empatie in cadrul psihoterapiei

8/19/2019 Empatie in cadrul psihoterapiei

1/53

PROBLEME GENERALE ALE EMPATIEI

Cap. 1 CONCEPTUALIZĂRI ALE EMPATIEI

1. Premise terminologie

Părintele spiritual al teoriei empatiei este considerat Theodor Lipps (1906)

care introduce termenul de Einfűhlung (empatie) în psihologie Psihologul rom!n

" Pa#elcu (196$% p &6) afirmă că 'eistă o mare ogă*ie de termeni în lima

noastră care să desemne+e traducerea termenului german de Einfűhlung,

proiecţie simpatetică a eului, intuiţie proiectivă, fuziune afectivă, fuziune afectivă

simbolică, proiecţie afectivă, intuiţie afectivă, simpatie simbolică, intuiţie

simpatetică, întrepătrundere afectivă, comprehensiune prin întrepătrundere,

introiecţiune, tranzitivism, intropatie, simpatie, transpunere, identificare, transfer

(- .ădulescu/otru)% însimţire (P ntonescu)% proiecţie simpatetică (T "ianu) 2i

empatie (P ndrei) 3n final% a fost acceptat termenul de empatie care a căpătat

preci+ările de rigoare% în #ederea e#itării confu+iilor cu alte fenomene psihice

aflate în proimitate (proiec*ie% simpatie% identificare)

3n taelul de mai 4os% #om reda sintetic următoarele preci+ări terminologice

cu pri#ire la fenomenul empatic (5 arcus% 199% p 71/77),

E M P A T I E

8Eul se simte 8celălalt pentru a/iretrăi stările% g!ndurile% ac*iunile%

fără pierderea identită*ii proprii

/ 'transpunere psihologică a eului în

psihologia celuilalt:

/ empatia de#ine o cale empirică de

cunoa2tere a celuilalt (în empatie ne

sustituim pe noi altora):/ 'transpunerea psihologică pe care o

presupune empatia elimină posiilitatea

în*elegerii unei contopiri cu celălalt (ca

în ca+ul identificării)

1


2/53

I ! E N T I " I C A R E

'Eul se tope2te în celălalt% de#ine

celălalt% pier+!ndu/2i propria

identitate

/ repre+intă un model de alienare

empatică:

/ dacă empatia simoli+ea+ă mai mult

ac*iunea în pri#in*a transpunerii

psihologice% identificarea simoli+ea+ă

mai degraă starea ca atare

# I M P A T I E

'Eul se simte alături de 'celălalt

căruia îi acordă spri4in moral sau

factic

/ în simpatie% îi sustituim pe al*ii nouă:

/ dacă empatia de#ine o cale de

cunoa2tere% simpatia de#ine o cale de

rela*ie

P R O I E C $

I E 'Eul impune propriile stări celuilalt%

asoluti+!nd propria identitate de

sine 2i repre+ent!nd% într/un

anumit sens% opusul empatiei

/ cale de eacerare a propriului eu în

rela*ia sa cu lumea

%. !e&ini'ii ale empatiei

; mare #arietate de defini*ii 2i metafore au fost oferite de literatura de

specialitate cu pri#ire la empatie% inclu+!nd, preluarea rolului celuilalt (ead%

19% 19=&): introspecţie indirectă

(?ohut% 19$9)% cunoaştere emoţională (@reenson% 1960): intrare imaginativă în

viaţa interioară a celuilalt (?adushin% 197): efort de a vedea şi de a experimenta

lucrurile din perspectiva celuilalt (Aec>% .ush% 5haB 2i EmerC% 199): intrarea în

interiorul sentimentelor şi experienţelor celuilalt (-ompton 2i @allaBaC% 1999):

preluarea perspectivei celuilalt (5heafor% Dore4si 2i Dore4si% 199=) 3n pre+ent% cercetările moderne asupra empatiei reclamă o punere de

acord a punctelor de #edere% relati# di#ersificate% care se întind pe o perioadă de

aproape un secol% încep!nd cu lucările lui Th Lipps% E Titchener% 5cheller 2i

p!nă la cercetările actuale% în care empatia este pri#ită ca o dimensiune a

inteligenţei emoţionale ( @oleman% 7001) La a+a di#erselor defini*ii acordate

7


3/53

conceptului de empatie se manifestă în mod #ădit ne#oia autorilor de a/2i plasa

propriile teorii cu pri#ire la declan2area conduitei empatice

e pildă% Fenichel (19=$% apud G Gohnson% G -hee>% . 5mither%

19&


4/53

in perspecti#ă psihanalitică% 5 Freud (19=9) afirmă că 8empatia este

mecansimul care face posiil ca un indi#id să preia unele atitudini în toate

direc*iile% cu pri#ire la #ia*a mintală a altuia Jlterior% 5 5tar> (1966) define2te

empatia ca un proces al unei identificări scurte prin care% cu o fante+ie con2tientă

sau necon2tientă% cine#a s/ar contopi pe sine cu o altă persoană pentru ca să

în*eleagă 2i să împărtă2ească sentimentele 2i atitudinile altuia

ai recent% D a#is (19&


5/53

1999% p 7


6/53

; primă categorie de in#estiga*ii #i+ea+ă caracteristicile reacti#ită*ii

fi+iologice ca latură a comportamentului empatic E 5totland 2i L alsh (196


7/53

conclu+ii e#idente e asemenea% se ia în considerare intui*ia socială% surprinsă

de . Cmond în 19=9 în cadrul testului de intui*ie 2i empatie

Mmagina*ia 2i afecti#itatea au fost alte două fenomene psihice implicate în

conduita empatică 3n cercetările lui . Cmond (19$0) cu pri#ire la rela*ia dintre

personalitatea umană 2i empatie se folosesc proele .orschach 2i TT La

.orschach apar diferen*e nete între suiec*ii cu empatie scă+ută (manifestă

eces de control% tendin*e de rigiditate 2i intro#ersiune) 2i suiec*ii cu empatie

crescută (manifestă sensiilitate% tendin*ă de contacte sociale legate) La TT

apar diferen*e indi#iduale referitoare la starea personală a suiec*ilor, pentru cei

cu empatie scă+ută apar rela*ii familiare nesatisfăcătoare% dificultă*i în rela*iile cu

al*ii% scopuri egocentrice% sentimente de inferioritate% iar cei cu empatie crescută

manifestă trăsături in#erse

.. "irecţia de elaborare şi validare a testelor şi scalelor de empatie

upă 5 arcus (199% p $&)% 'ade#ăratul salt calitati# în studierea

fenomenului empatic se produce odată cu elaorarea 2i #alidarea testelor 2i

scalelor de empatie% în sensul că rela*ia dintre teorie 2i metodă tinde să de#ină

comprehensi#ă 3n lucrarea de fa*ă% ne #om referi la Testul Cmond de intui*ie 2i empatie

(19=9)% precum 2i la -hestionarul de măsurare a empatiei emo*ionale a lui

ehraian 2i Epstein (197) care% de altfel% #or fi utili+ate în cercetarea cu pri#ire

la empatia psihoterapeutului (2i pacientului) în psihoterapiile de orientare

comportamentală -ele două instrumente de măsurare a empatiei #or fi descrise

2i anali+ate în partea a doua a lucrării .e*inem faptul că dacă -hestionarul de

măsurare a empatiei emo*ionale (NEE) surprinde capacitatea empatică%

Testul Cmond de intui*ie 2i empatie surprinde mai ales comportamentul empatic

(5 arcus% 199% p &7) -apacitatea empatică este apreciată drept 'poten*ial

psihofi+iologic de transpunere în psihologia altora% în timp ce comportamentul

empatic este e#aluat drept un 'mi4loc de manifestare a unei atare capacită*i

-ercetările rom!ne2ti au pus în e#iden*ă următoarele trei situa*ii,


8/53

1 o capacitate empatică de+#oltată poate fi dulată de un comportament

corespun+ător:

7 între capacitate 2i comportament pot să apară unele decala4e care sunt de

cele mai multe ori influen*ate de oiectul empati+ării:

(7001)formulea+ă unele întreări cu pri#ire la func*ia empatiei în contetul acti#ită*ii

sociale actuale,

ai putem considera în continuare empatia un concept folositor în

în*elegerea cadrului de referin*ă al celuilaltO

&


9/53

-e alte instrumente conceptuale ne sunt necesare în #ederea facilitării

în*elegerii mutuale a partenerilor de rela*ieO

-um poate fi empatia reconceptuali+ată în a2a mod înc!t să poată surprindă

multipla di#ersitate a participan*ilor în acti#itatea socialăO

3n cadrul acestei mari di#ersită*i socio/culturale specifice contetului actual

al practicii terapeutice% se impune o 'competenţa culturală de care treuie să

dea do#adă practicianul cesta se confruntă adeseori cu persoane care apar*in

unor popula*ii diferite ; temă comună în aproape toate conceptuali+ările

competen*ei culturale este ne#oia practicianului de a c!2tiga o profundă 2i

ad!ncă în*elegere a 'viziunii asupra lumii 2i a 'cadrului cultural de referinţă al

clientului Kumero2i autori au formulat ghiduri practice de lucru cu clien*i

pacien*i ce apar*in unor popula*ii di#erse (-ross% Aa+ron% ennis 2i Msaacs% 19&9:e#ore 2i 5chlesinger% 1996: LaFromoise 2i Foster% 1997: c@oldric> @iordano

2i Pearce% 1996: 5ue% M#eC 2i Pedersen% 1996)

in această perspecti#ă% întrearea de a+ă a celor implica*i în munca

socială ar treui formulată în următorii termeni, %um îi putem înţelege mai bine

pe cei care sunt at&t de diferiţi de noi înşine'

Fire2te% empatia a fost 2i este considerată drept mi4locul primordial de

facilitare a în*elegerii interpersonale% un efort de a #edea 2i de a eperimenta

lucruri din punctul de #edere al celuilalt e2i empatia este identificată în

ma4oritatea tetelor clasice 2i contemporane drept o condi*ie sine (ua non a

rela*iei de a4utor (Aiestec>% 19$: -ompton 2i @allaBaC% 199=: Fisher% 19&:

@oldstein% 19


10/53

sociopolitic 2i cultural al eperien*ei umane (@reen% 199$: ?eefe% 19&0:

Pinderhuges% 199) e pe terenul unor de+ateri epistemologice au fost 2i sunt

formulate întreări cu pri#ire la faptul dacă este totu2i posiil să în*elegem din

punct de #edere cultural pe '%elălalt (@ellner% 1997)

3ntr/un mod paradoal% de2i empatia se confruntă cu numeroase de+ateri

pe tăr!m conceptual% importan*a clinică a empatiei este ine ilustrată de datele

eperimentale Kumero2i autori confirmă faptul că factorii de relaţie sunt

predictori mai uni ai succesului în psihoterapie dec!t tehnica terapeutică

utili+ată sau metoda de tratament (uncan 2i oCnihan: Dule% uncan 2i

iller% 199&: Lamert% 5hapiro 2i Aergin% 19&6: Patterson% 19&=) 3n literatura de

specialitate cu pri#ire la alian*a de lucru ('helping alliance) se sulinia+ă că

empatia repre+intă o componentă centrală în stailirea acestei alian*e (Aeres 2i rloB% 19=: Aordin% 199% Dor#ath 2i @reenerg% 19&6: eissner% 1996: Patton

