? / r t

Emil Constantinescu a promulgat actul normativ privind suspendarea impozitului pe venitul agricol

Preşedintele României, Em il Constantinescu, a. semnat decretul privind promulgarea L ega pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44 /1997 referitoare la suspendarea impozitului pe venitul agricol. Potrivit acestei legi, impozitul pe venitul agricol se suspenda pina in anul 2000. Prin adoptarea şi promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/1997 se are în vedere acordarea de facilităţi întreprinzătorilor particulari, persoane fizice sau juridice din sectorul agricol, proprietari de terenuri agricole sau beneficiari ai Legii fondului funciar nr. 18/1991. -

SJVCFR in te n ţ io n e a z ă să m a jo re z e d in n o u ta r i f e le

Tarifele SNCFR sc vor majora di o nou, prolialnl de Ia 1 noiembrie, a declarat luni Virgil I/caocu, preşedintele SNCFU. “Sînlcin m analiză pentru o majorare cu 7% a tarifelor la tran­sportul de călători $1 cu 3% la cel de mărfi”, a precizat Leancn. l'itima majorare a tarifelor SNCFR a fost efectuată la 1 octombrie.

0 Agenda/2 4 Rom vînturflor B 4 Politicâ/4 4 Artă-cultură/S 4 Omul fi societatea /6

PubIicitate/7-9 Sport/10-11 Economia/12-13 Actualitatea/14 Eveniment/l5 Ultima oră/l 6

T M f

ANUL IX NR. 2107 ISSN 1220-3203

MARŢI 21 OCTOMBRIE 1997

16 PAGINI 600 LEI

Vremea se menţine rece noaptea şi dimineaţa, cu cerul variabil. > Izolat,: va ploua slab, iar la munte Va' ninge. Temperaturile maxi­me vor ti cuprinse între 8-, II °C. (Meteorolog de serviciu: Ioan GIURGIU)

î n p a g in a a 16 -a : h a rta p r iv in d s ta re a p ro b a b ilă a v rem ii, valabilă pen tru a z i

V a lo a re a im a g in iiV A L E R C H I O R E A N U

I m aginea partidului în faţa electoratu lu i este m ai importantă decît orice altceva. Sub acest imperativ au avut loc la sfîrşitul săptămînii trecute lucrările Consiliului

Naţional d e Coordonare al PD, Comentatorii prevedeau o desfăşurare furtunoasă a şedinţei şi o probabilă restructurare a conducerii, ca urmare a afirmaţiilor lui Adrian Severin despre sp ioh ii ziarişti şi spionii lideri de partid şi, mai ales, despre necesitatea schimbării conducerii, date fiind anumite realităţi la n ivelu l acesteia, pe care nu le preciza, dar lăsa să se înţeleagă faptul că nu este normal ca un singur om să hotărască soarta partidului. Aluzia la Petre Roman era clară. Şi nu era prim a de acest gen. Se pare însă că încrederea lui Adrian Severin în sprijinul pe care urma să-l primească din partea filia lelor din teritoriu nu s-a materializat în vreo acţiune concretă. Poate şi din cauza contraatacului durai lui Petre R om an. Liderul PD declarase anterior şedinţei că ”dacă acuzaţiile lu i Adrian Severin (cele cu spionii) se vor dovedi nefondate, atunci dumnealui trebuie să-şi asume răspunderea politică pentru acestea”. Petre Roman a mers mai departe, precizînd. că <”N u putem cere altora să se com porte

I democratic, principial^ corect, cinstit, curat cînd noi înşine 1 am face acu za ţii carc nu sînt fondate”. A ceste ultime O rop oziţii l-au determinat, se pare,-'pe Adrian Severin să

abandoneze lupta, EL nu este sigur de efectul afirmaţiilor sale despre spioni. Ce se va întîmplă dacă organele abilitate i vor găsi nevinovaţi pe cei nominalizaţi în lista lui Severin în condiţiile în care şi pînă acum el a dat din colţ în colţ, refuzînd să facă-precizări în legătură cu afirmaţiile sale?

Astfel că disputa lui cu Petre Roman s-a încheiat înainte, de a deveni spectaculoasă, cum probabil şi-a dorit Adrian Severin. Sfîrşitul ei a însemnat cîteva trep te mai jo s pe scara, conducerii partidului. D in al doilea om , Adrian Severin a devenit al patrulea în ierarhia PD . Cu alte cuvinte, a fost iertat, dar n-a rămas nepedepsit.-Dorinţa de a păstra curată imaginea partidului a fost mai puternică decît aceea de a limpezi lucrurile în conducerea sa.

Aşa se explică şi eforturile de susţinere totală a propriilor miniştri din guvernul Ciorbea. N o i facem reforma, preciza unui post de televiziune Petre Roman, dar guvernul lucrează greoi, de m ulte ori ineficient în această direcţie. N o i msemnînd, în acest caz, coaliţia majoritară, deci şi PD, iar guvernul - miniştrii care conduc departamentele economice■ în majoritate ai CDR. Mai mult, liderul PD a susţinut că eforturile de privatizare ale guvernului sînt notabile, cele îndreptate spre restructurare lipsind însă cu desăvîrşire. în acest punct, Petre Roman şi co leg ii săi se întîlnesc cu purtătorul de cuvînt al unui cunoscut organism financiar

, continuare în pagina a 4-a

Funar le cere clujenilor să boicoteze petrecerea consulului

Primarul Glicorghe Funar refuză invitaţia consulului Ungariei la Ciuj-Napoca şi le *** românilor, să nu participela rccepţia oferită dc accsta, acuzind

Bilingvismul invitaţiilor trimise de 'ynsulat.J “Ca primar al municipiului

fj Ciuj-Napoca protestez faţă de 'ceasta nouă sfidare şi provocare din partea nedorituiui consul al Republicii Ungare în inima Transilvaniei”, scrie în declaraţia

tă publicităţii de Funar. El face fpcl la toţi românii care au fost ®vitaţi să nu participe la recepţia ■

prilejuită de una din cele trei zile naţionale ale Ungariei. Nemulţumirea primarului este legată de faptul că textul invitaţiei este scris şi în ungureşte, Clujul fiind înscris şi cu denumirea Koloszvar. Funar apreciază gestul consulului ca parte a “artei de a fi nemernic” a diplomatului ungar. Consulul Ungariei la Chij- Napoca oferă miercuri, ora 12, la hotel Transilvania, o recepţie cu ocazia aniversării Revoltei anticomuniste din 1956, una din zilele naţionale ale Republicii Ungare. ,

PNŢCD ş i PNL su s ţin d e c iz ia G uvernulu i

p riv ind m o d if ic a re a l e g i i 4 2 /1 9 9 0

I i i \

m m- PNŢCD su sţine d ec iz ia Guvernului pentru dezbaterea modificării Legii nr. 42/1990 în Parlament, în procedură normală, a declarat, luni, liderul ţărănist, Ion D iaconescu, precizînd că această poziţie este -sprijinită şi de ce ila lţ i lideri p o lit ic i ai coaliţiei.

Executivul “nu se simte legat” de protoco lu l încheiat cu

-revoluţionarii, deoarece aceştia au revenit asupra celor convenite, anunţînd alte revendicări, “după ce au fost incitaţi de diverşi factori p o litic i” , a spus Ion

. Diaconcscu. . - ’ ■'■■■> Singura cale de amendare a

proiectului de modificare a Legii 42/1990 este cea parlamentară, a arătat preşedintele PNŢCD.

întrebat ce se va întîmplă dacă unul dintre greviştii revoluţionari va deceda, în cursul protestului în faţa Senatului, Ion Diaconescu

■a spus: “O să ne exprimăm regretele”. .

Liderul PNL, Mircea Ionescu- Quintus, a declarat că partidul său sprijină deciz ia Guvernului de a nu renunţa la modificarea Legii 42.

“D eciz ia â fo st luată şi de m iniştrii noştri” , a spus Quintus.

L iderul PNL afirm ă că trebuie făcută “o netă d istin cţie” , intreadevăraţii 'revo lu ţion ari şi

.ce i care beneficiază nejustificat de a cest statut. PNL se pronunţă doar pentru sublinierea “meritelor morale” ale revo lu ţion arilor , a mai declarat Quintus. “ V

Guvernul a d ec is , sîm băta,, să nu renunţe la proiectul dc lege pentru modificarea Legii 42/ 1990, aprobat de Executiv în . şedinţa din 20 septembrie 1997. Potrivit declaraţiei purtătorului de ■ cuvînt al Guvernului, Cabinetul

, Ciorbea apreciază că nu este ţinut de n ic i; o în ţe leg ere c u -

■, *B M

protestatarii din Piaţa Revoluţiei, întrucît aceştia şi-au încălcat propriile angajamente, formulînd revendicări suplim entare, im posib il de în d ep lin it, cu caracter politic” ..

Executivul a anunţat că “este pregătit pentru toate situaţiile care se pot crea” ca urmare a deciziei de modificare a Legii 42/1990. în replică, greviştii foamei din Piaţa Senatului au ameninţat că merg pînă la capăt ş i că îşi vor da foc, dacă poliţia ya încerca să-i evacueze în forţă, în acelaşi timp, şi revoluţionarii de la UNORD s-au . declarat împotriva deciziei Executivului, anunţînd că. vor intra în greva foamei în toate oraşele-martir şi că vor da guvernul în judecată.

Deputaţii PD se pronunţă in continuare împotriva modificării' Legii 42- Liderul grupului PD din Camera Deputaţilor,

A lexandru Sassu, a declarat, lu n i,'a g e n ţie i M EDIAFAX că această decizie a fost luată în şedinţa de grup; “în urma unei discuţii foarte serioase”. Sassu a afirmat că decizia Guvernului de a menţine proiectul de modificare a Legii 42 este “tardivă şi fără sens”. El a spus că “lucrurile trebuie să revină la normal”, în sensul că Guvernul

trebuie să înfiinţeze com isia pentru verificarea certificatelor de revoluţionar şi abia după aceea să prom oveze modificarea L egii 4 2 , în timp ce revoluţionarii aflaţi în greva foam ei trebuie să-şi înceteze protestul. Alexandru Sassu a afirmat că decizia de menţinere a modificărilor L egii 42 demonstrează că în guvern au triumfat orgoliile şi nu raţiunea. •

Viceguvernatorul BNR Vlad Soare

şi-a înaintat demisia

- Vlad Soare, viceguvernator al B NR , şi-a înaintat ieri după- amiază demisia. . ■

Cererea de dem isie a fost înregistrată la Secretariatul General al BNR.

C ererea e s te adresată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.

' Prezentăm textul integral al demisiei: '

“Banca Naţională a României a fost de Ia înfiinţare, în 1880, un stîlp al construcţiei României m odem e. A m fost onorat de a fi avut şansa să slujesc această instituţie în anii revenirii la rolul pe care. i l-au croit întemeietorii săi.

Permiteţi-mi să mă deschid în această scrisoare.

S în t un o m care m i-am d ed ica t v ia ţa p rofesion a lă învăţării unei singure meserii - . aceea de bancher. La fel ca în sport, u n d e dom inan tă este dorinţa de a fi cel mai bun, tot astfel m i-am privit meseria: am dorit să d e v in un bancher adevărat. Cred că recunoaşterea, pe care o am în lumea bancară din ţară ş i d i n . străinătate confirmă ca eforturile m ele nu au fost în zadar. '

în totdeaun a am crezut că oamenii vor judeca şi m ă vor ; judeca punînd preţ pe-ceea ce am S cu t pentru Bancorex şi mai cu seam ă pentru B anca Naţională a României. Durerea

continuare în pagina a 16-a

C aram itru duce “TVibuna” la p ie if e• Revista a ap ă ru t ş i în tim pul D ik tatu lu i de la Viena *

M inisterul condus de Caramitru îm pinge singurul săptăm înal de cultură din Transilvania, “Tribuna” clujeană, spre dispariţie. Intenţia lui Ion Caramitru pare a fi rentabilizarea cu lturii pe acelaşi m odel guvernam ental a i tăierii subvenţiilor. Numai că oamenii de cultură nu sînt, în majoritatea cazurilor, oameni de afaceri. Şi nici nu vor să fie. “Ce să fac? Să pun fgmei goale pe copertă?” - se întreabă Tudor Vlad, redactor ş e f adjunet al “T ribunei” . Societatea post-decembristă şi-a pierdut interesul pentru cultură. Se poate spune că “inain ie” cultura veritabilă era asociată dizidenţei. De pildă, cumpărai o carte bună şi'pentru că aceasta nu se ' 'supune m odelului “cultural” proletar. ■

Azi, o revistă de cultură i- poate paradoxal - inj

cu programele T.V., cu ziarele,r cu literatura de consum. Toate acestea' se adresează. publicului larg, deci mult mai multor consumatori, în aceste condiţii, competiţia este evident inegală pentru revista de cultură.

. Ideea reorientării “Tribunei” este dezavuată de Tudor Vlad, deşi, probabil, corpul redacţional ar face faţă... schimbării. Se pare, însă, că o revistă cu tradiţia “Tribunei” ori rămîne în forma cunoscută, ori piere. Demersurile, pe lîngă Minister nu au fost puţine. Dar, dl Caramitru - care nu propune şi reducerea subvenţiilor pentru teatru! - nu se grăbeşte să răspundă.- Conducerea revistei clujene a făcut intervenţii şi pe lîngă Consiliul local, dar pînă acum nici aici nu s-a găsit timp să se discute despre "Tribuna". Ciudat

te că pentru săptăm înalul

clujean s-au găsit bani şi în- timpul Diktatului de la Viena, dar şi în perioada comunistă - despre ‘ care mulţi vorbesc, ca despre o perioadă întunecată pentru promovarea culturii. “Traversăm acum o perioadă mai sumbră?” - se întreabă, din nou, Tudor Vlad.

