile �si s�a adaugela obliga�tiile �t�aranului: 1) un transport gratuit ��nfolosul proprietarului; 2) repararea dependin�telorpropriet�a�tii, magazii, arii, mori, c��rciume, z�agaz deiazuri, etc. etc.Ura boierilor ��mpotriva lui Grigore Ghica a

r�amas; ei au ��ndemnat pe turci s�a-l asasineze, dup�ace a protestat ��mpotriva ced�arii Bucovinei.�In 1790, o protestare general�a a proprietarilor

devine prilejul unei noi constitu�tii rurale, numit�aurbariu. Ea suprima zilele de clac�a �si le convertea��n nor-me determinate prin m�asuri de suprafa�t�a at��tpentru arat c��t �si pentru pr�a�sit �si pentru cosit etc.Astfel, �t�aranul cuno�stea limitele obliga�tiilor sale ��nmunc�a. Dar pentru boier legea nu exista dec��t dac�aoferea pretext pentru noi �sicane. El a ��nmul�tit me-reu zilele de clac�a ��n m�asuri de suprafa�t�a. Dar afost men�tinut�a ��mp�ar�ti-rea p�am��ntului ��n trei p�ar�ti,din care dou�a treimi pentru cultivatori.Un nou urbariu decretat de Caragea ��n 1816 era

o combina�tie a dou�a mo-duri de exploatare. Ela ad�augat dou�a zile de clac�a, una toamna, altaprim�avara, plus transportul unui car de lemne ��npreajma cr�aciunului, din p�adure la conacul boie-resc, �si un alt transport la �sase ore dep�artare.Alte modi�c�ari ale propriet�a�tii funciare: trans-

formarea propriet�a�tii colec-tive a �t�aranilor ��n em-batic21 sub numele de clac�a. ½Claca, spune artico-


27

lul ��nt��i, este un fel de embatic, obi�snuit ��n �TaraRom�aneasc�a. Ea are loc, c��nd proprieta-rul prime�ste pe cl�aca�si, adic�a pe embaticari, s�a �seaz�a pemo�sia lui�.

Ceilal�ti fanario�ti ��ncercaser�a s�a restr��ng�a abuzu-rile proprietarilor pentru a m�ari propor�tional d�arileasupra �t�aranului. Caragea ��nmul�te�ste abuzurileproprie-tarului �si �scului. Delapidator de frunte,el a ��ntrecut pe predecesorii s�ai. Acest regim a con-tribuit mult la revolu�tia lui Tudor Vladimirescu,f�acut�a ��n numele �t�aranilor contra boierilor �si �scu-lui.�In r�ascoala lui Vladimirescu armata era compus�a

aproape numai din �t�arani. Domnii p�am��nteni auimpus mai ��nt��i modera�tie boierilor. Grigore Ghicaa ap�arat energic pe �t�arani. Anii 1822-1828 au fostcei mai buni pentru �t�arani. Dar ��n 1828 invaziarus�a a transformat �t�aranii ��n animale de munc�apentru a trage tunurile �si EMBATAC25, carelede r�azboi.

Kissele� ��si d�adea aerul de protector al �t�aranilor;a promis reforme, dar a ��ncredin�tat elaborarea re-formei unei comisii de boieri, printre care �gurau�Stirbei �si Bibescu.�In 1831, a intrat ��n sf��r�sit ��n vigoare Regulamen-

tul Organic. Se asigur�a �t�arani-lor 2/3 din mo�sia�ec�arui proprietar. �Imbun�at�a�tirile pe care le aduceconstau ��n ga-ran�tii contra isgonirii, ��ng�aduite nu-mai ca pedeaps�a individual�a, �si ��n acest caz nu-maicu desp�agubire.�Indatoririle �t�aranului s��nt de dou�a feluri: 1)

Renta (dijma) din produse. ��n �Tara Rom�aneasc�aea se ��mparte dup�a cum urmeaz�a: 1/10 din toateprodusele, 1/5 din f��n, 1/20 din vin. �In Moldova,1/10 din vin. Astfel, dac�a produsele fac 1000 franci,�t�aranul are s�a dea 100, iar dac�a venitul net e egalcu 200, 50

�T�aranii primesc, ��n �Tara Rom�aneasc�a: 1) pentrulocul de cas�a �si de gr�adin�a 400 st��njeni (st��njenulechivaleaz�a cu 2 m.p. ) la c��mpie �si 300 la munte;2) 3 po-goane (1 pogonul, 1/2 ha 22) de loc dear�atur�a, 3) 3 pogoane de f��na�t, dac�a �t�aranul are 5

25embaticuri, s.n. (�Invechit, ��n feudalism) Form�a de aren-dare a unei propriet�at

,i pe timp lung, la expirarea c�aruia

arendas,ul c��s

,tiga drepturile de proprietate. Sursa: DLRLC

(1955-1957). EMBATAC, embaticuri, s. n. (�Inv.) Form�ade arendare a unei propriet�at

,i pe termen foarte lung, ��n in-

tervalul c�aruia arenda s,ul bene�cia de toate drepturile de

proprietate. � Din ngr. embat��kion. Sursa: DEX '09(2009) 36

vite cornute; dac�a are mai pu�tine, mai pu�tin; dac�an-are deloc, nici un f��na�t.2) Zile de clac�a �si de c�ar�au�sie. Fiecare �t�aran da-

toreaz�a propriet�a�tii: 1) 12 zile de clac�a; 2) o zi deplug; 3) un transport de lemne. �In Moldova, ultimacon-di�tie e �si mai grea. Dar zilele nu se socotescdup�a m�asura timpului, ci dup�a can-titatea de lucru.Dup�a Regulamentul Organic, cele 12 zile de clac�afac 36 de zi-le, o zi de plug � 3, transportul 3 zile.Total 42 zile. �In Moldova, 48 de zile. Odinioar�a,c��nd muncile la boier nu se terminau ��n zilele anu-mite pe care le acorda legea, el se adresa �t�aranilorcare le f�aceau de bun�a voie; dar proprietarul a�steptap��n�a c��nd ei ��si terminau propriile lor lucr�ari �si pen-tru ajutorul, dat le or-ganiza hore �si le d�adea deb�aut. Regulamentul Organic a pref�acut aceasta ��nservitute obligatorie. Satele au fost silite s�a deaproprietarului, pentru munca extraordinar�a, 4 oa-meni din 100 de familii, 3 din 63-75 familii, 2 din38-50, unul din 13-25. La fel ��n Moldova. Aceast�anou�a ��ndatorire se nume�ste iob�a-gie23 cuv��nt str�ainde limb�a rom�an�a, ��nsemn��nd servitute).Aceast�a iob�agie echivaleaz�a cu 14 zile pentru �-

ecare �t�aran din �Tara Rom�aneasc�a, 36 ��n Moldovapentru locuitorii unui sat de 200 familii, 72 pen-tru al�tii. Toa-te acestea fac 56 zile de clac�a pentru�t�aranul muntean ; 84 ��n Moldova pentru prima ca-tegorie, 120 pentru a doua.Or, din cauza asprimei iernilor lungi, anul agricol

n-are, dec��t 210 zile. Din acestea trebuie sc�azute 30duminici, 10 zile de s�arb�atoare, 30 de timp prost.Total : 70. R�am��n 140 zile. �T�aranului ��i r�am��n ��n�Tara Rom�aneasc�a 84, ��n Moldova 56 �si numai 20��n satele av��nd sub 200 familii. Acestea s��nt zileleo�ciale de munc�a. Pe l��ng�a aceasta, Regulamentuladaug�a, determin��nd munca �ec�arei zile, ��n a�sa fel��nc��t pentru a termina norma s�a mai r�am��n�a de lu-cru �si pentru a doua zi. Munca pentru o zi e a�sa feldeterminat�a, ��nc��t nici un om s�a n-o poat�a termina��ntr-o zi.

Ziu�a de pr�as,it, de exemplu, e astfel hot�ar��t�a

de Regulamentul economic, ��nc��t ��ncepe (cu��ntreruperi, bine��n�teles)��n mai, pentru a sf��r�si��n oc-tombrie. ��n afar�a de aceasta, proprietarul ��si alege��ntotdeauna timpul cel mai bun. Astfel �t�aranule silit s�a-�si neglijeze �tarina lui. Darea �si foamea��l silesc s�a se ��mprumute ; creditorul �t�ara-nului eproprietartul. I se d�a cu ��mprumut nu bani, cip��ine la pre�tul curent, adic�a pre�tul pie�tii pe carev��nz�atorul l-ar ob�tine la Br�aila sau Gala�ti. Pentru


28

aceasta, �t�aranul ��si z�aloge�ste munca liber�a: acumu-larea muncii impus�a de Regulament �si a mun-cii im-puse de nevoie r�ape�ste tot timpul popula�tiei rurale.Astfel concedarea de p�am��nt e iluzorie, de vreme cen-are pentru el nici timp, nici instrumente de lucru.La boierii din Moldova, exploatarea e f�ar�a ru�sine,

f�a�ti�s�a, brutal�a; la cei din �Tara Rom�aneasc�a deghi-zat�a sub forme legale �si sub contracte. Primii s��ntca ni�ste baroni feudali, ultimii, ca evreii din evulmediu.Dup�a un articol al Regulamentului, boierii au

dreptul s�a cear�a de la �t�arani zile de clac�a ��n munc�asau ��n bani. �In Moldova, boierul face ca zilele declac�a s�a dureze anul ��ntreg. �Tara Rom�aneasc�a pre-fer�a specula �nanciar�a.Tariful pentru evaluarea zilei de lucru ��n bani e

stabilit legal dup�a Regulament la �ecare trei ani deOb�steasca Adunare (compus�a exclusiv din boieri).Pre�tul legal nu e niciodat�a ��n raport cu valoarea

real�a. �In afar�a de aceasta, mai s��nt �si ��nvoielile debun�a voie. Mai ��nt��i, obliga�tia �t�aranilor e �xat�a ��nbani, mai sus dec��t o poate pl�ati, apoi convertit�a ��nzile de clac�a ��nzecite de dob��nzi.Cele 330 000 de familii de �t�arani ��n �Tara

Rom�aneasc�a, dac�a arenda s-ar pl�ati la 5Dup�a articolul 146 al Regulamentului, proprie-

tarul singur are dreptul s�a v��nd�a pe mo�sia sa vin,rachiu �si alte b�auturi, s�a �tin�a scaun de carne �sib�ac�anie, s�a aib�a moar�a �si s�a pescuiasc�a ��n iazuri.Proprietarul are deci monopolul tuturor articolelorde consum, pe care-1 arendeaz�a evreilor �si grecilor.Astfel articolele de prim�a nece-sitate s��nt cu 30Acum �scul. Boierii �si m�an�astirile nu pl�ateau nici

un impozit, toat�a povara d�arilor c�adea deci asupra�t�aranilor. Capita�tia24: dup�a Regulament, �ecare�t�aran pl�a-te�ste anual 30 de lei.�In afar�a de aceasta trebuie ad�augat:1) 6 zile corvoad�a pentru construc�tia �soselelor,

care, dup�a sistemul obi�snuit, fac 24 zile; CA-PIT�AT

,IE, capitat

,ii, s. f. Impozit direct, per-

ceput ��n Evul Mediu, sub form�a de cote �xe, pecap de contribuabil. � Din fr. capitation, lat.capitatio. Sursa: DEX '09 (2009) 392) 2 parale pentru �ecare vit�a de munc�a, pentru

a putea intra �si circula ��n ora�se �si 4 parale pentrucapital�a;3) taxa de trecere pe podurile publice �si particu-

lare construite de �t�arani ei ��n�si�si;4) serviciul militar prin conscrip�tie25: un om din

50 familii.

�In sf��r�sit, ��n urma u�sur�arii d�arilor, spune Regu-lamentul, pre�tul s�arii a trebuit urcat.

Vin apoi obliga�tiile c�atre comune. Fiecare�t�aran pl�atea ��n casa comunal�a sub diferite titluri:pentru drumurile vicinale, registre, p��rc�alabi �siinstruc�tiunea elemen-tar�a, pentru depunerea��n ma-gaziile de rezerv�a a unei cantit�a�ti de porumb. Toateaceste contribu�tii c�atre stat �si comun�a fac, ��n �TaraRom�aneasc�a 150 lei. A�sa a ajuns �t�aranul adev�aratrob al gliei.�In principiu, �t�aranul are dreptul s�a p�ar�aseasc�a

p�am��ntul pe care se a��a, dar numai unul c��te unul(dup�a Regulament). Numai dou�a familii pot p�ar�asiaceea�si mo�sie ��n cursul anului. Un �t�aran care vreas�a se str�amute, e obligat: 1) s�a ��n�stiin�teze cu 6luni ��nainte pe ispravnic (prefect) �si pe proprietar;2) s�a pl�ateasc�a pe�sin �si ��n prealabil proprietaruluitoate presta�tiile anului socotite din ziua ��n care vap�ar�asi proprietatea; 3) s�a verse ��n casa comunal�ao sum�a egal�a cu capita�tia comunal�a anual�a; 4) s�ase achite de mai ��nainte de capita�tie pentru to�tianii care mai r�am��n p��n�a la viitoarea catagra�e (art.149 al Regulamentului). Or, catagra�a26 se facenumai din �sapte ��n �sapte ani, ��nc��t el are adesea depl�atit capita�tia cu anticipa�tie pe 5�6 ani. In sf��r�sit,casa sa pe care a cl�adit-o, �tarina pe care o lucreaz�ar�am��n proprietarului f�ar�a desp�agubire. Astfel oricestr�amutare e imposibil�a.�In �Tara Rom�aneasc�a, �t�aranii au protestat

��mpotriva Regulamentului: solda�tii ru�si, trimi�si ��nsate, au dovedit cu focuri de arm�a bl��nde�tea Regu-lamentului.�In Moldova, nemul�tumirea a luat un caracter

de r�ascoal�a �t�ar�aneasc�a: reprima-rea a fost maicrunt�a; s��ngele inund�a brazdele de care era��nl�an�tuit�t�aranul.

Fug�a necurmat�a a �t�aranilor moldoveni ��n Bu-covina, Basarabia, Dobrogea; cei din �TaraRom�aneasc�a s-au ��ndreptat spre Transilvania, Ser-bia, Bulgaria, ��n zadar malurile r��urilor eraustra�snic p�azite �si ca ��n stare de asediu, emigran�tiitreceau prin intervalele unde nu erau trupe, maiales iarna c��nd Dun�area era ��nghe�tat�a.

Mai mult de 40 000 familii se stabilesc de-a lungul

26CONSCR�IPT,IE, conscript

,ii, s. f. (�Invechit)

��nscriere anual�a ��n rolurile militare; recrutare, ��nrolare.Conscript

,ia soses

,te, ��l iau, ��l fac os

,tean. NEGRUZZI,

S. II 249. Str��ngerea ostas,ilor se face prin conscript

,ie s

,i

in-trare de bun�avoie. B�ALCESCU, O. I 36. � Pronunt,at:

-t,i-e. Sursa: DLRLC (1955-1957)


29

malului s��rb; ��n Bulgaria �si p��n�a ��n Rumelia28 s��ntast�azi mai mult de 100 000 oameni care au p�ar�asit�tara de la ��nceputul domniei Regulamentului Orga-nic, �si num�arul lor cre�ste ��n �ecare zi.

Dup�a r�azboiul din 1828, o colonie de 30 000 bu-lgari crease ��n �Tara Rom�aneasc�a splendide a�sez�ariagricole. Asupririle Regulamentului au silit colonias�a se dizolve. Bulgarii au trecut din nou Dun�area;aceia care au r�amas au ��ntemeiat dou�a t��rgu�soare,dar s-au l�asat de agricultur�a. ��n 1834, 1835 �si 1836,mai mult de 12 000 familii transilvane a�sezate ��n�Tara Rom�aneasc�a de o jum�atate de secol s-au��ntors��n �tara lor27.

Depopularea a fost at��t de rapid�a ��nc��t Al. Ghicas-a ��nsp�aim��ntat. Din 1837 p��n�a ��n 1842 a interve-nit pentru �t�arani ��mpotriva boierilor. Acest fapt aridicat Ob�steasca Adunare ��mpotriva lui. �In 1842,un boier a strigat ��n Adunare: ½�t�aranul e capitalulboierului�.

Bibescu, de�si a sc�azut dou�a zile din iob�agie (��n1843, reduc��ndu-le de la 14 la 12 zile), a sporit zilelede corvad�a pentru �sosele, a dublat taxa la bariereleora�selor �si a legat �si mai str��ns pe �t�arani de mo�siaboierului.

Cler, m�an�astiri

Preotul de sat ��n Moldo-Valahia ��mp�art�a�se�stevia�ta �si havalelile �t�aranilor. El nu �stie s�a citeasc�adec��t c�ar�tile biserice�sti tip�arite, s�a fac�a slujba reli-gioas�a �si s�a recite evangheliile ��n limba na�tional�a.�In 1848, el a luptat cot la cot cu �t�aranul. �T�aranulnu cunoa�ste alt�a lectur�a dec��t evanghelia, nu �stiedec��t de vr�aji, blesteme, supersti�tii.

Preo�tii de la ora�se s��nt intrigan�ti; tot at��t detic�alo�si, ca �si boierii. La fel �si mi-tropoli�tii.

M�an�astirile, la ��nceput erau un fel de �deico-mise ale domeniilor statului (ager publicus) cu sar-cini obligatorii. Deja sub domnii p�am��nteni, ��n��n�telegere cu boierii, ele au uitat clauzele danii-lor. Fanario�tii, ispiti�ti de bog�a�tiile lor, se ames-tec�a cur��nd ��n administra�tia averilor m�an�astire�sti.

27Rumelia sau Rumeli (turc�a Rumeli ("T,ara roma-

nilor" de la termenul Rum: "Grec" [��nainte "Roman"] s,i

El : "T,ar�a, t�ar�am"); greac�a Ρο�UμEńη, Ro�umeli ; bulgar�a

Ðóìåëèÿ, Rumelia) este un nume utilizat ��ncep�and din Se-colul al XV-lea pentru a desemna regiunea din sudul Bal-canilor apart

,in�and Imperiului Otoman. "Rumeli" ��nseamn�a

"t,ara Romanilor", o referire la Imperiul Roman de R�as�arit,

fosta putere dominant�a din regiune ��nainte de expansiuneaotoman�a. �In Secolul al XI-lea s

,i al XII-lea, termenul a fost

folosit ��n mod curent pentru Anatolia ��n timp ce era cucerit�atreptat.

Ei distrug mai ��nt��i titlurile lor originare de propri-etate, le ��nlocuiesc apoi cu propriile lor hrisoave,prin care ��nchin�a pe cele mai bogate din acestem�an�astiri comunit�a�tilor grece�sti de la Sf. Morm��nt,de la Muntele Sinai �si de la Muntele Athos. Deatunci, aceste m�an�astiri sunt obligate s�a trimit�adaruri m�an�astirilor sus-men�tionate. Acestea ob�tin��n cur��nd de la fanario�ti autoriza�tia de a avea ��nm�an�astirile ��nchinate egumeni31 (aba�ti) pentru a-ireprezenta �si a le administra ��n numele lor. Oma-giul a degenerat ��n servitute; egumenii greci au pusm��na pe ��ntreg venitul28. �In cur��nd ei dispun deproprietate.Mo�siile rom�anilor de ba�stin�a s��nt ��nchinate

m�an�astirilor bogate de la Sinai �si Athos, �si aproapeo treime din proprietatea funciar�a din cele dou�a �t�ari��ncape pe m��ini str�aine. Aceste uzurp�ari au duratp��n�a la alungarea fanario�tilor.Atunci Grigore Ghica �si Ioan Sturdza au recla-

mat Por�tii, care a silit, pe c�alug�arii greci s�a restitueceea ce luaser�a.�In 1828, Rusia aduse ��napoi pe c�alug�arii greci

��n Principate, ��i repuse ��n st�ap��nirea m�an�astirilor.Regulamentul consacra acest fapt. Regulamentul ahot�ar��t c�a o redeven�t�a anual�a de 2 000 000 lei (700000 franci) va � alocat�a de m�an�astiri casei �scolilordin Moldova �si �Tara Rom�aneasc�a, dar ��n acela�sitimp 300 000 de lei erau atribui�ti patriarhului de laConstantinopol, ca subven�tie �scolilor grece�sti dinTurcia.Din 59 m�an�astiri ��n �Tara Rom�aneasc�a �si 43 ��n

Moldova, 28 s��nt��nchinate Muntelui Athos. Venitultotal al acestor m�an�astiri se ridic�a la 10 milioanede franci; astfel am��ndou�a Principatele pl�atesc ��n�ecare an m�an�astirilor grece�sti situate ��n afar�a de�tar�a. M�an�astirea de la Muntele Athos �gureaz�aaproximativ cu un sfert.�In afar�a de aceasta, la protestul c�alug�arilor greci,

ambasadorul rus la Constantinopol hot�ar�� c�a, timpde zece ani, c�alug�arii greci nu vor pl�ati nici o darec�atre statul ale c�arui mo�sii le st�ap��ne�au, adic�a p��n�a��n 1843. �In acela�si an, Rusia a propus ca locuitoriide pe mo�siile m�an�astirilor �si c�alug�arii greci ei ��n�si�sis�a �e transforma�ti ��n supu�si ru�si, dependen�ti deconsulatele de la Bucure�sti �si Ia�si. Aceasta��nsemna

28HAVALE�A, havalele, s. f. �Indatorire const�and dinprestarea de zile de clac�a, podvezi etc., pe care o aveaut,�aranii pe vremea cl�acii. Prestat

,ie ��n bani sau ��n natur�a

f�acut�a ��n contul haraciului. � Din tc. havale. Sursa: DEX'98 (1998)


30

c�a 1/5 din teritoriul Principatelor s�a �e supus�ajurisdic�tiei consulare ruse. C�alug�arii au respins pro-punerea. Atunci �tarul i-a l�asat ��n seama du�sm�anieirom�anilor. Bibescu i-a supus la contribu�tii de totfelul: ��mprumuturi for�tate, daruri considerabile laorice prilej, ca recunoa�sterea egumeniei lor etc. �In1847, c�alug�arii au fost sili�ti s�a fac�a apel la Ru-sia. Un �rman dictat de ambasadorul rus, �xacontribu�tia anual�a a m�an�astiri-lor la 20 000 duca�ti(240 000 franci pentru ambele Principate).O parte din ace�sti bani confer�a c�alug�arilor greci

preponderen�t�a ��n Pales-tina. O bun�a parte e re-zervat�a lega�tiei ruse de la Constantinopol care sefolose�ste admirabil de ea ��n intrigile sale.

�Tiganii : robie. �In ambele principate �tiganiiformeaz�a o popula�tie total�a de 300 000 de su-�ete, �ind mai numero�si ��n Moldova dec��t ��n �TaraRom�aneasc�a; ��n Transilvania, Bucovina, BanatulTimi�soarei, ei se ridic�a la 140 000 (��n engleze�stes��nt numi�ti Gypsies; (ei ��n�si�si se numesc romi). �In1848 guvernul provizoriu proclam�a dezrobirea lor.�In 1830, boierii, deja nemul�tumi�ti de a-�si � pier-

dut scutelnicii, ob�tin din partea lui Kissele� consa-crarea dreptului lor de proprietate asupra �tiganilor.�In 1834, colonelul C��mpineanu �si-a eliberat to�ti

robii. Cei mai mult,i, ignoran�ti �si goi, n-au �stiut

ce s�a fac�a cu o libertate care-i l�asa muritori defoame. �Stirbei s-a remarcat ca v��nz�ator de �tigani,mai ��nt��i cu bucata, apoi tot restul bancheruluiOpran pentru 120 000 franci. Opozi�tia na�tional�avoia desp�agubire pentru r�ascump�arare. �Stirbei,geamba�sul neru�sinat, a vrut s�a-�si atribuie meritulunui astfel de proiect de lege. Indignare general�a.�In 1837, Al. Ghica a decretat eliberarea tutu-

ror �tiganilor apar�tin��nd statului. 4 000 de familiiastfel eliberate au fost repartizate pe mo�siile boie-rilor, cu obliga�tia pentru ace�stia de a le da p�am��ntde ar�atur�a �si de a-i trata deopotriv�a cu ceilal�ti�t�arani. �Tiganii au fost impu�si la d�ari c�atre visti-erie. (Printre ei erau c�ald�arari, l�ac�atu�si, pot-covarietc.). Aceste 4 000 de familii aduc statului ast�azi90 000 franci venit anual.La 31 ianuarie 1844, Ioan Sturdza a prezentat

Ob�ste�stii Adun�ari moldovene un proiect de dezro-bire a robilor m�an�astirilor �si clerului.Clasa mijlocie. Evrei �si greci. Comer�tul este ��n

m��inile evreilor �si grecilor. ��n �Tara Rom�aneasc�aevreii expulza�ti au fost ��nlocui�ti cu greci.Prin aceasta nu s-a schimbat dec��t numele

c�am�atarului. Comer�tul era dispre�tuit din cauza co-

merciantului.Boierii ��si arendeaz�a adeseori propriet�a�tile lor

la evrei �si la greci. Ace�stia subaren-deaz�a altora,de acela�si neam cu ei S��nt Middlemann-ii Irlan-dei. Contractele de arend�a se bazeaz�a pe num�arul�t�aranilor lega�ti de mo�sie. �In realitate, �t�aranul earendat. Evreul comod boierilor pentru toate vici-ile lor. Evreii ��mprumut�a �si boierilor; niciodat�a sub12XII. Rezultatul politicii maghiare a fost c�a s��rbii

�si croa�tii au restabilit tronul r�asturnat al Austriei,iar rom��nii din Transilvania au deschis armatelorruse trecerea Carpa�tilor.�In 1848 s-a produs r�ascoala rom��nilor din

Transilvania ��mpotriva ungurilor. Aceast�a r�ascoal�aa fost precedat�a de o lupt�a pa�snic�a.[Elementele diverse ale popula�tiei :] Ungurii s-au

a�sezat ��n sec. al X-lea ��n mun�tii din vecin�atateaMoldovei, la izvoarele Oltului, ocup��nd astfel uncol�t al vechii Dacii. Ei se numesc secui (resturiale o�stirilor lui Attila). Ei au devenit alia�tii ma-ghiarilor veni�ti mai t��rziu din Asia. Cete ma-ghiare conduse de regele Tuhutum au ��nt��lnit ar-mata rom��nilor l��ng�a Gyula, unde au ob�tinut vic-toria. Rom�anii au jurat credin�t�a ungurilor ��ntr-oc��mpie, numit�a de atunci Eskiello, din eshudni, apresta jur�am��nt. Ungurii i-au redus ��n vasalitate �si�si-au ��mp�ar�tit ��ntre d��n�sii p�am��ntul �si cet�a�tile.[C�atre mijlocul] sec. XII, colonii s�ase�sti, agri-

cole �si comerciale, au fost chemate de regele GezaII. Principalele lor centre: Sibiul �si Bra�sovul. Te-ritoriile lor se numeau fundus regius. Organizarealor nu era feudal�a. Sa�sii erau numai supu�si ai re-gelui. Formau corpora�tii libere, cu institu�tii muni-cipale, sub administra�tia c�apeteniilor din na�tiunealor, alese de ei. Aceste colonii s-au dezvoltat puter-nic sub st�ap��nirea austriac�a.Ungurii �ind ��nvin�si de c�atre turci, Soliman se-

par�a Transilvania de Ungaria �si o d�a ca provin-cie tributar�a Isabelei, v�aduv�a lui Ioan Zapolya.Dar ungurii au r�a-mas st�ap��ni, iar rom�anii culti-vatori �si vasali. �In fruntea armatei transilvane sev�ad ��ntotdeauna unguri ca B�athory-e�stii, Bethlenii,R�ak�oczie�stii.�In 1526 ungurii din Ungaria, pentru a se elibera

de turci, se ��nchin�a Austriei.Textul din Regnault este urm�atorul: ½Rom�anii

din Transilvania s-au men�tinut liberi p��n�a ��n se-colul X. Dar c��teva resturi ale solda�tilor lui Attilas-au a�sezat ��n mun�tii din vecin�atatea Moldovei¿ la


31

izvoarele Oltului....� (p. 352).�In 1699, ungurii din Transilvania procedeaz�a la

fel prin tratatul de la Carlowitz. Ungurii consider�ape nedrept Transilvania ca parte integrant�a a Un-gariei.

Dup�a legea ungar�a � p��n�a ��n 1848 � rom�anii��n Transilvania, asimila�ti cu gre-cii, evreii, slavii,armenii, �tiganii, erau considera�ti pe propriul lorp�am��nt, ½na�tiune tolerat�a�. ½Rom�anii s��nt opri�ti s�apoarte haine �si pantaloni de postav, cisme, p�al�ariemai scump�a de un �orin �si c�ama�s�a de p��nz�a �n�a�.Ei erau numi�ti ½plebea vagabond�a�, de�si formau 2/3din popula�tie, ��n timp ce ungurii, sa�sii, secuii, gre-cii, armenii formeaz�a numai cealalt�a treime. Prin-cipiul fundamental al legii maghiare: Nobilitas hun-garica est.�In secolele XII, XIII, XIV, lupte s��ngeroase ��ntre

unguri �si rom�ani. Ace�stia au sprijinit invaziileturce�sti, ceea ce a constituit una din cauzele prin-cipale care a permis turcilor s�a pun�a st�ap��nire peBanatul Timi�soarei. Drept r�asplat�a, turcii au res-tituit rom�anilor drepturile lor. Cu austriecii, jugulmaghiar s-a l�asat din nou greu asupra popula�tieirom�ane�sti. Curtea de la Viena a trebuit uneori s�aintervin�a, cum a fost de exemplu��n timpul r�ascoaleilui Horea... Rom�anii din Transilvania, Banat�si Bucovina numesc Moldo-Valachia �si �tar�a (pa-tria)... Dup�a r�ascoala lui Vladimirescu, un jur-nal special, organ al rom�anilor, a fost ��ntemeiat laBra�sov, cu numele Gazeta de Transilvania ...