2i eara% 1997)

-u toate acestea% în ciuda faptului că semnifica*ia clinică a empatiei este

larg acceptată de speciali2ti% eistă totu2i pu*ine de+#oltări teoretice recente 2i

cercetări îndreptate în direc*ia reeaminării empatiei în contetul di#ersită*ii

ai recent% E Autler 2i G 5traCer (7001) accentuea+ă ideea că empatia

de*ine un rol important în procesele de afiliere. 3n general% afilierea esteinfluen*ată po+iti# de numeroase comportamente #erale% cum ar fi

autodezvăluirea (K L -ollins 2i L - iller% 199=)% preluarea perspectivei

celuilalt ( . Fal> 2i P K agner% 19&$)% expresiile acceptării ( Gohnson

2i P Koonan% 197)% responsivitatea ( a#is 2i T Per>oBit+% 199)%

simpatia (G D Aerg 2i . L rcher% 19&0)% compasiunea ( Aoer% 199


11/53

producă sentimente de afiliere cu ceilal*i în mod intrapersonal% fără a implica 2i

comportamente interpersonale eterne e asemenea% empatia poate fi

comunicată prin intermediul comportamentelor #erale pre+entate mai sus 3n

aceste situa*ii% empatia eprimată #eral operea+ă într/o manieră interpersonală%

prin demonstrarea faptului că interlocutorul este interesat 2i preocupat de ceea

ce i se comunică ceastă situa*ie îl #a determina pe receptorul empatiei #erale

să de+#olte sentimente de afiliere cu persoana care manifestă empatie în raport

cu el

3n această perspecti#ă% empatia dispo+i*ională este un construct

multidimensional prin implicarea a două componente, afecti#ă 2i cogniti#ă

spectul cogniti# include tendin*a de a adopta perspecti#a psihologică a celuilalt%

iar componenta afecti#ă aceea de a răspunde unei situa*ii sau unei stăriemo*ionale a celuilalt% prin eprimarea unor emo*ii congruente .ăm!ne neclar

faptul dacă amele componente 4oacă un rol important în de+#oltarea

sentimentelor de afiliere ai mult% răm!ne o întreare deschisă cu pri#ire la

faptul dacă amele componente sau doar una dintre cele două determină

apari*ia epresiilor #erale ale empatiei

-onsiderăm că studiile ulterioare treuie să *ină seama de marea

compleitate a defini*iilor% precum 2i a instrumentelor de măsurare a empatiei însitua*ii de interac*iune c!t mai #ariate e asemenea% treuie să ne decidem cu

pri#ire la faptul dacă multiplele #oci cu pri#ire la empatie sunt la unison sau dacă

nu cum#a intră la un moment dat în conflict

*. Empatia + tr,s,t-r, nn,s-t, sa- )o/0n)it,

3n mod firesc% ne întreăm dacă empatia este o trăsătură înnăscută sau

poate fi do!ndită pe parcursul #ie*ii 3n opinia reputatului cercetător 5 arcus

(199% p &)% 'în cadrul empatiei sunt implicate o serie de predispo+i*ii care se

constituie ca un fundament necesar% cu program ereditar peste care se clăde2te

#iitorul comportament empatic cesta se organi+ea+ă pe măsura do!ndirii

unei eperien*e% în practica socială% ca 2i pe măsura instituirii unui antrenament

11


12/53

diri4at rgumentele aduse în fa#oarea amelor alternati#e (ca trăsătură

înnăscută sau do!ndită) sunt următoarele,

/ Empatia este urmarea e#olu*iei unei por*iuni recent de+#oltate a

creierului uman% respecti# a loului frontal anterior upă o lootomie anterior

frontală% pacientul #a pierde% în afară de unele competen*e proprii g!ndirii

astracte% ailitatea de a empati+a cu al*ii (? -lar>% 19&0):

/ .eac*iile fi+iologice care se înscriu între manifestările conduitei empatice

(indicatori de tip electrodermografic% electromiografic% electrooculografic%

#asoconstricti# sau #asodilatator) pledea+ă în fa#oarea in#ocării unei structuri

a+ale a fenomenului empatic:

/ Jnele premise psihologice conduc la ideea recunoa2terii unor

predispo+i*ii proprii conduitei empatice #em în #edere precocitatea empatică acopiilor în atriuirea 2i 4ucarea de roluri (4ocurile copiilor 8 de-a grădiniţa sau 8de-

a doctorul % stailirea unor rela*ii autentice de comunicare cu păpu2ile) in

punctul de #edere al lui L ?ohlerg (1969)% empatia copilului nu treuie nici

în#ă*ată% nici condi*ionată% ci este un fenomen primar -eea ce se do!nde2te

prin sociali+are 2i e#olu*ie este organi+area fenomenului empatic:

/ intr/o #i+iune predominant formati#ă% empatia ne apare ca un fenomen

perfectiil care poate fi supus unor antrenamente diri4ate (? Aullmer% 19$: . Falton 2i L 5undlad% 196: @u++eta% 196: L DaCnes 2i #erC% 199:

F 5haffer 2i T G Dummel% 199) e pildă% în #ederea îmunătă*irii climatului

comunica*ional 2i pentru a de#eni mai empatici% 5 5ăucan (1999% apud .

dler 2i K ToBne% 199


13/53


14/53

frizează patologicul. Faptul că se #ore2te în sfera normalului de gradiente

empatice 2i nu de tipuri neempatice% îl îndreptă*e2te pe autorul mai sus

men*ionat să considere empatia drept trăsătură comună de personalitate

.eali+!nd o sinte+ă a cercetărilor care #i+ea+ă modelele tipologice ale

empatiei aflate în rela*ie cu unele #ariaile de personalitate% se constată

următoarele aspecte,

persoanele empatice sunt caracteri+ate prin pre+en*a unei atitudini

optimiste% căldură% emo*ionalitate% altruism% genero+itate% fleiilitate%

etra#ersiune% tendin*ă ascendent afiliati#ă 2i socială% comportament

prosocial ine de+#oltat% ailitate interpersonală% manifestă ra*iuni

umaniste pentru alegerea profesiunii medicale:

persoanele sla empatice apar ca fiind mai rigide% retrase% intolerante%

adoptă #alori egocentrice% singuratice% re#endicati#e% centrate pe sine%

intro#erte% nu acordă aten*ie sentimentelor altora

3n pri#in*a raportului empatie/etra#ersiune intro#ersiune% 5 arcus

(199% p


15/53

ac*iunilor celuilalt de către propria persoană% prin intermediul unui proces de

transpunere sustituti#ă în psihologia partenerului (5 arcus% 199% p 1)

-ontriu*ii #aloroase aduce @h Keac2u în lucrarea 8Transpunere 2i

epresi#itate scenică (191) în care este anali+ată conduita empatică prin

crea*ia scenică% pun!ndu/se în e#iden*ă specificitatea transpunerii actorice2ti

utorul mai sus men*ionat introduce în structura transpunerii scenice% alături de

imagina*ie 2i afecti#itate% o a treia trăsătură specific actoricească / proiectivitatea

atele eperimentale rele#ă latura cogniti#ă a transpunerii care se

caracteri+ea+ă prin originalitatea imagina*iei 2i prin capacitatea de prefigurare a

modelului epresi# 8Prefigurarea se rele#ă prin trei trăsături specifice, pre+en*a

elementelor de mi2care în cursul introiec*iei datelor rolului 2i al elaorării

modelului mintal al persona4ului% prin autoproiec*ia actorului% ca instrument alinterpretării dramatice% în modelul imaginat 2i prin func*ia selecti# anticipati#ă a

acestei autoproiec*ii în procesul întruchipării scenice (@h Keac2u% 191% p

1==) 2adar% transpunerea scenică se pre+intă% în calitate de aptitudine

creatoare% ca o unitate a trei parametri, originalitatea imagina*iei% prefigurarea

scenică 2i trăirea afecti#ă% între cei trei parametri eist!nd corela*ii înalte% cu

semnifica*ii foarte puternice -ercetarea eperimentală a pus în e#iden*ă trei

moduri de rela*ionare a parametrilor transpunerii 2i anume, a) unul superior% lacare originalitatea% prefigurarea 2i trăirea afecti#ă sunt puternic de+#oltate% în

propor*ii foarte apropiate (caracteristic studen*ilor actori talenta*i 2i actorilor

consacra*i): ) unul inferior% la care cei trei parametri sunt relati# propor*ionali 2i

sla de+#olta*i (caracteristic suiec*ilor netalenta*i): c) unul mi4lociu% caracteri+at

prin predominarea relati#ă a unuia sau altuia dintre cei trei parametri (specific

suiec*ilor mi4locii)

5tudiul in#ocat pune în e#iden*ă #alen*ele opera*ional/instrumentale ale

empatiei scenice% ca însu2ire performan*ială specifică procesului de crea*ie

actoricească

3. Empatia n rela'ie - alte 4aria/ile )e personalitate

1$


16/53

0.!. 1elaţia empatie - simpatie

3ntr/un studiu pri#ind rela*ia dintre empatie 2i preferin*ele simpatetice ale

partenerilor de comunicare (5 arcus% 5tratilescu% . @herghinescu%1997) au

fost reliefate următoarele aspecte,

5uiec*ii cu parteneri simpatici sunt semnificati# mai empatici dec!t

suiec*ii cu parteneri considera*i antipatici Prin urmare% ni#elul empatic

depinde de atitudinea simpatetică fa*ă de parteneri

5uiec*ii considera*i simpatici de către parteneri sunt semnificati# mai

empatici dec!t suiec*ii considera*i antipatici de către parteneri

2adar% partenerii care îi consideră pe suiec*i simpatici tind să arate

fa*ă de ace2tia o anume transparen*ă comportamentală% fa#ori+!ndu/le

un ni#el ridicat al empatiei predicti#e

-omportamentul empatic al suiec*ilor din diada suiect simpatic/

partener simpatic este semnificati# mai e#oluat dec!t comportamentul

empatic al suiec*ilor din diada suiect antipatic/partener antipatic

Empatia suiec*ilor simpatici fa*ă de parteneri simpatici este mai mare

dec!t empatia suiec*ilor simpatici fa*ă de parteneri antipatici e

asemenea% empatia suiec*ilor antipatici cre2te fa*ă de partenerisimpatici dec!t fa*ă de parteneri antipatici% dar fără a atinge #alorile

medii ale suiec*ilor simpatici

0.#. 1elaţia empatie - orientare 2helping”

5 arcus% @ Keac2u% . @herghinescu% 5ăucan (199=) accentuea+ă

ideea că empatia la cadrele didactice repre+intă o condi*ie a declan2ării orientării

'helping 3n studiul respecti#% ni#elul orientării 'helping este compus din

sumarea performan*elor la indicatorul altruism 2i la indicatorul recepti# cuprinse

în -hestionarul de orientare helping ( .omer% - @ruder% T Li++andro) Potri#it

concep*iei autorilor chestionarului% altrui2tii sunt moti#a*i să a4ute pe al*ii fără nici

un fel de recompensă% iar recepti#ii sunt cu at!t mai moti#a*i să/i a4ute pe al*ii cu