Publicitatea rămîne o soluţie... im posibilă pentru “Tribuna”. “Nimeni nu este interesat să îşi facă reclamă într-o revistă de cultură” - spune redactorul şef adjunct. O parte din corpul redacţional lucrează şi în învăţămîntul superior, dar pentru cea la ltă parte “Tribuna” reprezintă singura sursă de venit. Or, afirmă dl Vlad, oamenii nu şi-au mai primit salariile din luna mai*

Suma necesară pentru o bună funcţionare a revistei se ridică la 200 de milioane lei pe an. în 1997, Ministerul Culturii a trimis

la'Cluj o sumă de 10 ori mai m ică - 20 m ilio a n e - deşi p rom isiun ea era de 80, de milioane. “Aceste 80 de milioane nu ar acoperi n ic i măcar cheltuielile minime de producţie”- declară Tudor Vlad.

Redactorii de la “Tribuna” nuvor intra în grevă pentru că sînt convinşi că nimeni nu îi va băga în seam ă. în acest moment, : pierzîndu-şi speranţa în banii r- Bucureştiului, ei privesc către C on siliu l lo ca l C iuj-Napoca.' “D eşi, teoretic , noi avem u n ' sponsor - Ministerul Culturii... '- arată Tudor Vlad.

Dan BRIE

P.S, în. uttima clipâ.; C o n s i l i u l l o c a l a a p r o b a t

a locarea sum ei de 70 ■. milioane lei rev iste» ' " “Tribuna”. , '

•I

^2^) marţi, 21 octombrie 1997 AGENDA

• Azi: Calendarul ortodox'. +Sf.Preoţi Mărturisitori Ioan din G aleş ş i M o ise M âcinic din S ib ie l; C uv.M ărt.V isarion, Sofronie şi Oprea; Calendarul greco-catolic: Sf.Ilarion ce l Mare, cuv. (+371); Calendarul

romano-catolic: Ss.Ursula, fc. m. şi Celina, călug.

• Mîine: Calend'arul ortodox: Sf. Averchie, Ep.Ierapolei; Sf. 7 tineri din Efes; Calendarul greco-catolic: Ss.Aberciu, ep. (+ 200); Cei 7 tineri din Efes, m. (+ 270); Calendarul romano- catolic: S f Maria Salome.

li felicităm pe toţi cei care, împăr­tăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

( ^ E l E K O l N E

» PREFECTURA.CDNSIUULJUDE’JEAN: 19-64-16 •

» PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA; 19-60-30• PRIMÂRIADEJ: 21-17-90> PRIMĂRIA TURDA:31-31-60> PRIMĂRIA CÎMPIA TUR2H: 36-80-01• PRIMĂRIAHUEDIN: 25-1548 i PRIMĂRIA GHERLA-24-19-26 i POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27 i POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA’

' 1349-76i P0LT1IADEJ:21-2I-21 ^ . i POLTilATURDA:31-21-21 .i POUTUCÎM HATURai: 36^2-22 1i POLTiUHUEDIN:25-15-38 ■i POLITIA GHERLA: 24-14-14 ' POMPIERII: 981 PROIECŢIA CIVILĂ: 982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ: -

19-52-23 si 19-16-70,int.158 SALVAREA: 961 ’ - SALVAREA CFR: 19-85-91 IKIERNATIONAL: 971 . INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ: 958 R A TERMOFICARE: 19-8748 SC MOtTIENAY SA 41-51 -71 R A AHA CANAL: 19-63X12 S.C.’SALPREST'SA: 19-55-22 - COMENZI SPECIALE PENTRU TRANS­PORT RE2DUURI: 11-10-12 int 132 SC PRIVAI.: 1743-86 -DISTRIBUITA GAZELOR NATURALE: - 1KIER VENIIIGAZE 928; 433424 REGISTRUL AUTO ROMÂN: Şef reprezentanţă: 43-38-10; Informaţii: 43-38- 11; Hală inspecţii: 43-38-08. . AEROPORT: 956 . . -

% GARA CIuj-Napoca: 952 AGENţlA CFR: - internaţional 19-24-75; intem-43-2001;Turda - 31-17-62; Dej -

T \ K O M : Juni-vH ien Cluj Clui ^ H,lf-

7,00 8,00 8,30 9,3018,15 19,l î 19,45 20,4511,50 12,50 13,20 ■, 153* *) Sîmbătă - prin OradeaP re ţ bilet: pentru cetăţeni rom ani

si străini - 2 0 0 .0 0 0 leiTELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

DAC AIR: de luni pînă vineri Bucureşti -> Cluj -> Bucureşti

6,50 7,50 - 8,20 9,20• dc luni pînă jo i (seara)

19,00 20,00 - 20,30 21,30 vineri (seara)

20,15 21,15 -21,45 22,45 Sir.ll'ircu nr.l

IU .: 13+9-10; 43-23-X2;MII I .VX: 13-<W-2r.

C U R S E IN T E R N A Ţ IO N A L E : d in A u to g a r a I I :

• Chij-Napoca - Budapesta, cu plecare din CIuj-Napoca in zilele de luni, marţi, miercuri, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00 . . 7

• CIuj-Napoca - Miskolc, cii plecare din CIuj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miskolc joi ora 11,00,

INFORMAŢII 1 A u to g a ra I : 14-24-26 A u to g a ra I I : 43-52-78

Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" ClujVă Oferă gratuit informaţii despre:- serviciile dc asistenţă socială;- legislaţie;- Comunitatea Europeană,prin C entrul de în h u m a u C om unitară , str. M ihai K.ogâlniccami nr, 7, tel. 19.56.20. Profliam lmn-|i'i ,>ri.li- 'W 1 16.00, vineri orele 9,00-14,00.

POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ

"FAMILIA SFÎNTĂ" 20-24 octombrie

M e d ic in ă g e n e r a l ă . D r . M . S u c iu - 2 0 (14-16), dr. S. L o g a -2 4 (14-16), dr. L. R asa - 2 0 (16-17), d r. M . M a n - 2 3 (1 2 -1 4 ) , d r . I. B o ilă - 20 , 2 1 ,2 3 ,2 4 (10-12), dr. V . T ă ta 'ru - 2 0 (1 2 - 1 4 ) , d r . R . C o tâ rlâ - 22 (10 -12 ); T r a ta m e n t hom eopat. D r. L. B arbăa lbă - 22 ,2 4 ( 1 0 - 1 2 ) ; I n t e r n e / D r . F . G herm an - 2 0 , 22 (10-12), dr. A. Iancu -2 1 (1 1 ,3 0 -1 3 ) , dr. C . V la d- 22 (14-16), dr. D . P îrv - 2 0 (15 -16), dr. Cs. Szakacs - 22 (15-17); R eum atologie. D r. I. A lb -2 1 (13-1 5 ), d r. C . Z o tta - 2 4 ( 1 3 - 1 5 ) ; G inecologie. Dr. C. F o d o r- 2 1 ,2 3 (10-12); C hiru rg ie . D r. G, C osm a - 2 1 ,2 3 (10-12); P e d ia trie ;D r. R. M itea - 21 (13-15), dr. M. F ritea - 21 (15-17), dr.! L. T o m a - 2 3 (10 - 12); D erm atologie. D r .H .R a d u - 2 3 (12 -14 ), d r.S .B â rlea - 22 (1 5 -17); O .R .L .D r. C . R ădulescu - 2 0 (12-14), dr. I. M ih a l i- 2 4 (12-14); P s ih ia tr ie . D r.C .Ş te fan - 23 (1 4 -16); O rto p e d ie . D r. Z . P o p a - 2 0 (11-12); N eurologie. D r.M .B ârlea - 2 1 (15 -17 ); Psihologie. Psih . L . B o ilă -2 1 (15,30-17). .

Programarea bolnavilor - de lunipină vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 sau la sediu, Aleea Micuşnr.3, bL 12, ap. 12.

FARMACII!FARMACII CU SERVICIU

PERMANENT: Farm acia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4 , te le fon 17-51-05; Farmacia ”INTERPHARM”, str. Primăverii nr. 6.

GARDA DE NOAPTE: Farmacia nr.5 "CLEMATIS”, P-ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, o ra r2 0 -8 .

B IB LIO TEC I■ B.C.U. "L ucian Blaga” (strada

C linicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis. :

■ Biblioteca Judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare n r.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; s îm bătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; s îm bătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni),'ORAR: luni, m iercuri, jo i: 14-19,45; m arţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă ş i duminica - închis. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri:9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - în ch is . M ED IA TEC A (S tr. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri:9-19,45; sunbătă: 9-13,45; duminica - în ch is . ! C EN TR U L DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI IN FO R M A Ţ II CO M U N IT A RE LO CA LE (S tr. K ogăln iceanu n r.7 ) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbătă- dum inică: înch is . F IL IA L A E C O N O M IC O -JU R IIJIC Ă (S ti. Einstein nr, 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica mehis.

■ B iblioteca A cadem iei (s trad a K ogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbălă 8 -12.45; 14 - 18.45;duminică: închis

■ Biblioteca G erm ană (s trad a Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis,

■ Biblioteca A m ericană (s trad a Universităţii 7 -9 ) . Orar: luni - vineri 12 - 1 6 . ' '

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -1 9 ; m arţi, jo i, v ineri: 9 - 14; sîm bătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "H dtai" (strada Clinicilor18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

> B iblioteca C lu b u lu i S tudenţesc C reştin (strada K ogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: ! 8 - 19; jo i 19 - 20.

■ B iblioteca C e n tru lu i C u ltu ra l Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ B iblioteca C en tru lu i C u ltu ra l G erm an ’T Ierm ann O b e rth ” (str. Memorandumuluil 8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ B iblioteca "V aleriu B ologa" a Universităţii de M edicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar. luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar. luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ B iblioteca C reştină "B ib lo s” (str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ M uzeul N aţional de A rtă (P iaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis .

■ Muzeul N aţional 3e A rtă, Secţia "Donaţii" (strada. I.C. Brătianu 22). Orar: m iercuri - dum inică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ M uzeul N aţional, de Is to r ie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic a l Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ M uzeul m em orial “Em il Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi mehis,

■ Muzeul Zoologic: zilnic intre orele 9- 15; sîmbătă şi duminică între orele 10- 14.

■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: zilnic între orele 10-17; luni-închis

Marţi, 21 octombrieP rog ram ul 1: 6,00 România: ora 6

fin!; 8,30 Sailor M oon (r); 9,00 TVR CIuj-Napoca, Iaşi şi Timişoara; 12,05 Misterele Sankt Petersburgului (r); 13,00 Secretele nisipului (r); 14,10 Şeicul (r);15.00 V ioneta (m agazin): L ibertate limitată; 1S,30 Ecclesiast ’97 (magazin);16.00 Emisiune în limba maghiară; 17,00 TVR Info; 17,10 Sailor M oon; 17,35 Casă de piatră; 18,00 în flagrant (anche­tă); 18,30 Interactiv T ele-joc; 19,00 Sunset Beach; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 20,30 Fotbal Cupa UEFA- turul 2; 22,35 Reflecţii rutiere; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,15 Sport; 23,30 Canary Wharf; 23,55 Universul cunoaşterii; 0,45 Au concurat la Cerbul de aur, 1997.

P r o g ra m u l 2 : 7 ,0 0 TVM Telematinal; 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Canary W harf (r); 8,55 Baywatch (r); 9,55 M em oria exilului românesc (r); 10,30 Savannah (r); 11,30 Şoricelul Pericol (r); 12,00 Sunset Beach (r); 12,45 Scena (r); 13,25 TVR Info;'13,30 Faţă în faţă cu autorul (r); 14,00 C onvieţuiri; 15,00 TVR Info; 15,10 L im b istră in e : franceză; 15,35 Gigi Sfirlează; 16,00 Serial: Micaela; 16,55 Serial: Cristal; 18,00 Hei-Rup! Hei-Rap!;19.00 Dosarele istoriei; 20,00 Serial: Secretul; 2.1,00 S en su l tran z iţie i (magazin); 22 ,00 Negustorii ambulanţi (teatru); 23,10 Fotbal. Avanpremiera etapei a treia a Ligii Campionilor; 23,40 Concursul internaţional de canto Hariclea Darclee; 0,30 TVM. Mesager.

P R O TV : 7 ,00 O ra 7, bună dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r);9,45 Sledge H am m er (r); 10,15 M .A.S.H.; 10,45 Sport la minut; 11,00 Film: Magicienii Penn şi Teller(r); 12,55 Ş tirile Pro Tv; 13 ,00 D eşteap tă-te române.'(r); 14,15 Desene animate; 14,30 Serial: Maria; 15,30 Tinar şi neliniştit;16,15 Serial: Şoapte de iubire; 17,00 Ştirile Pro Tv; 17,15 Profesiunea mea - Cultura; 18,25 Ştirile Pro Tv; 18,30 Cine

este şeful?; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,15 Serial: Spitalul de urgenţă; 21,15 Serial: De partea legii;22,05 Ştirile Pro Tv; 22,10 Chestiunea zilei; 22,15 Familia Bundy; 22,45 Serial: Sledge Hammer;; 23,15 Ştirile Pro Ţv;23,45 Cinemateca Pro TV: Viva Maria (Franţa/Italia 1965); 2,45 Ştirile Pro Tv;3,10 Zona crepusculară; 3,50 Spitalul de urgenţă (r); 4,40 Serial: Maria.