C��tiva ani ��nainte de 1848, ungurii ceruser�a gu-vernului, austriac ��nlocuirea limbii latine cu limbamaghiar�a, ca limb�a o�cial�a (1846). ½Nolumus ma-gyarisari /� Deja ��n 1846 o r�ascoal�a ��mpotriva ma-ghiarilor, era pe punctul s�a izbucneasc�a, ca urmarea protestului deputa�tilor croa�ti (singurii admi�siprintre slavi) la Diet�a. Guvernul maghiar n-a acor-dat dec��t o am��nare ... Sz�echenyi...

1835. Ludovic Gaj ac�tioneaz�a ��n ora�sulAgram29. O mi�scare literar�a slav�a se dezvolt�a ��nAustria. Agram devine centrul mi�sc�arii ilirice...Acela�si rol este jucat ��n Transilvania (��n literaturarom�an�a) de profesorul Simion B�arnu�tiu...�In Dieta din 1847 s-a manifestat cel mai inju-

rios dispre�t fa�t�a de slavi �si de rom�ani: a topi toatena�tionalit�a�tile ��n na�tionalitatea maghiar�a. Kossuthdatora acestei politici parte din in�uen�ta sa asupra

29Agram (Croat,ia), numele istoric german-austriac pentru

Zagreb. Zagreb, Croa�tia

Dietei.�Sedin�tele furtunoase din lunile noiembrie �si de-

cembrie 1847 au continuat �si ��n primele zile aleanului 1848. Kossuth propune deschis ca limba ma-ghiar�a s�a �e introdus�a ��n �scolile primare ale slavilor�si rom�anilor, s�a se ��nl�ature orice alt�a limb�a �si chiar�si preo�tii s�a �e sili�ti s�a slujeasc�a ��n ungure�ste. Tira-nia nu mai folosea menajamente. C��nd a izbucnitrevolu�tia din februarie 1848, maghiarii au crezutmomentul sosit de a ��ntemeia pe ruinele celorlaltena�tionalit�a�ti, marea patrie ungar�a, puterni-ca �si vi-guroasa na�tiune maghiar�a.La 13 martie 1848 a izbucnit revolu�tia de la

Viena.La 14 martie 1848, Kossuth propune s�a se tri-

mit�a o deput�a�tie la Viena. Trei sute de magna�ti,��mbr�aca�ti ��n tunica na�tional�a, cu calpacul ��n cap �sicu sabia la �sold, au prezentat lui Ferdinand adresaDietei �si s-au ��ntors la Pesta cu semn�atura regal�a.Articolul al XII-lea al acestei noi constitu�tii de-creta ��ncorporarea Transilvaniei la Ungaria. Pe ba-zele adoptate la Viena, Dieta maghiar�a a elabo-rat constitu�tia: Transilvania e declarat�a �tar�a ma-ghiar�a, limba maghiar�a era singur�a admis�a ��n mu-nicipalit�a�ti �si ��n comitetele districtelor ��ns�arcinatecu alegerea deputa�tilor. Dreptul electoral era bazatpe cens: �si to�ti cei ce au avere s��nt unguri.�In �sedin�ta Dietei din 18 martie 1848, Kossuth30

declar�a c�a Ungaria nu-�si datore�ste existen�ta dec��tnobilimii. Nobilul e maghiarul. Numai nobilimeaare s�a conduc�a na�tiunea.Kossuth era slovac, �u al unui plugar s�arac din

Tjkely; numele s�au ��n limba slovac�a ��nseamn�a cerb;s-a c�as�atorit cu Tereza Meszl�eny, �ica unui mag-nat... Datorit�a acestei protec�tii, a ajuns ��n Diet�a.Alegerea acestui parvenit l-a costat pe Batthy�any100 000 �orini...Art. 18 al Constitu�tiei, paragraful 6, prevede

½patru ani ��nchisoare pentru to�ti aceia care ar��ndr�azni s�a vorbeasc�a ��mpotriva perfectei unit�a�tia na�tiunii maghia-re�. Pe l��ng�a aceasta, provoc�ari

30Lajos Kossuth de Kossuth et Udvard ( AFI :'l 6jo S 'ko S u:t) (n. 19 septembrie 1802, Monok, Ungaria� d. 20 martie 1894, Torino ) a fost un revolut

,ionar ma-

ghiar, guvernator de facto al Ungariei ��n timpul Revolut,iei

de la 1848. Lajos Kossuth s-a n�ascut ��ntr-o familie din micanobilime s�ar�acit�a, lipsit�a de proprietate funciar�a. Mama luiKossuth, Karoline Weber, a fost de etnie german�a s

,i confe-

siune evanghelic�a - luteran�a. P�arint,ii ei erau originari din

Eperjes, azi Pre�sov ��n Slovacia. �Intre 1824- 1832 a practicatavocatura ��n oras

,ul Monok din comitatul Zempl�en.


32

prin foi volante ��mpotriva celorlalte na�tionalit�a�ti.Mi�sc�ari (preg�atitoare) ��n nord, la slovaci �si la ru-

teni ��n sud, la s��rbi, la croa�ti, la sloveni; ��n vest, lagermani. Dar totul n-a fost dec��t amenin�tare; dim-potriv�a art. 7 din Constitu�tie decreta ��ncorporareaTransilvaniei. Au avut loc ��ntruniri ��n toate satele.Mi�scare general�a la �tar�a. Alarm�a ��n Dieta Transil-vaniei, compus�a exclusiv din maghiari. Seniorii ma-ghiari fug la Cluj, sediul guvernului. Ei st�aruieacolo ca Dieta s�a decreteze ��ncorporarea, care sin-gur�a putea ��mpiedica masacrul general al unguri-lor, pl�anuit de rom�ani. Ei ademenesc pe Lem�enyi,episcopul de Blaj s�a ridi-ce vocea sa pastoral�a ��nfavoarea unirii. Dar el n-a fost ascultat.La 25 martie 1848, o proclama�tie manuscris�a

a fost pus�a ��n circula�tie printre rom�anii din Si-biu. (Autorul anonim era Simion B�arnu�tiu). Ease termina prin cuvintele: ½Nu vrem unire cu un-gurii, ��nainte de a avea dreptul s�a trat�am cu eide la na�tiune liber�a la na�tiune liber�a�. ��n aceea�sizi a fost lansat un protest energic al croa�tilor, ��ncare ei refuz�a s�a recunoasc�a guvernul ungar �si nouaconstitu�tie.La 26 martie 1848, o a doua proclama�tie a lui

B�arnu�tiu invit�a poporul s�a se ��ntrunea-sc�a ��ntr-oadunare general�a. Ea fu r�asp��ndit�a de tineri la�tar�a. �In seara aceleia�si zile, tineretul de la Blaj, se��ntrune�ste ��n casa lui Avram lancu. Acolo se hot�ar��s�a se convoace poporul la Blaj pentru 30 aprilie1848 (��ntr-o duminic�a). Actul de convocare, re-dactat de profesorul de la Blaj Aron Pumnu, a fostr�asp��ndit de tineri.Guvernul a depus ��n toate cancelariile ora�selor,

pentru a � semnat, un act de adeziune la unire. S-a recurs la amenin�t�ari, la ademeniri etc., violen�taguvernului ungar n-a fo-losit la nimic; s-au f�acutarest�ari (printre altele a avocatului Mica�s).La 30 aprilie 1848, (Duminica Tomii) poporul

se rev�arsa din toate p�ar�tile la Blaj. Guvernul��nconjurase cu trupe sala adun�arii. Iancu �si Bu-teanu sosesc cu oamenii de la munte, (Iancu eraavocat, �u al unui �t�aran bogat). Ei se ��ndreapt�aspre biseric�a, unde episcopul o�ciaz�a s�arb�atoareana�tional�a. Sosirea lui B�arnu�tiu. Viitoarea zi de��ntrunire a fost �xat�a pentru 15 mai 1848, c��ndtrebuia s�a se ia hot�ar��ri. �In raportul comisaruluiguvernamental maghiar, ��ntrunirea din 30 aprilie afost numit�a: ½��ntrunirea plebei contribuabile�.Sa�sii erau hot�ar��t contra unirii. Solda�tii

maghiari, str�ab�ateau satele pentru a ��mpiedica

adun�arile �t�aranilor; pe str�azile ora�selor cei ce vor-beau de adunarea de la 15 mai erau aresta�ti,biciui�ti.Profesorii B�arnu�tiu, Bari�tiu, Cipariu s

,i Laurian

preg�ateau programul adun�arii. Gaze-tele rom�ane�sti(Organul lumin�arii la Blaj, Gazeta de Transilvaniala Bra�sov, sub direc�tia lui Bari�tiu) luar�a drept de-viz�a: ½Nu vrem unirea cu Ungaria�. Pe de alt�aparte, presa guvernamental�a cople�sea cu invectivepartidul na�tional (�ec�areli despre comunism etc.).�Incep��nd din 12 mai 1848, locuitorii mai multor

sate ��si fac apari�tia la Blaj.La 14 mai, avu loc adunarea ��n aceea�si sal�a, ca

la 30 aprilie. �Tinur�a discursuri: Iancu, B�arnu�tiu,Laurian, Bari�tiu. Se ceru eliberarea lui Mica�s.15 mai 1848. Adunarea fu preg�atit�a ��n bise-

ric�a; comisarii maghiari s��nt prezen�ti ��n costum ma-ghiar de mare �tinut�a; ei citesc ��n limba maghiar�ainstruc�tiunile pe care episcopul �Saguna le traduce��n rom�ane�ste.

Adunarea s-a �tinut ��n c��mpia din fa�ta por�tilorora�sului. Drapelele poart�a inscrip�tia: Virtus ro-mana rediviva (V.R.R.), culorile erau: ro�su, alb,albastru. Deasupra stindardului f��lf��ia o panglic�anegru-galben (reprezent��nd culorile Austriei), (pen-tru a se pune sub scutul ��mp�a-ratului ��mpotrivamaghiarilor). Se a�au 50 000 de oameni. �T�araniierau cu preo�tii lor. Doi episcopi au fost ale�si capre�sedin�ti; vice-pre�sedin�ti: B�arnu�tiu �si Bari�tiu.B�arnu�tiu la tribun�a. Propuneri. Adunarea

se declar�a adunare general�a na�tiona-l�a a na�tiuniirom�ane din Transilvania; ea declar�a credin�t�a Aus-triei; �si proclam�a na�tiunea rom�an�a na�tiune in-dependent�a �si parte integrant�a a Transilvaniei,cu drepturile pe care le confer�a egalitatea �si li-bertatea; jur�am��nt na�tional, aclama�tie general�a.�T�aranii aveau s�a pl�ateasc�a provizoriu proprietari-lor toate redeven�tele p��n�a ce iob�agia avea s�a �edes�in�tat�a. Fiecare na�tionalitate avea s�a �e repre-zentat�a propor�tional ��n Dieta Transilvaniei. Aboli-rea privile-giilor etc. Institu�tia jura�tilor etc. Peti�tia(con�tin��nd 16 articole), redactat�a de Laurian, fuprimit�a cu unanimitate. Dou�a deput�a�tii au fostalese: una pentru a prezenta peti�tia ��mp�aratului,iar alta pentru a o comunica Dietei. Un comitetpermanent de 12 membri a fost desemnat pen-truSibiu.La 17 mai, s-a desf�a�surat o a treia �si ultima adu-

nare, unde, ��n prezen�ta comisarilor guvernului (careau l�audat �tinuta avut�a ��n Adunare), au fost adop-


33

tate procesele verbale etc.La 29 mai 1848, Dieta magna�tilor Transilvaniei

a votat ��ncorporarea la Ungaria. Deput�a�tia trimis�ade la Blaj a��a la Pesta c�a cine nu recunoa�ste unireava � declarat rebel.XIII. Mihai Sturdza, numit domn al Moldovei, ��n

1834, de Kissele�, s-a remarcat printr-o crunt�a ex-ploatare �scal�a �si delapid�ari f�ar�a ru�sine. Chiar �siR�uckmann a trebuit s�a intervin�a, la cererea boie-rilor, la Petersburg �si s�a-l sileasc�a s�a restituie vis-tieriei statului 500 000 franci. Averea sa personal�aatinge ast�azi 40 de milioane.15 martie 1848. Dou�a mii de boieri (de frica

�t�aranilor) se adun�a la Ia�si, la Hotel Regensburg.Pruncu, �seful poli�tiei �si �Stef�anic�a Catargi asist�a. Sesemneaz�a o adres�a c�atre domn con�tin��nd o schi�t�a deconstitu�tie �si cer��nd unele schimb�ari ne��nsemnatela redeven�tele �t�ara-nilor. Sturdza a r�aspuns bi-nevoitor. Printre boieri, elemente tinere pl�anuiaur�asturnarea unui domn aservit cu totul Rusiei. Eis-au pus ��n leg�atur�a cu rom�anii din Bucovina. As-pirau la res-taurarea vechii Dacii etc. Agen�tii ru�si��n mijlocul lor ��i instigau. Ei se ��ntruneau ��n casalui Mavrocordat.La 28 martie 1848, Sturdza trimise acolo pe cei

doi �i ai s�ai, pentru a-i avertiza s�a evite violen�teleetc. �si s�a vin�a s�a discute cu el. To�ti (erau ��n total20) se duc la domn, dar ��n curte s��nt lega�ti fedele�sde solda�ti �si t��r��ti ��n ��nchisoare. Emo�tie ��n ora�s.Victimele apar�tineau primelor familii. �In aceea�sinoapte Sturdza a ��nconjurat cu solda�ti �si a ocupatcasele principalilor patrio�ti. Majoritatea au fostimediat ��nchi�si, unii ��mpu�sca�ti pe loc.La 29 martie �si ��n zilele urm�atoare, continu�a

arest�arile, exilurile, deport�arile. Teroarea domnea.[Tem��ndu-se de r�azbunare, Sturdza] se retrase laParis, la intrarea ru�silor ��n Ia�si, ��n 1848. Ast�azise g�ase�ste la Baden-Baden, unde s-a retras la��nceputul r�azboiului cu Rusia.

A doua zi dup�a execu�tii apare la Ia�si generalulDuhamel, comisar rus; vorbe�ste ca st�ap��n��mpotrivaspiritului revolu�tionar �si amenin�t�a ��n acela�si timpcu o anchet�a asupra acte-lor ilegale care provoac�arevolta moldovenilor. Deoarece ac�tiunea rapid�a alui Sturdza pre-mersese interven�tiei ru�silor, Duha-mel pleac�a la Bucure�sti (din toate privin�tele maiimportant).La Bucure�sti, partidul na�tional era pentru Tur-

cia; el nu cere dec��t s�a se uneasc�a cu ea ��mpotrivaRusiei. �Se�i partidului na�tional erau: cei patru

fra�ti Go-le�sti (veche familie boiereasc�a). Tat�al lor,Constantin Golescu, fusese p�arta�s la r�ascoala luiVladimirescu. V�arul lor era Ale-xandru Golescu.To�ti au l�asat rolul ��nt��i mai v��rstnicului lor NicolaeGolescu. Christian Tell �si Gheorghe Magheru eraudoi �se� militari; (Tell era maior al mili�tiei; Magheruera din Oltenia, du�sman al turcilor, fapt pentrucare, ��n 1828, a luptat sub drapelul rus, ca �sef al ce-tei sale de panduri. De la 1830 e judec�ator de pace,pre�sedinte al tribunalului, numit��n 1848 de Bibescuispravnic al jude�tului Romana�ti). Heliade, (redac-tor al Curierului rom�anesc). Printre preo�tii de�tar�a: Ioan �Sapc�a, preot la Celei, jude�tul Romana�ti(��n 1848, exilat la Muntele Athos). Prin�tul IoanGhica. Printre tinerii rom�ani, crescu�ti la Paris,martori ai revolu�tiei franceze: Dimitrie �si IoanBr�atianu, Rosetti. To�ti s��nt de acord: suzeranitateotoman�a ��n opozi�tie cu protectoratul rus.C�and s-a a�at la Bucure�sti de ��ncercarea neiz-

butit�a din Moldova, Bibescu a trimis pe Villara laDuhamel. Eliade �si Magheru, pro�stii, sperau � dinspirit de legalitate � s�a conving�a pe Bibescu s�a sepun�a ��n fruntea mi�sc�arii. Promisiunile lui Duhamel��i redaser�a lui Bibescu toat�a arogan�ta. Pu�tin dup�aaceea, Duhamel sose�ste la Bucure�sti. [Nemul�tumitde duplicitatea lui Bibescu,] Duhamel a ��ns�arcinatpe Mavros s�a pun�a la cale o conspira�tie ��mpotrivalui Bibescu. La agen�tii ru�si ai lui Mavros s-aual�aturat c��tiva vechi eteri�sti de la Br�aila, care reu-�sesc s�a atrag�a pe unii tineri. Duhamel ceru supri-marea Curierului rom�anesc al lui Heliade. Bibescuse execut�a.Comisarul turc Talaat E�endi sose�ste la Bu-

cure�sti. Odobescu comandantul armatei rom�ane,devotat Rusiei avea sub ordinele sale, ca �sef al gar-nizoanei din Bucure�sti, pe Solo-mon, curtizan alru�silor ��n 1828. La Izlaz, mic port la Dun�are, com-pania era sub c�apitanul Ple�soianu, Tell comanda laGiurgiu, etc. etc.6 iunie 1848, Heliade �si �Stefan Golescu pleac�a

��mpreun�a din Bucure�sti.La 7 iunie 1848, ei ajung la Izlaz. Un soldat

a fost trimis la Bucure�sti, cu �stirea c�a la 9 iunie1848 mi�scarea va izbucni la Izlaz. �In adev�ar, ��nziua aceea avu loc melodrama la Izlaz.Proiectul de constitu�tie cuprindea 22 articole.

Partea care nu era ½francez�a� ��n aceast�a constitu�tieproclama izgonirea egumenilor greci, restituiream�an�astirilor ��n favoarea clerului na�tional, drep-tul de proprietate asigurat �t�aranilor, des�in�tarea


34

tuturor redeven�telor cu desp�a-gubire, abolirea ro-biei �tiganilor, de asemenea cu desp�agubire pentrust�ap��nii lor; recunoa�s-terea suzeranit�a�tii turce�sti,suprimarea Regulamentului organic. Capul statu-lui avea s�a se cheme tot domn, ales pe cinci ani,eligibil ��n toate clasele. Semnatarii proclama�tieierau: popa �Sapc�a, Heliade, Tell, �Stefan Golescu,Ple�soianu.Insurec�tia s-a ��ntins ��n Oltenia, Craiova etc.11 iunie. Scen�a ��n Bucure�sti. Bibescu semneaz�a

constitu�tia. I se impune un nou gu-vern. Din elface parte Odobescu, ministru de r�azboi! Dar Ma-gheru la �nan�te. Aceste numiri provoac�a protesteleguvernului provizoriu de la Craiova.14 iunie 1848. Bibescu��si d�a demisia �si se retrage

��n Transilvania. Duhamel �si Kotze-bue se retrag deasemenea din Bucure�sti, �si r�am��n la Foc�sani. �Inguvernul provizoriu, remaniat, Odobescu r�am��ne laministerul de r�azboi. Pro�stii de la Craiova��si conce-diaz�a trupele �si so-sesc f�ar�a arme la Bucure�sti (numai r�am�an cu ei dec��t (sau, mai exact, vin ��ncet��n urma lor) cele dou�a companii ale lui Ple�soianu�si Zalic, corpul de cavalerie al lui Racot�a �si c��tevasute de voluntari).La 16 iunie, membrii guvernului provizoriu

pleac�a singuri la Bucure�sti, ��n bluze, cu trei tr�asuri�si ajung seara la Bucure�sti. Clubul proprietarilor(boieri).La 18 iunie, clubul proprietarilor trimite o de-

put�a�tie (contrarevolu�tionar�a) la guvernul provizo-riu.La 19 iunie, statul major �si o��terii garnizoanei

s��nt prezenta�ti guvernului provizoriu de c�atre Odo-bescu. La strig�atul ½vin proprietarii�, Odobescuaresteaz�a guvernul provizoriu. Solomon apare la��nceputul tumultului urmat de do-u�a companii etc.�In aceea�si zi, poporul elibereaz�a guvernul; Odo-

bescu este arestat; Solomon ordon�a s�a se trag�a ��nmul�time etc. etc., se retrage cu trupele sale ��n ca-zarm�a. Poporul ridic�a baricade ��n jurul palatuluipentru a ��mpiedica evadarea lui Odobescu; pe dealt�a parte, el asediaz�a cazar-ma �si amenin�ta s�a-idea foc.Solomon, la propunerea mitropolitului, pred�a ar-

tileria sa, poporul fraternizeaz�a cu solda�tii.15 zile au trecut: guvernul provizoriu nu face

nimic, nehot�ar��re, �sov�aieli.28 iunie: Rosetti vine ��n fug�a la sediul guvernu-

lui, aduc��nd �stirea c�a ru�sii ar � la Foc�sani. (Vesteaera fals�a). La aceasta guvernul provizoriu a decis

s�a se retrag�a la T��rgovi�ste.28-29 iunie, Heliade arde s�a fug�a singur �si nu

��mprun�a cu ceilal�ti.La 29 iunie, boierii, din nou arogan�ti, formeaz�a

��mpreun�a cu mitropolitul Neo�t, o caimacamie(acest mitropolit ��n ajun fusese pre�sedintele guver-nului provizoriu). Odobescu �si Solomon, pu�si ��nlibertate, reluar�a, unul comanda armatei, cel�alalta garnizoanei. Reac�tiune insolent�a, de o cruzimela�s�a.30 iunie, Martinescu cheam�a poporul la Bu-

cure�sti, la lupt�a. Caimacamia dispare la su�ul po-porului. Un guvern provizoriu se formeaz�a, compusdin mitropolit, C��mpineanu, Cre�tulescu, Mincu �si I.Br�atianu.2 iulie, Heliade �si Filipeseu se��ntorc la Bucure�sti;

Magheru �si colegii s�ai sosesc la 5 iulie,XIV. Ru�sii erau deja la malul Prutului. Oca-

zie faimoas�a pentru Turcia. � Dou�a luni trecuser�a��ntr-o serbare general�a. Discu�tii asupra reformelor,dar chestiunea propriet�a�tii este tratat�a atunci c��ndcontrarevolu�tia era pe punctul de a triumfa.

�Sov�aielile Por�tii, indiferen�ta cabinetelor occiden-tale, ��ncrederea neghioab�a ��n Fran�ta republican�a.Boierii iar insolen�ti, mai ales prin declara�tiile lorasupra propriet�a�tii etc.Comisia propriet�a�tii era compus�a din 18 boieri

�si 18 �t�arani. Guvernul a ��ndr�aznit s�a fac�a primulpas de partea acestora din urm�a. Boierii, ��n loc s�afac�a sacri�cii, nu c�autau, sub pretexte false, dec��ts�a ob�tin�a noi avantaje.La 19 aug. comisia mixt�a a fost dizolvat�a.Dup�a ��ncerc�arile neizbutite din 19 �si 29 iunie,

Rusia a exploatat la Constantinopol credo-litatea �siignoran�ta turcilor, ar�at��nd c�a mi�scarea rom�aneasc�anu ar � o r�ascoal�a anarhic�a ��n-dreptat�a contra au-torit�a�tii sultanului etc. etc.Turcia era convins�a de contrariu. Ambasa-

dorul rus amenin�t�a: dac�a Turcia nu inter-vine,va interveni Rusia. Omer pa�sa prime�ste ordi-nul s�a ��nainteze, ��n fruntea a 20 000 oa-meni, �sicu comisarul Divanului, Suleiman Pa�sa, spre �TaraRom��neasc�a.La 31 iulie, guvernul provizor a��a c�a armata tur-

ceasc�a a trecut de la Rusciuc �si �si-a a�sezat tab�arala Giurgiu. �In aceea�si zi ap�area un manifest al�tarului Nicolae, care prezenta ½revolu�tia rom�an�a,opera unei minorit�a�ti turbulente, ale c�arei idei deguvern�am��nt nu erau dec��t un plagiat ��mprumutatde la propaganda democratic�a �si socialist�a a Euro-


35

pei�. Turcia n-avea niciun drept s�a intre cu m��na��narmat�a pe teritoriul Principatelor.

Scrisoarea o�cial�a a lui Suleiman Pa�sa, adus�ala Bucure�sti de secretarul s�au, comuni-cat�a boieri-lor �si notabililor convoca�ti ��n adunare public�a, eraun manifest contra revolu�tiei, plin de insulte �si deamenin�t�ari. (Scrisoarea fusese dictat�a de ambasadarus�a la Constanti-nopol.) Ea poruncea rom�anilors�a dizolve guvernul provizoriu �si s�a numeasc�a olocotenen�t�a sau caimacamie.` La 25 iulie, guvernul provizoriu��si depune man-

datul �si ��ndeamn�a poporul s�a numeas-c�a o caimaca-mie. Au fost ale�si Heliade, Nicolae Golescu �si Tell.Suleiman, printr-o not�a o�-cial�a, anun�t�a corpul di-plomatic din Bucure�sti c�a, ��n numele sultanului, re-cunoa�ste locotenen�ta �si-l invit�a s�a intre ��n rela�tii cuea. Suleiman Pa�sa ��n fond a ghicit g��ndul ru�silor�si se arat�a dispus s�a sprijine mi�scarea na�tional�a.O comisie fu numit�a pentru a prezenta proiectulde constitu�tie la Constantinopol. �In drumul eispre Turcia, Suleiman o prime�ste �si o osp�ateaz�a ��ntab�ara sa de la Giurgiu.Cel mai perfect acord domnea ��ntre guvernul

rom�an �si trimi�sii Por�tii. Suleiman petre-cu treizile la Bucure�sti, unde primi omagiile popula�tieietc. Intrigile �si amenin�t�arile Rusiei reincep la Con-stantinopol. Jurnalul Pruncul[Rom�an] redactat deRosetti insult�a Rusia. De aici amenin�t�arile Rusieic�atre Poart�a. Turcia fu p�ar�asit�a de Fran�ta �si de An-glia. Deput�a�tia rom�an�a care se dusese la Constanti-nopol pentru a ob�tine con�rmarea constitu�tiei, n-afost primit�a de Divan. Suleiman Pa�sa fu ��nlocuit cuFuad-E�endi �si acesta primi ordinul s�a nu ac�tionezedec��t sub direc�tia lui Duhamel.Dezordini ��n s��nul guvernului rom�an, mai ales

dup�a numirea lui Rosetti la direc�tia minis-teruluide interne �si a lui I. Br�atianu, la ministerul poli�tiei,��n locul lui Mo�soiu (v�ar al lui Heli-ade).

La 6 septembrie, 20 indivizi se prezint�a celor treilocotenen�ti cer��nd originalul Regu-lamentului or-ganic �si Arhondologia (cartea de aur ��n care s��nt��nscrise numele boierilor) ca s�a le ard�a ��n public.Strig�ate puternice ��n strad�a.I. Br�atianu ��n fruntea celor mai zgomotoase gru-

puri.Mul�timea p�atrunde ��n interiorul palatului,

for�teaz�a u�sile secretariatului statului, ridic�a cele 12volume in-folio ale Arhondologiei, dar Regulamen-tul nu era acolo. Fusese depus la un francez, La-grange, ��ns�arcinat de guvern s�a fac�a dou�a copii. Ei

ridic�a Regulamentul de la acesta pentru un auto-daf�e public. Apoi ei d�ar��m�a un monument ridicatpe colina mitropoliei, sub auspiciile lui Kisse-le�,��n amintirea Regulamentului organic.