16


17/53

c!t posiilitatea de a primi o recompensă în schim este mai e#identă .ela*ia

dintre empatie 2i orientarea 'helping semnifică o anumită condi*ionare empatică

a orientării spre a4utorare% independent de moti#a*ia (intrinsecă sau etrinsecă)

care stă la a+a acestei orientări

0.. 1elaţia empatie - cunoaştere interpersonală

-ercetările rom!ne2ti in#ocate au surprins func*ia instrumentală a

empatiei în în*elegerea 2i e#aluarea partenerului% precum 2i rolul pe care îl ocupă

transpunerea de tip empatic în reali+area unor e#aluări acurate 2i a unor predic*ii

corecte cu pri#ire la ceilal*i 2i la propria persoană Prin utili+area proei Cmond%

se constată faptul că suiec*ii un empatici de+#oltă o mai fină acurateţeevaluativă în raport cu suiec*ii sla empatici Jn ni#el sla de empatie

mic2orea+ă 2ansele unei e#aluări acurate a partenerului% intr!nd într/un relati#

conflict cu opiniile celorlal*i despre aceea2i persoană 3n pri#in*a rela*iei dintre

empatie 2i imaginea despre ceilalţi % suiec*ii un empatici de+#oltă o e#aluare cu

pri#ire la partener coincidentă cu autoe#aluarea partenerului .eferitor la empatie

2i imaginea despre sine% suiectul un empatic î2i poate regla mai ine

autoe#aluarea% a4ung!nd la un consens atriu*ional între cum se vede pe sine 2icum îl vede partenerul Empatia se interpune eficient în procesul de în*elegere a

celuilalt% permi*!nd predic*ii 2i atriuiri acurate cu pri#ire la parteneri 2i la sine% în

#reme ce slaa empatie îl pri#ea+ă pe indi#id de informa*ii suplimentare 2i

implicit de predic*ii corecte% fa#ori+!nd eroarea de atriuire (5 arcus% 199)

Cap. % RAPORTUL EMPATIEI CU P#I5OTERAPIA

3n general% se consideră că empatia repre+intă o trăsătură fundamentală a

rela*iilor de a4utor Teoriile alian*ei terapeutice situea+ă empatia 'în centrul rela*iei

terapeutice ( eissner% 1996) 3n acti#itatea socială% empatia a fost 2i continuă

să fie considerată drept un principiu de a+ă (Aieste>% 19$: -ompton 2i

@allaBaC% 199=: Fisher% 19&: @oldstein% 19


18/53

?adushin% 197% 1990% Perlman% 199: 5heafor% Dore4si 2i Dore4si% 199=: 5trode

2i 5trode% 19=7: ToBle% 19huff (196) Jnii cercetători atrag aten*ia

asupra faptului că eistă în ultimii ani pu*ine de+#oltări teoretice 2i cercetări

sistematice cu pri#ire la rolul empatiei în psihoterapie

1. Meanism-l psi6ologi al empatiei psi6oterape-t-l-i

5unt necesare trei condi*ii de a+ă menite să declan2e+e adoptarea unei

conduite empatice, o condi*ie eternă care se referă la 'modelul de empatizat :

o condi*ie internă care se referă la predispo+i*iile psihice ale celui care

empati+ea+ă:

o condi*ie circumstan*ială care se referă la 'credinţa în convenţie

a+ată pe 'acceptul celui care empati+ea+ă că nu de#ine 'celălalt % ci

î2i păstrea+ă propria identitate

.eferitor la prima condi*ie% psihoterapeutul î2i percepe în mod nemi4locitpacientul de/a lungul desfă2urării psihoterapiei% fără a fi ne#oie să 2i/l repre+inte

sau să 2i/l imagine+e (ca în ca+ul transpunerii dramatice sau al acti#ită*ii

artistice) F Deld 2i G aucorps (191) consideră că este necesară o anumită

distanţă medie între *eu” şi *celălalt” pentru a se putea înregistra un nivel optim

de empatie. e asemenea% se specifică faptul că pentru a se pune în locul altuia%

este preferail ca modelul de empati+at să fie situat pe un teren relati# cunoscut

3n acest contet% se impune ca terapeutul să aiă solide cuno2tin*e de

psihopatologie 2i psihiatrie% precum 2i eperien*ă terapeutică anterioară menite

să facilite+e stailirea unei comunicări autentice cu pacientul său

3n pri#in*a celei de a doua condi*ii necesare declan2ării procesului

empatic% considerăm că psihoterapeutul treuie să manifeste o nevoie de

empatie care să mi4locească penetrarea cu acurate*e în #ia*a psihică a

1&


19/53

pacientului său 3n acest efort de a sesi+a trările celorlal*i% terapeutul nu treuie

să piardă distan*a sau oiecti#itatea% pun!nd în ac*iune deprinderi de deta2are%

deoseit de importante în stailirea oiecti#elor terapeutice Kumai în acest mod%

cel care empati+ea+ă poate să dea do#adă de o 'empatie matură ( M Ganis 2i

cola % 1969)

.eferitor la 'credinţa în convenţie% - .ogers (19$9) aprecia+ă faptul că

terapeutul treuie să respecte condi*ia de 'ca şi cum ai fi cealaltă persoană

acă această condi*ie se pierde% starea de#ine de identitate% fiind o stare

etremă care fri+ea+ă patologia

%. Empatia n perspeti4a )i4erselor 7oli psi6oterape-tie

Eistă un consens al cercetătorilor cu pri#ire la faptul că empatia

repre+intă un factor important în psihoterapie% dar diferă modul în care di#ersele

2coli terapeutice definesc acest termen

e pildă% psihoterapia existenţialistă, mai mult dec!t oricare altă 2coală

terapeutică% sus*ine că empatia repre+intă o deprindere centrală a

psihoterapeutului cesta e#ită orice încercare de a emite 4udecă*i cu pri#ire la

clientul pacientul său ;iecti#ul ma4or al psihoterapiei este acela ca terapeutul

să se proiecte+e pe sine în interiorul lumii sentimentelor clientului său efini*ia

eisten*ialistă a empatiei pune accent pe capacitatea terapeutului de a simţi

Terapeutul nu treuie să încerce să/l modifice pe client% ci să/i ofere un mediu

plin de căldură 2i de în*elegere în care acesta poate să î2i actuali+e+e

posiilită*ile latente

sihoterapia psihanalitică define2te empatia într/un mod similar

-apacitatea psihanalistului de a sim*i ceea ce pacientul simte este descrisă ca o

regresie a Ego-ului în slu/ba procesului psihoterapeutic upă G LeBis (19&)%diferen*a dintre conceptul psihanalitic 2i cel eisten*ialist cu pri#ire la empatie se

referă mai degraă la scopurile empatiei dec!t la procesul însu2i Psihanali2tii

pun accent pe ailitatea psihoterapeutului 8de a gravita în /urul empatiei % în

#ederea o*inerii unei anali+e c!t mai oiecti#e cu pri#ire la pacient

19


20/53

Tipul de empatie definit at!t de psihoterapia eisten*ialistă% c!t 2i de cea

psihanalitică #i+ea+ă 8empatia emo*ională

efini*ia lui - .ogers% autorul psihoterapiei centrate pe client % cu pri#ire la

rolul empatiei în psihoterapie se referă la capacitatea terapeutului de a percepe

în mod acurat at!t ceea ce simte clientul% c!t 2i la comunicarea acestei în*elegeri

partenerului său de rela*ie 5cala de empatie acurată a lui Trua 2i -ar>huff

(196)% pre+entată într/o lucrare anterioară / 8Tehnici Psihoterapeutice (;

@îrla2u/imitriu% 700=)% pune un accent mai mare pe capacitatea terapeutului de

a percepe cadrul intern de referinţă al pacientului ('empatia cogniti#ă)% dec!t pe

propriile sentimente ale terapeutului

3n pri#in*a rolului empatiei în psihoterapiile comportamentale (asupra

cărora ne #om concentra aten*ia în studiul de fa*ă) men*ionăm pentru începutfaptul că aceste terapii î2i deplasea+ă accentul pe tehnicile utili+ate 2i mai pu*in

pe relaţia psihoterapeut/pacient ceastă rela*ie a fost oarecum ignorată% iar

ailitatea empatică a terapeutului este considerată un factor nespecific în

psihoterapia comportamentală ai mult% terapeu*ii eha#iori2ti timpurii erau

#ă+u*i drept ”ingineri comportamentali” care utili+au tehnici adec#ate% singurele

responsaile pentru succesul terapeutic înregistrat 3n această perspecti#ă%

identitatea 2i comportamentul terapeutului au fost considerate irele#ante-u toate acestea% olpe (19$&) remarcă faptul că pacien*ii care au

înregistrat succes în terapie% au stailit o relaţie pozitivă cu terapeutul lor înainte

ca tehnica desensiili+ării sistematice să fie aplicată ollard 2i iller (19$0)

afirmau% într/o manieră tran2antă% că anietatea pacientului poate fi redusă în

mare măsură dacă terapeutul nu adoptă o manieră autoritară 2i coercitivă% iar

artin (191) a încercat% mai t!r+iu% să îmine terapia comportamentală cu

terapia rogersiană care acordă o importan*ă deoseită ailită*ii empatice a

terapeutului in păcate% aceste oser#a*ii au rămas în mare parte ignorate de

cecetătorii 2i terapeu*ii de orientare comportamentală

-ontro#ersele legate de importan*a rela*iei terapeutice au rămas% în mare

parte% la un ni#el ideologic 2i filo+ofic 2i au determinat locarea reali+ării unor

studii sistematice ia după ce terapia comportamentală s/a constituit ca 2coală

70


21/53

terapeutică distinctă 2i 2i/a perfec*ionat inter#en*iile sale tehnice% microprocesele

din interiorul rela*iei au fost luate în considerare

3n acest contet% s/au raportat unele anali+e 2i studii diferen*iate pri#ind

rela*ia terapeutică 2i rolul empatiei orris 2i 5uc>erman (19=) e#iden*ia+ă că

un terapeut cald 2i prietenos o*ine re+ultate mai une dec!t un terapeut ' rece

5e pune însă întrearea dacă un terapeut eha#iorist poate fi redus la astfel de

dimensiuni seciOQ Emmel>amp 2i Jltee (19&=) acordă o importan*ă deoseită

feedac>/urilor po+iti#e dintre psihoterapeut 2i pacient de/a lungul desfă2urării

terapiei comportamentale utorii men*iona*i consideră că instruc*iunile tehnice%

alături de feedac>/urile po+iti#e% constituie agen*i terapeutici specifici 3n teoria

sa social/cogniti#ă% Aandura (191) sus*ine că importan*a întăririi sociale se

a+ea+ă pe influen*ele #erale #enite din partea terapeutului Prin intermediultehnicii 'modelării % pacientul î2i #a însu2i un comportament mai adaptati# 2i mai

eficient% imit&nd modelul furni+at de terapeut Pentru ca terapeutul să poată

adopta acest rol% este necesar să se pre+inte în fa*a pacientului său ca fiind

atractiv 2i cu un statut înalt de epert e asemenea% identificarea pacientului cu

terapeutul este necesară în termenii identificării cu strategiile sale de coping

-onform lui ahoneC (19=)% terapeutul nu treuie să încerce să arate ' perfect %

8ireproşabil sau 8lipsit de probleme” în fa*a pacientului său% dar treuie sămanifeste un stil adec#at de a face fa*ă situa*iilor stresante

ai recent% în contetul psihoterapiei cognitiv-comportamentale% empatia

este pri#ită drept catali+ator 2i componentă terapeutică Eficien*a psihoterapiei

cogniti#/comportamentale spore2te în condi*iile în care acti#ită*ile terapeutice

sunt cele mai potri#ite 2i #in în spri4inul ne#oilor reale ale pacientului .olurile de

catali+ator 2i de componentă terapeutică se influen*ea+ă în mod reciproc 3n

măsura în care psihoterapeutul oferă un răspuns emo*ional po+iti#% în măsura în

care do#ede2te o profun+ime a în*elegerii prolematicii pacientului său% #a

de#eni pentru acesta o sursă mai puternică de întărire socială% un model mai

atracti#% poten*!nd procesul de modificare comportamentală a pacientului

(. "-n'iile empatiei psi6oterape-t-l-i

71


22/53


23/53

comunicati#ită*ii empatice a pacientului sau diminuea+ă în dependen*ă de

precaritatea empatică a partenerilor de comunicare (5 arcus% 199% p 1$=):