Miercuri, 22 octombrie P ro g ra m u l 1: 6,00 România: ora 6

fix !; 8,30 Sailor Moon (desene animate/ r); 9,00 TVR CIuj-Napoca; 10,00 TVR

Ca torCIuj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 M iste re le Sankt P e te rsb u rg u lu i ( r ) ; 13,00 Secretele n isipului (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Şeicul (r); 15 ,00 T rad iţii (m agazin folcloric); 15,30 Pro Patria (anchetă);16,30 Tribuna Partidelor Parlamentare (magazin politic); 17,00 TVR Info; 17,10 Sailor M oon (desene animate); 1,7,35 Serial: Casă de piatră; 18,00 Medicina pentru toţi (magazin); 18,30 Interactiv Tele-joc; 19,00 Sunset Beach; 19,50 M o- art (agendă cu ltu rală); 19,55 D o a ro vorbă săţ-i m ai spun !; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21 ,00 Impact (m agazin ); 2 1 ,3 0 F o tbal Liga Campionilor; 23,35 Jurnalul de noapte;23,50 Cultura în lume (magazin); 0,20 Fotbal Liga Campionilor.

P r o g r a m u l 2: 7,00 TVM Telematinal; 8,00 Euronews (în limba română); 8,30 Canary Wharf (r); 8,55 Cu ochii’n 4 (r); 9,55 Portrete în acvaforte (r); 10,30 Teleenciclopedia (r); 11,25 TVR In fo ; 11 ,30 Ş o rice lu l Perico l (desene animate); 12,00 Sunset Beach (r);12,45 Istoria românilor (r); 13,25 TVR Info; 13,30 Portret în oglindă (r); 14,00

'ma::0 fereastră deschisă spre lume!

M arţi, 21 o c to m b rie 5:00 Videotext; 10:30 M istere:

New Age - M iracol sau m iraj (ep.2)- doc. rel.; 11:25 V ideotext; 16:30 Natura: V iaţa subacvatică - doc.; 17:00 D in nou inocent doc; 17:25 V ideotext; 22:00 în tre doi fraţi; 23:31 Videotext; 0:00 Babylon Blue- erotic.

; Program Discovery J 18 :00 P la n e tă s in g u ra tic ă :

“ In su le le P a c i f ic u lu i” ; 19 :00 R ăzboinici ai v rem u rilo r apuse: “Soldaţii faraonului”; 19:30 Dincolo de anui 2000; 20:00 V m ătorii: “Joc mortal”; 21:00 L um ea m isterioasă a lui A.C.Clarke;. 21:30 Dezastre: “ C u tre m u re ” ; 2 2 :0 0 M ag az in D isco v e ry : “R ă z b o iu l” ; 2 3 :0 0 Planeta dezlănţuită: “Avalanşele” ; 0:00 Sem nat D iscovery : “A frica

s ă lb a tic ă ” ; 1 :00 P ro fe s io n iş tii: “ V în ă to r ii de c r o c o d i l i” ; 2 :0 0 Flightlm e; 2 :30 Dosarele justiţiei: “A d o p ţia ” ; 3 :0 0 D e za s tre : “Cutrem ure” ; 4 :00 Program D.W.

Marţi, 21 octombrie 9,45 D e se n e a n im a te ; 10 ,00

M atinal NCN; 10,20 Cel mai dur om din lum e - film (r); 11,55 Arte

• fără lim ită - m agazin cultural; 12,25 Transfocator - docum entar; 18,00 D esene an im ate; 18,15 Invitatu l săptămînii; 18,30 Curiozităţi clujene;18,45 A genda culturală; 19,00 Ştiri N C N ; 19 ,1 0 în d ia lo g cu parlam entarii; 19,25 Transfocator - A TP-docum entar; 19,55 Cîntec, joc şi voie bună; 20,10 Divertisment;20 ,25 P a ris „ lum in i” - reporta j;20,55 Teroare ascunsă - film ; 21,55 Ştiri NCN; 22 ,00 Partea finală a filmului, ’ ,

R JT C M J IC A - V u lc an u l - SU A -

1 p rem ie r,. (1 0 : 12. 14; 16: 18. 2H) * V IC T O R IA - H a tm an ţ i R u b in - M i A (11 : 13,^0 . 18,1(1) * A R T A - l n n ii- i

în ro şu - R o m â n ia - p re m ie r i (1 1 , 13: 15: 17, 1(J ) (d u m in ica sp ec ta c o lu l în c e p e la o m 13 j * M A R A S I1 - v il.i A- C on A ir - A vionul c o n d a m n a ţilo r - SU A (1 3 ; 15. 17; ly ) : s a la II S tr ip tc a w - SU A (1 3 .3 0 . 15 ,10 : 17 ,3 0 ) * F A V O R I T - S f în tn l - S I I A ( 11: 13.

T I R P A rc > .\ - l .i im c a d i s p ă r u tă : J u r a s i c P n r k - S U A : TTNTRHTUI U f: 17-21.11).’97: M ichae l - SU A

D U : A R TA : 20-2i.ld .-97 l 'l t im » M iliare - SU A .G H E R L A : P A C E A : 2l)-21./0.'97 M ichac l C oU ini - SU A ; 22-

2fi.ll>.’97. S p ecd 2 : C ro a z ie ra in fe rn a lă - SI IA

M arţi, 21 octom brie \ Ştiri localc: 8,10,

( i ) 12,14,15,16,17,19.6,00-12 ,00 "Prim ul

^ g ^ ' ^ s a l u t " . 7 ,00ESaB Sl Radiojurnal România

Actualitali. 7,30 Revista presei centrale.9,30 “Cc mai crede lumea”, sondaj pe teme dc actualitate. 10,00-14,00 CD Player. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu. 11,30 "Trei minute” - interviul z ile i. 13 ,00 R adiojurnal - Radio R om ânia A ctualităţi. 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,30 “Ce mai crede lumea”, r. 16,30 “Ochiul şi ure­chea”, comcnlariu civic. l7,50"Plus”,r.19,05 “CD Sport”, Cătălin Berindean.19,10 “Retro Gold”, Tibcriu Crişan.22,00 "Verzi şi uicatc”, Adrian Suciu.

A RadîoSonic

Marţi, 21 octombrie Ştiri: 8,1 0 ,1 2 ,1 4 ,1 6 ,1 8 ,2 0 ,

21. 6 -9 " C a fe a u a d e s e r v ic i u ” (m axim a, pow er playul şi calendarul z ile i, m eteo , horoscop , curs va lu ta r, in fo rm a ţii u tile , a g en d a C lu ju lu i , p ro g ra m e T V şi c in e m a ) . 9 -1 4 " Z b o ru l 9 1 4 ” ( in f o rm a ţi i lo c a le , internaţionale, sport, d ivertism ent şi m uzică). 14-16 D ed ica ţii m u z ica le ( în d ire c t) . 1 6 -1 8 " M c S o n ic ” (e m is iu n e c o n c u r s c u p re m ii M cD onald's); 18-20 Rondul d e se a ră (re tro sp e c tiv a săp tă m în ii) . 2 0 -2 1 Invitaţi în studio. 21-23 "Super Sonic H its” (Io an a L ascu ) . 2 3 -2 "S o n ic R ock” (R areş Ion). 2 -6 M usic N on Stop.

UNIPLUS RadioMarţi, 21 octombrie

Ştirile Uniplus: 8,9,10,12,13,15, 16,17. Program informativ BBC i6.00-6,30; 11,00-11,15; 14,00-14,30;18.00-18,45» 21,00-21,30. 6,00-10,00 Un alt început, 7,40 Cursul valutar. 6,45,

9,45 Horoscop. 7,50 Reţeta zilei. 8,15 Sport pc mapamond. 8,35 Revista presei locale. 9,15 Poliţia e cu noi (căpitan M accdon B uzilă). 9,35 Program ul cinematografelor. 9,50 Agenda culturală.10.00-11,00 Music Non S top . 11 ,15-15.00 “La lum ina zilei". 15,05 -16,00 M u s ic B y R e q u e s t . 1 6 ,0 5 -1 7 ,0 0 M u sic N o n S to p . 1 7 ,1 5 -1 8 ,0 0 E n ig m e n c e lu c id a te - r e a l i z a to r C r is t ia n M u re şa n . 1 9 ,0 0 -2 1 ,0 0 Uniplus la raport - retrospectiva zilei.2 1 .0 0 -2 3 ,0 0 G re a tes t H its 2 3 ,0 0 -2 .0 0 D cd ica ţii m uzicale . 2 ,0 0 -6 ,0 0 V OA Express.

Marţi, 21 octombriefr f fo ___' Contact ştiri:

5,30-23,30 (din “ oră în o ră , cu

excepţia 18,30) B uletinul de ş tir i şi rubrica “Actualitatea “B .B .C . W orld Service la ora 18,00. 5,00-8,00 Bună dimineaţa, România! (“A ctualitatea” , Sport, Horoscop, A niversări, Meteo, Curs valutar, Rem cmber, Inform aţii

V OA Expres

diverse, 7:45 Revista Presei Centrale).8.00-14,00 Azi în CIuj-Napoca (8:10 Revista Presei Locale, C ontact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar,- 9:05 Microbiogralie sonoră). 11,00-19,00 Contact FM (Muzică non-stop, Informaţii diverse, Concursuri). 19,00-22,00 Seara la CIuj-Napoca. 22 ,00-24,00 Contact Gold - realizator Alexandru Gheorghiaş, Emisiune dedicată muzicii anilor '50-’80.24 .00-1 ,00 C ontact astronom ic - rea lizato r D ănuţ lonescu . Em isiune realizată In d ia log cu ascu ltă to rii, răspunsuri la întrebări legate de acest lascinant domeniu. 1,00-3,00 Top 50(r).

Marţi, 21 octombrie6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi

Dan Horea). 8,00 Em isiunea In limba maghiară. 10,00 Radiocircuit- Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale

Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, R adio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Dan Moşoiu,11.00 Buletin de ştiri. 11,05 E)ftiusiv magazin, ed iţia de marţi: redactori Melania Drăgan & Constantin Colhon.12.00 Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv m agazin, ediţia de marţi: redactori Melania Drăgan & Constantin Colhon. 13,00 Radiojurnal Bucureşti.13,15 M icrofonul ascultătorului, vă ascultăm şi încercăm sâ aflăm pentru, dumneavoastră. Telefonul nostru 064 / 420031, redactor Cristian Zoicaş. 13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în lim ba m aghiară . 18 ,00 R adiofax, rcdactor C onstantin M ustaţă. 19,00 R adio jurnal B ucu reşti. 19,15 Din grădina cu flori multe, prezintă Gelu Furdui. 21,00 Buletin de ştiri. 21,05 Emisiune culturală realizată de redactor Oana Cristea. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 Închiderea programului.

Emisiune în limba maghiara; 15 |o i t străine : germană; 15,35GigiSfob (desene animate); 16,00 Serial: Mic»16.55 Serial: Cristal; 17,50 TVR 1-18.00 H ei-R up! Hei-Rap!; 19 o q c J L . 2020 (magazin); 19,30 Dreptul la (magazin); 20,00 Serial: Secretul- 20. f f In fo -A rt (agendă.culturali);21’ J

Avocatul poporului (dezbatere)-21 HFilm: Alice (SUA 1979); 23,50 & *1 dianele dansului; 0,10 Insomniile Cori * (divertisment); 0,40 TVM. Mesat b.

PRO TV : 7,00 Ora 7, k; dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi nelinişti,9,40 Teleshopping; 9,45 Sledge liane (r); 10,15 M .A.S.H .; 10,45 Spor m inut - ştiri sportive; 11,00 Capcr timpului (r); 12,00 Serial: Arca lui> f ( r ) ; 12 ,55 Ştirile Pro Tv; 1).

' P rofesiunea mea - Cultura (r); U Desene animate; 14,30 Serial: Mr,15,30 Tînăr ş i neliniştit; 16,15 Ser, Şoapte de iubire; 17,00 Ştirile Pro:17.15 Faţă-n faţă cu Ilie Şerbânei:18.00 Am întîlnit şi români fericiţi; U Ştirile Pro Ţv; 18,30 Cine este şefc18.55 Chestiunea zilei (diovertisme:19.00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro:20.15 Film: M orile de vînt ale zei:22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestie »,j zilei cu Florin Călinescu (divertisme- ^2 2 .1 5 F am ilia Bundy; 22,45 Str. î! Sledge Hammer; 23,15 Ştirile Pro: - Prima pagină; 23,40 Chestiunea zi r]23,45 Cinemateca Pro Tv:IIenry s i l . : (SUA 1990); 2,45 Ştirile ProTV;) i: Zona crepusculară; 3,40 Teleshopph ■3,50 Faţă-n faţă cu Ilie Şerbănescu;t Serial: M aria (r); 5,25 Serial: Şoaplt iubire (r).