Duhamel prime�ste o scrisoare ��n tab�ara tur-ceasc�a. Fuad ordon�a lui Omer s�a porneasc�a contraBucure�stilor (Omer Pas

,a, alt�a dat�a Ioan Lattas,

era de origine croat�a).Magheru se a�a ��n fruntea unei armate regulate

de 1 500 oameni �si 2 000 panduri ��n Oltenia, ��ntr-unloc numit Tab�ara lui Traian.Locotenen�ta a trimis lin ministru s�a complimen-

teze pe Fuad. N-a fost primit. Tab�ara turceasc�a�ind la dou�a leghe de capital�a, o nou�a deput�a�tie(compus�a dintr-o mul�time de cet�a�teni �si mitropo-litul) s-a prezentat f�ar�a a � mai bine primit�a; ar-mata turc�a a luat pozi�tie la apus de ora�s, pe o co-lin�a situat�a la nord de m�an�astirea Cotroceni. �Inmijlocul taberei se g�asea cortul lui Duhamel.La 24 septembrie, Fuad aduce la cuno�stin�ta mi-

tropolitului c�a va primi ��n ta-b�ara sa o deput�a�tiede boieri �si de notabili ai ora�sului.La 25 septembrie, sose�ste delega�tia, compus�a din

peste 200 de persoane. Fuad cite�ste un manifest, ��ncare revolu�tia e declarat�a ½inspirat�a de comunism�.Comisarul pronun�t�a apoi dizolvarea locotenen�tei �sinumirea unui singur caimacam (Constantin Canta-cuzino). Acesta, prevenit, era prezent ��n mijloculdeput�a�tiei. Fuad strig�a: ½Oamenii credincio�si Re-gulamentului s�a m�a urmeze�. Cantacuzino �si 40de ciocoi ��l urmeaz�a. Ceilal�ti au fost aresta�ti etc.Noaptea au fost ��nchi�si ��n m�an�astirea Cotroceni.�Intre timp, noul caimacam �si boierii reac�tionari

se ��ntorc la Bucure�sti, escorta�ti de batalioaneleturce�sti. Brutalitate turceasc�a. ½Heliade se re-trage�.25 sept Brutal�a cruzime a turcilor, infamiile tur-

cilor. (Duhamel se g�asea ��n dosul masacrelor de lacazarm�a).�In noaptea de 25�26 sept., jaful s-a ��ntins �si ��n

biserici; ��n ziua urm�atoare excesele continuar�a etc.Dup�a dou�a zile de ho�tii �si de omoruri, consuliistr�aini se prezentar�a lui Fuad �si Omer pa�sa, pentrua-i ��ntreba care era rostul acestor saturnale. Omerse ar�at�a tot at��t de indignat ca �si el. Fuad ��si recu-noa�ste neputin�ta. Prin excesele lor, turcii au justi-�cat interven�tia ru�silor. Duhamel scrie generaluluiL�uders care se a�a cu tab�ara la grani�t�a.La 29 sept. 48, ru�sii intrar�a��n �Tara Rom�aneasc�a,

ca ½liberatori�. Magheru, retras ��n Tab�ara lui Tra-


36

ian, refuz�a s�a recunoasc�a pe noul caimacam �si��nrolanumero�si solda�ti.26 sept. Dou�a proclama�tii publicate de el la 26

septembrie chemau g�arzile na�tionale �si doroban�tiila arme.O scrisoare din 26 sept., semnat�a de caimacam

�si de Omer Pa�sa, ��i ordon�a s�a-�si licen�tieze armata.Magheru a��a ��n acela�si timp despre masacrele dela cazarm�a.�In scrisoarea sa c�atre Fuad E�endi, datat�a din 30

septembrie, ��l ��ndemna s�a ia contra Rusiei o atitu-dine demn�a de o mare putere. Preciz��nd��ntre altelec�a: ½instigatorii acestor masacre s��nt ru�sii etc.�,enumer�a resursele pe care le poate oferi alian�tarom�anilor. Proiectele lui Ma-gheru ofereau o ocaziefavorabil�a pentru turci. Dar Fuad nu era dec��t unsimplu instrument al lui Duhamel.Pentru 9 oct. 1848, Magheru comandase o re-

vist�a; 30 000 solda�ti, panduri, doroban�ti �si �t�arani.S-au luat toate m�asurile pentru a merge ��mpotrivaru�silor. Atunci s-a prezentat ��n tab�ar�a secretarulconsulului englez la Bucure�sti, aduc��nd o scrisoarede la agentul britanic Colquhoun pentru Magheru;��l ��ndemn�a s�a renun�te la lupt�a �si s�a se men�tin�a peterenul legal, date �ind garan�tiile Turciei �si ale ce-lorlalte state europene.La 10 oct. Magheru cedeaz�a, dar protest��nd

��mpotriva invaziei ruse; ��i vine greu s�a-�si licen�tiezearmata. Magheru se retrage la Sibiu, cu vreodou�azeci de o��teri.�In tab�ara de la Izlaz, poporul de �t�arani inaugu-

reaz�a revolu�tia; la Bucure�sti o salveaz�a; ��n Tab�aralui Traian numai el nu-�si pierde n�adejdea.XV. M�agarul de Fuad protesteaz�a ��n numele sul-

tanului de ��ndat�a ce ru�sii au intrat.La 11 oct. 1848, ru�sii ��si a�seaz�a tab�ara la por�tile

Bucure�stilor, ��n c��mpia de la Colen-tina. Cu toateacestea, bunele raporturi ale lui Fuad cu Duhamelcontinu�a. �In timp ce �t�aranii erau crunt biciui�ti,��nalta societate d�adea la Bucure�sti ba-luri liberato-rilor. Prostitu�tia boieroai-celor cu ru�sii �si cu turcii.Dieta Transilvaniei, care votase ��ncorporarea

avea 300 deputa�ti, dintre care 26 sa�si �si 3 rom�ani,to�ti ceilal�ti, maghiari, ��ndat�a guvernul ridic�a pe��ntregul teritoriu sp��nzur�atori �si �tepe cu drapelemaghiare �si cu inscrip�tia: unire sau moarte. Cioc-niri s��ngeroase la sate ��ntre popula�tia celor dou�arase.O diet�a general�a convocat�a la Pesta. Croa�tii �si

rom�anii din Transilvania refuz�a s�a ia parte la ea.

Rom�anii din comitatele Banatului Timi�soarei iauparte, num�ar��nd 15�16 voturi �si av��nd ca �sef pedeputatul Murgu. Ace�stia se constituir�a cur��nd ��nopozi�tie ��n s��nul Dietei maghiare.B�arnu�tiu �si Laurian fur�a ��nchi�si; o nou�a adunare

fu convocat�a la Orlat, l��ng�a Sibiu. Primul regimentrom�anesc, care ��si avea aici garnizoana, f�acu cauz�acomun�a cu poporul. Adunarea de la Orlat protest�a��mpotriva unirii; declar�a c�a nu recunoa�ste guvernulKossuth �si c�a se va adresa direct cabinetului de laViena.60 000 de oameni, ��narma�ti cu suli�te, securi,

coase se adun�a pe C��mpia libert�a�tii l��ng�a Blaj. Sedecise s�a se uneasc�a cu Austria �si se proclam�a��narmarea general�a a tuturor rom�a-nilor. Cauzana�tional�a c��stig�a teren. Al doilea regiment rom�andin Transilvania se al�atur�a �si el etc. etc. Acestaavea ca comandant pe colonelul Urban... Deputa�tiisa�si �si rom�ani, care protestaser�a la Dieta din Pesta,au trebuit s�a fug�a la Sibiu. Acolo, ��ntr-o adunaremixt�a, sa�sii �si rom�anii ��ncheiar�a o alian�t�a��mpotrivamaghiarilor.Ludovic Gaj ob�tine numirea lui Jella�ci�c77 ca ban

al Croa�tiei.v. La 28 mai izbucnise o nou�a insurec�tie la

Viena.La 11 sept. Jella�ci�c p�atrunde pe teritoriul Unga-

riei.R�azboiul din Transilvania nu fu ��n cur��nd dec��t

un �sir de atrocit�a�ti reciproce. Generalul austriacPuchner, ��nt�arit cu titlul de guvernator general alTransilvaniei, fu cur��nd st�ap��n pe toate regiunile dec��mpie. Iancu se retran�s�a ��n mun�ti. Acest �tinutal minelor (centre: Zlatna, Turda, Abrud) devenicentrul adev�aratului r�azboi na�tional.La sf��r�situl lui decembrie 1848, Bem��n Transilva-

nia ��l bate pe Puchner pretutindeni. La 21 ianuarieasediaz�a Bra�sovul. Rom�anii �si sa�sii trimit deputa�tila L�uders pentru a cere interven�tia rus�a.La 1 februarie 1849, 10 000 ru�si trecur�a de�leu-

rile Carpa�tilor, sub ordinele generalului Engelhardt�si ale comandantului Skariatin. Dup�a 15 zile au tre-buit s�a se retrag�a (�si Austria a dezavuat pe Puch-ner, �indc�a a permis demersul pentru interven�tiarus�a). Iancu se men�tine ��n mun�tii de la Abrud...�Il bate pe Hatvany... Drago�s (�si el rom�an) e tri-mis cu propuneri de la Pesta s�a negocieze. �In timpce conferin�tele erau considerate ca o curs�a, Iancu,Buteanu, Dobra s��nt surprin�si de c�atre maiorul Ha-tvany; primul reu�si s�a scape; Dobra fu masacrat


37

pe, loc. Buteanu ��n ziua urm�atoare fu sp��nzurat.Tr�adare la�s�a. � �In c��teva zile 3 000 oameni se adu-nar�a ��n jurul lui Iancu. �Il atac�a din nou pe Hatvany�si-l bat zdrav�an.

Armata lui Iancu se ridic�a la 6000 oameni. Car-tierul maghiar din Abrud fu supus masacrului �siincendiului. �In zadar Bem l-a avertizat pe Kos-suth. Ungurii, furio�si pe Bem. Ei s-au ��nc�ap�a�t��nat,de�si tot atunci primeau propuneri de alian�t�a dinpartea �T�arii Bom�ane�sti, prin Nicolae B�alcescu, tri-mis la Kossuth din partea emigra�tiei rom�ane. �Inzadar a scris �si Magheru lui Kossuth (scrisoarea edatat�a din Baden31, 29 martie 1849); (��l preveneacu privire la interven�tia rus�a; ��i propune o unire��ntre poporul maghiar �si rom�an, ½care ar consti-tui o barier�a de netrecut pentru slavii de nord�;el voia s�a formeze o legiune rom�an�a care s�a luptepentru unguri). Transilvania ��ntreag�a ar � ap�arattrecerea Carpa�tilor �si interven�tia rus�a ar � devenitimpo-sibil�a pe aceast�a grani�t�a. Generalul L�uders am�arturisit el ��nsu�si mai t��rziu unui di-plomat fran-cez la Bucure�sti, c�a f�ar�a rom�anii din Transilvania,comanda�ti de Iancu, ru�sii n-ar � fost ��n stare s�a sem�asoare cu Bem. Kossuth respinse cu dispre�t pro-punerile rom�anilor. Iancu b�atu zdrav�an pe unguri.A�sa fur�a paralizate victoriile lui Bem. Austria n-ar�aspl�atit cu nimic pe rom�ani.

XVI. La 17 iunie 1849, Paskevici trecu Carpa�tiidinspre Gali�tia. �In primele zile ale lui iulie: ge-neralul Gortenhjelm p�atrunse ��n Transilvania prinBucovina, L�uders prin �Tara Bom�aneasc�a. 20 000de oameni din trupele lui Bem ah fost imobilizatede rom�ani. Maghiarii au f�acut din cauza lor cauzaunei caste.

La 1 iunie 1849, fu semnat�a conven�tia de la BaltaLiman. Principalele articole: anularea drepturi-lor electorale, numirea domnilor de c�atre cele dou�acur�ti, suprimarea Ob�ste�stii Adun�ari, ��nlocuit�a ��nfunc�tiile deliberative de un Divan ad boc, numi-rea arbitrar�a a unor co-misii de boieri pentru re-vizuirea Regulamentului. Na�tiunea era l�asat�a lacheremul domnului �si domnul la bunul plac al St.Petersburgului. Poarta a trebuit s�a numeasc�a ��nMoldova pe Grigore Ghica, candidatul lui Re�sid;�Stirbei fu desemnat pentru �Tara Rom�aneasc�ade c�atre generalul Grabbe. Acela�si �Stirbei fu-sese redactorul Regulamentului organic, spoliatorul

31Baden este un ora s,s,i o sta t

,iune��n Austria Inferioar�a

, 26 km sud de Viena .

mo�snenilor, v��nz�atorul de �tigani ... delapidator ��ninterior, servil ��n afar�a. C��rmuirea lui nu fu dec��tun necurmat tra�c de func�tiuni. A ales pentru celemai bune posturi pe cele mai com-promise canaliiale regimului lui Bibescu � oameni din Fanar, agen�tiai Rusiei, corifei ai boierimii, judec�atori venali, is-pravnici j�acm�anitori etc. ��n Moldova, excesele erauacelea�si, dar slabul �si indolentul domn nu li s-a aso-ciat. �Stirbei �si-a ��mbog�a�tit ��nt��i de toate familia.Ginerele lui, Plagino (prin sentin�ta suprem�a a Di-vanului lui �Stirbei) a r�apit proprietatea a 70 familiide mo�sneni care se ��nvecinau cu mo�siile lui.Acesta era regimul la care erau supuse Principa-

tele, c��nd la 1 iulie 1853, ru�sii au trecut Prutul.Rusia a poruncit domnilor s�a-i verse tributul desti-nat sultanului. Ghica nu s-a supus �si s-a retras laViena. �Stirbei n-a a�steptat ca ru�sii s�a soseasc�a ��n�Tara Rom�aneasc�a �si a trimis o��teri ��n Moldova s�aasigure pe Gorciakov de devotamentul s�au. La 25iulie, consulul general al Angliei i-a remis invita�tiaformal�a a Por�tii s�a p�ar�aseasc�a imediat �si provizoriuPrincipatul. El a refuzat s�a se supun�a. La 8 au-gust, cum nu s-a supus nici injonc�tiunilor lui Pou-jade, consulul general francez la Bucure�sti, acesta acobor��t pavilionul �si a p�ar�asit Bucure�stii. Speriat,�Stirbei s-a refugiat la Viena.�In septembrie 1853 � cum toate puterile care

se preg�ateau de r�azboi c�autau��n�abu�sirea Revolu�tieide la 1848 din Moldova �si Valahia.La 19 aprilie 1849, stil vechi (1 mai 1849,

stil nou), are loc semnarea conven�tiei ruso-turcede la Balta-Liman32, nu departe de Istanbul,care cons�n�te�ste pe plan diplomatic interna�tionalalian�ta Austriei � un memoriu secret, semnat defo�stii domni �Stirbei, Bibescu, Sturdza �si GrigoreGhica, a fost prezentat cabinetului de la Viena.Semnatarii, d��ndu-se ca reprezentan�ti ai celor dou�aPrincipate �si promi�t��nd concursul celor mai deseam�a boieri, se angajau s�a pun�a Moldo-Valahiasub suzeranitatea Austriei, ��n caz c�a Rusia ar ��nvins�a. Austria a acceptat aceast�a concesiune �si atrimis pe maiorul Thom la Bucure�sti �si Ia�si pentru aculege adeziunile boierilor �si a face propagand�a ��nfavoarea guvernului austriac. Misiunea lui Thomse ��ndeplinea ��n mijlocul ocupa�tiei ruse. Era deci el��nsu�si agent rus.

32Balta-Liman n. cartier ��n Cons tantinopole unde se��nchei�a , ��ntre Rusia s

,i Turcia , Conven t

,iunea de la 1849,

c are regul�a dreptul lor de interven t,iune ��n Principatele

Rom�ane. Sursa: S,�aine anu, ed. VI (1929)


38

�In martie 1854, a fost ��ncheiat�a alian�ta��ntre Tur-cia, Fran�ta �si Anglia.

Poarta, sigur�a acum de un sprijin, voia s�a in-tre ��n ac�tiune, preced��nd intrarea armatelor sale deun apel c�atre|rom�ani. Firmanul era gata; autono-mia Principatelor, dreptu-rile �si privilegiile lor erauconsacrate ��n mod solemn; se ��ncuraja o insurec�tiena�tional�a, c��nd pe nea�steptate, Austria renun�t��ndla t�acerea sa, se declar�a dispus�a s�a intre ��n alian�taputerilor occidentale, cu condi�tia s�a i se cedezeMoldo-Valahia drept compensa�tie pentru sacri�ci-ile pe care le va face cauzei comune. Stratfordde Redcli�e fu imediat de acord. Rom�anii, alec�aror drepturi au fost de at��tea ori recunoscute, nuputeau � a�sa de simplu sacri�ca�ti. Era singuraobiec�tie pe care Strat-ford a opus-o Austriei. Dreptr�aspuns aceasta a ar�atat pactul secret al domni-lor, �si Redcli�e, l�amurit, sau pref�ac��ndu-se a �, �si-aluat sarcina s�a smulg�a consim-�t�am��ntul Por�tii. Ela ob�tinut, ca prim�a garan�tie, revocarea �rmanuluirelativ la drepturile moldo-rom�anilor. Pentru mo-ment, Austria s-a mul�tumit cu aceasta. Cu aceast�acon-di�tie ea promitea s�a adere ��n cur��nd la alian�taturco-anglo-francez�a. Prima ei condi�tie a fost ex-cluderea absolut�a a oric�arui element popular sauna�tional.�Inc�a din octombrie 1853 , Nicolae �si Alexan-

dru Golescu s-au dus la Constantinopol. Heliade�si Tell veniser�a din Chios33, Magheru de la Viena,Rosetti �si �Stefan Golescu de la Paris.

Au fost bine primi�ti de Re�sid Pa�sa. Darinternun�tiul austriac Bruck face presiune asupraDivanului, sus�tinut de Redcli�e.

Dup�a trei luni de a�steptare �si de f�ag�aduielide�sarte, unii emigrat

,i rom�ani s-au dus la Belgrad

�si de acolo la Vidin34, pentru a ��ncerca o r�ascoal�a��n Oltenia. Dar n-au g�asit la auto-rit�a�tile turce�stinici sprijin, nici bun�avoin�t�a. Pu�tine zile ��naintede sosirea lor, 400 de pl�aie�si rom�ani (gr�aniceri) seprezentaser�a ��narma�ti la comandantul armatei dinCalafat, Ahmet Pa�sa, oferindu-se s�a se ��nroleze ��ntrupele sale. El i-a dezarmat �si i-a trimis acas�a cudispre�t. 60 dintre ei, la ��ntoarcere au fost prin�si

33Chios (greac�a Χ�Ìος) este o insul�a din Grecia, a�at�a ��nMarea Egee, la 7 km de coasta Turciei.

34Vidin (cunoscut s,i sub vechiul nume rom�anesc Diiu

, ��n bulgar�a Âèäèí Vidin ) este un ora s,pe malul sudic al

Dun�arii , ��n nord-vestul Bulgariei . Se a��a ��n apropiere degrani t

,ele cu Serbia s

,i Rom�ania s

,i este de asemenea centrul

administrativ al Regiunii Vidin .

de ru�si �si ��mpu�sca�ti pe loc. �Si totu�si era lucru si-gur, �si Ahmet Pa�sa o �stia, c�a de la Calafat p��n�ala Cerne�ti, pe o distan�t�a de 30 de leghe de-a lun-gul Dun�arii, popula�tiile riverane n-a�steptau dec��tun semnal pentru a se al�atura trupelor otomane.

A�sa s-au ��ncurajat eforturile patriotismului.

�Stefan Golescu a ob�tinut misiunea din partea tu-turor refugia�tilor de la Vidin de a se prezenta, ��nnumele lor, lui Omer Pa�sa la �Sumla35.

Acolo se a�a de c��teva zile Tell cu c��tiva o��terirom�ani, veni�ti pentru a-�si oferi servi-ciile Por�tii.Eliade era �si el ��n anturajul lui Omer, care ��l che-mase la el. Ceilal�ti vorbiser�a mai ��nainte ��n treac�atdespre independen�ta Rom�aniei de sub suzeranita-tea Por�tii. Omer Pa�sa i-a spus lui Golescu c�a uniidintre ei ar � publicat ��n 1850 un manifest ��n carerespingeau suze-ranitatea Por�tii; pentru a acceptaserviciile lor era nevoie de dezavuarea public�a aacestui act. Omer Pa�sa a pus aceea�si condi�tie �silui Nicolae Golescu, care de asemenea sosise pu�tinmai ��nainte. Am��ndoi au refuzat. Chiar dac�a eiar � consim�tit, Omer ar � trebuit s�a-i refuze. A�sade pild�a l-a purtat cu vorba Be�sid Pa�sa pe Ma-gheru. De mai multe ori a fost avertizat s�a �e gatade plecare pentru a forma o legiune rom�aneasc�a,de tot at��tea ori a fost ��n�selat. Toate �siretli-curiletradi�tionale ale Divanului au fost puse ��n joc.

La 14 iunie 1854, Turcia a��ncheiat cu Austria untratat, prin care Austria consim�tea s�a ocupe Prin-cipatele, som��nd Rusia s�a le evacueze.

La 7 august 1854, nota lui Nicolae anun�ta c�a ½dinconsidera�tie pentru Austria, el consim�tea s�a-�si re-trag�a trupele din Principate�.

Manuscrisul B 86 a

Regulamentul organic, h�ar�azit de c�atre Ru�si (Kis-sele� cu boierii) fu pus��n vigoare��n 1831. �In ceea ceprive�ste �Tara Rom�aneasc�a, el cuprinde urm�atoareledispozi�tii:

½Regulamentul organic debuteaz�a... prin principiiechitabile�. Dispune anume: ½m�asura p�am��ntuluicare urmeaz�a s�a �e cedat�a trebuie s�a se bazezepe adev�aratele nevoi ale cultivatorului �si muncaacestuia trebuie s�a corespund�a cu valoarea aces-tui p�am��nt�. Regulamentul adaug�a: ½Reciprocitatea��ntre cultivator �si proprietar pentru ca s�a �e echita-

35S,umla f. ora s

,��n Bulgaria . Sursa: S

,�aineanu, ed. VI

(1929) .


39

bil�a trebuie s�a compenseze, pe c��t posibil av�antagiile�si obliga�tiile pe care le are o parte ca �si cealalt�a� (p.305).�In �Tara Rom�aneasc�a cultivatorul prime�ste:

1) pentru cas�a �si gr�adin�a, 400 st��njeni ([st��njenul]= aproximativ 2 metri p�atrat

,i la c��mpie �si 300 la

munte;

2) 3 pogoane (1 hectar 1/2)42 de p�am��nt pentruar�atur�a;

3) 3 pogoane36 de f��na�t.

Cele 3 pogoane de f��na�t s��nt afectate pentruhrana a 5 vite cornute.

Dac�a �t�aranul nu are at��tea vite ��ntinderea de 3pogoane scade propor�tional; dac�a nu are nici o vit�anu i se d�a f��na�t.

S�a nu uit�am c�a aceste concesii denumite dec�atre Regulament avantagii s��nt f�acute proprieta-rilor adev�ara�ti; c�a, prin urmare, pe bun�a dreptaten-ar trebui s�a rezulte de aci nici o obliga�tie. Dar, ��nrealitate, Regulamentul transform�a pe proprietari��n arenda�si; prin aplicarea acestor dispozi�tii pro-prietarul va face din �t�arani servi.

Obliga�tiile s��nt de dou�a feluri: 1) o rent�a; 2)zile de clac�a �si c�ar�au�sie.

(�In �Tara Rom�aneasc�a dijma se��mparte dup�a cumurmeaz�a: dijma din toate produsele 1/10; din f��n1/5; din vin 1/20; ��n Moldova vinul d�a 1/10). . .

Orice �t�aran este dator propriet�a�tii: 1) 12 zile demunc�a; 2) o zi de plug; 3) un transport de lemne.�In Moldova, articolul al treilea este mai greu; elpretinde: 1) 2 transporturi, unul toamna, altulprim�avara;

2) un alt transport, la cr�aciun, de la 1 la 16ceasuri distan�t�a sau 2 transporturi de 1 la 8 cea-suri... Cifre �ctive. �In realitate cifrele nu se soco-tesc dup�a m�asura timpului, ci dup�a cantitatea delucru. Astfel Regulamentul organic face ca cele 12zile de munc�a s�a �e egale ��n lucru cu 36 zile, ziuade ar�atur�a cu 3 zile, transportul cu 3 zile.

Total 42 zile. Aceasta-i situa�tia ��n �TaraRom�aneasc�a.�In Moldova, cele 2 transporturi, de toamn�a �si de

prim�avar�a se urc�a la 4 zile; transportul sau trans-porturile de cr�aciun la fel 4 zile. Trebuie s�a maiad�aug�am la acestea, 4 zile care s��nt hot�ar��te pentrurepara�tii la acareturile de pe mo�sie.

Total pentru Moldova 48 zile.

361 pogon = 1/2 ha.

Dar asta nu-i totul. �Inainte de Regulamen-tul organic dac�a muncile la boier nu se termi-nau ��n zilele anumite pe care le acorda legea,boierul se adresa �t�aranilor chem��ndu-i s�a-l ajute.Totu�si, ��ntotdeauna, el a�stepta pentru aceasta p��n�ac��nd �t�aranii ��si terminau propriile lor lucr�ari, �si��ntotdeauna drept mul�tumit�a pentru lucrul lor debun�a voie le f�acea hore, joc �si le da, de b�aut.Aceast�a ceea ce se numea s�a fac�a cla-c�a; cuv��ntul��nsemna bun�avoin�t�a. Ast�azi ��nc�a �t�aranii au obice-iul, cu toat�a mizeria ��n care se a��a, de a presta��n comun acest ajutor v�aduvelor �si s�aracilor dinsat. Or, aceast�a clac�a, acest act de binefacere a�t�aranului fa�t�a de proprietar, a fost convertit�a dec�atre boieri, redactori ai Regulamentului, ��ntr-oservitute obligatorie. Satele au fost ��ndatorate s�adea proprietarilor, pentru munca extraordinar�a 4oameni din 100 de familii, 3 din 63 la 75 familii; 2pentru 38�50,1 pentru 13�25.�In Moldova dijma ��n oameni a fost bot�ar��t�a la 1

om din 10 familii ��n satele de 200 familii �si maimult �si 2 oameni pentru 10 familii, ��n satele cumai pu�tini locuitori. Aceast�a nou�a ��ndatorire s-anumit iob�agie, cuv��nt str�ain de limba rom�an�a �si��nsemn��nd servitute.

De aceast�a dat�a, cel pu�tin, ru�sii �si boierii, parti-zanii lor se ar�atau sinceri. Aceast�a iob�agie echi-valeaz�a ��n zile de munc�a, cu 14 zile pentru �ecare�t�aran ��n �Tara Rom�aneasc�a, cu 36 ��n Moldova, pen-tru locuitorii satelor de 200 familii, la 42 pentrucelelalte... ��n total... �t�aranul ��n �Tara Rom�aneasc�aface 56 zile de munc�a (clac�a) ��n favoarea propri-etarului; ��n Moldova, 84 zile ��ntr-un caz, 120 ��ncel�alalt. Or, din cauza asprimii iernilor lungi, anulagricol nu are dec��t 210 zile. Din acestea trebuiesc�azute 30 duminici, 10 zile de s�arb�atoare, 30 detimp prost: total 70. R�am��n 140 zile. �T�aranul n-aravea deci ��n �Tara Rom�aneasc�a dec��t 84 de zile demunc�a pentru d��nsul; ��n Moldova numai 56, �si doar20 ��n satele sub 200 familii. Acesta este num�arulo�cial al zilelor pretinse �t�aranului, num�ar recunos-cut de Regu-lament, garantat proprietarului prinlege.Regulamentul mai adaug�a ��nc�a, determin��nd

norma [munca] pentru �ecare zi, ��n a�sa fel ��nc��ttotdeauna pentru a termina norma [munca] s�a mair�am��n�a de lucru pentru a doua zi... De exemplu:ziua de pr�a�sit, hot�ar��t�a la 12 pr�ajini, impun��nd onorm�a raportat�a la ��ntindere de dou�a ori mai maredec��t aceea pe care o poate face un om ��ntr-o zi,


40

cuprinde o mul�time de munci accesorii care cer dincapul locului mai mult�a munc�a. Mai ��nt��i, opera�tiapr�a�sitului, lucru foarte important��ntr-o �tar�a��n carebog�a�tia agricol�a const�a ��nainte de toate ��n culturide porumb, cere o ��ngrijire dintre cele mai atente.Trebuie s�a smulg�a buruienile care ��n�abu�se porum-bul, apoi s�a-l r�areasc�a la o distan�t�a de cel pu�tin40 centimetri; apoi dup�a 20 de zile trebuie pr�a�sita doua oar�a �si c��te o dat�a a treia oar�a. Tot ��naceast�a zi de pra�sil�a, se cuprinde cule-sul, dezghio-catul, c�aratul �si punerea ��n co�sare a recoltei; �si ca�si cum n-ar � ��ndestul pentru o zi de lucru, �t�aranulmai este obligat s�a fac�a �si co�sarele �si hambarele;astfel 66 c�a ceea ce se cheam�a ziua de pra�sil�a, dup�aRegulament, ��ncepe ��n mai �si se termin�a ��n octom-brie (p. 306�310. Ultima parte privind pra�sila (lapag. 310). ½�In Moldova � spunea un mare boierlui Regnault � cele 12 zile de munc�a ale �t�aranuluiprev�azute de regulament, ��n fapt echivaleaz�a cu 365zile� (p, 311). (Regnault Elias, Histoire politique etsociale des Principaut�es Danubiennes, Paris, 1855.)

Manuscrisul B 91 (20)

...Nistru) sau Basarabia cedat�a. (Aceasta printratatul de la Bucure�sti). Turcia nu putea ceda[ceea ce nu-i apar�tinea], pentru c�a ea este numaisuzeran�a a �t�arilor rom�ane. Poarta singur�a a re-cunoscut acest lucru, c��nd la Carlovitz, presat�a depolonezi s�a le cedeze Prin-cipatele moldo-valahe, eaa r�aspuns c�a nu avea dreptul de a face vreo cesiuneteritorial�a, deoarece capitula�tiile nu-i confer�a dec��tun drept de suzeranitate (p. 107).