= funcţia performanţială a empatiei terapeutului

-ercetările rom!ne2ti ( -atina% M -iofu% . @herghinescu% 5 arcus%

@h Keac2u% 5ăucan% 5tratilescu) au făcut do#ada func*iei performan*iale a

empatiei în ca+ul acti#ită*ilor dramatice% literare% didactice% medicale% de

negociere% relief!nd faptul că empatia de#ine o condi*ie necesară a reu2itei

profesionale 3n pri#in*a acti#ită*ii medicale% se men*ionea+ă că empatia

terapeutului treuie ponderată de inter#en*ia% prin contraalansare% a unui

fenomen de deta2are care este necesar în luarea deci+iei terapeutice

$ funcţia de mediere în declanşarea orientării şi comportamentului

*helping” -ondi*ia profesională de psihoterapeut impune adoptarea unei conduite

altruiste fa*ă de pacient% empatia terapeutului a#!nd rolul de a declan2a acest

proces de oferire a spri4inului psihologic

*. !eprin)erile )e )eta7are ale psi6oterape-t-l-i

Fire2te% în efortul de a se transpune în modul de a g!ndi% a sim*i 2i a

ac*iona al pacientului% psihoterapeutul nu treuie să piardă din #edere

distan*area sau oiecti#itatea% pun!nd în ac*iune deprinderi de detaşare% pe care

le considerăm esen*iale în #ederea o*inerii unei empatii mature ceste

deprinderi de deta2are sunt pri#ite în mod diferit de principalele 2coli

psihoterapeutice e pildă% psihoterapiile de orientare comportamentală î2i

concentrea+ă aten*ia pe simptomele manifeste ale pacien*ilor% în timp ce

psihanali2tii se orientea+ă în direc*ia interpretării re+isten*elor 2i transferului

ceste diferen*e pri#ind natura datelor str!nse în derularea psihoterapiei nu

neagă faptul că psihoterapeutul treuie să se pre+inte în calitate de expert mai

mult sau mai puţin detaşat ordarea eperien*ialistă e#ită orice tentati#ă a

7


24/53

psihoterapeutului de manifestare a unei oiecti#ită*i 2i distan*ări fa*ă de client% în

efortul de a nu 2tiri cu nimic din unicitatea partenerului său de rela*ie

3n literatura de specialitate sunt ilustrate următoarele moduri prin

intermediul cărora terapeutul î2i poate însu2i 2i eersa deprinderile de deta2are

fa*ă de pacient,

=1 3dentificarea temelor ma/ore din discursul pacientului

in ma4oritatea inter#iurilor se poate desprinde o temă ma4oră sau pot fi

decelate mai multe teme menite să e#iden*ie+e o anumită ne#oie a pacientului%

un anumit pattern de rela*ie sau o anume perioadă din #ia*a acestuia e

asemenea% terapeutul poate nota di#ersele grade de intensitate a stărilor afecti#e

prin care trece pacientul% c!t 2i sesi+area dispo+i*iei de a+ă a acestuia e pildă%pot fi făcute constatări de genul, *"eşi ostilitatea pacientului este predominantă,

starea de tristeţe este cea care generează acest sentiment”.

3n #ederea sesi+ării di#erselor nuan*e emo*ionale% terapeutul #a lua în

considerare epresiile faciale ale pacientului% modificările în tonalitatea #ocală

sau alte semne care do#edesc eisten*a unei dispo+i*ii de a+ă 2i a unor

sentimente mascate sau intens eprimate de pacientul său

$.#. 3dentificarea mecanismelor de apărare

Mdentificarea mecanismelor de apărare implică un grad înalt de interferen*ă

a celor doi parteneri de rela*ie 5e pot semnala numeroase erori% în special

atunci c!nd terapeutul staile2te un anumit tip de interac*iune cu pacientul (de

eemplu% de natură cogniti#ă) 2i apoi etichetea+ă răspunsurile pacientului drept

semne ale unor 'defense patologice "om reda un eemplu în acest sens,

Pacientul 4 5 şi apoi a murit mama.

Terapeutul 4 %e s-a înt&mplat'

Pacientul 4 murit într-un accident.

Terapeutul 4 ovesteşte-mi mai multe despre această situaţie.

Pacientul 4 pierdut controlul maşinii şi a derapat într-o r&pă.

Terapeutul 4 %&ţi ani aveai atunci'

7=


25/53

Pacientul 4 6ouă ani.

Terapeutul 4 %e altceva îţi mai aduci aminte despre acest incident'

Pacientul 4 "oar faptul că 5 a fost foarte greu pentru mine.

Terapeutul 4 %ine a avut gri/ă de tine'

Pacientul 4 7unicii.Terapeutul 4 6imic altceva nu-mi mai poţi spune legat de acest moment'

Pacientul 4 6u.

3n urma acestui inter#iu% psihoterapeutul ar putea fi tentat să considere că

pacientul folose2te drept mecanism de apărare / intelectualizarea La o anali+ă

mai atentă se oser#ă că întreările 2i răspunsurile terapeutului% de fapt% îl in#ită

pe pacient să e#ite eplorarea propriilor sale sentimente cu pri#ire la pierderea

mamei 3n următorul eemplu% terapeutul îi cere pacientului să/2i împărtă2ească

propriile g!nduri 2i sentimente legate de decesul mamei e această dată%

intelectuali+area utili+ată de pacient este e#identă 2i nu are nici o legătură cu

întreările formulate de terapeut,

Pacientul 4 5şi apoi a murit mama.

Terapeutul 4 %um s-a înt&mplat'

Pacientul 4 murit într-un accident.

Terapeutul 4 rebuie să fi fost tare dificil pentru tine.Pacientul 4 pierdut controlul maşinii şi a derapat într-o r&pă.

Terapeutul 4 %um te-ai simţit atunci'

Pacientul 4 veam nouă ani c&nd s-au înt&mplat toate acestea.

Terapeutul 4 oţi să-mi spui ce sentimente te-au încercat atunci'

Pacientul 4 7unicii mei au avut gri/ă de mine.

$.. "escifrarea comportamentului nonverbal al pacientului

Jn eerci*iu foarte util pentru #iitorii psihoterapeu*i este acela de a #i+iona

fără sunet inter#iuri cu di#er2i pacien*i 2i apoi de a face oser#a*ii cu pri#ire la

mesa4ele afecti#e pe care ace2tia le transmit Eistă un 'balet nonverbal de/a

lungul desfă2urării terapiei în care cei doi protagoni2ti sunt at!t pacientul% c!t 2i

7$


26/53

terapeutul escifrarea comportamentului non#eral al pacientului nu poate fi

reali+ată fără o punere în ac*iune a deprinderilor de deta2are ale terapeutului

$.$. %onstruirea obiectivelor şi ipotezelor terapeutice

5tr!ngerea tuturor acestor date% răspunsul la întrearea, %e am aflat dela pacientul meu'” #a permite formularea oiecti#elor 2i ipote+elor terapeutice

Eistă tenta*ia ca terapeutul să elaore+e prematur o ipote+ă% pe a+a str!ngerii

unor date insuficiente .eali+area inter#iurilor preliminare într/o manieră

colaorati#ă 2i mai pu*in directi#ă #a putea să/l împiedice pe terapeut să

construiască o ipote+ă terapeutică falsă

-onsiderăm că men*inerea de către terapeut a unui echiliru optim între

deprinderile sale de deta2are 2i cele empatice asigură o ună desfă2urare aprocesului psihoterapeutic -u c!t terapeutul #a putea separa c!t mai ine

elementele suiecti#e de cele oiecti#e pre+ente în acti#itatea terapeutică% cu

at!t #a fi mai capail să î2i asume într/un mod mai adec#at rolul de clinician

-ele două elemente interac*ionea+ă într/o manieră necunoscută 2i incon2tientă%

sarcina de a+ă a psihoterapeutului răm!n!nd aceea de a distinge între ceea ce

este în interiorul lui 2i ceea ce este în interiorul pacientului 2i de a cunoa2te

această diferen*ă.

2. Re8isten'e &a', )e empatie

3n literatura de specialitate sunt descrise două modalită*i distorsionate de

rela*ionare a psihoterapeu*ilor cu pacien*ii lor,

' patologizantă% a+ată pe modelul medical% cu accente puse pe

oiecti#itate 2i pe e#itarea pe c!t posiil a introspec*iei ceastă

tendin*ă de a patologi+a repre+intă o încercare a terapeutului de a măridistan*a fa*ă de pacient% prin accentuarea diferen*elor dintre pacientul

8bolnav 2i terapeutul 'sănătos :

'normalizantă% a+ată pe încercarea terapeutului de a minimali+a

aspectele patologice e#idente ale pacientului cesta este tratat ca 2i

76


27/53

cum ar fi o persoană normală% supus însă unor 8 împre/urări sociale

care l/au transformat în #ictimă '6ormalizarea reflectă dorin*a

terapeutului de a nega patologia de a+ă% în scopul pre#enirii unei

cre2teri semnificati#e a propriei sale anietă*i (în ca+ul în terapeutul ar

răspunde în mod empatic pacientului)

Ku este de negli4at nici faptul că terapeu*ii consacra*i de#in din ce în ce

mai #ulneraili la stereotipii 2i con#en*ii% constat!ndu/se de multe ori un declin al

capacită*ii lor empatice

3n general% erorile în empati+are pot fi puse în legătură cu anietă*ile

personale ale psihoterapeutului care poate aorda fie o distan*are ecesi#ă fa*ă

de pacient% fie o identificare cu acesta mele demersuri sunt ineficiente 2i

neproducti#e din punct de #edere terapeuticG LeBis (19&% p =1/=7)% sinteti+!nd ideile lui . L ?at+ cu pri#ire la

ni#elul scă+ut de empatie al psihoterapeu*ilor% îi împarte în următoarele categorii,

empati+atorul 'marginal / pătrunde 2i în*elege doar o parte din eperien*a

pacientuluiempati+atorul 'evanghelic / este at!t de preocupat de schimarea pacientului