Redacţia nu îşi asumă respon litatea pentru schimbările intervenit programele posturilor de televizim

' POLICLINICA INTERSERV1SAN

str, l’ascaly nr.5, «art. GheorgheINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ M l î

LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRI­NOLOGIE ♦ REUMATOLOGIE ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOGIE DERMATOLOGE ♦ CHIRURGIE |

ORTOPEDIE^ OJlLiOfTALVIO GINECOLOGE ♦ ONCOLOGE

PEDIATRIE ♦UROLOGIE ACUPUNCTURA

RA DIO LO G IE • ECOGRAFIE |; Gsuaraâri [lappler- ttrtsalpiiigtj

pPDlnt sterilitate [emiiini LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Im nologje ■ Parazitofogje Determinare Rh 1 Teste e l f i sarcină - Aatigen BBS - Elisa Test Examinări citologice pentru d ep is ta ră ] cascenilui de cd uterio - Isv&tigaţii pentn f sterilitatea feminină ^ masculini)Z IL N IC , in c lu s iv DUM INICA

o re le 7 - 2 1 M edic de gardă: orele 2 1 - 7 R e z e r v a r e , c o n s u l t a t i i

. l a t e L 4 1 .4 1 .6 3 . '

S.C. Dental ROVA- S0C0L0V

C ălea M oţilor 106, ap .5 T r a ta m e n te s to m ato lo g ice

com plexe:> terapie ,> protetică (ceramica)V chirurgie (rezecţii, implante)

P ro g ram ări la tel.: 4 3 0 0 2 8 Z iln ic o ra r : 9-19

s îm b ă tă 9-14 P e n t r u s tu d e n ţ i , p e n sio n a ri, şom eri, reducere 20%.

PROF. IfHIV. Dr. MIHAI CALUGAfil Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

Str. Prahovei nr. 11(Sngd biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE L, Mi, V -17-20 .S - 8-12.

Tel.: 42.55.18; telffax:19.14.6l

ALIANŢA ANT1SBIG1DL I F E L I N E

SuOetuInosIruladispanţa dunraeavoastii T ck fo tud ; J de noapte, telefonul vieju. S

19 1 6 4 7 ţGardă de noapte, orele 20-QS. Ş

t i

Linia telefonică de intervenţie i« criză ş i prevenţie a suicidului iniţiaţi

de LABORATORUL DB SANĂTAî I

MUVTALÂ CLUJ stă la dispoziţia d nde luni pînă vineri, între orele 8 -2 2

Vă aşteptăm apelurile li numărul 186864._____________

/

adevărul.d e C l u j R O Z A V Î N T U R I L O tt— m ( g ) )

L 'E sp re s so " ) ş ("N ezavisim aia Gazeta") *

A m b i ţ i i l e i m p e r i a l e a l e S U A

d a u s e m n e d e s l ă b i c i u n eLa 28 septembrie, Total a

a n u n ţa t c ă a încheiat cu guvernul de la Teheran un contract-, în valoare de două miliarde dolari, pentru e x p lo a ta re a m arelui: zăcămînt de gaz natural de la P ars, din GolfulPersic. După num ai c îteva ore, Statele Unite, au ameninţat că vor aplica o recentă lege a lor c a re prevede grave san c ţiun i econom ice împotriva tuturor firmelor, chiar şi neamericane, care stabilesc cu Iranul şi Irakul relaţii com ercia le ce d e p ă şe sc 40 milioane de dolari: m ăsu ră pe care Uniunea Europeană (şi nu numai e a ) o consideră o în că lca re flag ran tă - a regulilor comerţului liber. Primul m inistru francez Lionel Josp in a reacţionat num aidecît, âfirmînd că “legile am ericane se aplică în S ta te le Unite, nu şi în Franţa”, şi că "nimeni nu poate crede că doar simplul fapt c ă parlam entarii am ericani ă p ro b ă o lege în se a m n ă că e a e s te valab ilă pe sca ră mondială”. .

fn fa ţa unei astfel de confruntări, cea mai gravă dintre cele care opun de multă vrem e Washingtonul Europei, prima întrebare pe c a re trebuie să ne-o punem es te de ce Statele Unite, ap ro b în d legea despre care am amintit, au. pus d e d a ta a c e a s ta p re m ise le aplicării ei. Justificarea oficială este că atît Iranul, cît şi Irakul sînt, după p ă re rea lor, "state d e lin c v e n te ”. : Dar e s te limpede c ă nu ne putem

opri aici. Un motiv mai substanţial es te acela că g u v e rn u l de la T eh erancaută de ani c doteze cu rac m edie 'd e ac pentru care, po p re se

e zile să se îete cu rază iune: motiv rivit aceleiaşi am erican e ,

Washingtonul ar fi acţionat la cererea Israelului, care vrea în modul cel mai absolut să evite ca o ţară islamică s ă o poată ataca, într-o bună zi,', cu mijloace de distrugere în m asă. La aceasta trebuie adăugat şi un interes direct al Statelor Unite. Blocarea p rocesu lu i de p a c e israe liano -pa lestin ian a determinat într-adevăr multe ţări a rab e (chiar şi, filti- âmericane, cum este Arabia Saudită) să pună de acum sub semnul îndoielii propria partic ipare la conferin ţa economică asupra Orientului Mijlociu, unde urmează să fie prezent şi Israelul şi care ar urma să se desfăşoare peste o lună în Qatar. Iar dacă a c e s t lucru s-ar întîmpla, întregul edificiu diplomatic pe care a încercat Washingtonul să -l co n stru iască după în frîngerea lui S addam Hussein (care-i permite să controleze întreaga regiune a Golfului) s -ă r prăbuşi. Pentru menţinerea unui astfel de proiect, este indispensabil ca izolarea Iranului şi a Irakului să continue. V

Nu se poate opri totuşi aici scenariul de care trebuie să se ţină n ea p ă ra t se a m a pentru a înţelege ceea ce se întîmplă zilele ace s te a în Golful Persic (inclusiv trim iterea unei flote americane), fn spate există şi ambiţiile imperiale pe care

Washingtonul le-a manifes­tat de la începutul acestui deceniu. Cu cît trece timpul, cu atît mai mult guvernanţii şi opinia publică americană se conving că în treag a lume trebuie să se supună ordinelor lor; fie că es te vorba de emisii de bioxid de carbon sau de mine an tip e rso an e , fie că se d iscu tă d e sp re reform a ONU şi d e sp re p lata enorm ei datorii pe care SUA au acumulat-o faţă de acest organism internaţio­nal, fie, în fine, că se abor­dează tema lărgirii NATO.

Cu toţii îşi amintesc cum decizia‘privind extinderea NATO a fost im pusă europenilor numai fiindcă Clinton o p ro m isese alegătorilor săi de origine po loneză , c e h ă sa u u n g ară , şi, în g en e ra l, pentru că America vede în NATO instrum entul indispensabil de control a su p ra Europei chiar şi după ce pericolul-sovieţic’a dispărut. Ei bine, acum că ain a ju n s s ă îm părţim costurile realizării acestei lărgiri, propunerea-dictat a ' Casei Albe este că, din cei 35 miliarde dolari necesari, Statele Unite să plătească 2 miliarde; 17 să fie vărsate de noile state membre, iar 16 de ţările Europei occidentale care, la drept vorbind, nu au dorit niciodată această lărgire. Şi în acest caz, nu s-au lăsat aşteptate anumite proteste. Deocamdată încă ezitante. Dar totuşi de natură, să credem ’ că imperiul am erican , ab ia c rea t, începe probabil să scîrţîie.

STABILITATEA IN ESTUL CSI DEPINDE DE UZBEKISTAN

D ate f i i n d p o ziţia sa geogra fică , num ăru l m ure al populaţiei, potenţialul ec o n o m ic ş i m ilita r , în ansam blu , desfăşurarea cu succes a reform elor ş i stabilitatea politică internă, l/zbekistanul o c u p i o p o z iţie deoseb ită în A sia centrală. S in te tivn d aceste aspecte, se poate afirma, p e deplin justifica t, că această ţară reprezintă nucleul economic

ş i p o l i t ic a l r e g iu n i i . în p r e z e n t l/zbekistanu l este u n lider real în Asia centrală. S ta tu l care va f i legat intr-un g ra d m a i r id ica t d ec ît a lte ţă ri de U zb ek is ta n p r in ra p o r tu r i p o litice , econom ice ş i m ilita re p ro fu n d e , va dobîndi poziţii pu tern ice in regiune în ansam blu ş i va avea posibilitatea dc a-şi asigura aici interesele în m od efectiv.

Situaţia din Uzbekistan este . în mod vizibil mult mai bună

decît cea din celelalte state din Asia centrală, chiar la o comparaţie superficială a stării sale economice şi politice

. interne.; în, ultimii ani, Uzbekistanul a obţinut succese impresionante în restructurarea

'economiei. Scăderea volumului de producţie nu a depăşit 2-4 lâ

. sută pe an, iar în perioada 1995- 1996 s-a realizat o creştere substanţială a producţiei industriale în ramurile de bază: industria extractivă de petrol şi gaze, industria cărbunelui, construcţia de maşini, industria de prelucrare a metalelor. A . crescut extracţia de aur pînă la

, 78 de ţone pe an, iar astăzi rezerva de aur a ţării se apropie de cea a Rusiei, şi poate chiar o depăşeşte. Uzbekistanul a obţinut independenţa energetică şi este aproape să-şi acopere în mod independent nevoile de cereale (în 1996 s-au recoltat 2,3 milioane tone). Ţara produce autoturisme "Daewoo”, autobuze şi automobile de tractiiine "Mercedes”, avioane ”II: 76” şi ”11-761”.

In Uzbekistan reformele se desfăşoară de sus, sub controlul sever al statului, în confonnitate

. cu planul raţional de dezvoltare rţ a ramurilor ce formează baza

sistemului -independent, concomitent cu realizarea , programului de protecţie socială

a categoriilor neprotejate ale populaţiei. Indicatorii economici ai ţării, comparativ cu cei din ţările vecine şi din alte state membre ale CSI, sînt buni şi demonstrează c ă , liderii Uzbekistanului au ales strategia optimă pentru perioada de tranziţie. Trebuie relevat în mod deosebit faptul că modelul reformelor din. Uzbekistan corespunde mentalităţii populaţiei acestei ţări, ceea ce favorizează dezvoltarea economică a ţării şi menţinerea stabilităţii politice interne.

Succesele obţinute _ dc Uzbekistan atrag atenţia SUA, Germaniei, Marii Britanii, Japoniei, Chinei şi a altor cîtorva ţări. Atitudinea statelor occidentale faţă de Uzbekistan se deosebeşte în chip uimitor de cea manifestată faţă de celelalte republici din fosta URSS. Această atitudine seamănă în Unii generale cu acea politică pragmatică pe care o au ţările occidentale şi SUA faţă de China.

Timp de cinci ani (din 1991 pînă în 1995) Uzbekistanul s-a aflat la periferia politicii externe ruse. Relaţiile dintre cele două ţări în domeniul economiei s-au limitat" la anumite contracte: Uzbekistanul a cumpărat cantităţi neînsemnate de petrol, cereale' combine şi tractoare. Pomindu-se de la o anumită logică foarte ciudată, ţările din

Asia centrală au fost incluse într-o aşa-nuinită chingă, pe care Rusia, pentru a intra mai rapid în Europa, a trebuit s-o taie cu orice chip. In această privinţă, pînă nu demult la Kremlin a predominat o atitudine jignitoare faţă de statele din Asia centrală. Ca urmare, această politică a făcut ca în perioada 1995-1996 Rusia să-şi piardă poziţiile în Asia centrală, Uzbekistan- distanţîndu-se de Rusia într-o, măsură mai mare decît celelalte ţări din regiune.

Există totodată şi factori pozitivi care contribuie la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări. Se menţine necesitatea

' obiectivă d e ; a dezvolta cooperarea economică dintre Rusia şi Uzbekistan; căile de comunicaţii ale Uzbekistanului' sînt deocamdată în general orientate spre nord (ce-i drept, situaţia în acest plan se modifică

, văzînd cu ochii); Uzbekistanul este interesat în exploatarea acelor obiective militare care nu pot funcţiona fără participarea specialiştilor ruşi; Taşkentul este interesat într-o măsură mai mare decît Moscova să reglementeze criza tadjică, precum şi în împiedicarea pătrunderii extremismului islamic în regiune etc.; conducerea Uzbekistanului doreşte să dezvolte o largă, cooperare vcu Rusia şi aşteaptă instaurarea stabilităţii economice în Federaţia Rusă. :

isJ ,("2 4 C e a sa " ) , , , . .

Noile relaţii dintre Bulgaria şi RusiaCînd Bulgaria a dcclarat câ doreşte sâ adere la

NATO, iar NATO a răspuns ca deocamdată acest lucru nu este posibil, cîţiva oameni politici ruşi au lăcut următoarea prognoză cu privire la politica Rusiei faţă de Bulgaria: va urma o etapă liniştită si anostă, în care vor avea loc normalizări lente,* dar în toate domeniile - în comat, în cultură şi în politica externă. După cîţiva ani, Rusia şi Bulgaria vor realiza reciproc o mulţime de relaţii noi. Aceasta se va întîmpla pentru că Rusia va invoca noile realităţi şi voinţa politică a Bulgariei de a adera la NATO. Rusia se va comporta faţă de: Bulgaria nu ca faţă de un fost candidat la a deveni a 16-a republică sovietică, , ci ca faţă de un mic stat suveran care nu ar prezenta interes strategic nici în domeniul militar şî nici în cel comercial sau cultural. ■ . .