(�In timpul ultimei lor ocupa�tii, ru�sii s-au ar�atata�sa cum s��nt; liberatorii �si-au reluat adev�aratul lorcaracter etc. p. 109).

½Moarte bragagiilor�. La sf��r�situl lui 1820 ap�arula Chi�sin�au, ��n Basarabia, Alexandru Ipsilanti ge-neral maior ��n armata ras�a (n�ascut ��n Fanar, 1795,�ul domnului care ��n 1806 s-a refugiat in Rusia).½ �T�aranul rom�an� nutre�ste pentru ½muscal� (mosco-vit) numai ur�a.

La 6 martie 1821, Ipsilanti trecu Prutul cu vreosut�a de albanezi ; ��n aceea�si zi el este la Ia�si, ��n pala-tul lui Mihai Su�tu. Adreseaz�a ��mpreun�a o chemarec�atre greci (pentru eliberarea Greciei). Congresulde la Laibach37... era tocmai pe punctul de a se

37Congresul de la Laybach (acum Ljubljana , Slovenia), a avut loc ��ntre 26 ianuarie �si 12 mai 1821 .

reuni... Vladimirescu (are al�aturi de e1 revolu�tia�t�aranilor). Cum acesta nu este de acord cu planu-rile lui Ipsilanti, ½�si nu admite nimic comun ��ntrecauza grecilor �si aceea a rom�anilor�, el vrea s�a izgo-neasc�a pe Ipsilanti �si pe eteri�sti �si s�a fac�a mai degrab�a cauz�a comun�a cu tur-cii, dec��t s�a lase s�a re-nasc�a domnia Fanarului �si suprema�tia ru�silor. Ior-dachi (agent al lui Ipsilanti), ��ntr-o ��ntrevedere ��lprinse, ��l duse la cartierul general al lui Ipsilanti,care porunci s�a �e ucis cu lovituri de sabie.Dl. Ipsilanti, cantonat pe malul Oltului,

([. . . . . . . . . .] de turci), vede cum era ½masacrat�,aproape sub ochii s�ai, batalionul sacru, elita arma-tei sale, f�ar�a s�a fac�a un pas pentru a-l ap�ara, �si oia la fug�a, dup�a b�at�alia care s-a dat f�ar�a el, aban-don��ndu-�si chiar �si albanezii �si cazacii s�ai . . . �In Un-garia, Metternich porunci s�a �e ��nchis ��n fort�area�tade la Munk�acs. Acesta se opuse inten�tiilor lui Ale-xandru, care sub pretext de paci�care voia s�a treac�aPrutul (p. 134).Restabilirea domnilor p�am��nteni s-a f�acut de

c�atre sultanul Turciei. (�Intre timp Prin-cipateler�am��n ocupate de turci, evacuarea c�arora a fost ��nzadar reclamat�a de Alexandru I (†1825). Actual-mente Nicolae face acela�si lucru. Poarta cedeaz�a��n aceast�a privin�t�a, ��n con-ven�tia de la Akkerman(1826), prin care Rusia ��si arog�a dreptul de controlasupra Principatelor. Iat�a: ½Domnii vor trebui s�a�tin�a seam�a de demersurile ministrului M. S. Imp.�si de acelea pe care consulii Rusiei le vor adresa pebaza ½ordinelor acestuia�.De altfel tot acolo mai exist�a dispozi�tii

asem�an�atoare. Ultima clauz�a a tratatului: ½Domniivor � obliga�ti s�a se ocupe, f�ar�a cea mai mic�a��nt��rziere ��mpreun�a cu divanurile respective dem�asurile necesare pentru a ��mbun�at�a�ti starea Prin-cipatelor ��ncredin�tat�a grijei lor, �si aceste m�asurivor face obi-ectul unui regulament general pentru�ecare principat�.Rezultatul a fost: Regulamentul organic.Pozzo di Borgo transmite din Paris ��n luna no-

iembrie 1828: ½�Imp�aratul a supus unui examen sis-temul turc �si maiestatea sa l-a g�asit c�a a ��nceput oorganizare material�a �si moral�a, pe care nu a avut-o p��n�a acum. Dac�a sultanul a putut s�a ne opun�ao rezisten�t�a mai vie �si mai organizat�a, atunci c��ndabia pre-g�atise elementele noului s�au plan de re-form�a �si de ��mbun�at�a�tire, c��t de formidabil l-am �g�asit ��n cazul c��nd sultanul ar � avut timp s�a-i deamai mult�a soliditate�.


41

(�In leg�atur�a cu Grecia : ½Rusia... mutileaz�a po-sesiile continentale [ale Turciei], pentru c�a ea vreas�a fac�a tot ceea ce este posibil pentru a sl�abi Turcia,iar nu pentru a ��nt�ari o na�tiune regenerat�a�).Pretextul ru�silor pentru a face r�azboi este c�a:

½Turcii oprim�a pe s��rbi, pe rom�ani, pe moldoveni,iar �tarul era ap�ar�atorul oprima�tilor�. La 7 mai1828, 150 000 ru�si se rev�arsar�a ��n Moldo-Valahia.��n protestele sale din 1826, ��mpotriva ocupa�tieiturce�sti, Rusia se��nduio�sa fa�t�a de nenorocirile �t�arii;acum ru�sii se dedau la groaznice excese. ½Nicio-dat�a � spune Saint Marc Gi-rardin ��nsu�si (��n alesale Souvenirs de voyages) �n-a avut loc o maiinsp�aim��nt�atoare distrugere de vie�ti�. Un jaf enorm,ho�tii de ale o��terilor, barbaria soldatului rus etc..�In ciuda acestei oribile administra�tii, divanul bo-

ierilor a trimis lui Nicolae una dintre cele mai ser-vile adrese: ½Sire, divanul �T�arii Rom�ane�sti, inter-pret al sentimentelor ��ntregului popor se gr�abe�ste- a depune la picioarele tronului M. V. I. omagiulad��ncii sale recuno�stin�te �si a statornicii sale �de-lit�a�ti� etc. (p. 162).Guvernul rus a r�aspuns la reclama�tii: ½Nu intere-

seaz�a s�a �stim cine face lucrul (transportul) oameniisau animalele, numai ordinele s�a �e executate�.Tratatul de la Adrianopol 14 sept. 1829.

Stipula�tiile care privesc �t�arile rom�ane par o serie debinefaceri. Prin art. 5 Rusia se declar�a garant�a adrepturilor acordate prin sprijinul s�au, con-sacr��ndastfel, ��n favoarea ei, dreptul de interven�tie.Ocupa�tia rus�a avea s�a se prelungeasc�a, (avea s�a

dureze 10 ani), p��n�a ce turcii vor � pl�atit 125 mil.desp�agubiri de r�azboi. (Nicolae voia chiar s�a cum-pere Principatele, pre�tuite la 36 mil. fr.).De asemenea ��n tratatul de la Adrianopol �-

gura ½recunoa�sterea de c�atre Poart�a a independen�teigrece�sti�.Regulamentul Organic (Kissele�).�Intocmai cum erau b�atr��nul Alexandru (I) �si Con-

stantin, primul ½prieten al artelor �si civiliza�tiei�,cel�alalt ½tatar�, la fel s��nt acum Alexandru II �si fra-tele s�au.Dintre cele mai ��nsemnate familii boiere�sti nici

una nu este de origine rom�aneasc�a. ½Mavrocorda�tii�si Mavroghenii s��nt din insula Miconi (Arhipelag);Ghicule�stii din Albania, Racovi�te�stii din Asia Mic�a,Ipsilan�tii �si Moruze�stii din Trebizunda; Su�tule�stiis��nt bulgari, Caragea din Raguza, Rosete�stii dinGenua etc. (p. 265).Rom�anii din �Tara Rom�aneasc�a .... 2500000

Moldova . . .............. . . . . . . .. 1500000

Transilvania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..1486000

Banatul Timi�soarei . . . . . . . . . . . . . . . ...1085000

Bucovina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 300000

Basarabia . . . . . . . . . . . . . . . . . . .........896000

��

7 676 000

Conven�tia de la Balta Liman (1 iunie 1849):anularea drepturilor de alegere, numirea domni-lor de cele 2 cur�ti, suprimarea Ob�ste�stei Adun�ari,��nlocuit�a ��n atri-bu�tiile ei deliberative printr-un di-van ad-hoc, numirea arbitrar�a a comisiilor de bo-ieri pentru revizuirea Regulamentului...�

Manuscrisul B 63

1853 septembrie

RU�SII �IN MOLDOVA �SI �TARAROM�ANEASC�A

(½Si viene di bassa a gr an fortuna piti con lafraude che con la forza�). [Mai cur��nd te ridicide la o condi�tie inferioar�a la una superioar�a prin��n�sel�aciune dec��t prin for�t�a]. (Machiavelli, Discorsi)cap. XIII, 2 ed., London, 1849).

Limba rom�an�a e un fel de italian�a oriental�a (3).B�a�stina�sii din Moldo-Valahia se numesc ei ��n�si�sirom�ani; vecinii lor ��i denumesc vlahi sau valahi(l.c.). �In 1393, Valahii au ��ncheiat un tratat cu Ba-iazid, de la care pornesc preten�tiile Por�tii de suve-ranitate asupra acestor provincii. Acest tratat, sauaceast�a capitula�tie, termen sub care este ��ndeob�stenumit, era precum urmeaz�a:

Art. I. ½Noi Baiazid, ca urmare a nem�arginiteinoastre ��ndur�ari fa�t�a de �Tara Rom�aneasc�a, care,��mpreun�a cu domnul care o st�ap��ne�ste, s-a ��nchinatinvincibilului nostru Imperiu, hot�ar��m �si decidemc�a �tara va continua s�a se guverneze dup�a propri-ile ei legi, �si c�a domnul �T�arii Rom�ane�sti va avealibertate deplin�a s�a declare r�azboi vecinilor s�ai �si s�a��ncheie pace cu ei, c��nd ��i va conveni �si cum vacrede de cuviin�t�a, �si c�a el va avea drept de via�t�a �side moarte asupra supu�silor s�ai.

Art. 2. To�ti cre�stinii care, dup�a ce mai ��nainteau ��mbr�a�ti�sat religia mohameda-n�a, ar dori acums�a p�ar�aseasc�a teritoriul Imperiului nostru �si s�a se��ntoarc�a la cultul cre�stin, vor � respecta�ti �si nu vor� reclama�ti de noi.

Art. 3. To�ti rom�anii care vor intra pe terito-riul Imperiului nostru, pentru aface-rile lor, vor �


42

scuti�ti de orice d�ari �si nimeni nu-i va putea sup�arapentru modul lor de a se ��mbr�aca.Art. 4. Domnii (care vor � totdeauna cre�stini)

vor � ale�si de c�atre mitropolit �si boieri.Art. 5 �xeaz�a cifra tributului de pl�atit ��n �ecare

an� (p. 5).Moldova nu s-a ��nchinat puterii turce�sti dec��t

dup�a aproape un secol de la semnarea tratatuluirom�an; ��n 1513, ea recunoa�ste suzeranitatea Por�tii��n condi�tii nu mai pu�tin favorabile. Aceste vechitratate constituie baza rela�tiilor dintre Principate�si Poart�a �si au fost con�rmate de sultanii urm�atori�si recunoscute ca �ind valide �si ��n vigoare de guver-nul rus, de Poart�a �si de locuitorii Principatelor.Leg�aturile diplomatice dintre Rusia �si Principate

dateaz�a din 1710 c��nd Petru cel Mare a ��ncheiat untratat cu Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei :½Art. 1. Moldova va dob��ndi ��ntreg teritoriul din-

tre Nistru �si Bugeac. Toate ce-t�a�tile a�sezate pe ma-lul st��ng al Prutului vor apar�tine de drept Moldo-vei.Art. 2. Mol-dova nu va pl�ati niciun tribut Ru-

siei.Art. 3. Domnul se oblig�a s�a �tin�a 10 000 de

o�steni, plata c�arora va � acoperit�a de Rusia.Art. 4. Rusia nu se va amesteca ��n afacerile

�t�arii, �si nici unui rus nu-i va i � permis s�a sec�as�atoreasc�a �si s�a dob��ndeasc�a mo�sii ��n Moldova.Art. 5. Titlul domnului va � Alte�ta Sa domn �si

singur st�ap��nitor al Moldovei, aliata Rusiei�.Scurt timp dup�a aceea, Petru a izbutit s�a con-

ving�a pe domnul �T�arii Rom�ane�sti, s�a ��ncheie unacord asem�an�ator.Cu toate acestea, Petru �ind b�atut, a fost silit

s�a-�si cumpere o retragere sigur�a ��n propriile saledomenii, prin mit�a dat�a generalilor turci.De atunci, guvernul otoman a luat, pentru un

secol, obiceiul de a alege domnitorii Moldovei �si�T�arii Rom�ane�sti nu printre b�a�stina�sii �t�arii, ci prin-tre grecii din Fanar. Ace�sti greci, membri ai c��torvafamilii favorizate, autorizate s�a locuiasc�a ��ntre zi-durile Constantinopolului, ��n cartierul de la carese trage numele lor de fanario�ti , au fost educa�tipentru a se ocupa cu afaceri de stat. Pentru cu-noa�sterea limbilor occidentale �si a uzan�telor diplo-matice ei au fost ale�si s�a ��mplineasc�a sar-cinile im-portante de interpre�ti; �si, prin in�uen�ta lor asupraDivanului, pe care o datorau talentelor lor, con-ducerea afacerilor externe ale Imperiului otomanle-a fost ��ncredin�tat�a ��n mare m�asur�a. Sceptrul

tributar al Moldovei �si al �T�arii Rom�ane�sti a fostcel mai ��nalt obiect al ambi�tiei lor. Titlul pe care��l dob��ndeau prin posesiunea acestui sceptru eratransmis descenden�tilor lor, �si aceasta le procura,dac�a se men�ti-neau timp de c��tiva ani, ��nlesniri s�astr��ng�a o avere destul de mare pentru a sus�tine ran-gul unei case princiare. Titlurile pe care le-au pur-tat familiile Cantacuzino, Mavrocordat, Callimachi�si altele, se datoresc acestei origini.

C��rmuirea fanario�tilor a fost totdeauna dezas-truoas�a Principatelor. Darurile prin care domnuldob��ndea ridicarea ��n scaun trebuiau acoperite printaxe stoarse de la supu�sii s�ai. Suferin�tele acestoraerau��nf�a�ti�sate Divanului, �si Divanul��si avea, ��n vre-mea aceea de corup�tie �si de dec�adere, motivele sales�a se arate totdeauna dispus a le acorda u�surareape care le-o procura o schimbare de domnie.

Succesiunea rapid�a a domnilor a agravat r�aul �si af�acut ca Rusia, sub pretext de a curma acest abuz,s�a intervin�a��n afacerile interne ale Moldovei �si �T�ariiRom�ane�sti �si ��n Imperiul otoman, la sf��r�situl secolu-lui trecut �si la ��nceputul secolului pre-zent. Primadispozi�tie relativ�a la Principate a constituit-o art.16 din tratatul de la Kainargi 38(1774).

Prin acest articol, ½Poarta consimte ca, potrivitcu ��mprejur�arile celor dou�a Principate, mini�striiCur�tii imperiale a Rusiei s�a poat�a vorbi ��n fa-voarea lor; �si promite s�a ia ��n considera�tie acesteinterven�tii cu prietenia �si respectul care se cuvineunor puteri�

Prin tratatul de la Bucure�sti (1812), Rusia aob�tinut pentru ea ��ns�a�si cedarea a aproape 1/2din Moldova, provincia Basarabia. Conven�tia dela Akkerman (��n 1826) �si tratatul de la Adrianopoln-a conferit Rusiei nici un drept de suveranitate.Art. 5 al tratatului de la Adrianopol : ½Principa-tele Moldovei �si �T�arii Rom�ane�sti, plas��ndu-se princapitula�tie sub suzeranitatea �Inaltei Por�ti, �si Ru-sia garant��nd prosperitatea lor, este sub��n�teles c�aele ��si vor p�astra toate privilegiile �si imuni-t�a�tilecare le-au fost acordate �e prin capitula�tiile lor,�e prin tratatele ��ncheiate ��ntre cele dou�a imperiisau prin hati�serifurile emanate ��n diferite timpuri.�In consecin�t�a, ele se vor bucura de exerci�tiul li-

38( Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (var. Kuciuk-Kainardji, ��n limba turc�a K�u�c�uk Kaynarca )) Numit ast�aziKainargea , �si situat�a ��n provincia bulg�areasc�a Silistra,or�a�selul Kuciuk -Kainargi a fost locul unde s-a semnat, ��nvara anului 1774 (21 iulie 1774 ), pacea dintre Imperiul Oto-man �si Rusia


43

ber a cultului lor, de o securitate complet�a, de oadministra�tie na�tional�a independent�a �si de o de-plin�a libertate a comer�tului..... Generalii ru�si, ��n timpul r�azboiului care s-a

terminat cu tratatul de la Adrianopol, s-au ocupats�a preg�ateasc�a o constitu�tie pentru �ecare Princi-pat sub numele de Regulament Organic... Art. 52din Regulamentul organic al �T�arii Rom�ane�sti pre-vede: ½Orice act sau hot�ar��re a Ob�ste�stii Adun�ari �sia domnului, care va � ��mpotriva privilegiilor Prin-cipatului, tratatelor �si hati�serifurilor, ��nt�arite pen-tru folosul acestui Principat, precum �si ��mpotrivadrepturilor cur�tilor suzeran�a �si protectoare, trebuies�a se socoteasc�a nule �si neavenite�. Rusia a izbu-tit deci s�a ob�tin�a recunoa�sterea ��ntr-un documentpublic a titlului asumat de protectoare a Principa-telor... Adrianopol prevede totu�si c�a Regulamentulorganic (atunci incomplet) nu va putea ��nc�alca ��nnici un fel drepturile Por�tii.�In 1837, cu prilejul public�arii unei noi edi�tii a Re-

gulamentului organic, Rusia a cerut inser�tiunea cu-vintelor: ½Aceasta ��n orice caz (adic�a, c�a Adunareaar putea, cu consim�t�am��ntul domnului, s�a fac�a ��nRegulament schimb�ari c��nd acestea ar deveni nece-sare) nu poate avea loc f�ar�a consim�t�am��ntul cur�tilorsuzeran�a �si protectoare� (¾sans le consentement dela cour suzeraine et protectrice¿). Propunerea afost ��nt��mpinat�a printr-un refuz hot�ar��t �si indignatde c�atre Adunarea �T�arii Rom�ane�sti. Dar Rusia asf�atuit Poarta s�a emit�a un �rman, care s�a pretind�ainserarea acestor cuvinte primej-dioase, ��n Regula-mentul organic... Firmanul contravenea drepturilorfundamentale ale popo-rului rom�an de a reglementaafacerile interne ale �t�arii dup�a propria lui voin�t�a; �siprevederile �rmanului n-au fost niciodat�a acceptatede c�atre Adunarea �T�arii Rom�ane�sti...�In palatele nobililor sau boierilor rom�ani, lu-

xul oriental se ��mbin�a cu ra�namentul occidental.Dar masa poporului e cufundat�a ��ntr-o mizerie ab-ject�a... Drumuri nu exist�a aproape de loc. �Sleaurileb�atute, pe care, boierul, gonit de c�aldura verii, etras de 6 sau 8 cai destul de repede, iarna s��nt im-practicabile.Dup�a textul tratatului: ...�si promite s�a-i asculte

cu considera�tia ce se cuvine unor puteri prietene�si respectate� (cf. Acte �si documente privitoare laistoria Renascerei Rom�aniei).Aceste provincii ½s-au ve�stejit la umbra protec�tiei

ruse� ... Vechile legi ale Principatelor, ��n multeprivin�te s��nt foarte imperfecte. O mare parte a

popula�tiei r�am��ne ��ntr-o stare de �serbie absolut�a.Boierul, ��n procesele cu un str�ain, e mai presus delege; tribunalele s��nt deschise unei corup�tii pe scar�amare... O parte in�uent�a, de�si moderat�a, a nobili-mii, dorea de mult s�a��ndrepte aceste rele. In�uen�tapredominant�a a Rusiei, pe de alt�a parte, a lucratintens pentru a z�ad�arnici astfel de planuri. A � sus-pectat de a nutri sentimente patriotice era egal cua � exclus din func�tiuni publice. Servilitatea fa�t�ade interesele Rusiei era un titlu de promovare... Dela domn �si p��n�a la cel mai modest func�tionar, to�ti�stiau c�a slujba lor era la bunul plac al consululuirus . . .Rusia �tinea o armat�a de 30 000 de oameni ��n Ba-

sarabia... Unii boieri, ��n prim�avara anului 1848,au prezentat o peti�tie domnului Moldovei, cer��ndanumite reforme. Domnul, ac�tion�and sub in�uen�taconsulului rus, nu numai c�a le-a respins cererea, dari-a aruncat la ��nchisoare. Tulbur�arile produse deaceste evenimente au furnizat pretextul dorit: Ar-mata rus�a a trecut grani�ta (25 iunie 1848)�si s-a apropiat de Ia�si. Reprezentan�tii Rusiei pel��ng�a cur�tile occidentale a�rmau c�a generalul co-mandant a ac�tionat pe propria sa responsabilitate,c�a ½trupele ruse au intrat ��n Moldova f�ar�a vreunordin al Cabinetului de la Petersburg, scopul lor�ind men�tine-rea sau stabilirea ordinei, c�a ele vor� retrase c��nd ocazia va ��nceta, c�a intrarea lor s-a f�acut pe baza autoriza�tiei domnului �si c�a nu s-a dat nici o dispozi�tie pentru achizi�tia de terito-rii�. . . (Declara�tia lui Palmerston la ��ntrebarea luiDudley Stuart,H.o.C., 1 sept 1848) . . . . Zvonuri frecvente cir-

culau despre retragerea iminent�a a trupelor ruse...Cum afacerile Europei occidentale deveneau din zi��n zi mai complicate, ocuparea Moldovei de c�atretrupele ruse putea � considerat�a ca un fapt ��mplinit.�Intre timp, domnul �T�arii Rom�ane�sti, mai pu�tin

expus in�uen�tei �si mai ��ndep�artat de ajutorul Ru-siei, la 11/23 iunie 1848, a garantat supu�silor s�aireforme de natur�a mult mai important�a dec��t ace-lea care au fost refuzate moldovenilor. Aceste re-forme nu �stirbeau de fel dreptul sultanului ca su-prem suzeran al Principatelor, dar erau destructivepentru ½Regula-mentul organic� al Rusiei. Amba-sadorul rus la Paris a reu�sit s�a intimideze guver-nul turc asupra tendin�tei primejdioase a reforme-lor �T�arii Rom�ane�sti. Un manifest c�atre cabineteleEuropei arat�a inten�tia ei de a interveni prin for�taarmelor ��n afacerile Principatului.


44

La 1 aug. 1848 o puternic�a armat�a rus�a a tre-cut Prutul ��n mar�sul ei spre Bucure�sti. Guvernulturc a trimis o armat�a tur-c�a ��n �Tara Rom�aneasc�a,sub comanda lui Suleiman Pa�sa ... Locuitorii �T�ariiRom�ane�sti n-au adresat Rusiei nici o cerere deprotec�tie, la intrarea trupelor turce�sti ... . Rom�aniiau consim�tit ca guvernul provizoriu s�a �e ��nlocuitcu o comisie de trei persoane, numite de Pa�sa, pen-tru a ��mplini sarcinile domniei, vacante ��n urma fu-gii lui Bibescu; o delega�tie a fost trimis�a la Constan-tinopol cu propuneri ��n vederea modi�c�arii cererilorini�tiale ale rom�anilor ��nc��t s�a �e puse de acord cuvederile guvernului turc. Rusia amenin�ta Divanulc�a va pune cap�at dac�a nu cu, f�ar�a Turcia, noii or-dini a lucrurilor ��n �tar�a. Divanul a cerut sfatul am-basadorilor Angliei �si Fran�tei, care i-au recomandats�a adopte linia politicii preconizat�a de Rusia. Prinurmare, Suleiman Pa�sa rechemat, Fuad-E�endi enumit. Armata turc�a a ��naintat spre Bucure�sti �sia ocupat capitala la 25 septembrie. Fuad E�endi acomunicat principalilor boieri �rmanul care anulaconstitu�tia din 11/23 iunie 1848. Drept pretext afost invocat�a tendin�ta acesteia din urm�a spre soci-alism (�serbia era des�-in�tat�a ��n Constitu�tie �si lo-tul de p�am��nt st�ap��nit de �t�aran ��i era cedat ��n de-plin�a proprietate; dar��n acela�si timp, acela�si articolXIII prevedea c�a proprietarul va � desp�agubit dec�atre stat pentru p�am��ntul cedat �si pentru pierde-rea muncii �t�aranilor s�ai)... M�asurile Divanului eraudictate de Rusia � comisarul rus, generalul Duha-mel, ��nso�tea �si, de fapt, comanda armata turc�a, �si�rma-nul turc fusese emis cu concursul s�au . . . .Dup�a 10 zile, armata rus�a a invadat Principatul�si la 10 octombrie, generalul Duhamel declara luiFuad E�endi c�a a ocupat provincia mili-t�are�ste ��nnumele st�ap��nului s�au ��mp�aratul . . . Toat�a auto-ritatea, civil�a, militar�a, legal�a, a fost ilegal uzur-pat�a sau exercitat�a de sold�a�timea rus�a. Un o��terrom�an, un supus al Por�tii, a fost arestat chiar ��ncasa lui Omer Pa�sa, comandantul suprem turc. Unsupus britanic a fost arestat �si dus ��ntr-o ��nchisoaredep�artat�a. To�ti revolu�tionarii, ostili ru�silor, au fostaresta�ti �si �tinu�ti �si acum ��n ��nchisoare...Ei au pus m��na �si pe veniturile Principatului, au

revizuit tariful comercial �si au interzis exportul pro-duselor rom�ane�sti. . . . Principatele au fost silite s�a��ntre�tin�a, pe socoteala lor, imensa putere militar�acu care, ��n ciuda tuturor protestelor lor energice,Rusia persista s�a��m-pov�areze �tara... 50 000 de ru�si.Contribu�tiile ��n bani, percepute la��nceput pentru

��ntre�tinerea acestora, au r�amas ��n ge-neral ��n buzu-narele o��terilor care le str��nseser�a. �In acest timp,trupa a fost silit�a s�a tr�aiasc�a din jaf. Nenoroci�tii lo-cuitori din mai multe sate au fost sili�ti, din pricinaacestei duble stoar-ceri, s�a caute refugiu ��n mijlo-cul z�apezilor Carpa�tilor. C��nd devenise evident c�aarmata im-perial�a era ��n primejdie de a muri defoame, ��mp�ar�atul a permis a�sa-numitului guvernrom�an s�a deschid�a un credit la St. Petersburg, cas�a �e ��n stare a acoperi cheltuielile trupelor ruse.�Si acum Principatele au a garanta o mare datoriena�tional�a fa�t�a de Majestatea sa��mp�aratul... Acestaavea un nou pretext pentru a men�tine aceste �t�aridrept garan�tie pentru propria ei desp�agubire pecu-niar�a (6�25) "p��n�a c��nd Rusia va � ��nchis poartacasei", a�sa numea Alexandru acapararea Constan-tinopolului (29).Pre�tul bumbacului tors e aproximativ de dou�a ori

mai scump dec��t al mate-rialului brut, care a servitla fabricare; pre�tul mediu al stambei uni �si a celeiimprimate din care consist�a exportul nostru, e decinci ori mai mare dec��t a ma-teriei prime (35).Tariful turcesc pentru produsele manufacturate e de3 p��n�a la 5% din valoarea actual�a (36).NOTE1 Grigore III Ghica, domn al �T�arii Rom�ane�sti

(1768 � 1769) �si al Moldovei (1764 � 1767,1774�1777), ucis din ordinul Por�tii pentru c�a a pro-testat ��mpotriva ced�arii Bucovinei, Austri-ei.2 Tratatul de la Kuciuk-Kainargi, ��ncheiat ��n

1774 ��n urma r�azboiului ruso-turc din 1768 �1774.Articolul XI al acestui tratat prevede, de fapt,c�a ½��n scopul respect�arii ordinii, ��ntru totul, Su-blima Poart�a ��ng�aduie de asemenea s�a �in�teze con-suli �si vice-consuli oriunde curtea Rusiei va g�asi decuviin�t�a s�a stabileasc�a�. Rusia a stabilit consuli laBucure�sti �si Ia�si ��n 1782, Austria ��n 1783.3 Ecaterina a II-a,

��mp�ar�ateasa Rusiei (1763�1796).https://ro.wikipedia.org/wiki/Ecaterina_a_II-a_a_Rusiei4 Al. V. Suvorov (1730�1800), comandantul ar-

matelor ruse ��n r�azboiul austro-ruso-turc din 1787-1792, a ob�tinut victoria la R��mnic (1789) �si Izmail(1790).5 Emile Gaudin s-a a�at la Bucure�sti ca ½agent

con�den�tial al Republicii franceze pe l��ng�a domnul�T�arii Rom�ane�sti� din septembrie 1795 p��n�a ��n fe-bruarie 17966 �Intre 1802 �si 1811 s-au f�acut mai multe de-


45

mersuri pe l��ng�a Napoleon. Dintre boierii refu-gia�ti la Bra�sov, banul Ghica, Emanuel �si GrigoreBr��ncoveanu �si C. C��mpineanu semneaz�a ��n 1802o peti�tie adresat�a ambasadorului Fran�tei la VienaChampagny. Pentru aceast�a epoc�a nu este nimenicunoscut cu numele de Preda Br��ncoveanu. Lo-gof�atul D. Sturdza elaboreaz�a ��n 1802 un proiect deconstitu�tie republican�a. La r��ndul s�au G. Catargiface o c�al�atorie la Paris ��n 1810 � 1811 c�areia i s-auatribuit scopuri politice. Nu �stim ca Beldiman s�a� luat parte la aceste demersuri.7 Diplom�a solemn�a semnat�a de sultan.8 Generalul H. Sebastiani (1772�1851), ambasa-

dor al Fran�tei la Constantinopol (1806-1807).9 Alexandru Su�tu, numit domn al �T�arii

Rom�ane�sti �si revocat��n acela�si timp cu Scarlat Cal-limachi, a domnit numai ��ntre 1818 �si 1821.10 Scarlat Callimachi, numit domn al Moldovei

��n luna august 1806, revocat ��n octombrie, a fostreinstalat dup�a pacea de la Bucure�sti �si a domnit��ntre 1812 �si 1819.