înc!t e2uea+ă în stailirea unei comunicări

empatice cu partenerul său de rela*ieempati+atorul 'demonstrativ” / se supraidentifică cu pacientul într/o manieră

simiotică 2i% e#ident% neproducti#ăempati+atorul 'compulsiv / se poate identifica cu una din stările Ego/ului

pacientului% dar nu poate părăsi cu u2urin*ă

această identificareempati+atorul 'raţional / nu poate să/2i aandone+e rolul 2i 8masca

profesională

Pentru a răspunde în mod empatic pacien*ilor% speciali2tii întăresc ideea

că #ia*a personală a terapeutului treuie să do#edească o anumită stailitate 2i

demnitate morală acă situa*ia terapeutică este utili+ată în scopul compensării

7


28/53

'sărăciei #ie*ii sale personale% terapeutul mai degraă ul#ersea+ă pacientul

dec!t să îi ofere 2ansa reală a schimării

e asemenea% re*inem din literatura de specialitate că deprinderile de

empatie cogniti#ă pot fi în#ă*ate 2i antrenate 3n schim% cele care #i+ea+ă

empatia emo*ională sunt mai greu de însu2it de către #iitorii psihoterapeu*i

Empatia emo*ională ar putea fi doar introdusă într/un antrenament empatic

diri4at% nefiind u2or de predat 2i depinde în mare măsură de ni#elul sănătos de

func*ionare a Ego/ului terapeutului

-onsiderăm că un mi4loc eficient de antrenare a deprinderilor de

comunicare empatică a #iitorilor psihoterapeu*i îl repre+intă reali+area inter#iurilor

preliminare într/o manieră colaorati#ă 3n #ederea e#iden*ierii notelor specifice

ale unei explorări colaborative% #om pre+enta pentru început caracteristicileinterviului directiv % menit să loche+e în*elegerea empatică de către terapeut a

prolematicii pacientului său

stfel% în cadrul inter#iului directi#% terapeutul adresea+ă întreări directe%

iar pacientul răspunde% inter#ie#atorul select!nd% ghid!nd 2i control!nd direc*ia

inter#iului (fire2te% influen*at fiind de răspunsurile oferite de pacientul său) 3n

calitate de expert % terapeutul î2i concentrea+ă aten*ia pe comportamentele

patologice ale pacientului său cest tip de inter#iu este menit să accentue+easimetria rela*iei dintre cei doi protagoni2ti ai rela*iei psihoterapeutice

Jrmătorul fragment de dialog #ine să ilustre+e specificitatea unui inter#iu

directi#,

Terapeutul 4 oţi să-mi spui care este problema ta'

Pacientul 4 6u ştiu exact, am o stare de teamă 5, cred că mi se va înt&mpla

ceva rău.

Terapeutul 4 %&nd ai observat prima oară lucrul acesta'

Pacientul 4 %u trei luni în urmă.Terapeutul 4 apărut brusc această stare'

Pacientul 4 "a, pur şi simplu m-am trezit într-o dimineaţă cu această stare de

teamă.

Terapeutul 4 %e se înt&mpla în viaţa ta în acea perioadă de timp'

Pacientul 4 6imic special+

7&


29/53

Terapeutul 4 veai cumva o nemulţumire'

Pacientul 4 "in c&te ştiu, nu 5

Terapeutul 4 8a birou sau probleme de familie'

Pacientul 4 6u, totul părea să fie bine.

Terapeutul 4 i avut şi zile în care starea de anxietate a dispărut'Pacientul 4 "a, uneori mă simt bine.

Terapeutul 4 %are sunt circumstanţele în care starea ta de teamă dispare'

Pacientul 4 6u ştiu, pur şi simplu am momente c&nd nu-mi mai este teamă.

3n contrast% în cadrul interviului colaborativ % terapeutul reduce numărul

întreărilor directe 2i încura4ea+ă pacientul să/2i eplore+e propriile g!nduri 2i

sentimente 3ntr/o asemenea situa*ie% cererile terapeutului #or fi de tipul, ”9pune-

mi, te rog, mai mult+” sau *%ontinuă, te rog+”. irec*ia dialogului #ine din partea

pacientului% fiind #ora% în fapt% de o împăr*ire egală a puterii în rela*ie Prin

răspunsurile oferite% terapeutul do#ede2te o în*elegere empatică a prolematicii

pacientului său

Mndiferent de orientarea terapeutică% o rela*ie fecundă se define2te prin

capacitatea terapeutului de a în*elege pacientul a2a cum se în*elege el pe sine

Este #ora despre ailitatea inte#ie#atorului de a prinde% de a pătrunde

semnifica*ia personală 2i suiecti#ă a cu#intelor pacientului oar o în*elegereaempatică a cadrului intern de referin*ă al pacientului permite o*inerea acestui

de+iderat

.elu!nd fragmentul de inter#iu pre+entat anterior% #om reda desfă2urarea

dialogului terapeut/pacient% de data aceasta într/o manieră colaorati#ă,

Terapeutul 4 oţi să-mi spui c&teva lucruri despre modul în care te simţi'

Pacientul 4 E greu de descris, un fel de stare de teamă, ca şi cum urmează să mi

se înt&mple ceva rău.

Terapeutul 4 :i-e teamă, simţi că ceva rău se va înt&mpa'

Pacientul 4 "a5

Terapeutul 4 /ută-mă să înţeleg mai bine.

Pacientul 4 Ei bine, de aproximativ trei luni de zile, în mare parte a timpului am

acest sentiment neplăcut, ca un fel de piază rea ..., bătăile inimii se acelerează, iar

palmele îmi transpiră.

79


30/53

Terapeutul 4 9e pare că este teribil de neplăcut5

Pacientul 4 ;ntr-adevăr, este cea mai neplăcută experienţă prin care trec, cu nimic

nu o pot compara5 m avut c&teva momente asemănătoare cu mult timp în urmă, c&nd

am ratat un examen, dar atunci era explicabil 5

Terapeutul 4 %ontinuă 5Pacientul 4 Ei bine, îmi murise un frate într-un accident de maşină şi n-am putut

să mă concentrez asupra studiului 5

Terapeutul 4 %rezi că starea ta de teamă are legătură cu acest incident'

Pacientul 4 6u ştiu 5 da 5, cred că da. 6-am spus niciodată lucrul acesta, dar

am o stare de anxietate 5 o teamă că aş putea să mor.

Terapeutul 4 şadar, stările tale de anxietate implică ideea morţii, faptul că vei

putea muri 5

Pacientul 4 "a, dar nu am nici un motiv 5, sunt sănătos 5, dar simt că aş puteamuri5 , simt că nu voi putea să trăiesc îndea/uns de mult înc&t să-mi văd copilul

cresc&nd 5

Mnter#iul colaorati# permite etragerea unor informa*ii pre*ioase 2i utile în

#ederea formulării ipote+ei terapeutice e fapt% acest demers repre+intă garan*ia

stailirii unei rela*ii a+ate pe un echiliru de for*e în rela*ia terapeutică 3n

contetul psihoterapiei actuale% eplorările colaorati#e capătă o importan*ă

ma4oră% fiind considerate o cale sigură prin care i se respectă pacientului propria

integritate 2i indi#idualitate Pacientul este considerat drept un partener ştiinţific

în găsirea solu*iei terapeutice eficiente% iar terapeutul% 'închiriat pe durata celor

$0/60 de minute (c!t durea+ă 2edin*a de terapie)% îi #a oferi acestuia posiilitatea

de schimare

3. Ten)in'e at-ale )e eretare a empatiei n psi6oterapie

0.!. %onceptualizări tradiţionale

.eali+!nd o trecere în re#istă a principalelor teme în legătură cu

manifestarea fenomenului empatic în psihoterapie% desprindem următoarele

conclu+ii,


31/53

Empatia a fost #ă+ută ca o modalitate de 'cunoaştere a celuilalt% o

cale de în*elegere a unor aspecte legate de eperien*a

fenomenologică a unei alte persoane

Jtilitatea clinică a empatiei a de#enit aiomatică în psihoterapie 2i

consiliere psihologică

Empatia este pri#ită ca o 'deprindere a practicianului

Empatia 'acurată necesită un control al suiecti#ită*ii practicianului

Empatia presupune o componentă afecti#ă 2i una cogniti#ă

Empatia poate fi opera*ionali+ată în termeni comportamentali%

respecti# răspunsuri #erale corespun+ătoare, parafra+area%

reflectarea sentimentelor% preluarea perspecti#ei celuilalt% epresiile

acceptării% responsi#itatea% simpatia

Func*iile primare ale empatiei se referă at!t la facilitarea stailirii

alian*ei terapeutice 2i a str!ngerii informa*iilor% c!t 2i la rolul ei curati#

0..#. 8imite ale conceptualizărilor tradiţionale. erspectiva

multiculturalismului.

in perspecti#a multiculturalismului% G -lar> (7001) repro2ea+ă defini*iilor

tradi*ionale ale empatiei faptul că nu o plasea+ă în contetul di#ersită*ii

o lipsă de preocupare fa*ă de semnifica*iile culturale

3n literatura referitoare la empatie este întipărită presupunerea implicită

conform căreia empatia este un fenomen transcultural care produce 'sentimente

asemănătoare împărtă2ite de toate fiin*ele umane (K L Paul% 196) 3n această

perspecti#ă% influen*a diferen*elor culturale asupra proceselor empatice este

ignorată .ecent% se afirmă necesitatea ca empatia să fie 'remodelată% prinacordarea unei aten*ii sporite fa*ă de semnifica*iile pe care pacientul 2i terapeutul

le ata2ea+ă comportamentelor% e#enimentelor% persoanelor 2i% în special

cu#intelor

o lipsă de preocupare fa*ă de contetul sociopolitic


32/53

-ontetul social 2i politic în care se staile2te rela*ia terapeutică a fost

negli4at în literatura referitoare la empatie e asemenea% se recunoa2te mai

pu*in faptul că rela*ia terapeutică însă2i se desfă2oară pe terenul unor diferen*e

de se% #!rstă% clasă socială% rasă

terapeutul este #ă+ut ca expert

Mnfluen*ate de modelul medical% defini*iile tradi*ionale ale empatiei

plasea+ă terapeutul pe o po+i*ie de 'cunoscător expert care în*elege #ia*a

pacientului său mai ine dec!t pacientul însu2i in perspecti#a

multiculturalismului% pacientul se situea+ă pe po+i*ia cunoscătorului

empatia unidirec*ionată

3n general se ignoră contriu*ia pacientului în procesul empatic @ T

Aarrett/Lennard (19&1% 199


33/53

e men*ionat este faptul că această aordare plasea+ă terapeutul într/o

po+i*ie de 'cunoscător expert care str!nge informa*ii despre di#erse culturi% în

ideea de a în*elege 2i de a lucra cu oameni care sunt 'diferiţi de el din punct de