Să admitem pentru o clipă contrariul: să admitem că ultima poziţie legată de afacerea gazelor ruseşti face parte din noua strategie imperială rusească, după modelul clasic: Rusia exercită presiuni economice asupra Bulgariei pentru a o obliga să revină ”sub aripa ei”. Dacă ar fi fost aşa, dc cc n-au tăcut acest lucru înainte ca Bulgaria sa-şi exprime dorinţa' de a deveni membră a NATO?, Sursa de gaze era aceeaşi. Astăzi putem facc doar speculaţii: dacă Rusia ar fi hotărît să nc oblige să renunţăm la cererea de

! & adera la NATO, oare ar fi reuşit? Mai degrabă, nu. Dar Rusia nici măcar nu a încercat. ■■ Dar cum vede lucrurilc Bulgaria: există o presiune politică care nu coincide neapărat cu presiunea economică; există un amestec, adesea derutant, între interese private şi de stat; există încercări de a intimida”, cum spun soldaţii ruşi: în cazul unui atac, ei contează nu atît. pe forţele dc care dispun, ci pe teama adversarului.

("Le M onde") , xv-sv.y.y,y.v,y.r.v.:.

A r a f f a t ş i N e t a n y a h u , s f l ă b i f i d e f f t o s s a dTentativa de asasinat, comisă la

25 septembrie de Mossadul israelian, , . împotriva unui conducător islamist palestinian aflat în exil la Amman scufundă ţara .şi întreaga regiune într-un abis d e . extremă nelinişte. Dincolo de lovitura dată reputaţiei internaţionale a Israelului şi imaginii de eficienţă a unui serviciu secret, chiar dacă acesta nu se află la primul său eşec, întrebările puse de presă şi de clasa politică a statului evreu se referă la probleme de importanţă capitală pentru viitorul regiunii. Acum, cînd liderul taberei naţional-religioase israeliene a fost nevoit să-l scoată din închisoare pe liderul istoric al mişcării ’TIamas”, ; principalul opozant al acordurilor interimare de pace, pentru a acoperi urmele asasinilor expediaţi la Amman, va reuşi oare Yasser ; Arafat să menţină mult timp procesul început la Oslo în 1993 şi care a fost deja foarte afectat din cauza relansării de către Israel a- .colonizării unor teritorii ce urmau a fi negociate?

Şi în primul rind, de ce a fost lansată această operaţiune în ajunul reluării negocierilor isracliano- palestinienc? "Pentru a sc răzbuna - pentru atentatele islamistc din iulie şi septembrie, care s-au soldat cu moartea a 21 de israelieni la Ierusalim - scria la 5 octombrie ziarul'londonez ’Sunday. Times’-,

Benjamin Netanyahu a cerut capul unui lider al mişcării Hamas, indiferent'cine, înaintea Anului Nou evreiesc”. Primul ministru a respins însă această afirmaţie prin intermediul cabinetului său. "Trebuia să o fac pentru că lupta împotriva terorismului trebuie să continue şi pentru că respectivul lider este responsabil de moartea a numeroşi israelieni nevinovaţi”. Mulţi- comentatori, inclusiv cei mai prestigioşi corespondenţi militari ai ziarelor israeliene, se îndoiesc de acest lucru. '

"Acest tip care trebuia să fie eliminat şi de care nimeni n-a auzit vorbindu-se nu reprezintă nimic”, 1 scrie Hemi Shalev în ”Maariv”. ”Nimic altceva decît un peşte mai mic care nu valorează nici cît o ceapă degerată”, adaugă "Globe", ziarul ' cercurilor de afaceri. într-adevăr, dacă cel care ocupă în cadrul mişcării Hamas funcţia de director al Biroului politic este direct răspunzător de atentatele comise în Israel, atunci de . ce Moussa Abou Marzouk, predecesorul lui Khaled Michaal, care tocmai a scăpat de la moarte, a fost expulzat acum cîteva luni în Iordania, la cererea expresă a conducerii israeliene? Acesta, care şi-a reluat cariera politică, fusese arestat în urmă cu doi ani la reşedinţa sa din Statele Unite, la cererea lui Yitzhak Rabin, înainte ca serviciile respective, care strînseseră dovezi ale

nevinovăţiei sale, - să - obţină extrădarea sa în Israel. Benjamin Netanyahu a renunţat la dosar şi l-a . rugat pe regele Hussein să-l primească pe cel în cauză.

"Simplul motiv că operaţiunea urma să se desfăşoare pe pămîntul Iordaniei, una dintre puţinele ţări arabe care ne mai este încă apropiată- comentează fostul prim-ministru Shimon Peres -, ar fi trebuit să fie suficient pentru a nu ne fi gîndit la un astfel de demers”. Potrivit opiniei lui Zeev Schiff, veteranul comentatorilor militari, jocul nu merita osteneală şi "această orbire strategică ar, trebui să fie sancţionată cu demisia şefului Mossadului şi a primului ministru care a aprobat această nebunie”. După semnarea tratatului de pace cu Iordania, în 1994t Yitzhak Rabin, prem ierul. asasinat în noiembrie 1995 de un extremist evreu, a interzis Mossadului orice gen de operaţiune violentă în această ţară.

Benjamin Netanyahu, a cărui "judecată" - sau chiar, "echilibru mental" - este pusă în discuţie de întreaga presă, a trecut peste toate acestea. "Ycdiot Aharonot", cel mai popular cotidian din Israel, reamintea recent ceca ce ştie toată lumea din regiune: "Antena Mossadului la Amman este prea importantă pentru asumarea unui astfel de risc. Relaţiile dintre Mossad şi omologul său iordanian erau excelente, cotidiene

şi permiteau să se obţină informaţii valoroase despre extremiştii palestinieni din Iordania, despre Irak şi Siria”. -.

Dar cel mai de plîns în această istorie sumbră este din nou Yasser Arafat Iată un om care, la cererea repetată şi conjugată a Americii şi Israelului, a dispus arestarea, în. ultimele luni, a sute de simpatizanţi şi militanţi ai mişcării , Hamas. Un om care, la presiunile israelienilor, a închis, cu dtva timp în urmă, cele mai importante instituţii civile şi de caritate ale Hamasului din teritoriile ocupate şi care foarte curînd se va afla din nou în Gaza în faţa liderului istoric, adulat, al mişcării islamice, şeicul Ahmed Yassin, eliberat din închisoare de Benjamin Netanyahu în urma ultimatului dat de regele Hussein la 1 octombrie.

Liderul-fondator al mişcării Hamas este, fireşte, un bătrîn paralitic şi mai împuţinat de cei

. nouă ani de închisoare israeliană. Dar, judecind după primele sale declaraţii făcute în libertate, nu şi-a pierdut nici capul şi nici nu şi-a schimbat opinia în legătură cu conflictul teritorial cu Israelul. "Putem să convieţuim cu evreii cu condiţia ca ei să ne acorde şi sâ ne respecte drepturile. Există patru milioane de refugiaţi palestinieni în exil care aşteaptă să se poată reîntoarce în Palestina”.

£ L marţi, 21 octombrie 1997 POLITICĂ A D E V A R U t€ă& O l nap

p

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII1IIIIIIIIIIIII

R e v o lu ţio n a r i i c lu je n i s - a u s u p ă r a t p e p re fe c t 1 Dorei vţsam .• Fărcas: “Pichetarea nu mai are nici un sens” •

Revoluţionarii2 clujeni continuă să picheteze Prefectura, nemulţumiţi fiind de răspunsul guvernului la acţiunile lor dc protest faţă de Legea 42. Ieri, programul pichetării a fost între orele 10-13.. De data aceasta, revoluţionarii s-au supărat şi pe dl prefect Fărcaş. Nicu Văleanu, reprezentant al Asociaţiei Luptătorilor din Revoluţia din Decembrie Ciuj-Napoca şi membru al Comitetului de criză a declarat: “Dl prefect s-a menţinut pe poziţia de a ne ignora total. Ne-a primit în

prima zi de pichetare, dar pe un ton persiflant a spus că sîntem nişte menestreli, că ne dăm în spectacol, şi că nu sîntem reprezentativi”. Văleanu consideră numărul celor care pichetează nu foarte important şi a întrebat retoric: “Dl prefect doreşte să umplem din nou piaţa ca să fim semnificativi?”.

Atitudinea guvernului faţă de promovarea Legii 42 îi pare lui Văleanu “o criză de gelozie din partea unor miniştri, fiindcă în 21-22 decembrie '89 nu au avut curajul să iasă în stradă”. Revoluţionarii clujeni sînt convinşi că, în cazul în care .

“D osarelei trebu ie să fie

Legea 42 va fi votată, vor fi “trimişi în sfera ilegalităţii, fiind consideraţi, în cel mai rău caz, nişte infractori”. Prefectul Fărcaş a declarat că pichetarea j • JP* 4 -Prefecturii de către, revoluţionari I J * © V C F 1 Î 1 C Î I X © nu mai are nici un sens, dînsul |considerîndu-se cu misiunea îndeplinită prin aducerea-la cunoştinţa guvernului a cerinţelor exprimate de asociaţiile clujene. Prefectul Fărcaş este pregătit pînă şi pentru cazuri extreme: dacă revoluţio­narii îi vor instala corturi în faţa Prefecturii, va. sesiza Primăria să iâ măsurile de rigoare.

A n d re e a MARCU

V ineri,17 octombrie 1997, între orele 18-19, Ioan T Stan, preşedintele Societăţii “Avram lancu” din România, şi ing. Ioan Petru Bercea, preşedintele Filialei Bucureşti, au făcut o vizită Ia revoluţionarii-grevisti, aflaţi în Piaţa Revoluţiei din Bucureşti. în corturile situate în faţa fostului sediu al CC al PCR, demarCatc printr-un gărduleţ din fier şi păzite de oameni cu banderolă albă, sc aflau cele două grupuri de revoluţionari conduse de Dan Iosif şi dc Dumitru Dincă. Revoluţionarii se aflau vineri în cea de a 10-a zi de grevă. Priveliştea era dezolantă: cîteva zeci de oameni întinşi de o parte şi de alta a corturilor reunite intr-unui de mari dimensiuni. Bărbaţi şi cîteva femei, înveliţi în fel de fel de ţoale şi neorînduială se declară gata să moară pentru cauza pe care o apără.

Ne-am prezentat la cei doi lideri, ne-am exprimat solidaritatea cu acţiunea lor, între-

l n v i z i t ă l a

r e v o l u ţ i o n a r i i g r e v i ş t i

bîndu-i de ce au nevoie: le-am dus ulterior cutii cu ceai, apă minerală şi ţigări, în valoare de o sută mii lei. Dumitru Dincă ne-a arătat şi citit programul revendicărilor, care este unul economico-social în primul rînd, şi abia punctul 7 reclamă menţinerea nemodificată a Legii 42. Programul face un dur

rechizitoriu stării actuale ([e fapte, arătînd că guvernanţii sînt, de fapt, cei mai mari profitori ai Revoluţiei din decembrie, dar că ei doresc să

minimalizeze importanţa lui ’89 şi să considere ca determinante pentru România alegerile din 1996. Din păcate, între cei doi lideri ai greviştilor nu există nici înţelegere nici colaborare.

Am părăsit Piaţa Revoluţiei din Bucureşti lăsîndu-i pe revoluţionarii care şi-au riscat viaţa în 1989 gata să moară fie de foame, fie dîndu-şi foc - ca semn al disperării, împotriva dispreţului la care sînt supuşi de actualii guvernanţi.

Ioan T e o d o r STAN

Dorel Vişan consideră acţiunca de reverificare a dosarelor revoluţionarilor ca fiind mai mult decît necesară: “Nu cred că există prea mulţi impostori, dar există oameni cu contribuţie modestă: de exemplu, femei de serviciu care au intrat pe liste pentru că au fost prezente, sau în cazul TVR, toţi sînt revoluţionari, şi cei care au fost acolo şi cei care nu au fost”. Dl Vişan susţine că preşedinţii asociaţiilor de revoluţionari ştiu că în fiecare asociaţie s-au strecurat persoane care nu îndeplinesc condiţiile de revoluţionar, dar aceşti preşedinţi recunosc existenţa “elementelor în plus” doar cînd e vorba de alte asociaţii, nu de cea pe care o conduc. “Deşi la Cluj sînt puţini revoluţionari, s-au strecurat şi aici incertitudini.” De aceea, Vişan. consideră că trebuie înfiinţată o comisie foarte drastică, “să sc deplaseze chiar în locurile unde sînt asociaţiile, nu să stea la Bucureşti, cocoţată în vîrful Parlamentului şi să-şi facă mendrele, aşa cum au făcut pînă acum”. "' -

în ceea ce priveşte pichetarea Prefecturii de către revoluţionarii clujeni, Vişan a declarat: “Nu întotdeauna acest gen de manifestări duc la rezultate din cele mai bune. Normal ar fi fost să se negocieze problema”. Singura soluţie de rezolvare a situaţiei este, în opinia lui Vişan, ca legea să rămînă aşa, fără modificări, “fiindcă şi cei care sînt acum la putere au votat-o, numai că erau de partea cealaltă a liniei roşii”, dar şi în cazul acesta dosarele să fie reverificate de către comisie.

A n d re e a MARCU

IIIIIIIaiiii

Cicerone Ioaniţoiu a fost ales preşedinte al AFDPR la Congresul de la Bucureşti

Ţărănistul Cicerone Ioaniţoiu a fost ales, sîmbătă, preşedinte al AFDPR, de către o fracţiune a acestei asociaţii.