11 J. J. Michelson (1740 �1807), comandant alarmatelor ruse�sti, mort la Bucure�sti.12 M. A. Miloradovici (1771 � 1825), general de

infanterie, a ob�tinut asupra turcilor vic-toria de laObile�sti, l��ng�a Bucure�sti (1806).13 Lude, uniTate �scal�a format�a din mai mul�ti

contribuabili, solidar responsabili de achita-read�arilor14 Scutelnici, categorie de contribuabili ster�si din

registrele �scale �si da�ti boierilor sau m�a-n�astirilorc�arora le prestau diferite servicii sau le pl�ateau osum�a anual�a de bani.15 Capo d'Istria, conte. Diplomat rus, minis-

tru al Afacerilor Str�aine, unul din organizatoriir�ascoalei din 1821.16 Alexandru Ipsilanti (1792�1828), nepotul

omonimului s�au, domn al �T�arii Rom�ane�sti, aghi-otant al ��mp�aratului Alexandru I, efor general alEteriei.17 Constantin Catacazi era cumnatul, iar nu so-

crul lui Al. Ipsilanti.18 De fapt Al. Ipsilanti se intitula ½efor sau

procuror general ac�tion�and din ��mputrnicire supe-rioar�a�.19 Constantin Teodor Negri, caimacam al dom-

nului �T�arii Rom�ane�sti, eterist decapitat la Con-stantinopol ��n luna noiembrie 1821.20 Alexandru Filipescu-Vulpe, mare logof�at �si

vistier al �T�arii Rom�ane�sti ��n timpul r�ascoalei. A

fugit ��n Transilvania o dat�a cu intrarea turcilor ��n�Tara Rom�aneasc�a.21 Gheorghe Cantacuzino prin�t, colonel ��n ar-

mata rus�a, ��ns�arcinat de Ipsilanti cu conduce-reatrupelor eteriste ��n Moldova; la venirea turcilor afugit ��n Basarabia.22 Veniamin Costache (1768 � 1846), mitropolit

al Moldovei (1803�1806, 1812�1843). Declar��ndu-se pentru Eterie �si procur��nd bani lui AI. Ipsilanti,a trebuit s�a se refugieze ��n Basarabia, de unde s-a��ntors ��n 1823.

23 Iordache Olimpiotul de fapt. Comandantulg�arzii de arn�au�ti a domnului (1817 � 1821) �siunul din �se�i militari ai Eteriei. Dup�a ��nfr��ngereaeteri�stilor la Dr�ag�a�sani (iunie 1821) a ��ncercat s�atreac�a ��n Bucovina, dar a r�amas asediat, ��mpreun�acu al�ti eteri�sti, ��n m�an�astirea Secu, unde �si-a g�asit�si moartea.24 Gheorghe C��rjali, �sef de band�a, s-a al�aturat

r�ascoalei din 1821.25 Constantin Samurca�s, unul din frunta�sii

eteri�stilor din �Tara Rom�aneasc�a. Dup�a dezavua-rea mi�sc�arii de c�atre �tar, a fugit ��n Transilvania.26 E vorba de banatul Craiovei sau Oltenia.27 Grigore Br��ncoveanu, prin�t al Sf. Imperiu Ro-

man, eterist, membru ��n guvernul provizoriu.28 C�aminarul sau bimba�sa Sava, �seful albanezilor

din garda domneasc�a, unul din membrii de seam�aai Eteriei din Bucure�sti; dup�a dezavuarea de c�atre�tar s-a unit cu turcii pentru ��nfr��ngerea eteri�stilor.Drept r�asplat�a pentru serviciile aduse, turcii l-auomor��t ��mpreun�a cu oamenii s�ai (august 1821).29 Munk�acs azi Munkacevo, ��n Ucraina subcar-

patic�a (U.R.S.S.).30 Akkerman, conven�tia din 7 oct. 1826 a regle-

mentat di�cult�a�tile rezultate din aplicarea tratatu-lui de la Bucure�sti din 1812.31 M. Minciaki, consilier de Stat �si consul general

al Rusiei la Bucure�sti (1822�1821) vi-ceprezidental divanului Moldovei (1828�1834), a prezidat co-misia de redactare a Regula-mentului organic.32 E vorba de fapt de Samuil Micu Clain (1745

� 1806).33 Constantin C��mpineanu, membru al partidei

na�tionale (1782 �1832).34 L. Wittgenstein, mare�sal (1769�1843) coman-

dantul trupelor ruse�sti care au trecut Prutul ��n1828.35 Th. P. Pahlen, o��ter rus, deplin

��mputernicit prezident al Divanurilor Moldovei �si


46

�T�arii Rom�ane�sti ��n 1828 � 1829.

36 P. �Th. Jeltuhin, general rus, prezident al Di-vanurilor Moldovei �si �T�arii Rom�ane�sti ��n 1829.

37 P. D. Kiselev (1788�1872), general �si di-plomat rus, guvernator general al PrincipatelorRom�ane (1829�1834), a condus elaborarea �si apli-carea Regulamentului organic.

38 P. R�uckmann, consul general al Rusiei la Bu-cure�sti (1834�1839).

39 Ion C��mpineanu (1798�1863), �sef al partideina�tionale, membru al guvernului provizo-riu de la1848.

40 Ion Rosetti (1790�1866) unul din��ntemeietorii Societ�a�tii �larmonice, membrual parti-dei na�tionale.

41Grigore Gheorghe Cantacuzino (1800�1849)membru al partidei na�tionale.

42 Jean A. Vaillant (1804 � 1886), profesor �siistoric francez. �In 1829 s-a stabilit la Bucu-re�sti,unde a fost numit profesor la Sf. Sava; a luat partela mi�scarea na�tional�a din 1840; a fost expulzat �sisilit s�a se ��ntoarc�a ��n Fran�ta unde a publicat ½LaRom�anie� ��n 3 volume, Paris, 1844 � 1845.

43 Maria Glogoveanu (1817 � 1881), �ica lui Con-stantin B�al�aceanu �si a M�ariei V�ac�arescu.

44 V. P. Titov, diplomat �si arheolog, consul gene-ral la Bucure�sti, apoi ambasador al Rusiei la Con-stantinopol, mort ��n 1891.

45 Adolphe Billecocq, consul general al Fran�tei laBucure�sti (1839�1844), autor al mai multor lucr�aridespre Principate.

46 Doroth�ee de Benkendor�, prin�tesa de Lieven(1784�1857), so�tia diplomatului rus Chr. A. Li-even, ambasador la Londra. S-a stabilit la Paris,unde a �si murit.

47 I. A. Da�scov, i-a urmat lui Titov la consulatulgeneral al Rusiei la Bucure�sti.

48 S.A. Carneev, viceconsul rus la Gala�ti, reche-mat dup�a e�secul r�ascoalei bulgare de la Br�aila.

49 A. Tavernier, medic francez stabilit ��n �TaraRom�aneasc�a, s-a remarcat prin activitatea depus�a��n timpul campaniei ��mpotriva holerii din 1831.

50 Al. O. Duhamel (1801 � 1880), general rus,comisar al �tarului ��n Principatele dun�arene ��n 1848�si 1848 �1849.

51 �Sekib E�endi, comisar al Por�tii, ��ns�arcinat s�aancheteze ��mpreun�a cu Duhamel adminis-tra�tia luiAl. Ghica.

52 Fran�cois-Adolphe Bourqueney, conte

(1799�1869), ambasador al Fran�tei la Constanti-nopol (1841�1848).53 Milo�s Obrenovici, principe al Serbiei (1815-

1839), �si (1858-1860).54 Caragheorghe Petrovici (1752�1817), con-

duc�atorul mi�sc�arii de eliberare s��rbe�sti �si principeal Serbiei (1804�1813). Fiul s�au, Alexandru Cara-gheorghevici a domnit ��ntre 1842�1858.55 Islad Savfet E�endi, primul dragoman al di-

vanului Por�tii.56 Zoe Mavrocordat (1805�1892), �ica lui Ale-

xandru Mavrocordat �si a Ecaterinei Bal�s, adoptat�ade Grigore Br��ncoveanu. Prima so�tie a lui Gh. Bi-bescu.57 Tranda�rov, inginer, a ob�tinut ��n 1843 o con-

cesiune pe 12 ani pentru exploatarea subso-lului�T�arii Rom�ane�sti, care i-a fost ��ns�a retras�a ��n urmacampaniei purtate de opozi�tie.58 Chainoi, pseudonimul lui Ion D. Ghica

(1817�1897).59 Nyon, consul general al Fran�tei la Bucure�sti

��n 1846.60 Carol de Kotzebue, consul al Rusiei, ��nt��i la

Ia�si, apoi la Bucure�sti (1847-1854).61 �In textul lui N. B�alcescu, preluat de K. Marx

prin Regnault, nu se vorbe�ste de ½o constitu�tiea lui �Serban�, ci de regimul iob�agiei decurg��nddin leg�am��ntul lui Mihai Viteazul, a c�arei prim�amen�tiune se a��a ��ntr-un document de la Radu�Serban (Regnault, p. 297; Question icommique, p.15�16).62 Scarlat Ghica, e vorba ��n realitate de �ul s�au

Alexandru, domn al �T�arii Rom�ane�sti (1766-1768).63 Tuhutum, conduc�ator al unui trib maghiar,

care la ��nceputul sec. X l-a ��nfr��nt pe voievo-dulrom�an Gelu.64 Isabela, v�aduva lui Ioan Zapolya, regent�a a

Principatului Transilvaniei ��n timpul minora-tului�ului s�au, Ioan Sigismund.65 �Stefan Sz�ech�eny (1791�1860), nobil ma-

ghiar cu convingeri liberale, a propus des�-in�tareacorpora�tiilor, a �serbiei �si a scutirilor de impozitepentru nobili, crearea de Institu�tii moderne de cre-dit �si dezvoltarea naviga�tiei cu aburi pe Dun�are.66 Ludovic Gaj, publicist croat (1809 � 1872).67 Kossuth s-a n�ascut la Monok (Zempl�en); a

fost c�as�atorit cu Tereza Meszl�eny.68 Florian Mica�s, avocat rom�an din Cluj A luat

parte la revolu�tia din 1848 �si a fost �tinut arestat��ntre 9 mai �si 20 septembrie 1848.


47

69 Ion Buteanu (1821�1849) conduc�ator al unuideta�sament rom�an ��n timpul revolu�tiei de la 1848.Luat prizonier a fost sp��nzurat din ordinul lui Ha-tvany.70 Gheorghe Pruncu, prefect al poli�tiei Ia�silor ��n

1848. Contrarevolu�tionar �si antiunionist.71 �Stefan Catargi (1789�1866) mare boier mol-

dovean. Ministru de Interne ��n 1848, a con-tribuitla reprimarea mi�sc�arii revolu�tionare din Moldova.Membru al c�aim�ac�amiei ��n 1858.72 Emile de Lagrange, francez ��n slujba guvernu-

lui revolu�tionar al �T�arii Rom�ane�sti.73 Fuad E�endi Mehmet (1804�1869) om de

Stat turc. Comisar al Por�tii ��n Principate ��n 1848.74 Al. N. L�uders (1790 �1874), general rus,

comandantul trupelor �tariste ��n Principate. �In1849 a condus opera�tiunile armatei ruse�sti ��n su-dul Transilvaniei.75 Robert Gilmour Colquhoun, consul general al

Angliei la Bucure�sti ��n 1834-1859.76 Carol Urban, general austriac, comandantul

regimentului rom�an de gr�aniceri ��n 1848.77 Iosip Jella�ci�c (1801 �1859), general ��n armata

austriac�a, ban al Croa�tiei (1848-1859).78 Anton, baron de Puchner (1779�1852), ge-

neral austriac, comandantul armatei imperiale dinTransilvania (sept. 1848�aprilie 1849).79 Iosef Bem (1795�1850), general polonez, a

emigrat dup�a revolu�tia polonez�a din 1831 �si a in-trat ��n serviciul revolu�tiei din Transilvania. Dup�acapitularea din 1849 s-a refugiat ��n Turcia.80 Emeric Hatvany (†1850) comandantul trupe-

lor maghiare ��ndreptate ��mpotriva rom�anilor dinTransilvania.81 Ivan F. Paskevici (1782�1856), general feld-

mare�sal rus, prin�t de Var�sovia, guvernator generalai Poloniei.82 P. H. Grabbe (1789�1875), general, trimis ex-

traordinar al �tarului la Constantinopol (1849).83 Pierre Eug�ene Poujade (1813�1854), diplo-

mat, consul general la Bucure�sti (1849-1854).84 Thom (1785�1861), comandant ata�sat pe

l��ng�a statul major al generalului Mihail Gor-ceakov.85 Stratford Canning, lord Redcli�e

(1786�1880), ambasador al Angliei laConstantino-pol (1824-1829, 1842-1858).http://www.britannica.com/biography/Stratford-Canning-Viscount -Stratford-de-Redcli�e86 Mustafa Re�sid pa�sa (1802-1858), mare Vizir

(1846 - 1852. 1856 - 1858), ministru al Afacerilor

Str�aine (1853 � 1856).87 Karl Ludovic Bruck (1798�1860), internun�tiu

�si ministru al comer�tului Austriei.88 Pozzodi Borgo, conte (1764 �1842), diplomat

rus de origine corsican.89 Saint-Marc Girardin (1801 �1873), redactor

al periodicului ½Journal des D�ebats�. A f�acut oc�al�atorie ��n Principate pe care a istorisit-o ��n ½Sou-venirs de voyages et d'�etudes�, 2 vol., 1852 � 1853.

ZECI DE SCRIITORI ROM�ANI LA FILIT2017

Festivalul Interna�tional de Literatur�a �si Tradu-cere Ia�si � FILIT anunt

,�a numele autorilor rom�ani

care vor lua parte la s�arb�atoarea literaturii, ��n pe-rioada 4-8 octombrie 2017, la Ias

,i.

La Casa FILIT publicul se va ��nt�alni cu autoriiDan Alexe, Simona Antonescu, Ioana Bradea, Ru-xandra Cesereanu, Andrei Cr�aciun, Codrin LiviuCut

,itaru, Tudor Ganea, Adrian Georgescu, Mir-

cea Mih�aies,, Ioan T. Morar, Andrei Ois

,teanu, Ma-

rius Oprea, Dora Pavel, Mircea Pric�ajan s,i Bogdan-

Alexandru St�anescu.Timp de 5 zile, la Casa Poeziei vor � ��n cen-

trul evenimentelor poet,ii Linda Maria Baros, La-

vinia B�alulescu, Emil Brumaru, Rita Chirian,Dan Coman, Teodora Coman, Ana Dont

,u, Vlad

Dr�agoi, Mugur Grosu, S,tefan Ivas, Claudiu Komar-

tin, S,tefan Manasia, Vlad Moldovan, Andrei No-

vac, Cosmin Pert,a, Tara Skurtu, Robert S

,erban,

R�azvan T,upa, Mihail Vakulovski, Paul Vinicius.

Anul acesta, FILIT ½construies,te� dou�a case noi,

dedicate literaturii fantasy s,i celei pentru copii. La

Casa Fantasy vor participa autorii Sebastian A.Corn, Marian Coman, Michael Haulic�a, AlexandruLamba, D�anut

,Ungureanu, iar Casa Copil�ariei va

g�azdui evenimente cu scriitorii Ana Al�anu, Flo-rin Bican, Ioana Nicolae, Adina Popescu s

,i Iulian

T�anase.Scriitorii rom�ani din afara granit

,elor t

,�arii Eugen

Ovidiu Chirovici, Jan Cornelius s,i Dana Grigorcea

vor participa ��n cadrul unor evenimente speciale.De asemenea, scriitorul Mircea C�art�arescu va urcape scena Teatrului Nat

,ional ½Vasile Alecsandri� din

Ias,i.FILIT este un proiect anual �nant

,at de Consiliul

Jude�tean Ia�si prin Muzeul Nat,ional al Literaturii


48

Rom�ane Ia�si s,i va reuni anul acesta la Ias

,i, ��n ca-

drul celei de a V-a edit,ii, sute de nume ale scenei

culturale mondiale. Mai multe detalii �si nout�at,i se

pot urm�ari pe site-ul www.�lit-iasi.ro.

Isabela VASILIU SCRABA

PLES,U DESPRE ELIADE SAU UN FALS

FILOSOF AL RELIGIILOR DESPRE ½CELMAI MARE FILOZOF AL RELIGIILORDIN SECOLUL XX�

Motto: �Dac�a ��n afar�a de genii ��ntregi/ lumean'ar avea s

,i semi-/ sferto-, mini s

,i pseudo-genii/ ar

� scutit�a de Lumpen-intelectualitate� (Horia Sta-matu, Jurnal 1977); ½½Als ich [H. P. Duerr] dieZivilisationstheorie von Norbert Elias in Frage ges-tellt habe, ist mir klar geworden, was es bedeu-tet, ein Interpretationskartell anzugreifen, Leutenein Meinungsmonopol streitig zu machen. Da ve-rwandeln sich ganz pl�otzlich scheinbar triebkontrol-lierte Berufsdenker in Machtpolitiker, die selbst dieunsaubersten Mittel benutzen, um ihre Herrschaftzu erhalten� (FACTS. ½Das schweizer Nachrichten-magazin�, Nr.9, 29. Februar 1996).

Aservit comandamentelor politice dinainte de1989, Andrei Ples

,u l-a �reconsiderat� pe Eliade��ntr-

un text redactat prin 1984, ��mpr�as,tiat de reviste

din t,ara comunist�a s

,i ��ntr-un volum de ½export� (1)

ap�arut dup�a moartea lui Eliade, articol recirculatdup�a c�aderea comunismului ��n antologia de texteLimba p�as�arilor (Bucures

,ti, 1994) numit�a dup�a ti-

tlul unei ��nseil�ari ��n jurul lui Platon init,ial me-

diatizat�a prin revista ½Secolul XX� (nr. 325-326-327/1989, pp.63-84). Recenz�and culegerea publi-cat�a ��n 1994 la fosta Editur�a Politic�a, George Pru-teanu scria c�a lui Ples

,u ��i reu�se�ste performan�ta

�s�a nu renun�te la comprehensiunea jovial�a chiar�si a adev�arurilor solemne� (Un Sancho Panza ��nEst). R�andurile din 1995 ale criticului literar de-not�a simpatia fa�t�a de fostul (s

,i viitorul) ministru,

premiat (Premiul Hannah Arendt, 1994) pentru untext despre ��ngeri (de vreo 20 de pagini) cuprins��n Limba p�as�arilor. Performant

,a jovialului autor

mai evident,iaz�a (f�ar�a ca G. Pruteanu s�a � remar-

cat acest lucru) nivelarea ��ncuraj�and �modul jovial�de ��n�telegere ½rat

,ionalist�a� a adev�arurilor solemne

(2).

O idee destul de clar�a (s,i succint�a) despre

nivelarea din vremea comunismului apare ��ntr-unadin poeziile exilatului Horia Stamatu: ½O t

,ar�a

cu su�ete sp�alate/ s,i puse ��n ordine pe gard/ e

paradisul ne��ncetat f�ag�aduit/ dar niciodat�a ajunss,i p�atat mereu cu s�ange� (H. Stamatu, Jurnal77, ��n ½Revista Scriitorilor Rom�ani�, M�unchen,nr.15/1978, p.29). Sigur, din fragmentul citatse desprinde imaginea sp�al�arii creierelor dinsprevictimele care se opuneau manipul�arii, nu dinspremanipulatorii (manipulat

,i) a�at

,i printre bene�-

ciarii sistemului totalitar, unde s-a situat p�an�a��n decembrie 1989 Andrei Ples

,u (vezi Ion Var-

lam, Pseudorom�ania. Conspirarea deconspir�arii,Bucures

,ti, Ed. Vog, 2004, pp. 59-89; precum s

,i

textul unui coleg de student,ie a lui Ples

,u � scrisoa-

rea din 8 febr. 2012 a sculptorului Bata Marinov-, din care reiese farsa ½victimiz�arii� din perioadadinainte de 1990 petrecut�a de Andrei Ples

,u c�and

la Tescanii Maruc�ai Cantacuzino, c�and ��n Germa-nia capitalist�a ��n calitate de bursier Humboldt;http://www.romanianstudies.org/content/2013/02/marea-pacaleala-scrisoarea-lui-bata-marianov-catre-sorin-iliesiu/ ).�Inainte de 1989, pentru ca lucr�arile �stiin�ti�ce ale

lui Eliade (premiate de Academia Francez�a) s�a nusubmineze nivelarea creierelor pe care o urm�areauideologii regimului de teroare polit

,ieneasc�a, scri-

erile celui mai pret,uit �lozof al religiilor din

America (vezi not,ia lui MacRicketts din iulie 1981

citat�a ��n art. Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliades,i brat

,ul lung al inchizit

,iei comuniste; online

URL https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-eliadewikipedii5/ ) au fost tip�arite��n comunism cu destul�a greutate �si mult�a parcimo-nie.O�cialii pe de-o parte interziceau (3) tip�arirea

marii majorit�at,i a lucr�arilor de istoria religiilor

scrise de Eliade (vezi vol.: Paul Caravia, G�andireainterzis�a. Scrieri cenzurate. Rom�ania 1945-1989,Ed. Enciclopedic�a, Bucures

,ti, 2000 din care se

poate citi lista c�art,ilor s

,tiint

,i�ce ale lui Mircea Eli-

ade cenzurate; demn�a de ret,inut este s

,i observat

,ia

referitoare la viat,a literar�a din comunism consem-

nat�a de un critic literar ��n jurnalul s�au: ½Ca scrii-tori � nota Victor Felea despre Leonte R�autu, p�an�a��n '80 ½satrap al culturii ��mprovizat ��n diriguito-rul ei� � suntem la discret

,ia parvenit

,ilor mediocri,

det,in�atori ai tuturor cheilor, ��mbuibat

,i ai venituri-

lor grase.� (V. Felea, Jurnal, 12 dec. 1964, ��n rev.


49

½Familia�, Oradea, nr. 2/1994, p. 47), pe de alt�aparte, aceias

,i o�ciali sperau ca editarea lui Eliade,

chiar as,a cu t

,�ar�aita cum o preconizau ei, s�a poat�a

servi drept s,antaj pentru ��nduplecarea ½celui mai

mare �lozof al religiilor din secolul XX� s�a revin�a��n t

,ar�a.

La vremea as,a-zisei �reconsider�ari� prin artico-

lul mediatizatului Ples,u intitulat Axa lumii �si �spi-

ritul locului�. Componenta sud-est european�a ag�andirii lui Eliade, numele lui Mircea Eliade erapractic interzis ��n mediul academic rom�anesc undenu se puteau propune teze doctorat despre Eliade(4) s

,i unde o�cialii comunis

,ti nu i-au permis lui Mir-

cea Eliade nici m�acar s�a doneze Academiei R.S.R.vreun fond de carte care s�a-i poarte numele (veziMircea Eliade ��n arhiva Securit�at

,ii, Ed. Mica Va-

lahie, Bucures,ti, 2008, p. 238). �In schimb, citi-

torii din t,ar�a erau foarte avizi de scrierile lui Eli-

ade. Poate de aceea ��n textul s�au, spre a maitempera spiritele ��n�erb�antate de ecoul sucesuluimarelui Eliade, comunistul Andrei Ples

,u plaseaz�a

din start dou�a neadev�aruri crase, ambele cu v�aditetendin�te manipulatorii ��n sensul mic�sor�arii (5) re-alei aprecieri de care s-a bucurat ��n Occident �lo-zoful religiilor. De o cert�a vioiciune ��n exprimareaincoeren�telor ideatice pe fondul unei crase inculturi�lozo�ce, muzeografului de atunci i-a reus

,it per-

fect bagatelizarea g�andirii s,i recept�arii lui Eliade

cu acea tactic�a duplicitar�a a comunis,tilor a c�aror

victim�a predilect�a a fost (s,i este) Mircea Eliade.

As,adar, articolul s�au debuteaz�a cu informa�tii bi-

bliogra�ce false: �Primul text monogra�c dedicat,��n Occident, lui Mircea Eliade a ap�arut ��n 1963�,noteaz�a fostul s

,ef al tinerilor comunis

,ti din Insti-

tutul de Istoria Artei desconsider�and adev�arul carenu era greu de a�at: deja ��n 1960 era ap�arut�a car-tea lui Welbon, Image of Man, an anthropogenyby a Historian of Religions:Mircea Eliade (v. M.Eliade, Contribu�tii biobliogra�ce, de M. Handoca,1980, p. 98-99 ). Colaborator bine pl�atit al tele-viziunii (difuzat la orele de maxim�a audient

,�a ale

emisiunii ½Tele-Enciclopedia�), dup�a ce comunicase��ntr-un memoriu c�atre Nicolae Ceaus

,escu faptul c�a

½a avut ocazia s�a aduc�a la cunos,tint

,a unui lucr�ator

al Ministerului de Interne opiniile sale critice pri-vind Meditat

,ia Transcedental�a� (A. Ples

,u), media-

tizatul muzeograf se pare c�a a scris textul despreEliade f�ac�andu-se c�a nu s-a uitat nici prin Biblio-gra�a lui Mircea Eliade scoas�a la Bucures

,ti de Han-

doca, nici prin volumul Mircea Eliade, Editions de

l'Herne, Paris, 1978 (p. 405).Oricum, dac�a cineva ar � vrut s�a comenteze min-

ciunile strecurate ca din��nt�amplare��n articolul s�au,teroarea ideologic�a permanent�a determina refuzultextelor cu accente critice, catalogate a priori drept�atac la persoan�a�, mai ales dac�a persoana era in-tens mediatizat�a ½st�arnind ��n jurul numelui s�auunanimitatea de care au parte doar mediocrit�at

,ile�

(N.I.Herescu, Dreptul la adev�ar, Ed. ½Jurnalul li-terar�, Bucures

,ti, 2004, p. 180). �In ianuarie 2015,

un comentator sintetiza perfect situat,ia criticii ��n

regimurile de st�anga: ½Restriction of speech is akey component of the leftist agenda. Otherwise,critics can easily expose the left's incessant lying�.½St�angistul� Ples

,u continu�a cu neadev�arurile sale

��nseil�and urm�atoarele: �A urmat o destul de lung�at�acere, dup�a care ��ns�a, ��ncep�and din 1976 exegeza(. . . ) a intrat ��ntr-o faz�a de acumulare galopant�a�.Aici, at�at partea cu �lunga t�acere�, c�at si imagina-rea unui moment��n care situa�tia s-ar ��mbun�at�a�tit-, s��nt pure inven�tii, prin nimic probate de cel ces-a auto-prezentat mereu ca ½discipol� al S

,colii de

�lozo�e a lui Noica, ½s,coal�a� negat�a de ��nsus

,i �-

lozoful de la P�altinis,(vezi Isabela Vasiliu-Scraba,

Himera S,colii de la P�altinis

,ironizat�a de Noica,

��n rev. ½Acolada�, nr 2(65), febr.2013, p.16 si 22; online http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/HimeraDup�a monogra�a lui Altizer din 1963 (Mircea

Eliade and the Dialectic of the Sacred) p�an�a la vo-lumul din 1976 a lui John Saliba (½Homo religiosus�in Mircea Eliade) nu a urmat nici o �o t�acere�, �e ealung�a ori scurt�a, cum dorea comunistul Ples

,u, prin

cel de-al doilea neadev�ar, a-�si induce ��n eroare citi-torii. Pentru c�a tezei de doctorat de la Northwes-tern University din 1960 (Welbon, Mircea Eiade-Image of Man: An Anthropogeny by a Historianof Religions), i-au urmat cartea americanului Alti-zer din 1963 (singura amintit�a de Ples

,u), urmat�a �si

ea de teza de doctorat despre Le Th�eme du Tempsdans l'oeuvre de Mircea Eliade prezentat�a la Uni-versit�e catholique de Louvain ��n 1965. Un an mait�arziu ap�area ��n Italia la Universit�a di Bari o alt�atez�a dedicat�a operei lui Mircea Eliade. In Americas-a publicat ��n 1968 exegeza lui Schreiber, The va-lue of History and of Iesus Christ ��n the works ofMircea Eliade, iar ��n 1969 J.K. Kitagawa s

,i Char-

les Long publicau lucrarea de 460 de pagini Mythand Symbol. Studies in Honour of Mircea Eliade(netradus�a ��n rom�anes

,te) ��n care Eliade era oma-


50

giat de personalit�a�ti de prim�a m�arime: G. Tucci,P.Ricoeur, G.Dumezil, W. Mueller, E.Benz, U. Bi-anchi, E.Junger, G. Spaltmann, de doi dintre ceimai pret

,uit

,i universitari spanioli de origine rom�an�a,

Vintil�a Horia (scriitor de limb�a francez�a laureat alPremiului Goncourt) s

,i George Usc�atescu, precum

�si de eseis,tii parizieni Emil Cioran �si Virgil Ierunca,

etc.Volumul omagial Myth and Symbol. Studies in

Honour of Mircea Eliade (de care auto-intitulatul��losof al religiilor�(6) s-a f�acut c�a n-a a�at nicidup�a zece ani, c�and a introdus articolul despre Eli-ade ��n Limba p�as�arilor , cum s-a tot f�acut c�a �nu-l�stie� Valter Roman ��n calitatea lui de director alEditurii Politice, trec�andu-i ½s

,tafeta� s

,i directorului

Editurii Humanitas care nici el n-a vrut s�a-l scoat�a,exist�and pericolul de a se face comparat

,ia dintre vo-

lumul omagial ��nchinat lui Eliade la s,aizeci de ani s

,i

cele dou�a volume pe care Liiceanu i le-a scos Ples,u

��n 2009, omagieri alc�atuite de salariat,ii directorului

Ples,u la ��mplinirea v�artei de 60 de ani), a fost ur-

mat��n SUA de dou�a teze de doctorat despre MirceaEliade ��n 1970, trei ��n 1971, dou�a ��n 1972 �si una ��nCanada la Toronto ��n 1973. �Intre 1973 �si 1975 ��nJaponia s-au tradus �si tip�arit 13 volume de OpereComplete (Istoria religiilor s

,i �lozo�a culturii) ale

marelui istoric al religiilor, desigur ��nso�tite de felu-rite exegeze ale g�andirii savantului. Scriind o mic�aprefat

,�a la unul din volume, Eliade observase pe 5

iunie 1975 c�a ��n bibliogra�a celor 13 volume ½nueste ��nregistrat�a nici o traducere ��n limba rom�an�a�(M. Eliade, Jurnal, vol. II, 2004, p. 202). In 1974s-au publicat trei doctorate despre Mircea Eliade��nBelgia, unul la Otawa ��n 1975, alte dou�a la Louvain��n 1975, iar ��n 1976 nu a ap�arut doar �Homo religi-osus� in Mircea Eliade a lui Saliba, ci �si un volumde exegez�a semnat de profesorul de la Universitateadin Roma, Leo Lugarini, Tema del sacro: R. Ottoe Mircea Eliade.A�sadar de o �t�acere destul de lung�a�, � pe care

n-am gre�si prea mult s-o numim t�acere �total�a� -,nu poate � vorba dec�at cu privire la receptarea ��nOccident a textelor publicate ��n peste dou�a decenii(din 1971) de comunistul Ples

,u pasionat de Eliade

(probabil) doar de hat�arul lui Constantin Noica. InJurnalul de la P�altinis (1983) e ½imortalizat� chiar s

,i

momentul c�and cronicarul plastic i-a trimis la Chi-cago profesorului Eliade o scrisoare, spre��nc�antarea�lozofului de la P�altinis

,.