#edere cultural Prin urmare% etnicitatea tinde să fie considerată o #ariailă a

pacientului% mai degraă dec!t o caracteristică a amilor parteneri de rela*ie

0.. erspectiva etnografică

#!ndu/2i rădăcinile în interac*ionismul simolic 2i socioling#istică%

perspecti#a etnografică oferă o aordare unică pri#ind în*elegerea semnifica*iilor

naturii umane 2i conduitei sociale (G P 5pradleC% 199) Etnografia 2i acti#itatea

socială î2i propun scopuri similare, în*elegerea eperien*ei umane a2a cum esteea trăită% sim*ită 2i cunoscută de participan*ii acesteia Prin urmare% conceptele 2i

principiile etnografiei pot a4uta la în*elegerea mai deplină a proceselor de tip

empatic

Preocuparea de a+ă este mai degraă în*elegerea cadrului de referin*ă

unic al clientului indi#idual dec!t a cadrului de referin*ă a unui grup cultural

nali+a etnografică tinde să aiă acces la lumea conceptuală a clientului

pacientului% în #ederea stailirii de către terapeut a unei comunicări autentice cuacesta acă teoriile multiculturaliste accentuea+ă importan*a deslu2irii

semnifica*iilor culturale% etnografia î2i îndreaptă aten*ia 2i pe ' limba/ % considerat

o cale de descoperire a acestor semnifica*ii 3n conformitate cu G P 5pradleC

(199% p 1)% 'lima4ul nu este doar un mi4loc de a comunica despre realitate% ci

2i unul de construire a realită*ii 2adar% lima4ul nu repre+intă doar un simplu

instrument de transmitere a informa*iei El staile2te semnifica*iile tacite i+#or!te

din propria eperien*ă a clientului Eistă o tendin*ă a acestuia de a ' traduce

propria sa eperien*ă într/un lima4 care să fie c!t mai ine în*eles de terapeutul

său ceastă tendin*ă nu face altce#a dec!t să distorsione+e realitatea culturală

a pacientului Prin urmare% metodele de cercetare etnografică în acti#itatea

socială accentuea+ă ideea încura4ării pacientului în a/2i spune po#e2tile 'cu


34/53

propriile sale cuvinte% în #ederea deslu2irii #oririi sale 'netraduse (5 P 5ells 2i

K KeBfield% 199)

Etnografii utili+ea+ă strategiile reafirmării 2i încorporării frazelor-cheie 2i

termenilor utili+a*i de pacient% în contrast cu tehnicile tradi*ionale ale reformulării

2i resemnificării -onform lui G @reen (199$% apud G -lar>% 7001)% riscul

inerent al reformulării este acela ca lima4ul terapeutului să deforme+e

semnifica*iile conferite de pacient unei anumite situa*ii

-a o conclu+ie% teoriile tradi*ionale ale empatiei nu acordă aten*ie

contetului sociopolitic în care se desfă2oară discu*ia dintre cei doi parteneri ai

rela*iei terapeutice T ?eefe (199) este unul dintre pu*inii teoreticieni ai empatiei

care accentuea+ă ideea capacită*ii terapeutului de a empati+a nu doar cu

' psihodinamica pacientului% ci 2i cu 'dinamica puterii şi opresiunii Ku treuieignorat faptul că eperien*a puterii 2i opresiunii modelea+ă percep*iile%

sentimentele 2i comportamentele indi#i+ilor Mnter#iurile au loc într/un contet

sociopolitic de distriu*ie inegală a puterii a+ată pe rasă% clasă% se

ceastă perspecti#ă etnografică interpretati#ă î2i concentrea+ă aten*ia nu

at!t pe identificarea componentelor empatiei% c!t pe 'experienţa trăită a empatiei

2i pe procesele prin care terapeutul 2i pacientul discută cu pri#ire la în*elegerea

lor mutuală 2i reciprocă de/a lungul 2edin*ei de terapie Ku at!t ailitateaempatică a terapeutului este necesară% c!t utili+area unor tehnici de dialog 2i

reflec*ie menite să ad!ncească în*elegerea reciprocă a partenerilor de rela*ie

3n contetul di#ersificat 2i gloali+at al practicii acti#ită*ii sociale%

capacitatea de a empati+a cu alte persoane 2i perspecti#e poate de#eni unul

dintre cele mai importante aspecte ale practicii competenţei culturale

#inte8,

.eali+!nd o sinte+ă cu pri#ire la tendin*ele moderne în aordarea

empatiei% #om pre+enta% în taelul de mai 4os% principalele trăsături menite să

reconceptualizeze empatia în domeniul psihoterapiei actuale

Empatia tradiţională Empatia reconceptualizată


35/53

/ realitatea pacientului considerată ca fiind

cognosciilă:

/ în*elegerea terapeutului #ă+ută ca fiind

par*ială 2i supusă gre2elii:/ acordarea terapeutului la sentimentele de

a+ă ale pacientului:

/ acordarea terapeutului la lima4ul 2i la

semnifica*iile conferite de pacient:

/ orientată pe persoană: / orientată pe contet (cultural sociopolitic):

/ po+i*ia de expert a terapeutului:/ po+i*ia de persoană care în#a*ă a

terapeutului:/ pri#ilegierea în*elegerii de către terapeut

a ceea ce îi comunică pacientul:

/ pri#ilegierea în*elegerii de către pacient a

ceea ce îi comunică terapeutul:

/ implicarea empatică a terapeutului în

procesul psihoterapeutic:

/ implicarea empatică at!t a terapeutului%

c!t 2i a pacientului în procesul

psihoterapeutic:/ unidirec*ionată / deducti#ă / mutuală 2i reciprocă / inducti#ă

Cap. ( MO!ALITĂ$I !E ANTRENARE A !I#PONIBILITĂ$ILOR !E

COMUNICARE ALE 9IITORILOR P#I5OTERAPEU$I

1. Mani&estarea respet-l-i: ,l)-rii: a-tentiit,'ii

ceste caracteristici ale rela*iei terapeutice capătă o importan*ă deoseită

în contetul psihoterapiei actuale -ele trei orientări psihoterapeutice ma4ore

(dinamică% comportamentală 2i eperien*ială) au lansat di#erse puncte de #edere

cu pri#ire la caracteristicile men*ionate

stfel% psihoterapiile dinamice accentuea+ă faptul că terapeutul treuie să

manifeste un respect profund fa*ă de pacientul său Keutralitatea 2i oiecti#itatea

analistului sunt for*e dominante în rela*ie% mul*i autori consider!nd ' căldura

terapeutului drept trăsătură care interferea+ă cu e#olu*ia transferului în

psihanali+ă -a regulă generală% psihanali+a clasică nu încura4ea+ăspontaneitatea terapeutului% împărtă2irea g!ndurilor 2i sentimentelor sale ori alte

epresii ale autenticită*ii în rela*ia cu pacientul său ai recent% în psihoterapiile

analitice de scurtă durată se pune un accent tot mai mare pe interac*iunea


36/53

terapeut/pacient% în detrimentul anali+ei propriu/+ise% renun*!ndu/se la regula 'de

fier a neutralită*ii analistului

3n psihoterapiile de orientare strict comportamentală% psihoterapeutul

aordea+ă pacientul într/o manieră autoritară 3n calitate de expert % acesta îi

staile2te pacientului programele de recuperare orientate în direc*ia reducerii

simptomelor istan*a interpersonală fiind mare% autenticitatea terapeutului nu

pre+intă o prolemă% iar căldura este mascată de statutul său de expert 3n

contetul actual al psihoterapiei cogniti#/comportamentale diminuea+ă progresi#

asimetria rela*iei terapeut/pacient% iar celor trei caracteristici li se acordă aten*ia

cu#enită

sihoterapiile experienţiale înlătură neutralitatea% oiecti#itatea 2i masca

profesională a terapeutului Psihoterapeutul î2i începe demersul aord!ndclientul a2a cum este el în acel moment 2i caută să/l a4ute să/2i de+#olte

disponiilită*ile latente autocurati#e Preconcep*iile 2i ipote+ele cu pri#ire la client

sunt înlăturate% terapeutul respectă în mod real indi#idualitatea acestuia% situa*ie

care antrenea+ă un ni#el ridicat de căldură 2i autenticitate din partea

terapeutului

5e oser#ă faptul că cele trei 2coli terapeutice adoptă po+i*ii diferite cu

pri#ire la manifestarea căldurii 2i autenticită*ii terapeutului -a regulă generală%respectul fa*ă de pacient este prioritar% fiind stipulat% de altfel% în codul

deontologic al psihoterapeutului e suliniat este ideea că manifestarea

respectului% căldurii 2i autenticită*ii necesită în primul r!nd un anumit ni#el de

maturizare psihologică a terapeutului e aceea% unii terapeu*i începători pot

înt!mpina dificultă*i în pri#in*a satisfacerii acestor dimensiuni ale rela*iei

terapeutice

1espectul

Mmplică împăr*irea puterii în rela*ie 2i facilitea+ă colaorarea acti#ă dintre

cei doi protagoni2ti ai rela*iei .espectul manifestat de terapeut fa*ă de pacient

implică două trăsături de a+ă 2i anume, 1) dreptul pacientului de a g!ndi% a sim*i

2i ac*iona în felul său unic 2i personal: 7) mesa4ul clar eprimat de terapeut că


37/53

schimarea este posiilă 2i că stă în puterea lui (a pacientului) să accelere+e

această schimare

G LeBis (19&% apud . -ar>huff% 1969) nota cu mult timp în urmă că

respectul este mai degraă comunicat de terapeut prin gradul de aten*ie 2i

tonalită*ile #ocale adoptate în timpul discu*iei sale cu pacientul dec!t prin

cu#intele eprimate -u toate acestea% oferim spre eemplificare c!te#a epresii

#erale care denotă lipsă de respect% precum 2i ideea că în*elegerea de către

terapeut a prolematicii pacientului său este cu mult superioară acestuia din

urmă, 'Este posibil, dar problema de bază constă în inabilitatea ta de a fi direct :

*


38/53

de a fi la r!ndul său plăcut 2i acceptat de pacient 3n ace2ti termeni% căldura

implică at!t o atitudine po+iti#ă a terapeutului fa*ă de pacient% c!t 2i o invitaţie a

pacientului de a/2i accepta terapeutul ceastă intru+iune a dorin*elor

terapeutului în rela*ie ar putea să aiă implica*ii negati#e asupra demersului

terapeutic

-onsiderăm că o asemenea situa*ie se constată doar atunci c!nd

terapeutul î2i 'foloseşte pacientul drept sursă a satisfacerii propriilor sale ne#oi

2i curio+ită*i e altfel% ca în orice rela*ie interumană% at!t pacientul% c!t 2i

terapeutul sunt preocupa*i de modul în care sunt pri#i*i unul de către celălalt

5arcina terapeutului nu este aceea de a/2i nega pre+en*a 2i satisfacerea

propriilor ne#oi de a fi plăcut 2i acceptat% c!t cea de a fi con2tient de impactul

acestora asupra rela*iei 2i de modul în care pot interfera cu scopurile prioritareale terapiei

ilitatea empatică a psihoterapeutului de a se plasa în locul celuilalt #a

atrage după sine o atitudine de acceptare de către terapeut a pacientului său 2i%

în cele din urmă% o 'încălzire a rela*iei

utenticitatea

3n mod incontestail% deta2area terapeutului fa*ă de pacient îi permiteacestuia să e#alue+e în mod corect ni#elul de func*ionare a Ego/ului pacientului%

să sesi+e+e schimările apărute în derularea terapiei 2i să aprecie+e natura

interac*iunii terapeut/pacient in păcate% deprinderile de comunicare empatică

nu sunt incluse în programele de educa*ie ale #iitorilor terapeu*i% deta2area

apăr!nd de cele mai multe ori drept singurul mod prin care ace2tia în#a*ă să se

rela*ione+e cu pacien*ii lor =asca profesională% atitudinea distantă 2i rece pot

ser#i de multe ori drept un mi4loc prin care terapeutul se apără împotri#a

'deschiderii sale în rela*ie% caracteristică direct implicată în procesul empatic