Potrivit lui Ioaniţoiu, la Congresul .organizat sîmbâlă şi duminică la Bucureşti au participat 22 de delegaţii “cu ştampilă” şi “fără ştampilă”.

Constantin Ticu Dumitrescu - a anunţat că va organiza la

Braşov, săptămînă viitoare; un alt Congres al AFDPR. El consideră nestatulăr.Congresul de la Bucureşti. -

Cicerone Ioaniţoiu" a fost sprijinit să preia conducerea AFDPR de către preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, care

a luat această decizie împreună cu alţi parlamentari ţărănişti, după suspendarea lui Ticu Dumitrescu din PNŢCD.: Cicerone Ioaniţoiu a anunţat

că intenţionează să-şi; depună candidatura pentru; preşedinţia

‘ AFDPR şi la Congresul organizat la Braşov de Ticu Dumitrescu, pentru a realiza astfel unificarea, celor două formaţiuni în care s-au scindat foştii deţinuţi politici. El a acuzat conducerea anterioară a AFDPR că a pus această asociaţie în slujba SRI şi a susţinut că Ticu Dumitrescu a cîştigat alegerile la Congresul din 1995, prin fraudă.

T i c u D u m i t r e s c u ş i C o n g r e s e l e A F D P R

Comitetul dc Conducere al ÂFDPR declară nul şi nestatutar “falsul Congres” desfăşurat, sîmbătă, la Bucureşti, a precizat Constantin Ticu Dumitrescu, în exclusivitate pentru MEDIAFAX. El a spus că adevăratul Congres ăl AFDPR se va desfăşura în zilele de 22-23 octombrie, la Hotelul Sport din Poiana Braşov. în opinia lui Ticu Dumitrescu, prezenţa lui Ion Diaconescu Ia “şedinţa” din 18 octombrie este “regretabilă şi hazardată”. “Din momentul în care, insă, domnia sa vine la această întrunire (pe care a fixat-o intempestiv într-o conferinţă de-presă a PNŢCD), în numele partidului al cărui preşedinte este şi'aduce girul PNŢCD, com ite un act po litic ireprobabil, condamnabil din toate punctele de vedere şi cu grave consecinţe asupra partidului”, a apreciat liderul AFDPR.. Preşedintele PNŢCD, prezent, sîmbătă la Congresul organizat la Bucureşti de o parte din

filialele AFDPR, a afirmat că sprijină candidatura Iui Cicerone Ioaniţoiu pentru funcţia de preşedinte al Asociaţiei. El a

' precizat că vorbeşte în numele tuturor parlamentarilor PNŢCD, foşti deţinuţi

, politici. Potrivit lui Ticu Dumitrescu, Comitetul de Conducere al AFDPR, ales la Congresul de sîmbătă, “este, de fapt, vechiul com itet format din aşa-zişii legionari fanatjei şi ţinuţi sub control de

■ conducerea AFDPR şi, după caz, eliminaţi din Asociaţie”. Cit priveşte intenţia lui Cicerone Ioaniţoiu, ales preşedinte la Congresul de la Bucureşti, de a candida pentru această funcţie şi la Congresul de la Braşav, Dumitrescu a arătat că aceasta nil se va putea materializa, deoarece Comitetul de Conducere a hotărît să interzică prezenţă, la Congresul de la Braşov, a lui Cicerone Ioaniţoiu şi a celorlalţi participanţi la acţiunca de la Bucureşti.

Corespondentă de fa Bruxelles

R e a l i t a t e a r e l a t i v ăExistă momente în carc, din lipsă de informaţie,

nu cunoaştcm realitatea. Nu vom recunoaşte asta şi vom susţine sus şi tare că sîntem cei-care deţinem adevărul. Dintr-o ţară străină România se vede diferit dccît din interior. Două exemple voi aminti pentru a vedea cît sîntem. încă dc izolaţi.

Să începem cu un lucru simplu, legătura tolcfonică între Belgia şi România. Pentru a vorbi 10 minute ai nevoie dc 250 franci belgieni, adică aproximativ 12 mărci şi jumătate. Veţi zice că telefoanele.internaţionale sînt scumpe. Este adevărat, dar să vedem legătura telefonică cu

Statele Unite: 10 minute, doar 200 de franci belgieni. Deci SUA este mai aproape decît noi de Belgia. Şi pentru a termina polemica telefonică, să vedem Rusia: 300 franci belgieni. Sîntem mai aproape de capitala Europei dccît ruşii.

Cc important este ca oamenii dc aici să viziteze România! După doamna Edith Muller,

, parlamentară europeană, prezentă la Ciuj-Napoca cu prilejul “Zilelor AEGEE”, am avut prilejul să discut cu dl Cari Thomas GRUNERT, de la Parlamentul european, prezent la întîlnirea NATO de Ia Bucureşti. Acesta a declarat că doar acum cunoaşte realitatea din România, iar organizarea de la Bucureşti a fost deosebită, depăşind mari conferinţe europene de aici.

Dan LUCA

Biroul Executiv a i PDAR a hotărît să facă alianţă cu ApR şi PUNR

PDAR va încheia alianţe cu ApR şi PUNR, cu condiţia ca Ioan (javra şi Gheorghe Funar să fie excluşi din PUNR, a hotărît, sîmbătă. Biroul Executiv al PDAR.

Preşedintele PDAR, Mihai Berea, a declarat că înţelegerile şi colaborările dintre partidul său şi cele două formaţiuni politice

sc vor transforma, într-un viilor apropiat, în alianţe politice. Berea a spus că PDAR, ApR şi PUNR vor crca “un al treilea pol al puterii”, carc va fi o alternativă la actuala şi fosta guvernare.

Liderul PDAR a afirmat că proiectul de protocol înaintat, miercuri, de PUNR, este

“convcnabil”, dar că, în această fază a negocierilor, “sc poate laec mai mult”. PDAR arc în vedere şi posibilitatea unor discuţii cu Partidul Noua Românie, partid care, potrivit lui Berea, “vine puternic din urmă, cu strategii interesante şi resurse financiare mari”.

D e p u t a t u l l a a n R o m a n ,

î n m i j l o c u l c e t ă ţ e n i l o r

d i n G e a c a

Cînd la începutul acestei veri şi-â deschis Biroul parlamentar la Gherla, deputatul PNŢCD Ioan Roman a promis că lunar se va deplasa în teritoriu. Domnia sa se ţine de cuvînt, pe lîngă întîlnirile periodice cu locuitorii oraşului Gherla o dată pe lună, se află şi în mijlocul gospodarilor din mediul rural.

Zilele trecute tînărul parlamentar clujcan s-a întîlnit cu locuitorii comunei Geaca. Fiind însoţit de membri ai Filialei Gherla a PNŢCD, domnia sa a avut ocazia să facă cunoştinţă cu problemele şi greutăţile cu carc sc confruntă cctăţenii acestei vechi aşezări de pe Cîmpia Transilvaniei. Cele mai multe întrebări i-au fost adresate cu privire la Legea fondului funciar, aplicarea Legii 18 creînd şi în comuna Gcaca multe probleme şi nelămuriri. Deputatul a promis'ajutor posesorilor dc

- terenuri agricole şi a adus uncie precizări privind noile legi adoptate în ultima perioadă dc către Parlamentul României., A fost o întîlnire fructuoasă.

Sz.‘ Cs.

V aloareaim ag in ii

_______ urmare din pagina 1______

internaţional, care constata recent câ restructurarea industriei Toinâneşti bate pasul pc loc, fapt care a dus Ia scăderea

.producţiei, la creşterea ratei şomajului şi la sărăcirea populaţiei,

Astfel a ajuns conducerea PD la concluzia că ar fi opo rtu n ă o remaniere guvernamentală, mai ales a portofoliilor industriale, eontinuînd să-şi susjină miniştrii pioprn. chinr dacă, uneai unul dintre aceştia, mult discutatul Adrian Seunn, t. dovedit o ineficicnţă care, coroborată cu aceea a altor factori de decizie în politica externă (preşed in te le Constantinescu, îndeoseb i) a dus la des aliriiviL îmbunâlatiic a imaginii României in lume. dar cam .itit. Nu e \o i l \ i numai despr* neadmiterea ţării noastre in NA IO iau Uniunea f-.uiopeanâ, ei şi de ceea ce lo.ita lumea consideiă a fi disermunaie tlagrant.! a Roiiuniei pe plan internaţional - anuiih,, neccsilalea vi/elor pentru lonrîni in ca/ul în care aceştia doresc .să v i/ite /e Unit occidentale R om âniei ii este îel'u/ati intrarea în .o rg an ism e le internaţional,:, esenţiale, românilor- posibilitatea de a inti; în ţările care lac parte dm aceste organism--

V

PD a înlocuit mai mull de jumătate dintre secretarii executivi

Consiliul National de <'ooid'in.ue((. NC), a! l’aiiidului Dbinocial a liotuii intiinl.uca unei lunctn de secretai executiv. icsp.-nsibil de cividoinioa acţiunii guvern mient.ile

l’ieydiniele PD, Petre Rumân, a d-ilarat, sîinbit.i, ea noul societar executiv ii va sprijin i pc m iniştrii partidulu i. a \în J posib ilita tea sa p a i t iu p e la şedir.ţele Guvernului.

în aceasta tuneţie a fost semn;;! Ştefan P îrvan. secretar genera l adjunct al Guvernului

l NC i decis piomov aiea a încă cinei noi secretari c\ecutivi.

Deputatul Liviu Spitaru, lust pietivt de Caraş-Severin, a lbst desemnat so-retar ex eeu tn ie sp o n sab il cu organ izaţiile teritoriale, în locul deputatului de l’ialiova. Coinv.hu Ruse.

Slelian Duju, preşedinte al Consiliului' Judeţean (. on stanţa si pieşcdintcle Asociaţiei P ieşedm ţiloi de ( oiisilii Judeţene din R om ânia, a p ielu .it n -n d u ce ica Dcparl-(meniului pentru administraţie Kval'i, mlocumdu-1 pe senatorul llk Sicl.m

Seaclarul de stat in Ml, Km.moil Albu. a devenit svciclai executiv icsponsabil al Depailamentului icsursc umane, în locul senateiului Cazmiii Ionescu,

Miluiea ( onsiantmescu est.- noul puilător de cuv int al P I), in locul senatorului Cristian Dumitri seu, şi va i.îspunde de Depirta- mcnlul imagine şi relaţia cu nnss-inedia.

Mihai Darie, director al Prefecturii Bucureşti, îl înlocuieşte pe Aristide Buzuloiu, ca responsabil al cancelariei partidului.

Şi-au păstrat funcţiile în cadrul Consiliului Executiv:- Vasile Blaga (secretar general), Gheorghe Albu (trezorerie), Cristian Rădulescu (relaţii cu alte partide), Paula Ivănescu (relaţii cu sindicatele) şi Victor Boştinaru (relaţii externe).

P r e c i z a r e

Întrucît în ziarul “Adevărul dc Cluj” din dala de 17 octombrie 1997 s-a strecurat o eroare în legătură cu o nouă întîlnire, a Uniunii Forţelor Patriotice, facem următoarea precizare:'“Conform hotărîrii luate în şedinţa din 15 octombric a.c., şedinţa Consiliului de Coordonare al UFP va avea loc în data dc 22 octombrie a.c. orele 17, la sediul y n i u n i i Vatra Româncască din B - d u l Eroilor nr, 2.

C onsiliu l d e c o o rd o n a re al UFP

adevărulde Cibjg A R T A -C U L T U R A marţi, 21 octombrie 1997 Ml

— O nouă, lumină, în Oraşul Lumină:

m m m m mD a c ă m u zeu l ş i sala de concert s în t catedralele fru m o su lu i ce se adresează direct su fle tu lu i, bibliotecile

s în t tem p le le unde înm agazinarea cunoaşterii pregăteşte perform anţa . Ia r c înd fru m o su l ş i cunoaşterea se ■ în g em ănează , a tunci m iracolu l se apropie de noi. Cu aceste g înduri am părăsit astăzi, p ro fu n d em oţionat, n o u l s e d iu a l B ibliotecii N aţionale Franceze nun tit Frangois M itterand, după num ele iniţiatorului'lui.

... Intr-un anume sens cred că eram pregătit pentru această vizită. Din copilărie tatăl m eu îmi cultivase dragostea şi respectul pentru bibliotecă, contribuind decisiv la înscrierea mea în grupul celor pentru ca rc b ib lio teca reprezin tă o fascinaţie şi nu 6 a n g o a să /C în d în decembrie ’96 am .aflat de inaugurarea Bibliotecii Franşois Mitterand la Paris, mi-am ju ra t să o văd cu prima ocazie. Furînd c îtev a ceasuri unui C ongres Internaţional de specialitate şi graţie lui Horia Bădescu, noul director al Centrului Cultural Român dc la Parişy am reuşit vizitarea acestui nou şi excepţional cdificiu - instituţie din Oraşul Lumină.