In ce prive�ste receptarea operei lui Mircea Eli-

ade, numai ��n perioada celor 14 ani (��ntre 1963 si1976) avu�ti ��n vedere de as

,a-zisul ½dizident� Andrei

Ples,u (care pe 23 august 1989 se ��ntret

,inea la Tes-

cani cu Virgil M�agureanu, s,eful SRI din 1990, s

,i cu

Ion Iliescu, presedintele Rom�aniei dup�a 1990 care i-a povestit ��nt�amplarea senatorului Eugen Mih�aescula vremea c�and ��i fusese consilier, episod memoratde Tudor Octavian s

,i el a�at la Tescani ��n acea

zi), despre g�andirea marelui istoric al religiilor s-au redactat vreo 20 de lucr�ari de doctorat ��n SUA,Canada �si Europa occidental�a, f�ar�a a mai pune lasocoteal�a sutele de studii ��n care i-au fost analizateideile novatoare, ap�arute prin reviste sau ��n multelevolume colective tip�arite pe la diferite universit�a�tioccidentale (a se vedea select

,ia bibilogra�c�a de scri-

eri despre Eliade ��n vol. Mircea Eliade, Editionsde l'Herne, Paris, 1978, p. 405-409). Asta desi-gur f�ar�a a considera (precum ½marxistul� Ples

,u) c�a

anul 1976 ar � produs vreo schimbare ��n ritmul deapari�tie a exegezelor ��n marginea operei academi-cianului Eliade.Citarea culegerii de �studii omagiale publicat�a

de etnograful H.P.Duerr�, � unde exist�a �si undubios articol al lui Ioan Petru Culianu caretrimitea Securit�at

,ii informat

,ii (https://isabelavs

2.wordpress.com/mircea-eliade/secuculieliade/)despre Eliade (7) -, considerat�a un fel de culmeatins�a ��n 1984, chiar un adev�arat Everest alaprecierii de care s-ar � bucurat Mircea Eliade,aduce o not�a ��nveselitoare ��n vechiul articolredifuzat dup�a zece ani (prin Limba p�as�arilor),not�a ce poate deveni ��nc�a s

,i mai amuzant�a dac�a-i

ad�aug�am m�arturia ½st�angistului� H. P. Duerrcare se declara ��n 2009 mai marxist ca niciodat�a:½Eigentlich habe ich heutzutage eine wesentlichpositivere Einstellung dem Marxismus gegen�uberals damals�, m�arturie desprins�a dintr-un interviu��n care precizase pe jum�atate ��n glum�a pe jum�atateserios c�a s-a n�ascut ��n 1943 la Mannheim, ½derStadt der ¿Juden und Bolschewisten¾�.Cum bine se �stie, dar se oculteaz�a ��n mod

r�auvoitor (de ex., pe c�art,ile Editurii Humanitas),

Eliade a fost membru a cinci Academii �si profesorhonoris cauza a zece universit�a�ti. Genera�tii ��ntregiau ��nv�a�tat carte dup�a scrierile lui. Marele istoricale religiilor a fost permanent onorat de lumeaacademic�a occidental�a pentru calitatea activit�at

,ii

sale �stiin�ti�ce (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, MirceaEliade s

,i brat

,ul lung al Inchizit

,iei comuniste,

��n rev. ½Acolada�, Satu Mare, anul VIII, nr.


51

11 (84), noiembrie 2014, p.12 si p.22 ; onlineURL https://isabelavs2.wordpress.com/mircea-eliade/isabelavs-eliadewikipedii5/). �Acumularea[mereu] galopant�a� a pre�tuirii sale ca �lozof alreligiilor a culminat cu premierea ��n1988 a celor16 volume la care a fost redactor �sef: MirceaEliade, The Encyclopedia of Religions (Macmillan8 volume duble, 1987). Prin nenum�aratele onoruricare i s-au conferit, Eliade a fost r�aspl�atit deconfra�tii din lumea universit�at

,ilor vestice de-a

lungul ��ntregii sale vie�ti pentru profunzimeag�andirii �si pentru reala ��mbog�a�tire a patrimoniuluide valori culturale a omenirii.Mircea Eliade nu este un produs al unor

ma�sina�tii politice puse ��n func�tiune din timp. Eln-a fost un pseudo-geniu ½consacrat de popor�. Eli-ade n-a ajuns la premii si onoruri pe criterii extra-culturale, ��ntr-o atmosfer�a de teroare polit

,ieneasc�a

exercitat�a constant ��n Rom�ania ciuntit�a �si batjoco-rit�a prin inventarea limbii moldovene�sti, a�sa cums-a ��nt�amplat cu utecistul Andrei Ples

,u, ��mpins ��n

fa�t�a din cea mai fraged�a june�te, prin publicareaprimelor sale conspecte de istoria artei, la vremeac�and Ion Frunzetti (1918-1985) avea 53 de ani �siputea scrie cu mult mai mult folos pentru culturarom�aneasc�a, �ind din adev�arata elit�a.Doar Andrei Ples

,u, dup�a decenii de intens�a medi-

atizare local�a (de la tip�arirea ��n 1971 a unor noti�te��nsot

,itoare reproducerilor din albumul Corot unde

a f�acut ½antologia �si traducerea textelor, selec�tiaimaginilor �si cronologia�, ½exportat�a� ��n 1973 printip�arire ��n englez�a), continu�a s�a �e un scriitor noto-riu, dar din p�acate cu o notorietate slab sus�tinut�ade c�art

,ile ap�arute, �e din timpul trec�atoarei pasiuni

pentru marele istoric al religiilor Mircea Eliade (de-but�and cu textul Mircea Eliade s

,i hermeneutica ar-

telor, din ½Secolul XX� 1978, nr. 2-3 (205-206), p.59-54, inclus s

,i ��n volumul Ochiul s

,i lucrurile, 1986)

�e de c�and se pasionase pentru angelologie. RaduPortocal�a (fostul director al Institutului CulturalRom�an din Paris) f�acuse observa�tia de bun sim�t c�a½num�arul premiilor s

,i al titlurilor de doctor hono-

ris cauza acumulate de Andrei Ple�su e sensibil maimare dec�at acela al c�art

,ilor publicate� (v. Radu

Portocal�a, Prieteniile p�aguboase ale ICR, 10 dec.2007).Alexandru Dragomir ��i spusese t�an�arului

Fabian Anton c�a exist�a oameni care nu s��ntfaimo�si de poman�a, cum a fost Noica, de pild�a(vezi interviul des-cenzurat s

,i adnotat de Isa-

bela Vasiliu-Scraba, Alexandru Dragomir: ¾Eum�a simt acas�a numai ��n �lozo�e¿ ; onlineURL http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-adnotat3-Interviu-AlxDragomir.htm). Fostul ½cro-nicar plastic� (apud. Noica) a reu�sit performan�tade a deveni notoriu r�am�an�and un scriitor ca mul�tial�tii, autor de scrieri l�audate prin rela�tii clientelares,i pe linie de serviciu (vezi masivele omagii scoase��n 2009 de doi dintre salariat

,ii s�ai de la proasp�atul

Institut de ½sub cupola Academiei�). Diferit de al�tijurnalis

,ti s

,i comentari politici doar prin cele dou�a

ministeriate, Andrei Ples,u nu s-a preocupat s�a-i

l�amureasc�a pe vestici cum este cu limba �si cu etnia�moldoveneasc�a� nici ca ministru al culturii, nicica ministru de externe, ocupat cum era s�a le spun�ac�a Rom�ania e ��tara lui Dracula� (8).E drept ��ns�a c�a ambele posturi ��n guvern au co-

incis cu vreo zece distinc�tii academice, recolta maibogat�a �ind la cel de-al doilea portofoliu ministe-rial, de�si��ntre timp i-a sc�azut interesul (at�at de dar-nic r�aspl�atit ��n 1994 prin Premiul Hanah Arendt)pentru acei ��ngeri cu care cochetase la Faculta-tea de Filozo�e dup�a ½r�azmerit

,a sinucigas

,�a din de-

cembrie 1989� (apud. M. Ciobanu, vezi IsabelaVasiliu-Scraba, Poet la vremea lui Ahab. Poeziiincifrate de Mircea [Sandu] Ciobanu s

,i salvatoarea

ne��nt,elegere a criticului Marian Popa ; online URL

https://isabelavs2. wordpress.com/?s=Ciobanu ).Pentru fostul ministru Ples

,u s-a ��n�int

,at ��n 2008

la Academie s,i un Institut cu cinci angajat

,i (9),

Institutul de Istoria Religiilor (H.G. nr. 32/09-01-2008), f�ar�a s�a � fost nevoie s�a scrie vreun vo-lum serios de istoria religiilor. Fiindc�a nici publi-carea acelui pl�ap�and curs Despre ��ngeri (2003) s

,i

nici tip�arirea colec�tiilor de articole (��n stilul tex-tului de ½export� despre Componenta sud-est eu-ropean�a a g�andirii lui Mircea Eliade) nu au preamult de-a face cu istoria religiilor. Sigur, astaeste p�arerea noastr�a. Dar ea este indirect con�r-mat�a de directorul Ples

,u care s-a g�andit la �re-

ligie �si modernitate�, cadru ��n care ar intra s,i

product,ia sa eseistic�a. Oricum, ��n�int

,area insti-

tutului �nant,at de la bugetul de stat a f�acut posi-

bil�a alinierea ½��ngerilor� lui Ples,u (printre put

,inele

c�art,i recomandate masteranzilor) ��n r�and cu dou�a

lucr�ari reprezent�and momente cruciale ale cer-cet�arilor din istoria religiilor, Sacrul s

,i Profanul

al lui Mircea Eliade (volum din 1956 tradus ��n2012 ��n catalan�a, vezi https://www.youtube.com/watch?v=q6EWnyRCsaU ) s

,i Sacrul publicat ��n


52

1917 de Rudolf Otto.Spre a sublinia provincialismul lui Mircea Eliade

(desigur nu ��n accept,iunea ��n care Eliade vorbea de

½provincialismul� culturii europene), muzeografulde la Tescani se g�andise prin 1984 s�a �e original. S�anu repete ce-au spus al�tii mai �stiutori dec�at el des-pre rom�anitatea latent�a din vasta oper�a a lui Eli-ade, format la o excelent�a universitate rom�aneasc�a(vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Nae Ionescu s

,i Mir-

cea Eliade, ��n rev. ½Convorbiri literare�, Ias,i, febr.

2001, p.39 s,i martie 2001, p.31) ��n efervescen�ta

cultural�a a unei �t�ari libere �si respectate la Socie-tatea Na�tiunilor datorit�a mini�strilor care o repre-zentau. Pe urmele unui perfect necunoscut, comu-nistul de atunci a �tinut s�a eviden�tieze la Eliade oa�sa-zis�a �component�a sud-est european�a�, f�ar�a a-�sibate capul s�a argumenteze ideea. In locul oric�areidemonstra�tii, cronicarul plastic a invocat un obs-cur profesor de istoria religiilor de la Universita-tea din Ierusalim (un israelit bulgar, s�arb, ucrai-nian sau rus dup�a numele de rezonan�t�a slav�a) carescrisese despre existen�ta unor �elemente de spi-ritualitate r�as�aritean�a identi�cabile ��n structurilead�anci� ale personalit�a�tii lui Eliade, respectiv �ro-manitate, adausuri slave, balcanism, franco�lie, in-truziuni austriece �si germane� (Axa lumii �si �spi-ritul locului�. Componenta sud-est european�a ag�andirii lui Mircea Eliade, ��n vol. Limba p�as�arilor,Ed. Humanitas, Bucure�sti, 1994, p. 94). Din 1994��ncoace, n-a fost nici o problem�a ca ��n mass-media(s

,i ��n cele dou�a volume omagiale alc�atuite ��n 2009

de salariat,ii s�ai Mihai Neamt

,u s

,i Bogdan T�ataru-

Cazaban) adunarea c�atorva prefet,e si articole ��ntr-

un volum intitulat ��n mod ridicol Limba p�as�arilors�a �e prezentat�a ca una dintre importantele scrieridin domeniul istoriei religiilor ale ½�lozofului religi-ilor� Ples

,u (10). As

,a cum bine a observat laureatul

premiului Goncourt, ½mijloacele moderne de dezin-formare s��nt creatoare de false mitologii si de fan-tomatice valori� (Vintil�a Horia). Sau, ��nc�a s

,i mai

potrivit�a cu epoca multiplelor premieri ��n t,ar�a a

volumelor sale dinainte de 1989 este spusa lui Ge-orge C�alinescu dup�a care ½poporul poate consacra peoricine�, as

,a cum l-a consacrat pe poetul A. Toma.

�In Limba p�as�arilor, model perfect de l�aut�arismca �un fel de deschidere super�cial�a spre orice su-biect� (apud. A. Ples

,u; ��n volum gasindu-se nis

,te

scrisori despre Noica, prefat,a din 1981 la Francesco

Guardini al�aturi de introducerea la Sensul creat,iei

de Berdiaev, etc. ), articolul despre Eliade ar �,

cum sugereaz�a titlul, axat pe �spa�tiul de ob�ar�sie� caparticular��mbinat cu universalul. Cu toate acestea,Ples

,u nu a scris ��n 1984 despre universal si parti-

cular ��n g�andirea lui Eliade, cum induce ��n eroaretitlul: Axa lumii �si �spiritul locului�. Muzeogra-ful nu a scris nici despre arhaicitatea ridicat�a larangul de universalitate pe care o eviden�tiase laMircea Eliade indianistul Sergiu Al-George (vezivol. Arhaic �si universal, 1981), unicul discipolal lui Eliade recunoscut peste hotare, dup�a ce asc�apat cu viat

,�a din regimul de exterminare dup�a

gratii, unde a stat peste cinci ani pentru ½vina� dea � citit ��n 1957 Noaptea de S�anziene (vezi MirceaEliade, Jurnal, vol. II, pp. 130-131). Ilustr�and��ntr-o not�a de subsol a prefet

,ei despre Berdiaev

un l�aut�arism cam afon, Andrei Ples,u a abando-

nat �modul jovial de ��n�telegere� (George Pruteanu,Un Sancho Panza ��n Est), doar la gluma lui PetreT,ut

,ea (11) c�a ru�sii �nu au ce c�auta ��n Europa� �

evident referitoare la intrarea ��n Europa a sovieti-cilor prin alipirea Basarabiei �si Bucovinei de nord(��nso�tit�a de masacrarea �si ��ntemni�tarea rom�anilorpentru deznat

,ionalizarea c�at mai rapid�a a provin-

ciilor rom�anes,ti acaparate). Pun�and pe tapet valo-

rile culturii ruse, ½jovialul� ministru s-a f�acut c�a nu��n�telege ��n 1990 gluma lui �Tu�tea dup�a care Dosto-ievski �e neam�t�. El consemneaz�a cu n�aduf c�a Pe-tre �Tu�tea �torpileaz�a eviden�tele printr-un delirantabuz de autoritate� (Limba p�as�arilor, 1994, nota dela p.147). Probabil n-a f�acut prea mult haz nici despusa lui T

,ut

,ea (referitoare la noii guvernant

,i) care

½n-ar c�alca a minis,trii�.

L�aut�arism dovedes,te chiar subtitlul articolului

despre Eliade (din culegerea Limba P�as�arilor),��ntruc�at el indic�a ��n realitate preocuparea auto-rului pentru �universalitate �si universalitate-bis laEliade�. Prima universalitate este privit�a ca �ax�a alumii�. A doua, numit�a impropriu provincialism ca�spirit al locului�, este un soi de universalitate dearie mai restr�ans�a, sud-est european�a. Ve�stejind�starea de roz�a ebrietate a patriotismului local�,calul s�au de b�ataie ��n toate ��mprejur�arile c�and vinevorba de valorile majore ale culturii rom�ane�sti (veziIsabela Vasiliu-Scraba, Cioran prin l�aut�arismullui Ples

,u. Inocularea rus

,inii de a � rom�an, ��n

rev. ½Acolada�, Satu Mare, anul V, 1/2011, p. 17; online URL http://www.romanianstudies.org/content/2011/02/isabela-vasiliu-scraba-cioran-prin-lautarismul-lui-plesu-despre-inocularea-rusinii-de-a-�-roman/ ), cronicarul plastic a


53

redactat textul despre Componenta sud-est eu-ropean�a a g�andirii lui Mircea Eliade, cu g�andulla acea ½universalitate� atribuit�a ½celui mai mareistoric al religiilor din secolul XX� de c�atre unobscur universitar (simile simili cognoscitur).Si totu�si, nicio urm�a de ½patriotism local�

nu transapare ��n pasajul despre ½universalismulautentic (Dante, Shakespeare, Cervantes, etc.)�care ��ntotdeauna pornes

,te de la un ½speci�c

nat,ional, ad�ancit s

,i trans�gurat prin creat

,ia

geniului ��ntr-o valoare universal-uman�a� (M.Eliade, Probleme de cultur�a rom�aneasc�a). La fel,Constantin Noica nu era cuprins de �ebrietateapatriotismului local� c�and aducea argumentedespre universalismul �si rom�anitatea lui MirceaEliade, ori c�and a atins respectivul subiect ��ninterviul din 1981 (vezi Constantin Noica ��n vol.Convorbiri cu �si despre Mircea Eliade, 1998,precum s

,i Isabela Vasiliu-Scraba, Noica despre

arheul istoric ��ntrupat de Mircea Eliade ; onlinehttp://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-8Noica-Tabor.htm ). Atunci Constantin Noica avorbit de c�autarea de sine a lui Eliade, c�autare �maiad�anc�a dec�at ��l ��ndemna veacul�. In tot ce-a scris,Mircea Eliade s-a c�autat pe sine, urm�arindu-se�p�an�a la izvoarele sale, rom�ane�sti ca �si str�aine�(apud. Noica), sf�ar�sind prin a preface (��n feluls�au propriu) ira�tionalismul aparent (al vie�tii) ��nexisten�t�a cu sens. Chiar dac�a multora, � orbi�tide mass-media -, opinia lui Constantin Noicanu le este pe plac, credem c�a ea are mai mult�agreutate si ��ndrept�a�tire dec�at p�arerile confuze(despre universal s

,i universal-bis) avansate de un

fals discipol al lui Noica(12), dublat de un fals��losof al religiilor �.Note s

,i considerat

,ii marginale:

Este vorba de ½exportul� volumului Mircea Eli-ade e l'Italia (1987) ��ngrijit de Marin Mincu. ½Ex-portul� de c�art

,i pl�atite din bugetul Rom�aniei re-

prezint�a un simulacru de ½validare pe piat,a occi-

dental�a�, validare ��n care probabil a sperat s,i unul

dintre naivii coordonatori ai omagiilor lui Ples,u din

2008 traduse ��n francez�a, englez�a s,i german�a. O

lumin�a ��n tenebroasa afacere a ½exportului� tezeide doctorat a lui Ples

,u Pitoresc s

,i melancolie a

adus cu sine scrisoarea de demisie de la conduce-rea ICR-Paris a lui Radu Portocal�a din1 dec. 2006:½In 2006, ICR-Bucures

,ti a decis s�a publice teza ��n

Frant,a, de aceast�a `realizare' ocup�andu-se personal

d-l Mircea Mih�aies,. Dosarul a ajuns, �res

,te, la In-

stitutul Cultural Rom�an din Paris ��n prim�avara lui2006. . . Am ��nceput prin a ��nm�ana acest dosar di-rectorilor a dou�a mari edituri pariziene(Grasset s

,i

Fatard) care, dup�a c�ateva s�apt�am�ani, s,i-au mani-

festat dezinteresul total.. Cartea a ap�arut pe 24septembrie 2007, dar, c�ateva zile mai t�arziu, Edi-tura Somogy [care o scosese] o anunt

,�a ca epuizat�a.

Succes fulger�ator? Nici vorb�a! Un editor demnde acest nume nu las�a s�a se epuizeze un titlu at�atde repede, ci ��l retip�ares

,te p�an�a c�and satisface ce-

rerea piet,ii. Singura explicat

,ie posibil�a e c�a ICR

a cump�arat cele c�ateva sute de exemplare publi-cate (�ecare cost�and 30 de euro, ceea ce e enormpentru o lucrare de 190 de pagini!) s

,i le-a pus la

hibernat ��n vreun depozit. Tot as,a f�acea s

,i Minis-

terul Afacerilor Externe ��nainte de 1989 cu operelelui Ceaus

,escu, editate pe bani grei ��n toate limbile

p�am�antului� (vezi Radu Portocal�a, ��n rev. ½Ori-gini/ Romanian Roots�, vol. XIV, No. 9-10 (135-136) September-Octomber 2008, p.46).2. vezi G. Pruteanu, Un Sancho Panza ��n Est,

��n rev. �Rom�ania literar�a�, nr.8/ 1995, recenziela culegerea Limba P�as�arilor (1994). Dup�a un ande frecventare a mediilor occidentale ��n calitate deata�sat cultural la Londra �si la Lisabona, Mircea Eli-ade observase c�a unii scriitori au tendin�ta de a-�si��nsu�si ��lozo�a la mod�a a timpului ��n care tr�aiesc,chiar ��n aspectele ei cele mai sterile �si mai vul-gare� (Mircea Eliade, Jurnal, 29 mai 1941). So-sul materialismului dialectic, ½la mod�a� ��n comu-nism, scald�a articolele lui Ples

,u despre ½interva-

lul� eticii comuniste, culegere de articole publicat�a��n 1988 cu titlul ½��mprumutat� de la o carte a luiAdorno. In volumul Despre ��ngeri reapare un arti-col cuprins prima dat�a ��n Limba P�as�arilor r�aspl�atit��n 1994 cu Premiul Hanah Arendt de un milion dem�arci germane (a se vedea s

,i Isabela Vasiliu-Scraba,

Un eseist preocupat de ��ngeri s,i vampiri, ��n rev.

½Acolada�, Satu Mare, nr.3/2011, p. 16 ; onlinehttp://www.scribd. com/doc/167071931/Isabela-Vasiliu-Scraba-Plesu-vampiri). Intr-o discut

,ie des-

pre Ples,u cineva scrisese c�a ½nu vede nici g�andirea

viguroas�a, nici scrisul excelent. E pedat. Dar gol�(Rux). Si ��n revista ½Contemporanul�, nr. 12/2012am putut citi c�a ½. . . exist�a persoane care nu cad pespate la culegerile de articole devenite c�art

,i multi-

premiate ale lui Andrei Ples,u� .

½Editurile [comuniste] nu public�a nimic din operas,tiint

,i�c�a a lui Eliade. . . Publicarea lui Mircea Eli-

ade a fost mult ��nt�arziat�a de (. . . ) oameni cu


54

r�aspundere ��n trecut s,i azi (. . . ): Miron Constan-

tinescu, S,tefan Voicu, Valter Roman. Aces

,tia se

manifestau vehement ori de c�ate ori cineva sust,inea

o asemenea propunere. Lucrurile s-au tot tergiver-sat. �In Polonia s��nt traduse unele din lucr�arile salede istorie a religiilor, ��n Ungaria, la fel, s

,i ��n Ce-

hoslovacia, nemaivorbind de traducerea lor ��n cele-lalte t

,�ari nesocialiste�(10 mai 1978, din vol. Noica

��n arhiva Securit�at,ii, Bucures

,ti, Editura Muzeului

nat,ional al Literaturii rom�ane, 2009, p. 322). �In vo-

lumul Eliade ��n arhiva Securit�at,ii (Bucures

,ti, Ed.

Mica Valahie, 2008), la data de 1 iulie 1971 se de-taliau traducerile ��nainte ment

,ionate: ½��n Polonia

i-au ap�arut 4-5 c�art,i, ��n Jugoslavia la fel, chiar s

,i

ungurii i-au tradus o carte, ��ns�a ��n Rom�ania nu i-aap�arut��nc�a nimic din punct de vedere teoretic (. . . )Eliade crede c�a exist�a o ostilitate fat

,�a de el ��n t

,ar�a�

(p. 95-96)De la o rom�anc�a refugiat�a ��n Canada, Mircea

Eliade a��a adev�arul gol golut,s,i despre cenzura-

rea o�cial�a a numelui s�au ��n mediul universitar alRepublicii Socialiste Rom�ania. C�and a propus s�ascrie un doctorat despre Eliade, rom�anca a asistatla panica brusc�a a profesorului ei care, dup�a ce aaruncat paltonul pe telefon (obiect indeobs

,te ½mi-

crofonizat� de Securitate) i-a spus teri�at: ½Dum-neata o s�a m�a omori pe mine. Vrei s�a ne deaafar�a pe am�andoi, ce vrei? Es

,ti incons

,tient�a!�

(Mircea Eliade, Jurnal, vol. II., Bucures,ti, 2004,

p. 308). Din aceast�a notat,ie de jurnal, ca s

,i din

alte insemn�ari pe aceeas,i tem�a, se vede c�a Mir-

cea Eliade era perfect la curent cu duplicitateacomunis

,tilor care interziceau citarea operelor lui

Eliade ��n bibliogra�i, discutarea g�andirii sale prinuniversit�at

,i, s

,i care am�anau c�at puteau publica-

rea operelor sale s,tiint

,i�ce ��n condit

,iile ��n care nu

mai pridideau cu trimiterea de invitat,ii s�a revin�a

��n t,ar�a (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea spi-

ritual�a ��n receptarea din �tar�a �si visul premonito-riu al lui Eliade, ��n �Revista Romana�, Ias

,i, Anul

XV, 1 (55), martie 2009, p.16-17; sau online URLhttps:// fr.scribd.com/doc/234897986 /IsabelaVa-siliuScrabaReceptareEliade). De aceea Mircea Eli-ade n-a ezitat s�a-i dea biografului s�au 3000 defranci francezi (v. Jurnalul) ca acesta s�a poat�apl�ati tip�arirea ��n 1980 a volumului Mircea Eliade-Contribu�tii biobibliogra�ce. Dup�a c�aderea comu-nismului, Mircea Handoca a completat acest primvolum din 1980, ajung�and la ½bibli-ogra�a monu-mental�a� de mai t�arziu (apud. Marian Popa, Isto-

ria literaturii rom�ane, 2001, vol. II, p. 847).Mic�sorarea realei aprecieri de care s-a bucurat

Mircea Eliade��n lumea academic�a occidental�a (veziIsabela Vasiliu-Scraba, Eliade si detractorii lui, inrev. ½Acolada�, Satu Mare, Nr. 4(77), aprilie 2014,p.15 ; sau online http://www.clipa.com/a7934-Isabela-Vasiliu-Scraba-Eliade-si-detractorii-lui-sau-Rafuiala-oamenilor-de-r226-nd-cu-omul-superior.aspx) a fost realizat�a prin 1984 decomunistul Andrei Ples

,u prin minciuni. Marin

Ni�tescu observase c�a ��n comunism, minciuna este�deliberat�a, calculat�a, veri�cat�a �si tipizat�a, cao necesitate interioar�a, ca un instrument indis-pensabil ��n dialectica puterii� (M. Ni�tescu, Subzodia proletcultismului, Bucures

,ti, 1995, p. 353).