Prin această atitudine% terapeutul îl in#ită pe pacient să se comporte în acela2i

mod% reduc!ndu/se progresi# posiilitatea producerii unor 'momente empatice

de/a lungul desfă2urării terapiei Pentru a se complica 2i mai mult lucrurile%

răspunsurile 'reci 2i distante ale pacientului pot fi etichetate drept patologice de


39/53

către terapeut 2i nu ca ni2te răspunsuri fire2ti la semnalele pe care pacientul le

prime2te din partea terapeutului său

Prolema autenticită*ii terapeutului este #iguros de+ătută în psihoterapie

3n acest sens% psihanali+a are reguli stricte acă psihanalistul nu reac*ionea+ă la

ceea ce spune pacientul% se deschide calea de+#oltării transferului% iar re+ol#area

nevrozei de transfer este cea care #a permite restructurarea personalită*ii

pacientului -u ecep*ia orientării eperien*iale% eistă pu*ine ini*iati#e cu pri#ire

la încura4area eprimării autenticită*ii terapeutului în rela*ie

e+ăt!nd func*ia empatiei în psihoterapie 2i consider!nd că

autenticitatea se implică în acest proces% această caracteristică a terapeutului ar

treui ree#aluată 5emnalăm pericolul manifestării spontaneită*ii terapeutului

doar în situa*ia în care răspunsurile acestuia au mai mult de/a face cu situa*ii de#ia*ă care se situea+ă în afara contetului terapeutic 3n rest% capacitatea

terapeutului de a se comporta deschis 2i onest în rela*ia sa cu pacientul ar putea

repre+enta o premisă a stailirii unei comunicări de tip empatic între cei doi

parteneri

%. Mani&estarea a-to)e84,l-irii

Kici un alt aspect al psihoterapiei nu pro#oacă at!t de multe contro#erse

printre terapeu*i cum este manifestarea autode+#ăluirii în rela*ie upă . .

@reenson (197)% at!t spontaneitatea terapeutului în oferirea de răspunsuri cu

pri#ire la situa*ia reală a pacientului% c!t 2i o clară cunoa2tere a erorilor sale

tehnice% constituie forme de manifestare a autode+#ăluirii (8self-disclosure)

deseori% transparen*a pe care o presupune autode+#ăluirea a fost confundată

cu autenticitatea Este însă e#ident că un terapeut poate să se comporte într/o

manieră naturală 2i autentică% dar fără a/2i eprima în mod direct 2i eplicit

g!ndurile 2i sentimentele

upă R 5ăucan (1999% p 76/7)% 'autode+#ăluirea este un tip de

comunicare% o transmitere de informa*ii despre g!ndurile% sentimentele 2i

comportamentul unei persoane utode+#ăluirea se referă la rele#area de


40/53

informa*ii care apar*in self/ului nostru ascuns 2i presupune cu necesitate

pre+en*a celuilalt% fiind #ora despre un act interpersonal Printre eneficiile

autode+#ăluirii se numără o mai bună cunoaştere de sine Prin urmare% putem

c!2tiga o nouă 2i mai profundă perspecti#ă despre noi în2ine prin

autode+#ăluirea în fa*a unei alte persoane e asemenea% do!ndim o mai mare

eficienţă în comunicare% în sensul că în*elegem mai ine mesa4ele celorla*i în

măsura în care ace2tia ni se autode+#ăluie Ku în ultimul r!nd% prin

autode+#ăluire se o*ine o mai mare profunzime relaţională Prin autode+#ăluire%

mărturisim celorlal*i că a#em încredere în ei% iar ace2tia la r!ndul lor ni se

autode+#ăluie% lu!nd na2tere o rela*ie semnificati#ă 2i onestă Eistă situa*ii în

care putem să transmitem informa*ie despre noi în2ine cu scopul de a încura4a

pe celălalt să facă la felFire2te% cantitatea 2i calitatea autode+#ăluirii treuie să fie potri#ite cu

situa*ia rela*ională e oicei% este considerată o gre2eală împărtă2irea unei

informa*ii consistente prea de#reme% procesul de autode+#ăluire într/o rela*ie

treuind să se reali+e+e în mod gradat 3n afara unei modera*ii în ceea ce

pri#e2te cantitatea% autode+#ăluirea ar treui să constea în informa*ie po+iti#ă 2i

mai pu*in în detalii negati#e ( R 5ăucan% 1999) e asemenea% este mult mai

constructi# ca autode+#ăluirea să fie focali+ată pe pre+entul rela*iei 'aici şi acumdec!t pe 'acolo şi atunci esigur% poate fi rele#ant să fie adus în discu*ie

trecutul% dar numai dacă are #reo legătură cu ceea ce se petrece în pre+ent

-laritatea 2i comprehensiilitatea în autode+#ăluire sunt primordiale

tunci c!nd ne 'deschidem în fa*a partenerului nostru de rela*ie% eprimarea

g!ndurilor 2i sentimentelor treuie să fie reali+ată într/o manieră c!t mai eplicită

3ntrearea se pune nu dacă terapeutul ar treui să se eprime pe el însu2i%

c!t în ce condi*ii 2i cu ce pacien*i ar putea terapeutul să se autodezvăluie în

rela*ie .ăspunsul la această întreare ar putea include mai multe #ariaile 2i

anume, natura oiecti#elor psihoterapeutice% natura autode+#ăluirii 2i contetul în

care autode+#ăluirea se poate manifesta

#.!. 6atura obiectivelor psihoterapeutice

=0


41/53

-u mult timp în urmă% F einer (19) a di#i+at psihoterapia în trei

mari categorii, represivă% ego-suportivă 2i evocativă% consider!nd că terapia ego/

suporti#ă necesită autode+#ăluire din partea terapeutului ecanismul de a+ă al

acestui tip de terapie este feedac>/ul% pacien*ii fiind încura4a*i să/2i asume

responsailitatea propriilor lor g!nduri 2i sentimente% mai degraă dec!t să/2i

direc*ione+e aten*ia asupra de+#oltării transferului 3n contrast% terapia evocativă

se a+ea+ă pe interpretare 2i implică o cre2tere a neutralită*ii terapeutului 3n

terapia represivă% terapeutul este at!t de preocupat de dispari*ia

comportamentului simptomatic al pacientului înc!t feedac>/urile de natură

interpersonală sunt complet ignorate

#.#. 6atura autodezvăluirii 3n general% reputa*ia profesională a terapeutului% modul de amena4are a

cainetului% îmracămintea% înfă*i2area terapeutului etc pot furni+a pacien*ilor

unele informa*ii cu pri#ire la #ia*a personală a terapeutului lor e altfel% eistă

anumite informa*ii generale pe care unii terapeu*i le furni+ea+ă pacien*ilor% cum

ar fi, #!rsta% statutul marital% calitatea de părinte sau alte date personale -hiar 2i

la acest ni#el superficial de autode+#ăluire eistă di#erse opinii G LeBis

(19&) aminte2te ca+ul a doi psihanali2ti care sunt întrea*i de pacientul lor laprimul inter#iu, '"vs. aveţi copii O Primul ar fi răpuns, '"e ce mă întrebi O 2i a

refu+at să/i dea #reun răspuns -elălalt ar fi spus, '"a, trei, 5 dar de ce mă

întrebi O Primul terapeut 2i/a apărat po+i*ia prin indicarea faptului că nu #rea să

grăească stailirea unui transfer timpuriu% în timp ce al doilea 2i/a eprimat at!t

dorin*a stailirii unei rela*ii 'reale% c!t 2i nelămurirea cu pri#ire la semnifica*ia

întreării

La ni#el personal% terapeutul î2i poate de+#ălui propriile atitudini% opinii 2i

#alori Jnii autori sus*in că pacien*ii au dreptul de a cunoa2te încă de la începutul

terapiei 'ideologia terapeutului lor cest tip de autode+#ăluire este de+aproat

de un număr mare de terapeu*i care aprecia+ă că informa*iile cerute de pacien*i

treuie urmate de clarificarea moti#elor pentru care ace2tia formulea+ă

întreările respecti#e

=1


42/53

Jn alt ni#el al autode+#ăluirii implică împărtă2irea de către terapeut a unor

eperien*e personale cest tip de transparen*ă este utili+at îndeosei în terapia

cu adolescen*i sau cu tineri adul*i care nu au do!ndit o eperien*ă de #ia*ă

ogată e pildă% a 2ti dacă terapeutul a a#ut anumite temeri în legătură cu

admiterea la facultate poate constitui o informa*ie utilă pentru un t!năr aflat în

fa*a acestui eamen

Jn ni#el mai ad!nc al autode+#ăluirii se referă la împărtă2irea propriilor

sentimente ale terapeutului cu pri#ire la natura interac*iunii stailite cu pacientul

său 3n acest sens% pacientul poate primi unele feedac>/uri cu pri#ire la impactul

pe care îl are asupra altor persoane cest tip de inter#en*ie poate fi util

îndeosei cu pacien*ii ale căror proiecţii asupra altor persoane 4oacă un rol

determinant în dificultă*ile actuale cu care se confruntă

#.. %ontextul

numite #ariaile pot influen*a deci+ia terapeutului de a se 'dezvălui în

di#erse situa*ii terapeutice Jn contet special implică apari*ia unui e#eniment

neoi2nuit în #ia*a pacientului% cum ar fi o pierderea unei fiin*e dragi 3n acest

ca+% unii terapeu*i pre+intă condolean*e într/un mod simplu 2i direct Jn alt

contet special poate implica un e#eniment semnificati# din #ia*a terapeutului(cum ar fi o prolemă de sănătate sau un deces în familie) -hiar 2i în aceste

circumstan*e deoseite% eistă păreri di#ergente ale terapeu*ilor cu pri#ire la

oferirea din proprie ini*iati#ă a acestui tip de informa*ii

3n final% sulinem ideea că autode+#ăluirea nu treuie să se manifeste fără

ca terapeutul să nu ia în considerare impactul cel mai proail asupra pacientului

său

(. Monitori8area proes-l-i )e intera'i-ne terape-ti,

.!. 3mpactul terapeutului asupra relaţiei

ilitatea terapeutului de a recunoa2te impactul asupra interac*iunii sale

cu pacientul necesită un efort constant de/a lungul desfă2urării 2edin*elor de

=7


43/53

terapie El are sarcina de a monitoriza această interac*iune% chiar dacă este un

participant acti# în rela*ie Jnii terapeu*i au tendin*a de a minimali+a ' forţa

propriei lor personalită*i 2i de+#oltă un stil terapeutic de faţadă 2i prost /ucat Mată

de ce psihoterapeu*ii treuie să parcurgă ei în2i2i o terapie intensi#ă (sau o cură

analitică) 3nsu2irea deprinderilor de empatie predicti#ă îi #a determina să

descopere faptul că un anumit g!nd sau sentiment (anietate legată de pacient%

apari*ia unui e#eniment nepre#ă+ut în #ia*a lor personală etc) pot duce la o

percep*ie eronată a pacientului 3n plus% căldura% respectul 2i autenticitatea

facilitea+ă procesul de con2tienti+are a impactului lor asupra acestei interac*iuni