La 14 iulie ’88 rafinatul om de cultură care era Preşedintele Franţois Mitterand anunţa construirea "celei mai mari şi moderne b ib lio teci din lume” . Ideea răspundea necesarului. Biblioteca Richelieu devenise neîncăpătoare într-o lume în care reţeaua ocupată de cărţi şi periodice creştea cu 3 km pe an. Dar mai era ceva. Mitterand a înţeles că biblioteca nu acumulează doar performanţele deja săvîrşite ci le pregăteşte şi pe c e le v iitoare . 0 "foarte mare bibliotecă” era aşadar o condiţie pentru redevenirea Franţei. Anunţă, deci, că Biblioteca Naţională Franceză va avea două sedii, ce l existent şi cel nou care se va construi în zona de. est a Parisului, în Cartierul Tolbiac, pe malul Senei. Ea trebuia să cuprindă toate compartimentele cunoaşterii, să se adreseze tuturor, utilizînd tehnologia cea mai modernă care să permită inclusiv consultarea de la distanţă sau c o m u n ic a re a cu alte b ib lio tec i. Jurizarea proiectelor prezidată de celebrul Pei, a u to r u l .p iram idelor L uvrului selecţionează, iar Mitterand decide. Este preferată ideea lui Dominique Perrault, un

anonim de 36 ani, pentru care noul sediu trebuia să fie un "spaţiu mitic al Parisului”. Construcţia şi mai ales ritmul acesteia este supravegheată îndeaproape de F ranţois

D na R od ica P a le o lo g u , dnii H oria B ă d e s c u ( s t în g a ) şi N ico lae H âncu (d re a p ta ) , în c u r te a in te r io a ră a B ib lio tecii I F rangois M itte ra n d

Mitterand, iar în martie ’95 înaintea încheierii mandatului, Preşedintele Franţei inaugurează primele spaţii ale noului sediu, urmînd ca în decembrie ’96 să se marcheze completarea activităţilor. Este exact, ceea ce a făcut actualul Preşedinte Chirac la 19 decembrie anul trecut.

Vizitarea Bibliotecii Fran9ois Mitterand a . fost un uimitor lanţ de surprize. Prima, reprezentată de esplanadă care era construită din... lemn ida din Brazilia. Ea este urmată de a doua, adică contactul cu frumosul ce ne întîmpină la intrarea Est: era d-na Rodica Paleologu, şefa departamentului Cartea

Românească^ de la Biblioteca Naţională Franceză. în continuare aceşt ghid

. ferm ecător ne 'com pletează uim irile, fam iliarizîndu-ne cu totul. Cu cele 4 turnuri, fiecare deschis în formă de carte, simbolizînd comprehensiunea. Cu sălile de lectură de sub grădină (2.000 locuri), şi cele de deasupra ei (1.600 locuri). Primele sînt repartizate cercetătorilor, ultimele publicului larg. La fiecare turn spaţiile administrative ocupă primele 7 nivele, iar celelalte 12, la o temperatură contantă de 18 grade Celsius şi o protecţie anti-lumină corespunzătoare, depozitează .imensul

; material transferat de la sediul Richelieu. Cele 12 milioane de titluri o situează deja în vecinătatea Bibliotecii Congresului American, dar îmbogăţirea colecţiilor continuă. T otul este inform atizat, "internetizat", iar funcţionalitatea...?!, nu ar putea fi. o alta mai, bună! Mobilierul este pe măsură, cu un design modern realizat în lemn, contribuind alături de sursele individuale şi reglabile de lumină şi accesul nelimitat la computere, la o comoditate a cititorului greu de descris. Ş i ' vai, cît de impresionat am fost după ce am văzut Biblioteca Britanică. Iată deci că performanţa adevărată poate fi şi sursă de relativism.. .

A şadar o nouă lum ină în O raşul Lumină... Abia aprinsă se plănuieşte deja o alta:. Biblioteca Naţională, de Istoria A rtelor care ar înm ănunchea într-o instituţie unicat tot ce se poate concepe în domeniu. Şi... în această lume dăltuită din frumos şi u til, din cunoaştere şi performanţă, doi oameni, Rodica Paleologu şi Horia Bădescu care iubesc, iubesc cu pasiune cultura căreia îi aparţin. Cum? Nimic mai simplu: slujind-o.

N. HÂNCU

Concertul j de închidere j al Toamnei |

I— \ z r m r ^ m m C î n d v i s u l d e v i n e r e a l i t a t e :

I Muzicale Clujeneîn această

seară, Ia ora 19, în Sala marc a C a s c i U niversitarilor, c o n ce rtu l de

' r în c h id e r e al celei| de a 32-a ediţii a Toamnei | Muzicale C lujene cu lOrchestrâ sim fonică a Filarmonicii "Transilvania”,

I dirijată de m acstr'u rE m il | Simon, so lis t M ie lu l iBourdoncIe (Franţa). în program: J . ;B r a h m s -

I Concertul nr. 1 pentru pian şi | orchestră în re minor, op. 15;| S. Toduţă - Concert pentru .instrumente de suflat şi I baterie; P. Dukas - "Ucenicul | vrăjitor”.

M o d u B d e j a " © S i

l a A c a d e m i a d e M u z i c a

eorghe Dim a t t

i i i i i i i i i i i i i i i

| r:i S tag iu n ea A c a d e m ie i i | d e M u zică [

Stagiunea de i concerte aAcadcmiei de IM uzică ”Gh. |

■■Dima” , care i narchează'în această toamnădebutul celei dc a 33-a ediţii, Ipropune pentru mîine seară, |la ora 18,30, în Studioul de i concerte, recitalul susţinut.deTrio CADEK, din SlJA. J. I

I P a tr ic k R a f f e r ty - vioară, || Carllon M cC reery '- i | violoncel şi Brucc Murray -

pian, vor susţine un program JI care cuprinde lucrări de: H. || Cowell, J. Brahms şi Fr. || Schubert. 'L ___________________

Din acest an universitar 1997- 1998, unyechi vis devine realitate. Materializîndu-se astfel o mai veche dorinţă a marelui jazzman Mihai Berindei, înfiinţarea unei clase speciale pentru studiu şi desâvîrşirea în jazz, numărul studenţilor interesaţi fiind semnificativ.

După cum semnificative sînt şi numele cadrelor didactice angajate în această întreprindere. Mă refer la Mircea Tiberţan (pian şi arta improvizaţiei), Florian Lungu - Moşu (istoria şi estetica jazzului) şi Ştefan Vannai (ansamblu). Noutăţile nu se rezumă numai la modulul de jazz, ci şi la trecerea ansamblului Gaio sub egida aceleiaşi Academii de Muzică clujene.

Merite în realizarea acestor demersuri? Meritul principal revine Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” Cluj-Napoca, rector prof. Alexandru Fărcaş, deschisă noului, deschisă studenţilor., în al doilea rînd, trebuie consemnat aportul deosebit al membrilor Asociaţici ECO - JAZZ NAPOCENSIS, pasionaţilor Mihai Sorohan, -Alexandru Tetrade, Ştefan Braicu (vicepreşedinte), Codruţa Zdrcnghca şi Mihaela Mocrei (secretară, preşedinta Filialei Beliş). în al treilea rînd, nu şi în ultimul, trebuie consemnat aportul Inspectoratului pentru cultură Chij, Palatului Copiilor Cluj-Napoca, Consiliului local Bcliş, Centrului Cultural Francez Cluj-Napoca, a Centrului Cultural Român din capitala Franţei.

“Răducanu, Popp, Parghel, Ionescu, Vannai (...) veghează cu maturitate şi competenţă ca manifestările noastre să nu-şi piardă nicicînd tinereţea”, scriau în 1988

losif Viehmann şi Tudor Samuilă. Şi alăturarea numelui profesorului Ştefan^Vannai de cel al lui Johnny Răducanu, Marius Popp, Nicolae Ionescu, Anca Parghel nu este deloc întîmplătoare. Pentru că activitatea profesorului clujean, un împătimit âl jazzuliii, acoperă o însemnată paletă:. învăţămînt, organizare, cursuri, concerte, înregistrări, prelucrări, compoziţie, concursuri pentru debutanţi, lansarea tinerelor talente, studii şi cercetări în domeniu. Caracterizate printr-un înalt profesionalism,

internaţional “Jazz Napocensis”, ediţia a IV-a, iniţiat de Eco - Jazz Napocensis (mai); concert cu .orchestra renumitului profesor de contrabas din Berlin, Sigi Busch, “Es Busch Quartet” (aprilie); cursuri cu studenţii Academiei de Muzică “Gheorghe Dima”, conduse de prof. Busch (aprilie); formaţia “Clasic Jazz Napocensis” susţine un recital extraordinar în cadrul simpozionuluiinterdisciplinar “Coordonate de dezvoltare durabile a zonei montane Bcliş - Fîntînele - Mărişel”

, B ig -b an d -u I"G aio "şi p ă c a te , tro rnbom stii)

printr-o modestie specifică numai finelor spirite.

Asociaţia ECO - JAZZ NAPOCENSIS pc care o conduce în calitate de preşedinte înregistrează numai pentru anul în curs, 1997, succese notabile. Le voi lua in ordinea lor firească, toate fiind de o importanţă egală: “Concursul debutanţilor în jazz” , (ediţia a IV-a, februarie); concert extraordinar susţinut de trio-ul Mircea Tibcrian cu ansamblul “Gaio” (februarie); festivalul

profs V annai ( lip se sc (

(iulie); şi tot “Clasic Jazz Napocensis” reprezintă jazzul românesc la festivalul internaţional de jazz “Korintos 97” din Grecia (septembrie); cursuri de vară “Eco - Jazz Beliş 97”, ajunse la ediţia a Xl-a!, cu peste 25 de participanţi.

Acestea sînt succesele lui 97, succese pe carc le-am consemnat cu mare plăcere. Mai ales că “Adevărul de Cluj” a fost nu o dată, martorul tor direct.

D e m o s te n e SO FRO N

La finele acestei săptămîni, la Cluj-Napoca,

F e s t i v a l u l N a t i o n a l

a l C î n t e c u l u i P o p u l a r

d e C â t â n i e•După cum am anunţat, Cercul

Militar Cluj-Napoca organizează, în perioada 24-26 octombrie a.c., cea de a IlI-a ediţie a Festiva­lului N ational al C întecului Popular de Cătănie, singurul din ţară . (p o triv it in form aţiilo r noastre) care abordează acest gen al cîntecului tradiţional, încă nu îndeajuns de bine cunoscut în rîndul interpreţilor. Nu e un secret, pe de altă parte, că la Cercul Militar din Cluj-Napoca preocuparea pentru cunoaşterea profundă a cîntecului popular de cătănie şi a contextului socio­cultural în care acesta se creează, s-a intensificat prin organizarea în 1994, în ’95 şi acum, în octombrie ’97, a festivalului amintit. Ediţiile anterioare ale festivalului âu contribuit, aşadar, nu num ai la rev igorarea cîntecului popular de cătănie în sine, la lansarea unor interpreţi care au confirmat pe scenele ţării sau chiar peste -hotare ci şi la aducerea în spectacol a unui repertoriu folcloric valoros, atît din punct de vedere documentar, cît şi estetic. Acţiune la care o contribuţie hotărîtoare şi-a adus şi; Ansamblul folcloric de copii ! şi de tin e re t "Izvo raşu l" al Cercului Militar.

La ed iţia d in acest an a festivalu lu i a fost acceptată participarea, pe lîngă solişti individuali, şi a grupurilor vocale, ceea ce constituie o premieră. Şi; tot în prem ieră , în preajm a festivalului va ieşi de sub tipar un volum cu cîntece populare de cătănie, a cărui lansare este prevăzută să aibă loc cu ocazia simpozionului din 23 octombrie, de la Cercul Militar, dedicat Zilei Armatei Române. Să mai spunem că această culegere are Ia bază bogatul m ateria l ex isten t în colecţiile Institutului Arhiva de Folclor a Academici Române, către care interpreţii ar trebui să se îndrepte mai des, spre a nu cădea pradă ten ta ţie i de a transforma în produs de consum scenic un produs folcloric cu o anumită funcţie ceremonială, rituală sau de altă natură în viaţa comunităţii rurale. în arhiva sentimentală şi documentară a festivalului se află la această oră deja două documentare artistice, avîndu-i câ protagonişti pe doi

laureaţi ai ediţiilor anterioare, Grigore Leşe şi Aurel Ciceoan.

Faptul că festivalului de la Cluj-Napoca i-a'mers vestea de m anifestare serioasă şi cu pretenţii este dovedit de numărul mare de concurenţi care şi-au ; prezentat Candidatura, juriului fiindu-i necesare două zile de p rese lec ţie , despre .ca re p reşed in te le com itetu lu i de organizare, dl col. Victor Surdu - şeful Cercului Militar - spunea că a fost foarte riguroasă. Au rămas să se confrunte, în cele două zile de festival-concurs 43 de interpreţi şi grupuri vocale, reprezentînd aproape loate_zonele etnofolclorice ale ţării. în faţa juriului prezidat de compozitorul T udor Ja rd a , a rtis t em erit, concu ren ţii vor evolua acom paniaţi de Orchestra de muzică populară a Filarmonicii de Stat "Transilvania" din Cluj- Napoca, dirijată de Ovidiu Barteş. Prezentăm, pentru cei interesaţi, programul festivalului, care se anunţă foarte dens şi, In acelaşi timp, greu pentru juriu, public şi; interpreţi: vineri, 24 octombrie, la ora 17, în sala de spectacole a Cercului Militar: spectacol- concurs , urm at de recita lu l laureaţilor ediţiilor precedente: Florin Pârău, Marilena Baba, M argareta şi Andrei Bărbos, Eugenia Ilieş, Aurel Ciceoan, Maria Mateş, Ovidiu Purdea- Someş, Cornelia Ardelean, Vasile Soporan; simbătă, 25 octombrie, la o ra 1.7, în sala Teatrului N aţional: spectacol-concurs, urmat de recitalu l soliştilor: Valeria Peter-Predescu, Niculina Merceanu, Grigore Leşe şi de evrilu ţiile . Ansamblului "Izvoraşul" al Cercului Militar Cluj-Napoca şi a Grupului de umor "Schija”; dum inică, 26 octombrie, cu începere de la ora 17, în sala Teatrului Naţional; gala la u re a f i lo r , urmată de recitalul soliştilor Mioara Velicu, Achim N ica, Sava Negrean Brudaşcu şi Maria Butaciu.