Tactica mic�sor�arii importan�tei culturale a ½celuimai renumit s

,i mai apreciat istoric al religiilor din

secolul XX� se poate observa ��n toate prezent�arilelui Mircea Eliade f�acute de Editura Humanitas.Aici s��nt f�ar�a gre�s omise toate distinc�tiile acade-mice primite de marele �losof al religiilor, iar mainou tinerilor cump�ar�arori ai c�ar�tilor lui Eliade nicinu li se mai arat�a cine a fost autorul. Pe volumelepublicate ��n anul ��n�int

,�arii micului Institut de

Istoria Religiilor (H.G. nr. 32/09-01-2008) condusde un fals istoric al �lozo�ei (A. Ples

,u), directorul

editurii Humanitas, ��n lipsa oric�arei prezent�aribiogra�ce, ��i trece lui Eliade dou�a liste. Unacu �opera �stiin�ti�c�a �si �loso�c�a�, alta cu �operaliterar�a�, f�ar�a minima precizare c�a ��n ambele listee vorba de o selectie de titluri (v. M.Eliade,Intoarcerea din rai, Humanitas, 2008; M.E., India.Biblioteca maharajahului. Santier, Humanitas,2008). �In schimb, la bio-bibliogra�a lui AndreiPles

,u, autor al c�atorva culegeri de articole neies

,ite

din r�and, aceeas,i editur�a trece negres

,it ��ntreaga

recolt�a de onoruri �si premii ob�tinute pe criteriipolitice, �e ca s

,ef al utecis

,tilor de la Institutul de

Istoria Artei, ori ca ministru al culturii la vremealui Ion Iliescu, �e ca ministru de externe s

,i ca

rector la Colegiul Noua Europ�a (in�int,at ��n 1993

si recunoscut de Ministerul ��nv�at,�am�antului ��n 1999

c�and Ples,u det

,inea portofoliul Ministerului de

Externe, Colegiu care o are drept directoare peAnca Oroveanu, fata lui Leonte R�autu n�ascut�a pe26 iulie 1947).6. Din pagina a doua a volumului de texte

adunate sub titlul Despre ��ngeri (Ed. Humanitas,Bucure�sti, 2003), se observ�a prezentarea lui AndreiPles

,u ca ��losof al religiilor�, f�ar�a ca acest lucru s�a


55

reias�a din vreo lucrare de istoria religiilor publicat�a��n reviste vestice de specialitate. Probabil el s-aauto-intitulat astfel pentru c�a din 1990 a �tinut (caministru al culturii) cursuri despre ��ngeri la Facul-tatea de Filozo�e din Bucures

,ti, prelegeri a c�aror

inregistrare se reg�ases,te (partial) ��n subt

,irelul

volum din 2003. La �rava culegere de texte��ntitulat�a pompos Despre ��ngeri, clientela lui Ples

,u

ad�aug�a de obicei textele reunite ��n volumul din1994, Limba p�as�arilor. Ambele argumente (primulc�a ar � predat ½despre ��ngeri� unde s-a tot predatmaterialism-dialectic, altul c�a ar � publicat studiis,tiint

,i�ce de nivel academic apart

,in�atoare dome-

niului istoriei religiilor) s��nt, asemenea culegerilorDespre��ngeri si Limba p�as�arilor, cam inconsistente.De fapt, subt

,irimea ambelor volume a reprezentat

un avantaj doar ��n cazul abundentelor traduceripl�atite din bugetul Rom�aniei, traduceri care s�alase naivilor impresia ½aclam�arii ��n francez�a� (M.Neamt

,u), sau ��n diverse alte limbi, a intitulatului

½istoric al religiilor� (despre ½Afacerea Pitorescs,i melancolie�, aventura din 2006 a edit�arii ��nFrant

,a a tezei sale de doctorat publicat�a ��n t

,ar�a

��n 1980, volum care n-a interesat editurile Grassets,i Fayard, a se citi articolul lui Radu B�arbulescu,C.R.: ½Matrapazl�acuri� (de zeci!) de milioane,��n rev. ½Origini/ Romanian Roots�, vol. XIV,No. 9-10 (135-136) September-Octomber 2008,pp.46). I. Aranyosi observase �absen�ta oric�areiactivit�a�ti publicistice recunoscut academice lanivel interna�tional al c�atorva intelectuali superstardin Rom�ania numi�ti �lozo� f�ar�a a avea o oper�a�lozo�c�a de calitate minim acceptabil�a� (I.A). Eraexact ce remarcasem la r�andul meu atunci c�andam scris ��n revista �Acolada� nr.3/2011 despreinexisten�ta mult tr�ambi�tatei ½S

,colii de la P�altini�s�

(vezi Isabela Vasiliu-Scraba, ½Modelul P�altinis,�

s,i ½Modelul Antim� (sau Inutile liste bibliogra�ceoferite de Noica s

,i lecturi de poezie religioas�a ��n

casa boiereasc�a a Olg�ai Greceanu); pe internetla https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/isabelavs-noicaolga/), inexistent�a ½S

,coal�a

de �lozo�e� care n-a dat ��n domeniul �lozo�eirom�ane�sti nimic dincolo de opera �lozofului C-tinNoica, pe seama c�areia auto-declarat

,ii discipoli au

vrut s�a apar�a mai valoro�si dec�at ��i ��nf�a�ti�sau textelelor (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Despre G. Liiceanu�si plagierea de tip �inadequate paraphrase� la Pata-pievici, ��n rev. ½Acolada�, Satu Mare, nr.7-8/2012,p. 19; online URL http://isabelavs.go.ro/Articole

/IsabelaVS_PlagiatorulPata5.htm ). Rodica Popobservase c�a ½a-t

,i asocia numele cu cel al unor

persoane onorabile, echivaleaz�a aproape cu ocon�scare a operei s

,I gloriei acestora�. Autoarea

excelentului volum Histoire secrete des Mongols(cu M. Even), Galliomard, 1994, fost�a angajat�a laInstitutul Sergiu Al-George (ISOSAG), se referea½orientalistul� Andrei Cornea, pl�atit de Institutul½Sergiu Al-George�, ½orientalist� care-s

,i plaseaz�a

bucuros numele al�aturi de numele �lozofului dela P�altinis

,nu numai ��n vecin�atatea indianistului

Sergiu Al-George care la Roma lucra cu Tucci.7. Pe 19 ian 1983 I. P. Culianu scria c�a Hans

Peter Duerr i-a dat ½chef s,i prilej� s�a polemizeze

cu ½autorii de zvonuri ciudate privind existent,a

lui Eliade� (Culianu, Mircea Eliade, Ed. Nemira,Bucures

,ti, 1998, p. 157). Asistentul de rom�an�a de

la Groningen i-a ascuns profeso-rului Eliade textulpolemic ( Eliade und die blinde Schildkroete, pp.216-243) din culegerea de studii ��ngrijit�a de Duerr(Die Mitte der Welt, 1984 ). Aceasta se vededin scrisoarea trimis�a lui Eliade pe 18 sept. 1984(Dialoguri ��ntrerupte, Ias

,i, 2004, p. 256). Se pare

c�a din prim�avara lui 1984 doctorandul ��n istoriareligiilor fusese criticat de Virgil Ierunca. At�at elc�at s

,i Monica Lovinescu observaser�a atacurile lui

Culianu sub pretext c�a l-ar ½ap�ara�, vezi Doamne,pe idolul s�au Eliade ��n textul M. Eliade s

,i broasca

t,estoas�a. . . (vezi Culianu c�atre prof. M. Eliade,4 aprilie 1984: ½De la Paris ��mi sosesc zvonuri,legate de Die Mitte der Welt, c�a iar�as

,i am f�acut o

st�ang�acie s,i nepotrivit�a ��ncercare s�a v�a . . . ½ap�ar�,

Dialoguri ��ntrerupte, p. 252). Criticat mai fuseseCulianu s

,i din cauza aparit

,iei revistei cuprinz�and

textul scris prin 1978 de I.P. Culianu ��mpotrivapoetului Horia Stamatu (vezi Isabela Vasiliu-Scraba, La centenarul na�sterii poetului HoriaStamatu. Ciud�a�tenii cripto-comuniste, ��n rev.½Acolada�, Satu Mare, anul VI, sept. 2012, p. 19 ;on-line http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-Centenar10Horia%20Stamatu.htm ) text carel-a f�acut pe Virgil Ierunca s�a-i scrie lui Culianuc�a ��l consider�a om al Securit�at

,ii (vezi Isabela

Vasiliu-Scraba, Mics,orarea lui Mircea Eliade �si

gon�area lui I. P. Culianu prin felurite tertipuri, ��nrev ½Tribuna�, Cluj-Napoca, oct. si nov. 2013 ; on-line http://www.scribd.com/doc/179318328/Isabela-Vasiliu-Scraba-Mic%C8%99orarea-lui-Eliade-%C8%99i-gon�area-lui-Culianu-prin-felurite-tertipuri ; precum si Isabela


56

Vasiliu-Scraba, Era minciunilor legate de ca-riera lui Culianu , ��n rev. ½Cetatea Cultu-ral�a�, Cluj-Napoca, sept. 2013 ; sau onlinehttp://www.scribd.com/doc/ 172864407/Isabela-Vasiliu-Scraba-ERA-MINCIUNILOR-LEGATE-DE-CARIERA-LUI-I-P-CULIANU-%C5%9EI-O-NOU%C4%82-IPOTEZ%C4%82-A-LUI-EZIO-ALBRILE-PRIVITOARE-LA-ASASINATUL-POLITIC-DE-L). Presupunerea lui Virgil Ieruncaa fost con�rmat�a odat�a cu publicarea unei noteinformative despre profesorul Mircea Eliade scris�a��n 1985 de Culianu (vezi vol. Mircea Eliade ��narhiva Securit�at

,ii, Ed. Mica Valahie, Bucures

,ti,

2008, p.230-233).8. vezi Andrei Ples

,u, Despre ��ngeri, Ed.

Humanitas, Bucure�sti, 2003, p.160; �si IsabelaVasiliu-Scraba, Inspira�tia angelic�a a d-lui Ples

,u, ��n

vol. Propedeutic�a la eternitate. Alexandru Dra-gomir ��n singur�atatea g�andului, 2004, pp.100-104care se poate citi on-line la http://www.scribd.com/doc/130854967/Isabela-Vasiliu-Scraba-AlxDragomir-propedeutica ; a se vedea online s

,i

http://www.scribd.com/doc/167071931/Isabela-Vasiliu-Scraba-Plesu-vampiri.9. Sup�arat pe orele de religie din s

,coli ca s

,i

directorul s�au Andrei Ples,u � care a t

,inut pe 20

octombrie 2008 ½sesiunea inaugural�a a Institutuluide Istoria Religiilor� institut av�and cinci angajat

,i

(vezi T. Baconsky, Din polul plus, ��n ½Dilema ve-che�, Anul V, nr. 239, 11 sept. 2008, arti-col unde apar ment

,ionat

,i Mirel B�anic�a s

,i Mihail

Neamt,u ��mpreun�a cu Bogdan T�ataru-Cazaban, �

cei doi care vor scoate ��n aprilie 2009 dou�a volumeomagiindu-l pe Ples

,u -, Andrei Ois

,teanu, s

,i Eugen

Ciurtin drept cinci angajat,i la Institutul de Isto-

ria Religiilor ��n�int,at ��n 2008) -, salariatul Mirel

B�anic�a visa s�a scrie despre �fasci�stii� Eugen Ione-scu, Mircea Eliade s

,i Cioran, regret�and c�a i-a luat-o

Alexandra Laignel-Lavastine ��nainte. Theodor Ca-zaban observa la Paris escalada ��n confuzie pornit�ade la cuv�antul �legionar�, ��nsemn�and fascist, �fas-cist� ��nsemn�and nazist, iar �nazist� ��nsemn�and ce-imai r�au pe lume: �In acest amalgam, ��n aceast�a es-calad�a de confuzie se poate practica orice fel de ma-nipulare�, concluziona autorul remarcabilului ro-man Parage. Mirel B�anic�a o admira pe autoa-rea volumului despre �uitarea fascismului� ��ntr-oemisiune a lui Patapievici (TV Cultural, 13 mar-tie 2009). Curios este c�a s

,i dup�a dou�a dece-

nii de c�and a trecut epoca ateismului obligatoriu

din vremea martiriz�arii P�arintelui Arsenie Boca,½specialistul� M. B�anic�a s-a apropiat de fenome-nul pelerinajelor religioase asemeni unui absolvental Academiei ½S

,tefan Gheorghiu� (condus�a de Le-

onte R�autu) scriind c�a ½ortodoxia ��ntreag�a. . . de la1054 este ½fundamentalist�a� (C�ateva note desprefundamentalismul religios, ��n Revista ½22�, Nr. 10,din 1-7 martie 2011, p.12 ; vezi s

,i art. : Isabela

Vasiliu-Scraba, Moartea martiric�a a p�arintelui Ar-senie Boca, un adev�ar ascuns ; online URL ht-tps:// isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/) . Cartea desprefenomenul pelerinajelor a ½specialistului ��n ortodo-xie� a urmat volumului despre zisele �alunec�ari fas-ciste� ale Bisericii ortodoxe din Rom�ania interbe-lic�a av�and la baz�a chiar doctoratul lui Mirel B�anic�adin 2004 stipendiat de New Europe College al c�aruirector Ples

,u este aceas

,i persoan�a cu directorul In-

stitutului de Istoria Religiilor care ��l are pe M.B�anic�a salariat.�In ��sa din Who's who (Pegasus Press, Bucure�sti,

2002, p. 518), Andrei Ples,u se trece �istoric �si

profesor universitar�, cu doctoratul ��n istoria arteiluat ��n 1980, ajuns la gradul de lector universitar��n 1982, la Sec�tia de Istoria �si Teoria Artei aFacult�a�tii de Arte Plastice (absolvit�a ��n 1971), deunde a fost ��ndep�artat dup�a episodul Meditat

,iei

Transcendentale, f�ar�a a c�adea din grat,iile puterii

comuniste (reprezentat�a de Leonte R�autu cumreiese din sust

,inuta mediatizare prin publicarea

articolelor lui Ples,u de c�atre reviste, articole apoi

adunate ��n volume publicate de edituri comunisteprecum s

,i dup�a anii deplas�arilor ��n str�ain�atate ca

bursier Humboldt. C�a se a�a ��n grat,iile puterii

reiese si din nivelul salariz�arii sale la Tescani,dep�as

,ind de departe leafa oric�arui alt muzeograf

de pe lista de plat�a a salariilor, cum ��mi spusesepoetul dr. Pan Izverna, angajat ca s

,i el ca muze-

ograf ��n Bucures,ti. Andrei Ples

,u a fost muzeograf

la Tescani p�an�a pe 28 decembrie 1989. Aici falsuldisident era ½p�azit� de un soldat care nu mai s

,tia

ce bun�at�at,i s�a-i mai g�ateasc�a (vezi Scrisoarea

sculptorului Bata Marinov din 8 febr. 2012; on linehttp://www.romanianstudies.org/content/2013/02/marea-pacaleala-scrisoarea-lui-bata-marianov-catre-sorin-iliesiu/.). Din 1990 Ion Iliescu (pecare-l ��nt�alnise la Tescani pe 23 august 1989, cf.Radu Portocal�a, cf. Tudor Octavian, cf. EugenMih�aescu) ��l face ministru. Tot dup�a 1990 A. Ples

,u

devine si director al Institulului de Istoria artei.


57

�In anul universitar 1991-1992 apare brusc, dinlector la Arte Plastice, profesor universitar la Fa-cultatea de Filozo�e. Dintr-o regretabil�a sc�apare,��n �s

,a din Who's who (Bucures

,ti, 2002) nu apare

profesoratul ½despre ��ngeri� din 1990-1991 s,i nici

momentul c�and, f�ar�a s�a �e absolvent de �lozo�e�si f�ar�a a avea doctoratul ��n domeniul �lozo�ei, pe15 oct. 1990, Ples

,u a f�acut pe conduc�atorul de

doctorate ��n istoria �lozo�ei spre a-i conduce tezade doctorat lui Radu Bercea, numit de ministrulPles

,u director la nou ��n�int

,atul Institut de studii

orientale ½Sergiu Al-George� (ISOSAG, cu cincisalariat

,i si 2 cercet�atori prin cumul de funct

,ii) a�at

��n subordinea Ministerului Culturii, institut care afunct

,ionat 14 ani f�ar�a Consiliu Stiint

,i�c, ��n schimb

a tot f�acut cercet�atori de gradul I cu salarizaremaxim�a (apud. Rodica Pop si Tiberiu Lovin,Institutul fantom�a de studii orientale, Evenimentulzilei, 10 iulie 2006, de unde a��am c�a cei dinclientela lui Ples

,u devenit

,i salariat

,i ISOSAG ar

� ½incompetent,i, f�ar�a studii de specialitate, f�ar�a

lucr�ari. . . lipsit,i de recunoas

,tere internat

,ional�a�,

auto-numit,i ½specialis

,ti� l�aud�andu-se reciproc,

pentru c�a au primit de la Ples,u burse NEC, ceea

lumineaz�a relat,ia lor clientelar�a si nu reprezint�a

niciun certi�cat de calitate). �In mod curios, laprezentarea lui Ples

,u trecut�a pe volumul Limba

P�as�arilor (Ed. Humanitas, Bucure�sti, 1994)nu este speci�cat nici cursul despre ��ngeri din1990-1991, si nici (precum ��n ��sa din Who's who )c�a ministrul culturii a fost ½profesor la Facultateade Filozo�e din anul 1991�. Pe volumul scos deHumanitas ��n 1994 (anul premiului Hanah Arendde un million de m�arci germane pentru cca 20pale unui eseu despre ��ngeri) este trecut c�a ar � fost�profesor din 1992�.11. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Petre �Tu�tea:

�orice mare inteligen�t�a basculeaz�a ��ntre religie�si �loso�e�care se poate citi ��n engl. ; on-linehttp://www.scribd.com/doc/171890628/Isabela-Vasiliu-Scraba-NaeTuteaEngl .12. vezi Isabela Vasiliu-Scraba, Himericul

discipolat de la P�altinis,, pretext de �n�a ironie

din partea lui Noica, ��n rev. Acolada, nr.4(67), aprilie 2013, p. 16 � 17 ; sau onlinehttp://www.omniscop.ro/ himera-discipolatului-de-la-paltinis-pretext-de-�na-ironie-din-partea-lui-noica/, precum s

,i Isabela Vasiliu-Scraba, Himera

½S,colii de la P�altinis

,�, ironizat�a de Noica, ��n rev.

Acolada, nr.2 (65), febr. 2013, p.16 si p. 22 ; sau

online http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ CULTURA/Himera scolii de la Paltinisironizata de Noica.htm.Referint

,e bibliogra�ce

Scrisoarea sculptorului Bata Ma-rinov din 8 febr. 2012; onlinehttp://www.romanianstudies.org/content/2013/02/marea-pacaleala-scrisoarea-lui-bata-marianov-catre-sorin-iliesiu/.Ion Varlam, Pseudorom�ania. Conspirarea decon-

spir�arii, Bucures,ti, Ed. Vog, 2004.

Andrei Ples,u, Axa lumii �si �spiritul locului�.

Componenta sud-est european�a a g�andirii lui Mir-cea Eliade, ��n culegerea de texte scrise ��ntre 1981s,i 1994 intitulat�a Limba p�as�arilor, Ed. Humanitas,Bucure�sti, 1994.Isabela Vasiliu-Scraba, Mircea Eliade s

,i brat

,ul

lung al inchizit,iei comuniste, pe h�artie ��n

rev. ½Tribuna�, Cluj-Napoca, nr. 269/2013,p. 12; sau online http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-EliadeWikipedii5.htm .Isabela Vasiliu-Scraba, Noica despre ar-

heul istoric ��ntrupat de Mircea Eliade; ��nrev. Conta, Piatra Neamt

,; sau online URL

http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-8Noica-Tabor.htm .Isabela Vasiliu-Scraba, Un eseist preocu-

pat de ��ngeri s,i vampiri, ��n rev. ½Acolada�,

Satu Mare, nr.3/2011, p. 16 ; sau onlinehttp://www.scribd.com/doc/167071931/Isabela-Vasiliu -Scraba-Plesu-vampiri .Isabela Vasiliu-Scraba, Himera S

,colii de la

P�altinis,

ironizat�a de Noica, ��n rev. ½Aco-lada�, nr 2(65), febr.2013, p. 16 si 22 ; sauonline http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/Himera%20scolii%20de%20la%20Paltinis%20ironizata%20de%20Noica.htm .Isabela Vasiliu-Scraba, Himera disciopolatului

de la P�altinis,, prilej de �n�a ironie din partea lui No-

ica, ��n rev. ½Acolada�, nr 3(66), martie 2013, p.16si 23 ; sau online http://www.omniscop.ro/himera-discipolatului-de-la-paltinis-pretext-de-�na-ironie-din-partea-lui-noica/ .Radu B�arbulescu, C.R.: ½Matrapazl�acuri� (de

zeci!) de milioane, ��n rev. ½Origini/ RomanianRoots�, vol. XIV, No. 9-10 (135-136) September-Octomber 2008, pp.42-48.Isabela Vasiliu-Scraba, Despre G. Liiceanu �si pla-

gierea de tip �inadequate paraphrase� la Patapie-vici, ��n rev. ½Acolada�, Satu Mare, nr.7-8/2012, p.


58

19 ; sau online URL http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS_PlagiatorulPata5.htm ).Isabela Vasiliu-Scraba, Alexandru Dragomir:

¾Eu m�a simt acas�a numai ��n �lozo�e¿; sauonline http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-adnotat3-Interviu-AlxDragomir.htm .Isabela Vasiliu-Scraba, Propedeutic�a la eter-

nitate. Alexandru Dragomir ��n singur�atateag�andului, 2004 ; se poate citi on-line lahttp://www.scribd.com/doc/130854967/Isabela-Vasiliu-Scraba-AlxDragomir-propedeutica .K. Kitagawa, Charles Long, Myth and Symbol.

Studies in Honour of Mircea Eliade, 1969.Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea spiritual�a ��n re-

ceptarea din �tar�a �si visul premonitoriu al luiEliade, ��n �Revista Romana�, Ias

,i, Anul XV,

1 (55), martie 2009, p.16-17, sau online ht-tps://fr.scribd.com/doc/234897986 /IsabelaVasili-uScrabaReceptareEliade .Isabela Vasiliu-Scraba, Nae Ionescu s

,i Mircea

Eliade, ��n rev. ½Convorbiri literare�, Ias,i, febr.

2001, p.39 s,i martie 2001, p. 31, cuprins ��n vo-

lumul bilingv rom�an-englez care se g�ases,te ��n mari

biblioteci americane s,i europene, Isabela Vasiliu-

Scraba, �In labirintul r�asfr�angerilor. Nae Ione-scu prin discipolii s�ai: T

,ut

,ea, Cioran, Noica, Eli-

ade, Mircea Vulc�anescu si Vasile B�ancil�a, Slobozia,Ed. Star Tipp, 2000; sau online ��n englez�a URLhttp://isabelavs. go.ro/Discip/CAP10.html .Isabela Vasiliu-Scraba, Mics

,orarea lui Eli-

ade si gon�area lui Culianu prin felurite ter-tipuri, pe h�artie ��n rev. ½Tribuna� (Cluj-Napoca), nr. 266/2013, p. 7-8 si nr. 267/2013, p. 5-6, octombrie; sau online ht-tps://fr.scribd.com/doc/179318328 /IsabelaVScra-baMicsorare EliadeGon�areCulianu .Isabela Vasiliu-Scraba, Era minciunilor legate

de cariera lui Culianu , ��n rev. ½Cetatea Cul-tural�a�, Cluj-Napoca, sept. 2012 ; sau on linehttp://www.scribd.com/doc/172864407/ Isabela-Vasiliu-Scraba-ERA-MINCIUNILOR-LEGATE-DE-CARIERA-LUI-I-P-CULIANU-%C5%9EI-O-NOU%C4%82-IPOTEZ%C4%82-A-LUI-EZIO-ALBRILE-PRIVITOARE-LA-ASASINATUL-POLITIC-DE-L.Isabela Vasiliu-Scraba, Petre �Tu�tea: �orice mare

inteligen�t�a basculeaz�a ��ntre religie �si �loso�e� ; sauonline URL https://isabelavs2.wordpress.com/nae-ionescu/isabelavs-tuteanae/ ; tex-tul se poate citi ��n englez�a on-line

http://www.scribd.com/doc/171890628/Isabela-Vasiliu-Scraba-NaeTuteaEngl .Isabela Vasiliu-Scraba, Poet la vremea lui

Ahab. Poezii incifrate de Mircea [Sandu] Cio-banu s

,i salvatoarea ne��nt

,elegere a criticului Marian

Popa ; sau online URL https://isabelavs 2.word-press.com/?s=Ciobanu .Isabela Vasiliu-Scraba, Eliade si detrac-

torii lui, in rev. ½Acolada�, Satu Mare,Nr. 4(77), aprilie 2014, p.15 ; sau on linehttp://www.clipa.com/a7934-Isabela-Vasiliu-Scraba-Eliade-si-detractorii-lui-sau-Rafuiala-oamenilor-de-r226-nd-cu-omul-superior.aspx .Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran prin l�aut�arismul

lui Ples,u. Inocularea rus

,inii de a � rom�an, ��n

rev. ½Acolada�, Satu Mare, anul V, 1/2011,p. 17 ; sau on-line URL http://www.romanianstudies.org/content/2011/02/isabela-vasiliu-scraba-cioran-prin-lautarismul-lui-plesu-despre-inocularea-rusinii-de-a-�-roman/.Isabela Vasiliu-Scraba, Moartea martiric�a a

p�arintelui Arsenie Boca, un adev�ar ascuns laCentenarul s�arb�atorit la M-rea Br�ancoveanu ;URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/.Isabela Vasiliu-Scraba, ½Modelul P�altinis

,�

s,i ½Modelul Antim� (sau Inutile liste biblio-gra�ce oferite de Noica s

,i lecturi de poezie

religioas�a ��n casa boiereasc�a a Olg�ai Gre-ceanu), ��n revista ½Clipa�, SUA, Edit

,ia 1178 din

20iunie 2015 ; http://www.clipa.com/a13398-Modelul-Antim.aspx sau lahttps://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/isabelavs-noicaolga/.

Ilustra�tie de Vasile MIC


59

Ion NEGRIL�A

PREZENT,A LUI GEORGE UCENESCU

Despre George Ucenescu s-a scris foarte put,in.

Informat,ile biogra�ce culese de prin periodicele

timpului nu prezint�a prea mult�a garant,ie din punct

de vedere s,tint

,i�c, datorit�a tendint

,elor speculative

s,i de romant

,are a viet

,ii protopsaltului G. Ucenescu.

Pe l�ang�a acestea o serie de date au fost redate ��nchip eronat f�ar�a a avea o baz�a documentar�a. Dinacest motiv este nevoie s�a �e con�rmate unele pre-supuneri, printr-o o serie de noi documente care s�aofere multe certitudini pentru a putea completa bi-ogra�a lui Ucenescu s

,i pentru a sc�adea, dac�a este

posibil, prezent,a speculat

,iilor.

Filologul Constantin Lacea face a�rmat,ia c�a Ge-

orge Ucenescu s-a n�ascut ��n anul 1828, ��n comunaUcea de Jos din fostul judet

,F�ag�aras

,i. Aceasta este

doar o ipotez�a��ntemeiat�a pe interpretarea �lologic�aa numelui init

,ial al protopsaltului nostru. Numele

lui s,i al p�arint

,ilor s�ai era UCENIC (as

,a ��l cunos

,tea

lumea).