Jn accent deoseit se pune pe comportamentul non#eral al celor doi

parteneri de rela*ie precierea de către terapeut a impactului patternurilor sale

de epresi#itate facială (sau a altor mi2cări ale corpului) asupra pacientului săurepre+intă un aspect important Prin urmare% este de datoria terapeutului să

de#ină recepti# la modul în care ar putea influen*a% într/o manieră inadec#ată%

interac*iunea sa cu pacientul

3n general% un terapeut dispune de trei surse constante de în*elegere a

modului în care poate de#eni eficient în rela*ia terapeutică,

1 monitori+ea+ă comportamentul #eral 2i non#eral al pacientului 2i

notea+ă re+isten*ele acestuia la schimare:7 ascultă 'în şoaptă propriile sale sentimente% g!nduri% amintiri care îi

apar de/a lungul desfă2urării discu*iei cu pacientul:


44/53

Pacient ,

Terapeut ,

Pacient ,

Terapeut ,

Pacient ,

Jn alt pattern de caden*ă sugerea+ă pre+en*a unor re+isten*e

consideraile la eplorare din partea pacientului,

Terapeut ,

Pacient ,

Terapeut ,

Pacient ,

Terapeut ,

Pacient ,

3n fine% un al treilea pattern (mai greu de e#aluat) se referă la situa*ia în

care eistă o colaorare efecti#ă între terapeut 2i pacient% dar se manifestă în

acela2i timp o anumită rapiditate a sec#en*elor de #orire% precum 2i apari*ia

unor re+isten*e din partea celor doi parteneri de rela*ie terapeutică,

Terapeut , Pacient ,

Terapeut ,

Pacient ,

Terapeut ,

Pacient ,


45/53

pacientul în momentul de faţă'”, *"e ce mă simt trist'”, *Există o mai mare

distanţă între noi doi astăzi'”

Fire2te% estimarea ad!ncimii unei eplorări este o sarcină dificilă 2i

compleă Terapeutul ar treui să e#alue+e dacă discu*ia tinde să acopere în

mod superficial mai multe arii de proleme sau se concentre+ă doar pe una

singură Jn inter#iu fără profun+ime eprimă% în fapt% o temere% o nelini2te a

terapeutului cu pri#ire la o anumită arie de discu*ie sau la anumite sentimente

care pot fi scoase la i#eală 2i care ar putea să loche+e sau să fr!ne+e cursul

terapiei

; mare parte a eforturilor terapeutului depuse de/a lungul 2edin*elor de

terapie se referă la facilitarea acti#ită*ii de autoeplorare a pacientului său 3n

acest sens% răspunsurile empatice ale terapeutului repre+intă un stimul puternicpentru ma4oritatea pacien*ilor în procesul autoeplorării 5implele cereri ale

terapeutului de genul, '%ontinuă, te rog+ sau '9pune-mi mai mult despre5”, îi

indică pacientului faptul că g!ndurile 2i sentimentele sale sunt rele#ante 2i

importante pentru terapeut


46/53


47/53

o ai faţă de tatăl tău, mă întreb dacă nu cumva ai sentimente asemănătoare în

legătură cu mine'”?.

.. Echilibrul de forţe în relaţia terapeutică

Echilirul de for*e în rela*ie este un alt aspect de care terapeutul treuie să

*ină cont în derularea psihoterapiei cest echiliru de for*e se poate reali+a prin

manifestarea respectului terapeutului fa*ă de opiniile pacientului cu pri#ire la

semnifica*ia anumitor e#enimente 3ntreările directe 2i repetiti#e ale terapeutului%

maniera autoritară în care acestea sunt formulate% comportamentul terapeutului

ca şi cum ar 2ti dinainte încotro se îndreaptă terapia% toate acestea ridică semne

serioase de întreare cu pri#ire la ailitatea terapeutului de a împăr*i puterea în

rela*ie

.$. 6egocierea în legătură cu găsirea celei mai bune soluţii terapeutice

3n contetul psihoterapeutic actual% acti#itatea de negociere capătă o

importan*ă deoseită 3ntr/un studiu reali+at cu mai mul*i ani în urmă de E

DenrC% G D 5ims% 5 L 5praC (191) se arată că mul*i terapeu*i pro#in din familii

cu pattern/uri disfunc*ionale de comunicare% în sensul că unul dintre părin*i

adoptă un rol dominant 2i autoritar în familie acă chiar a2a stau lucrurile% înseamnă că mul*i terapeu*i nu au în#ă*at că negocierea repre+intă un aspect

esen*ial în procesul terapeutic Pot să apară unele situa*ii contradictorii în care

nu se mai 2tie unde 'este terapeutul 2i încotro se 'îndreaptă deseori% acest

fenomen este considerat un semn de re+isten*ă a pacientului la terapie 2i

nicidecum nu este pus pe seama stilului interac*ional defectuos al terapeutului

.@. ;ncura/area autonomiei pacientului

Psihoterapeutul treuie să/i permită pacientului să se manifeste în mod

autonom în rela*ie 2i să/l încura4e+e să/2i eprime în mod clar 2i deschis propriile

g!nduri 2i sentimente 3ntotdeauna% terapeutul treuie să manifeste respect fa*ă

de modul în care pacientul său simte 2i g!nde2te tunci c!nd alege să/i

împărtă2ească pacientului propriile sale opinii cu pri#ire la o temă de discu*ie cu

=


48/53

care cei doi nu sunt în acord% acest fapt se reali+ea+ă fără nici un fel de

amiguitate -a terapeut% po*i opta între a/i împărtă2i pacientului ceea ce

g!nde2ti în legătură cu o situa*ie sau a nu te eprima în nici un fel% dar lipsa de

claritate nu are nici o indica*ie terapeutică

.0. Estimarea dimensiunii afective a interacţiunii

Eprimarea sentimentelor în timpul desfă2urării 2edin*ei de terapie sau

e#itarea manifestării acestora capătă o semnifica*ie profundă .e#ine în sarcina

terapeutului să monitori+e+e gradul în care este încura4ată eprimarea 2i

eplorarea sentimentelor% precum 2i ni#elul empatic pe care se situea+ă at!t el%

c!t 2i partenerul său de rela*ie Jn indicator util ar fi acela dacă eistă cel pu*in

un moment în fiecare 2edin*ă în care terapeutul se simte cu ade#ărat 'mişcat deceea ce îi spune pacientul 2i simte că este într/ade#ăr 'cu pacientul său

*. Apliarea inter4en'iilor terape-tie

$.!. %onfruntarea

-onfruntarea repre+intă una dintre cele mai acti#e forme de inter#en*ie

terapeutică D -orBin (19


49/53


50/53

$.#. %larificarea

eoarece discursul pacientului este adeseori confu+ 2i amiguu% prin

intermediul clarificării% terapeutul întoarce spre pacient sensul mesa4ului pe care

acesta tocmai l/a emis -larificarea fa#ori+ea+ă un dialog autentic între terapeut

2i pacient 2i necesită adoptarea unei conduite empatice din partea terapeutului

e asemenea% implică comunicarea respectului deplin fa*ă de punctul de #edere

al celuilalt 3n*elegerea acestui punct de #edere necesită at!t acceptarea

responsailită*ii pacientului cu pri#ire la situa*ia descrisă% c!t 2i păstrarea de

către terapeut a unei atitudini pozitive necondiţionate fa*ă de acesta Pe de altă

parte% clarificarea nu reclamă nici o re+isten*ă specifică din partea pacientului

Pacientul 4 "upă ce mama a murit, lucrurile au început să meargă din ce în ce

mai rău. ata s-a îmbolnăvit . . . niciodată nu a fost prea puternic . . . apoi a rămas fărăloc de muncă, şomer . . . şi în cele din urmă ne-a părăsit.


51/53

e men*ionat este faptul că terapeutul treuie să/2i formule+e

interpretările în a2a mod înc!t să e#ite orice formă de ' citire a g&ndurilor

pacientului sau de intru+iune în #ia*a sa intimă cest lucru se poate reali+a prin

utili+area unor fra+e introducti#e de genul, * =ă întreb dacă. . . *, *9e pare

că . . .”, *B posibilitate ar putea fi . . .”. stfel% se reduce riscul stailirii unei rela*ii

asimetrice 2i în care terapeutul este de*inănătorul ade#ărului unic

Jn alt aspect semnificati# îl repre+intă implicarea pacientului în munca

interpretati#ă Terapeutul treuie să pună accent pe împăr*irea responsailită*ii în

cadrul acestui demers e aceea% manifestarea de către terapeut a respectului

fa*ă de capacitatea pacientului de a în*elege semnifica*ia propriului său

comportament% repre+intă o coordonată importantă

$.$. 1esemnificarea

in punctul de #edere al constructi#ismului 2colii de la Palo lto%

resemnificarea recadrarea (8reframing ) se referă la schimarea cadrului de

referin*ă% în scopul e#iden*ierii unor noi semnifica*ii ale comportamentului

pacientului upă P at+laBic> (19&&% p 1=)% 'un fenomen răm!ne de

neîn*eles at!ta timp c!t c!mpul de oser#a*ie nu este suficient de larg% at!ta timp

c!t el nu induce 2i contetul în care fenomenul respecti# se produce Faptul de anu putea a#ea în #edere compleitatea rela*iilor dintre un fenomen 2i cadrul în

care acesta are loc% între un organism 2i mediul său% face ca oser#atorul să se

găsească în situa*ia de a atriui oiectului studiului său% proprietă*i pe care

acesta nici nu le are S -omportamentul unui indi#id poate fi calificat drept

' patologic % în timp ce acela2i comportament% plasat în cadrul interac*iunilor cu

ceilal*i memrii ai grupului din care acel indi#id face parte% nu mai apare ca fiind

patologic% ci 'adaptat

P at+laBic> oferă un eemplu ilustrati# de resemnificare (cit din

ucchielli% 1996% p 10


52/53

intrase într-un nou episod psihotic. ;n acea perioadă, el ducea o viaţă izolată, într-o

mansardă, şi frecventa la Cniversitate două cursuri pe care, de altfel, nu reuşea să le

termine. &nărul era binecrescut, adeseori întrerup&md *politicos” şedinţele de

psihoterapie. "upă părerea sa, problema consta în dezacordul existent de multă vreme

între el şi părinţii săi cu privire la bani. "e pildă, nu-i convenea că părinţii săi îi plăteauchiria, acoperindu-3 şi alte cheltuieli, *ca unui copil”. El voia să obţină de la ei, lunar, o

sumă de bani, cu care să-şi achite singur notele de plată. 8a r&ndul lor, părinţii spuneau

că trecutul şi comportamentul fiului lor în acel moment dovedeau că el nu era capabil să

se descurce în această privinţă. Ei preferau să-i dea bani săptăm&nal, dar sume diferite,

după gradul de *înţelepciune” sau de *nebunie” de care fiul lor a dat dovadă. ceastă

condiţie nu era niciodată clar enunţată, totuşi nici t&nărul nu îşi exprima nemulţumirea,

intr&nd într-un fel de /oc psihotic bizar, pe care mama sa, mai mult dec&t tatăl, îl

considera o probă în plus a incapacităţii fiului de a-şi conduce propria viaţă. =amei îi erateamă că va fi necesară o nouă şi costisitoare spitalizare. ;n faţa mamei sale, t&nărul îşi

lua pe deplin dreptul de a se apăra, ameninţ&nd că va proceda în aşa fel înc&t,

folosindu-se de un nou episod psihotic, va face să crească şi mai mult cheltuielile de

empatie in cadrul psihoterapiei

Documents