Dup�a p�arerea lui Constantin Lacea, numele deUcenic s

,i celelalte forme - Ucenescu, Ucenicescu -

se reduc la forma Uceanu care, la r�andul ei, de-riv�a din numele localit�at

,ii Ucea, prin su�xul ean -

Ucean. s,i cum sunt dou�a comune, Ucea de Sus,

greco-catolic�a, s,i Ucea de Jos, ortodox�a, el con-

chide c�a Ucenescu era din comuna Ucea de Jos.Des

,i cumnata lui Ucenescu, femeie de peste 90 de

ani, l-a informat c�a nenea Ghit,�a Ucenic este de pe

la Sibii, totus,i biograful s�au st�aruie ��n ipoteza sa

�lologic�a.

Numele de Ucenic nu este o porecl�a, ci numelereal al protopsaltului nostru, dup�a cum atest�a actulde cununie s

,i documentele pe care le vom prezenta

mai jos. Mai t�arziu, pe vremea c�and era studen-tii la Anton Pann, probabil in�uent

,at de su�xul

rom�anesc -escu, s,i-a zis - s

,i a semnat - Ucenescu,

aceast�a form�a altern�and-o cu cea de Ucenicescuiii.

Vasile D. Nicolescu, interesat �ind de originealui Ucenescu, relateaz�a ��n lucrarea sa ManuscrisulUcenescu s

,i p�arerea cercet�atorului Ioan Mus

,lea:

...cunoscutul s,i harnicul cercet�ator Ion Mus

,lea

a�rm�a c�a Ucenescu s-a n�ascut la 1830 ��n Sibiu (Jo-sephsstadt) s

,i era �ul unui gr�adinar. El se opres

,te

la aceast�a consemnare, f�ar�a s�a ne citeze sau s�a neindice documentele pe care-s

,i ��ntemeiaz�a a�rmat

,ia.

�In cercet�arile efectuate de mine pentru reali-zarea acestei lucr�ari am localizat, ��n intervent

,ia

f�acut�a de Ioan Popasu, protopopul Bras,ovului, au-

torit�at,ilor��n vederea obt

,inerii pas

,apoartelor lui Ge-

orge Ucenescu s,i Dumitru Lupan pentru a merge la

Bucures,ti s�a��nvet

,e muzichia, urm�atoarea a�rmat

,ie:

Spre acestu scopu dar�a sau denumit George Uce-nicu, absolut normalist, de 22 de ani de v�arst�a,n�ascut ��n Sibiu, �u al unui gr�adinariu dela Sibiuanume George Ucenic, cantoru s

,i ��nv�at

,�atoriu la Bi-

serica rom�aneasc�a a Sanctei Treimi din Praeurbiu,acum de s

,ase anii.

La Bras,ov este adus de c�atre diaconul Iosif Barac

la ��nv�at,�atur�a. Aici, pe l�ang�a materiile pe care le-

a aprofundat ��n timpul celor patru ani de s,coal�a,

��nvat,�a s

,i c�ant�arile biserices

,ti de la psaltul Bisericii

Sf. Nicolae, ierodiaconul Varlaam Barancescu.Conform autobiogra�ei sale, ��n anul 1844, dup�a

ce termin�a s,coala, este as

,ezat de protopopul Ioan

Popasu ca ��nv�at,�ator s

,i cantor la Biserica cea nou�a

a S�ntei Treimi de pe Tocile, unde r�am�ane timp des,ase ani.Aici, pe l�ang�a Ioan Popasu s

,i Iosif Barac, con-

tribuie la dezvoltarea culturii. In 1848 ��l g�asimlupt�and printre tinerii voluntari de sub comandac�apitanului Grigorie Pantazi care, probabil, f�aceaparte din familia negustorului bras

,ovean Ion Pan-

taze, unul din marii sprijinitori ai primei s,coli

nat,ionale din Bras

,ovvi. Cu aceast�a ocazie Ucene-

scu intr�a ��n leg�atur�a cu personalit�at,i ale revolut

,iei.

Astfel, ��n gr�adinile parohului Vonifatie Pitis,, ��l

��nt�alnes,te pe Andrei Mures

,ianu pe care ��l ajut�a

s�a g�aseasc�a o melodie poeziei sale Des,teapt�a-te

rom�ane. Iat�a cuprinsul manuscrisului care ne arat�aacest lucru:�Inc�a din anul 1844, subscrisul a��andu-m�a

��nv�at,�ator s

,i cantor la Biserica Sf. Treimi de pe To-

cile, care este comuna Bolgar Sechiului-de-Sus ��nBras

,ov, poetul Andrei Mures

,an, ca rudenie cu pre-

otul Vonifatie Pitis,, venea vara des la gr�adinile pa-

rohului pentru aer s,i pentru cires

,e. Sosind furiosul

an 1848, poetul c�auta o melodie dup�a care s�a com-puie pentru acest an un sonet care s�a se c�ante ��ntreamicii ce era s�a se adune la gr�adina parohului, pen-tru a petrece de seara cu m�anc�ari s

,i b�auturi��n onoa-

rea cires,elor. Am c�antat multe c�antece de prob�a,

iar sosind la urm�atorul c�ant, Din s�anul maicii mele,s,i c�ant�andu-l, a r�amas poetul pe l�ang�a aceast�a me-lodie, oblig�andu-m�a ca p�an�a duminica viitoare s�am�a a�u s

,i eu cu oaspet

,ii invitat

,i la gr�adin�a, ca s�a


60

c�ant dup�a melodia aleas�a poezia ce o va compunep�an�a atunci.In duminica hot�ar�at�a, iat�a c�a vine po-etul ��mpreun�a cu patru domni, s

,i s

,ez�and cu tot

,ii

pe iarb�a verde s,i cu cires

,e ��nainte, ��mi dete D. An-

drei Mures,an poezia f�acut�a, Des

,teapt�a-te rom�ane.

�Ii probai put,ine r�anduri, s

,i v�az�and c�a��n tot melosul

este de minune potrivit, l-am c�antat cu vocea meat�an�ar�a s

,i puternic�a p�an�a la �ne.

Mai repet�andu-l o dat�a, tot,i domnii, ��nv�at

,�and

melodia dup�a auz, c�antau ��mpreun�a, mult,umind s

,i

ur�and mult�a viat,�a s

,i s�an�atate marelui poet.Din ziua

aceea, c�antul Des,teapt�a-te rom�ane s-a f�acut cel mai

pl�acut s,i familiar, iar eu eram poftit ��n toate p�art

,ile

ca s�a-l c�ant s,i s�a ��nv�at

,tinerimea a-l c�anta bine s

,i

regulatvii.Au trecut doi ani de la Revolut

,ia din 1848 s

,i

��l g�asim pe Gheorghe Ucenescu ��n Biserica Sf�antaTreime de pe Tocile c�as�atorindu-se cu Parascheva,fata lui Vasile Negut

,u, la data de 12 octombrie

1850.Ucenescu nu r�am�ane prea mult l�ang�a sot

,ia sa

deoarece este trimis, dup�a numai s,ase luni de la

c�as�atorie, de reprezentat,ia Bisericii Sf. Nicolae la

Bucures,ti, pentru des�av�ars

,irea sa ��n arta muzichiei.

Motivele care au stat la baza trimiterii lui Ghe-orghe Ucenescu la Bucures

,ti au fost:

- lipsa de c�ant�aret,i la Biserica Sf�antul Nicolae din

s,chei;- leg�atura pe care Anton Pann o avea cu

reprezentat,ia acestei biserici.

La aceast�a plecare a contribuit s,i protopopul

Bras,ovului, Ioan Popasu, care a solicitat C�apit�aniei

din Bras,ov pas

,aport pentru Gheorge Ucenescu,

informat,ie g�asit�a��ntr-un act datat 20 ianuarie 1851.

Tot din acest act reiese c�a Ucenescu nu a plecat sin-gur, ci ��nsot

,it de Dumitru Lupan, �ul economului

de oi Dumitru Lupan, Cantor de doi ani la Bisericarom�aneasc�a din Cetateviii, de care nu mai avemapoi nici o informat

,ie. Obiectivul principal al tri-

miterii celor doi la Bucures,ti este, dup�a cum se va

vedea mai jos, nevoia unor c�ant�aret,i nu numai buni,

dar s,i stabili, la strana Bisericii Sf�antul Nicolae.

�Inainte de a lua drumul Bucures,tiului, Ucene-

scu avea nevoie de un chezas,care s�a garanteze

reprezentant,iilor bisericii c�a, dac�a nu va ��ndeplini

toate condit,iile cerute de Reprezentat

,ie, va resti-

tui tot,i banii primit

,i de el. Acest garant ��l g�asim

��n persoana socrului s�au, Vasile Negut,. Bras

,ovenii

nu s-au ��ngrijit numai de partea material�a ci s,i de

partea intelectual�a, oblig�and pe Ucenescu s�a dea

un ��nscris ��n data de 14/26 Ianuarie 1851 prin cares�a-s

,i ia anumite angajamente:

1-iu. Ne vom sili din toate puterile ca s�a nec�as

,tig�am cele mai temeinice cunos

,tint

,e s

,i cea mai

��ntins�a deprindere ��n arta muzicii biserices,ti orien-

tale.2-lea. Vom petrece la Bucures

,ti, la ma-

rele c�ant�aret,din Bucures

,ti Anton Pann, pentru

��nv�at,�atura psaltichiei doi ani ��ntregi.

3-lea. Vom duce la Bucures,ti la ��nv�at

,�atur�a o

viat,�a s

,i o purtare moral�a c�at se poate de bun�a s

,i

de cinstit�a.4-lea. Ajutorul de bani ce-l primim de la Ono-

rata Reprezentat,ie, 180 de sfant

,i ��n natur�a, unul pe

am�andoi anii, ne leg�am c�a ��i vom ��ntoarce la vre-mea sa din leafa noastr�a cu ad�anc�a mult

,umire, iar

p�an�a atunci d�am chez�as,ie.

5-lea. Dup�a ��mplinirea a doi ani ne ��ndator�amf�ar�a cea mai mic�a ��nt�arziere a ne ��ntoarce iar�as

,i

��nd�ar�at la Bras,ov, f�ar�a de a face val Onoratei

Reprezentat,i, pentru chez�as

,ia dat�a la c�apit�anie.

6-lea. Pentru ajutorint,a s

,i bun�avoint

,a ce o arat�a

Onor. Repr. Cu noi, ne declar�am c�a vom � insu�at,i

��n toat�a viat,a noastr�a cu cucernic�a mult

,umire, s

,i

anume ne leg�am c�a ��n s,coala de la Sf. Biseric�a

aceasta vom ��nv�at,a pe prunci psaltichie, as

,a ca la

trei ani s�a ias�a tot r�anduri de c�ant�aret,i din patrie

str�ain�aix.�Intr-o scrisoare trimis�a de Anton Pann, prin N.

Burbea, reprezentant,iilor Bisericii Sf. Nicolae din

S,chei, g�asim o ment

,iune cu privire la materiile pe

care acesta le preda ucenicului s�au Ucenescu:Examinarea lui George la lect

,iile urmate:

1. Basul teoretic s,i practic al muzicii biserices

,ti,

partea ��nt�aia s,i a doua.

2. Anastasimatarul perfectiv, glasul ��n�aiul, aldoilea, al treilea s

,i al patrulea.

3. Opt Doxologii octave panegirice prelucratedintr-ale prea�anv�at

,atului profesor Serdarul Dioni-

sie Fotino.4. Opt Doxologii, idem, cinci coarde din compu-

nerile mele.5. Liturghia (titlul c�art

,ii), jum�atate.

6. C�ateva heruvice s,i chinonice din cartea intitu-

lat�a Cheruvicochinonicar anual.7. Parasimierul (carte) tot.8. Un polieleu pe glas al s

,aselea s

,i

9. Antiaxioanele s�arb�atorilor panegirice.Acestea li s-au predat p�an�a ast�azi de mine Anton

Pann.


61

S,ederea lui Ucenescu la Bucures

,ti a fost

hot�ar�atoare pentru cariera sa didactic�a.La Bras

,ov, Ucenescu este angajat de

Reprezentat,ia Bisericii Sf. Nicolae pe postul

de psalt ��n strana dreapt�a a bisericii.Nu dup�a mult timp Ucenescu realizeaz�a c�a lipsa

unor c�ant�aret,i specializat

,i afecteaz�a mult activita-

tea bisericii s,i nu poate s�a ��nt

,eleag�a care sunt cri-

teriile de select,ie a celor care se numeau c�ant�aret

,i.

M�acinat de propriile probleme, Ucenescu ��ncearc�as�a atribuie lipsei c�ant�aret

,ilor s

,i lipsa total�a a faci-

lit�at,ilor de care, ��n mod omenesc, aces

,tia ar trebui

s�a se bucure. El sugereaz�a conduc�atorilor Biseri-cii c�ateva idei care, dac�a ar � adoptate vor sporinum�arul adev�arat

,ilor c�ant�aret

,i de stran�a. Mai pre-

cis Ucenescu organizeaz�a, cel put,in teoretic, prima

s,coal�a de c�ant�aret

,i biserices

,ti.

Datorit�a lipsei de c�ant�aret,i pentru strana din

st�anga, Ucenescu s,colarizeaz�a Cu ajutorul lui Dum-

nedzeu, prin st�aruent,a Onorabilului Comitet paro-

chial, s,i cu silint

,a s

,i cheltuielile mele mai mult

,i elevi

care s�a c�ante ��mpreun�a cu el ��n strana a doua. Des-pre programul acestora g�asim informat

,ii ��n scrisoa-

rea trimis�a de Ucenescu Comitetului Parohial dela Biserica Sf. Nicolae. Aici, pe l�ang�a neajunsu-rile s

,i problemele pe care le-a ��nt�ampinat ��n munca

de predare, recomand�a pe cei doi elevi ai s�ai: Ge-orge Eremia s

,i George Birea, orfani de tat�a, care au

��nsus,it toat�a ��nv�at

,�atura s

,i au libera voe dela mine

a putea s�a c�ante ��n ori ce sf�ant�a Biseric�a.Di�cult�at

,ile �nanciare l-au obligat pe Ucenescu

de multe ori s�a apeleze la bun�avoint,a Comitetului

Parohial. Astfel ��n scrisoarea din 29 iulie 1873, acerut pe cinci luni ��nainte salariul; ��n scrisoarea din18 ianuarie 1875, a cerut ridicarea salariului de la300 de �. la o sum�a mai potrivit�a; ��n scrisoarea din9 martie 1875, a cerut un aconto de 200 �.; acesteexemple ar putea continua, dar nu cred c�a este ca-zul s�a insist�am numai asupra acestora. Ucenescumai are ��nc�a o problem�a: cea a locuint

,ei. Pentru

rezolvarea acesteia, psaltul nostru se adreseaz�a dinnou Onorabilului Comitet Parochial, descriind pelarg situat

,ia s

,i oferind chiar s

,i o solut

,ie dup�a cum

reiese din ��nscrisul din 14 iulie 1882�In ciuda situat

,iei materiale vitrege pe care o

are, Ucenescu ��s,i creeaz�a s

,i singur probleme. La

data de 10 februarie 1885 ia sub tutela sa pe IoanPers

,ienariu, care a r�amas orfan s

,i care se dovedes

,te

a � un copil istet,, dar s

,i plin de vit

,uri; ��i pl�acea

jocurile, era r�aut�acios, era sburdalnic s,i tare neas-

cult�ator dup�a cum reiese din scrisoarea trimis�apres

,edintelui comitetului parohial la data de 29 iu-

lie 1885.Pe l�ang�a feptul c�a Ucenescu avea un venit modest

mai trebuia s�a aib�a grij�a s,i de acest copil. Ucenescu

ajunsese la cap�atul puterilor s,i al r�abd�arii cu acest

copil pentru care el trebuia s�a aib�a o atent,ie spo-

rit�a. Aproape mea succes spune Ucenescu desprereus

,ita educat

,iei pe care o d�adea acestui copil care

s,tia s�a dezmint

,easc�a orice s

,i pe care ��l d�aduse s

,i pe

m�ana Milit,iei.

Ne apropiem s,i de sf�ars

,itul celui care a

re��nvigorat s,i a sust

,inut muzica psaltic�a ��n perspec-

tiva interpret�arii ei la strana Bisericii ortodoxe dinBras

,ov s

,i chiar din Transilvania.

Vasile D. Nicolescu ne ofer�a urm�atoareainformat

,ie:

El moare ��n ziua de 26 ianuarie 1896 la Bras,ov,

�ind ��nmorm�antat ��n cimitirul Bisericii Sf. Nicolae.Nicolescu se opres

,te la aceast�a consemnare f�ar�a

s�a mai citeze sau s�a indice sursele pe care ��s,i ba-

zeaz�a a�rmat,ia. �In a�rmat

,ia domniei sale exist�a

o mic�a inexactitate pe care trebuie s�a o corect�am:Ucenescu moare ��ntr-adev�ar ��n ianuarie 1896, darnu ��n ziua de 26, ci ��n 25 ianuarie, dup�a cum nerelateaz�a sot

,ia sa ��n scrisoarea trimis�a Comitetu-

lui Parohial dup�a moartea marelui psalt bras,ovean,

pentru a solicita un ajutor din partea Bisericii.Morm�antul lui Ucenescu este��n cimitirul Bisericii

Sf. Nicolae din S,cheii Bras

,ovului, ��n a doua cript�a

pe partea st�ang�a de la intrarea ��n cimitir. Ucenescua fost ��nmorm�antat ��n cripta socrului s�au. Urmeprea clare ale locului de veci al lui Ucenescu nu suntdeoarece faptul c�a exista obiceiul ca la 7 ani s�a se��nmorm�anteze altcineva ��n morm�antul respectiv adus la s

,tergerea la o parte din ele, iar disparit

,ia

pietrei funerare (a crucii) a f�acut ca put,ini oameni

s�a mai s,tie locul unde ��s

,i doarme somnul de veci

Ucenescu.Des

,i n�ascut la Sibiu acesta nu s

,i-a tr�adat nicio-

dat�a oras,ul adoptiv - Bras

,ovul. Ucenescu a r�amas

��ndatorat celor care l-au trimis la Bucures,ti pentru

a deveni nu numai un mare protopsalt ci s,i un profe-

sor bine cunoscut ��n acea vreme datorit�a metodelors,i str�adaniilor didactico-pedagogice. Prin activita-tea sa de culturalizare s

,i de educare a mai multor

generat,ii de tineri din a doua jum�atate a secolului

XIX, ��n spiritul luptei pentru a�rmarea nat,ional�a s

,i

pentru eliberarea de sub dominat,ia austro-ungar�a,

el s-a f�acut ecoul aspirat,iilor maselor populare din


62

Transilvania.Dup�a cum reiese din documentele de mai sus

viat,a lui a fost modest�a tr�aind ��ntre dou�a pra-

guri: cel al s�ar�aciei - s,i cel prin care Ucenescu ��s

,i

fort,a norocul cu petit

,ii la Reprezentat

,ia Bisericii

din s,chei pentru a putea s�a ��ntret

,in�a orfanii pe care

��i str�angea pe l�ang�a cas�a s,i pentru a-s

,i putea pl�ati o

parte din multele datori. Ucenescu a sacri�cat to-tul pentru a putea s�a r�asp�andeasc�a arta muzichiei��n Biseric�a. Dorint

,a lui de a culturaliza, de a face

schimb�ari ��n r�andul celor care se numeau c�ant�aret,i

la stran�a a fost primit�a cu scepticism din parteaOnoratei Reprezentat

,ii, aces

,tia acord�andu-i put

,ine

s,anse s

,i nesust

,in�and totdeauna proiectele sale.

Este timpul ca numele s,i creat

,ia acestui mare

dasc�al s,i psalt al nostru s�a �e cunoscute s

,i as

,zate

acolo unde trebuia s�a �e p�an�a acum: ��n �lele isto-riei culturii poporului nostru dar mai ales ��n �leleistoriei muzicii rom�anes

,ti.

REFERINT,E:

i.Lacea, Constantin, Gheorghe Ucenescu,contribut

,ii. In Transilvania, Sibiu, LXXII (1941),

decembrie, Nr. 10, p. 683.ii.Denumirea era atribuit�a elevilor s

,colilor comer-

ciale din Bras,ov ��n secolul trecut. 16.Vezi Arhiva

Bisericii Sf. Nicolae - Catalogul documentelor...nr. 2859 din 1870, noiembrie 16: Adeverint

,�a prin

care G. Ucenescu declar�a c�a a primit atestatele cese a�au la Reprezentant

,ia Bisericii; nr. 2309 din

1864, iunie 21: Cere s�a-i dea plata pe lunile iulie,August, septembrie s

,i concediul pe trei s�apt�am�ani

ca s�a poat�a merge la Sibiu pentru a o vedea pemam�a-sa, care era bolnav�a.iv.In Sibiu se mai ��nt]lnesc s

,i ast�azi numeroase

familii cu numele de Ucenic. Vezi Arhiva BisericiiSf. Nicolae - Catalogul documentelor Bisericii Sf.Nicolae din Schei (1594-1882), Nr. 1801 din 1851,ianuarie, 14/26: Leg�am�antul lui George Ucenescupentru ca s�a mearg�a s�a��nvet

,e c�ant�arile la Bucures

,ti

la Anton Pann; vezi s,i nr. 1826 din 1851, iulie

6: Scrisoare de la George Ucenescu, auditoriu demuzic�a bisericeasc�a...v.Varlaam Barancescu, protosinghelul, originar

din Cotiugeni-Hotin, s-a n�ascut ��n anul 1808 s,i a

murit ��n anul 1894. Datorit�a �rii sale cu totulaparte, st�ap�anit de o nestatornicie caracteristic�a,peregrineaz�a prin mai multe m�an�astiri din t

,ar�a: Si-

naia, Neamt,u, Bogdana, Ghighiu, Ciolanu, Schitu

Brezoiu. Varlaam a fost predicator, versi�cator s,i

compozitor de muzic�a bisericeasc�a. Inzestrat �-ind cu un deosebit talent oratoric, a comb�atut cuvehement

,�a diferitele probleme ale burgheziei din se-

colul XIX. Intre anii 1839-1849 ��l g�asim la BisericaSf�antul Nicolae din S

,cheii Bras

,ovului, ocup�and pos-

turile de cantor s,i profesor. De la el ��nvat

,�a pentru

prima dat�a Ucenescu psaltichia.vi.Nicolescu, Vasile D., Manuscrisul Ucenescu,

editura Muzical�a, Bucures,ti, 1979, p. 15.

vii.Academia Rom�aniei, ms. Rom. 3497, Cartede c�anturi cu note de psaltichie, scrise de G. Uce-nescu, student al domnului Anton Pann, la 1852,p. 189.viii.Arhiva Bisericii Sf. Nicolae, Scrisoare c�atre

c�apit�ania Bras,ovului, 1851, 20 ianuarie.

ix.Arhiva Bisericii Sf. Nicolae, ��nscris din 14 Ia-nuarie 1851.x.Arhiva Bisericii Sf. Nicolae, 1851, 25 iunie.xi.Nicolescu, Vasile D., Manuscrisul Ucenescu,

Editura Muzical�a, Bucures,ti, 1979, p. 24.

TREI EPIGRAMIS,TI... PE LUN�A

N

Janet NIC�A � Ostroveni, Dolj

LA NOI

De ai un "of" la cap, la r�anz�a,La noi, la orice pas, te-mpiediciDe DOCTORI - mul�ti f�acu�ti pe br�anz�a! -Dar foarte greu mai dai de MEDICI!

MATEMATIC�A APLICAT�A

B�aie�tii de la �scoal�a, printre zaruri,Iubesc algebra �si, pe ��ntrecute,Fug de la ore, b�antuind prin baruri,S�a a�e noi �si noi... necunoscute.

LA DRUMURILE DIN ROM�ANIA

Prin �tara mea, de treci acumCu Chevrolet-ul sau cu TIR-ul,vei constata c�a orice drume frate bun cu... cimitirul!


63

POCINOG

Am ��n�teles t�arziu ideea,�si ast�azi sunt perfect convins:De c�and mi-am cucerit femeia,eu m-am sim�tit mereu... ��nvins!

UMANITAR�A

Chiar dac�a e-uri vin ��n val,Gr�abind �nalul ori�sicui,Se vede un progres moral:E bine c�a murim s�atui!

NU �STIU

Nu �stiu dac�a e blestemPe acest t�ar�am cu soare,Treaba e c�a noi c�ademDin gre�seal�a... ��n eroare!

CATALOGUL �SCOLAR

Document solemn �si rece,Dovedind, cu legi st�ap�ane,C�a prin �scoli elevul trece,Dar prostia lui r�am�ane.

CRIZ�A MARE!

S�ar�acia ne cuprinde �tara�Si-am ajuns, lovit de criza asta,S�a-mi ��n�sel, de-o vreme, secretara,Culmea ironiei, cu... nevasta!

DIN PATRU �IN PATRU ANI

Ca urmare-a disper�arii,Sunt alegeri pe la noi�Si atunci, opinca �t�arii�I�si alege cizme noi.

ELEVI BISERICO�SI�Stiam c�a-i ��n biserici, cu prisos,�Si ap�ar�a de rele, chiar de boli,Dar am a�at, �si-mi pare cam pe dos,C�a e t�am�aie mult�a �si ��n �scoli!

Nicolae NICOLAE � Caransebes,

CRE�STE FISCALITATEA

Dup�a felul cum tr�aim,Simt c-a�sa nu se mai poate:O s-ajungem s�a pl�atimOrtul popii �si ��n rate!

REFLEC�TIE

Spunea un domn, c�andva anume,C�a n-a v�azut femeie-n lumeCa Mona-Lisa-a�sa pl�acut�a...Dar nici ca ea, a�sa t�acut�a...

DUP�A LICHIDAREA C.A.P.- URILOR

Multe din m�arturisiri,Ce-apucai s�a le consult,Spun c�a dup�a n�av�aliriR�am�anea, pe c�amp, mai mult.

CONTESTA�TIE

Adam �si Eva-au contestatP�acatul biblic s�av�ar�sit,C�a Ziditoru-ar � uitatS�a a��seze: "Fruct oprit!"

MEDITA�TIE

Sf�ar�sindu-�si ora de lectur�a,Sus�tine el, cu frenezie,C�a cin' s-a fript cu dictatur�a,Azi su��a �si-n democra�tie.

DE-ALE B�ARBA�TILOR

Surprins de soa�t�a ��n bufet,Cum stam ��n fum, duhnind butoi,I-am spus de-o parte, mai ��ncet:-Tu vezi ce via�t�a ducem noi?

UNUI AMIC DE PAHAR

De-o lun�a zace la gripa�ti�Si doar cu ceai ��si duce-amarul;Amicii sunt ��ngrijora�ti,Dar mai cu seam�a c�arciumarul.


64

SCHIMBARE

Rom�anul are �sapte vie�ti..."Precum dictonul sun�a...Le-a�s da pe toate, dac�a vre�ti,Pe una, dar mai bun�a.

IN VINO VERITAS

Dup-o sticl�a de pelin,Zice unu-n piruet�a:Adev�arul e ��n vin�Si minciuna-n etichet�a!

UNEI SURORI MEDICALE

C�and o v�ad ce forme are,Tensiunea se ridic�a:Nu m�a sperie cea mare,�Ins�a ce m�a fac cu-a mic�a?

Dan NOREA � Constant,a

FAUN�A INTEGRAT�A �IN EUROPA

Merg coco�sii la Paris,Leii vor r�am�ane-un vis,Pe�stii-n cel mai bun bordel,Iar m�agarii � la Bruxelles.

QUI S'AIME SE TAQUINE

M�a ia mereu peste piciorIar eu m�a fac mereu c�a plou�aC�aci m�aine, tremur�and de dor,O s�a m�a ia peste-am�andou�a.

LABORANTA

Nu e o tip�a chiar at�at de cult�a,�In teorie n-are competen�te,Dar ce e sigur e c�a are mult�aExperien�t�a ��n experien�te.

FEMEIA, ETERNA ENIGM�A

Femeia-i o pr�apastie de taine,Degeaba-ncerci crearea unor pun�ti,Degeaba-nl�aturi voaluri, m�a�sti �si haine.... Dar asta nu ��nseamn�a s�a renun�ti.

LEAC PENTRU IE�SIREA DIN CRIZ�A!?

Habar nu am de vreun remediu,De�si-s b�atr�an, bunic �si socru,C�aci nu tr�aim ��n Evul Mediu,Ci doar ��n Evul Mediocru.

�INTR-UN COMPARTIMENT DE TREN

I-a spus domni�ta-n mod acid,�In curs de ��mbr�acare:"E drept c�a e un tren rapid,Dar te-ai gr�abit prea tare."

BOALA...

Sorbind din vechile licori�In beciu'-acela dintre vii�I�ti vine, z�au a�sa, s�a mori!Dar nu atunci. A doua zi.

BACH

I-a spus maestrul s�au de studiu,C�and a sosit cam brusc acas�a�Si l-a surprins ��ntr-un Preludiu...C�a Fuga e mai s�an�atoas�a.

ADAM

De n-ar � fost str�abuna Eva,La mere c�and c�alcat-a greva,�Impins�a de �serpescul grai... Ne plictiseam �si azi ��n rai.

CHELIA �IMI E DE MARE AJUTOR

E-un adev�ar necontestat,�In epigram�a sunt model:�Il iau la vin pe Cincinat�Si sunt mai chel ca P�astorel!

Select,ie de Petru-Ioan G�ARDA


cetatea cultural atics.bzu.edu, encyclopedia britanica. ***** geela nr. 53/2013 privind instituirea...

Documents