O rgan iza to rii inform ează publicul că firmele "Modena” şi "Acord" oferă spectatorilor, în ziua galei laureaţilor, prin tragere la so rţi, prem ii în obiecte de mobilier. B iletele se găsesc la Agenţia teatrală. U

. M ic h a e la BOCU

în istoria sa de peste un secol, presa dejeană a cunoscut publicaţii dintre cele mai variate: de informaţie şi opinie, şcolare, pedagogice, culturale. După 1989, peisajul publicistic-local s-a înnoit - Libertatea, Gazeia someşană, Gazeta de Dej, Szamosmente, Confluenţe au dispărut însă, relativ repede, toate din acelaşi motiv: lipsa fondurilor,

O n o u ă p u b l i c a ţ i c d e j e a n ă

ştiut fiind că, la un tiraj mic,- o gazetă cu greu sc poate susţine singură. în acest contcxt, la Dej şi-a lacut apariţia, vineri, 17 octombrie, o nouă publicaţie, OGLINDA LOCALA, editată de SC “Electrohard”.; Gazeta săptămînală, cu caracter preponderent informativ îşi propune să semnaleze tot ce se petrece la Dej şi tot ce nu se poate citi despre oraş în publicaţiile judeţene sau centrale. Adică, se doreşte ca această OGLINDA să fie “oglinda” fiecărui dejean. Dacă dejenii vor şti să îndrăgească şi să susţină această nouă publicaţie, realizată de o echipă foarte tînără şi entuziastă, Dejul va intra, cum s-ar zice, în rînd cu lumea.:. Oricum, tinerei gazete îi urăm bun venit si viaţă lungă! :

M. VAIDA

A r t i ş t i g h e r l e n i l a E x p o z i ţ i a n a ţ i o n a l a

d e p i c t u r a n a i v a

în aceste zile este deschisă, la Piteşti, Expoziţia naţională dc pictură naivă, manifestare culturală dc tradiţie organizată în fiecare toamnă de Centrul Creaţiei Populare Argeş. în cadrul expoziţiei sînt prezentate cele mai reuşite lucrări de artă plastică naivă, la Piteşti fiind prezenţi artişti amatori din toate judeţele ţării.

Şi judeţul Cluj este reprezentat la această originală expoziţie. Publicul piteştean, dar şi specialiştii

pot admira lucrări ale cunoscutului artist naiv Gheorghe Cheţa din comuna Fizeşul Gherlei, care expune trei lucrări inspirate din tradiţiile şi obiceiurile folclorului someş an. Tablourile prezentate de plasticianul amator din Fizeşul Gherlei se bucură de aprecierile criticilor de artă aflaţi la vernisajul Expoziţiei naţionale de pictură naivă de la Piteşti.

sz.;cs.

marţi, 21 octombrie 1997 OMUL SI SOCIETATEA C 8 u |

Q a să trniascfl bine, olandezii muncesc pe rupteOlanda a oferit locuitorilor săi unul

din „modelele de viaţă” invidiat şi dorit de români. Spre a şti cît de bine o duc olandezii, este suficient să spunem că este singura ţară de pe mapamond care acordă, ajutor de şomaj, pe durată nedeterminată, oricărui cetăţean.

Dl Lemnij Oleh, concitadin de-al nostru, de origine ucrainiană, şi-a pe­trecut, anul acesta, cîteva luni în ţara lalelelor, Domnia sa a observat, nemij­locit, cum trăiesc olandezii/impresia cea mai puternică i-a produs-o, însă, feiul în care muncesc olandezii.

Iată, în descrierea proprie, percepţia unui român despre modelul olandez, din punctul de vedere al timpului liber.

Contabilii lucrează

ca zidari„ ...Masa de prîhz se serveşte acasă

de la ora 17. După aceasta, toată lumea mai lucrează în ateliere de reparaţie sau producţie ori în grădină, în serele proprii sau la alţii, pînă la ora 22 sau chiar 23. în timp ce la noi oamenii mai trag după-masă un pui de somn şi pe urmă citesc presa sau se uită la televizor, olandezii mai lucrează 4-5 ore spre a-şi mări veniturile şi a-şi ridica astfel nivelul de trai. Acolo sînt excluse lozincile: de ce eu, merge şi-aşa... Orice produs trebuie să fie perfect funcţional şi estetic pentru că şi concurenţa este mare, iar şomajul continuă să crească. Populaţia nu

lucrează' numai în specialitatea sa, ci accepta orice muncă la care se pricepe. Am văzut asistente care, după orele de serviciu, lucrau ca frizeriţe sau coafeze şi, de două ori pe săptămînă, făceau curăţenie la cîte două familii. Am văzut inginer proiectant care şi-a deschis cofetărie unde avea două tinere angajate. Precum am văzut şi contabil ce devenea zidar după orele de serviciu. Cei care lucrează în grădini folosesc sapa şi lopata, cei din zidărie - mistria şi ciocanul, fără ca aceste scule să fie sofisticate. Nici acolo nu-i totul automatizat şi sofisticat. Majoritatea oamenilor, pe lîngă profesia pe care o practică, se pregătesc şi studiază alte profesii. Am cunoscut, astfel, un profesor de liceu (industrial) care de doi ani învaţă şi dă examene pentru a deveni pilot de aviaţie, meserie de viitor şi bine plătită.

ia asociaţii sportive; Disciplina, corectitudinea, perseverenţa

şi voinţa de a reuşi se cultivă prin educaţie, încă din copilărie, prin sport.

Din cei 15 milioane de locuitori ai Olandei, cca 10 milioane practică sportul, iar din aceştia cinci milioane sînt afiliaţi în asociaţii sportive, Copiii încep antrenamentele de la vîrstă de 4-5 arii. Atletismul şi tenisul se practică pîriă la vîrstă de 65 - 70 de ani. Uneori nu vezi pe nimeni pe stradă, între orele 8 - 12 şi17 - 22, pentru că toţi sînt la lucru sau

antrenamente, inclusiv copiii. Mijlocul dc transport de bază este bicicleta. Poţi vedea multe familii mergînd cu cîte doi copii pe bicicletă. Majoritatea oamenilor merg ja serviciu cu bicicleta/ chiar dacă locul de inuncă este la 20-25 km în felul acesta fac economie de bani, îşi menţin- sănătatea şi-şi pot permite un week-end la Paris ori Londra, numai din banii economisiţi pe benzină. De la 1 august1997, benzina s-a scumpit cu 30 procente, ca urmare a unei taxe pentru repararea drumurilor. Aşa este corect: cine merge mai mult cu maşina să plătească mai mult, Nu ca taxa Băsescu de la noi pe care o plătesc toţi posesorii de maşini, deşi foarte puţini circulă mult. Transportul îtl comun, autobuzul şi tramvaiul sînt foarte scumpe, din care cauză nu sînt prea folosite de populaţie. De multe ori autobuzele circulă cu 2-3 pasageri sau goale.

U seriale se uita bătrînii

' de peste 70 de ani

şi handicapaţiiTelevizorul se bucură de o atenţie

spccială, dar, spre deosebire de cum c la noi, în Olanda timpul petrecut în faţa micului ecran este mult mai mic. Copiii stau la televizor duminică dimineaţa, cînd se transmit programe speciale pentru copii, iar tinerii şi adulţii stau duminica după-masă;, cînd se transmit programe sportive. In zilele de lucru, televizorul

se dechide de obicei la ora 22, cînd sc dă buletinul de ştiri şi buletinul meteo, precum şi cursul acţiunilor şi al valutei. Celelalte programe, de genul filmelor seriale, sînt vizionate mai mult de bătrîni de peste 70 de ani şi handicapaţi. Cei care stau la televizor zilnic cîte 4-5 ore se răresc din zi în zi şi pierd într-un an cca 25.000 F, care este preţul unui autoturism nou. De aceea, cei apţi de mucă preferă să muncească în timpul liber, ca să-si ridice nivelul dc trai.

Musafirii politicoşi m inlncă

doar o prăjiturăOlandezului nu-i place să stea la

bloc din cauză că la bloc n-are unde să-şi facă un atelier sau o seră. Ei preferă să stea în case cu 5-6 camere, cU grădină şi flori, cu eleşteu cu peşti asiatici, iar în spate, în curte să aibă ateliere, sere şi locuri dejoacă pentru copii. Impozitul este progresiv şi merge pînă la 70 procente din venitul net. Din această cauză, diferenţa între cei bogaţi şi săraci este mică şi toată lumea trăieşte bine. în Olanda, se merge în vizită cu un buchet de flori care, obligatoriu, trebuie să fie învelit în hîrtie. Musafirii sînt serviţi cu o cafea, o bere sau cola şi cu prăjituri din care nu este voie să mănînci decît una. Cine ia două dă dovadă de lipsă de politeţe. Aşa este în Olanda, fiecare ţară avînd specificul ei.”

" t

IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

J

Soluţii sînt:

Secţia Iara a Spitalului Turda

seva mula în clădirea unul cămin

Secţia Iara a Spitalului municipal Turda funcţiona într-un imobil proprietate privată. Anul acesta, proprietarul a vîndul imobilul, chiriaşii fiind luaţi prin surprindere de acesl fapt. în consecinţă, s-au învălurit lucrurile, fiind necesare negocieri. Soluţia salvatoare pentru menţinerea secţiei Iara a S.M. Turda a venit din partea Consiliului local Iara.

Acesta a decis, din vreme, renovarea unei clădiri care, pînă în anul 1984, a fost folosită ca internat şcolar. Aici au fost investite 25 milioane de lei, punîndu-se la punct clădirea cu zecs camere, la un singur nivel Ca urmare, la sfîrşitul lunii viitoare, Primăria Iara apreciază că secţia spitalului va fi mutată în noul spaţiu, cu totul.

Alocaţia suplimentară se poate solicita numai la primării

Peste 2 7 . 0 0 0 de familii au întocmit dosarele pentru alocaţii suplimentare

Dosarele pentru alocaţie suplimentară pentru familiile cu copii nu se mai depun Ia oficiile poştale, ci la primării.

Dosarul trebuie, să conţină următoarele acte: cerere tip, certificatele de naştere ale copiilor (în copie şi original), certificatul de căsătorie al părinţilor (în copie şi original),, buletinele de identitate ale părinţilor (în copie şi original), buletinele de identitate-ale copiilor care au împlinit vîrstă de 14 ani (în copie şi original), adeverinţa de şcolarizare pentra copii cu vîrstă cuprinsă între 16 şi 18 ani, alte, acte doveditoare din care să rezulte - în grija cui se află copiii (sentinţă de divorţ, certificat de deces etc.) Pe baza

respective lor acte, la Starea civi la se eliberează' livretul de familie, în tem eiul acestu ia, sc completează o altă cerere tip care se depune la primăria în a cărei rază teritoria lă locuieşte solicitantul, beneficiar de alocaţie suplim entară ’ (conform buletinuhii.de identitate)!.

în to t ju d e ţu l: C lu j' sîn t înregistrate la DGMPS 21.000 de solicitări, iar la poştă sînt luate în evidenţă alte 16.000.

x _ / : - . v Solicitanţii care s-au adresat

DGMPS Cluj, care au copii cu vîrstă între 16 şi 18 ani şi nu au inclus în dosar adeverinţă de elev pe anul şcolar 1997/1998 trebuie să ducă, în cel mai scurt timp, adeverinţa respectivă la DGMP, O ficiul de asistentă socială.

R espectivele adeverinţe se ; suplimentare ai căror copii au actualizează, anual, după data de împlinit 14 ani şi nu au depus 15 septembrie. în caz contrar, se ,1a dosar o copie după poate ajunge la sistarea alocaţiei buletinul de identitate al suplimentare. - . copiilor, sînt rugaţi să Ie

B eneficiarii de a loca ţii aducă la acelaşi oficiu.

t *

■

\■ f i *

V -

J f "Noua cînd ne vine rîndul la grevă?" s s L j l a ---------------1, r a t o : p i :t c i ■,

R o n i T e l e c o m v a i n s t a l a c i r c a 2 4 . 0 0 0 t e l e f o a n e p u b l i c e c u c a r t e l ăRomTclccom va instala,

pînă la sfîrşitul anului viitor, circa 24.000 telefoane publice cu cartclă, a dcclarat agenţiei MEDIAFAX Mircca Tulbure, directorul Dirccţiei de Dezvoltare din cadrul RomTclccom.

Dintre accstca, 9.000 vor fi instalate în 1997, a precizat Tulbure. Simullan, va fi pus în circulaţic un nou tip dc cartclă tclefonică, dotată cu elemente dc sccuritatc împotriva falsificării. Noile telefoane publice vor avea încorporate module de identificare atît a cartelelor noi, cît şi a cclor de tip vechi. “Cartelele tclcfohicc aflate, în prezent, în circulaţic vor fi înlocuite, treptat, cu cclc noi”,

a spus Tulbure. De ase­menea, vor fi echipate cu module de identificare şi cele3.000 de telefoane publice cu cartelă instalate în marile oraşe. Tulbure a afirmat că modulele vor fi furnizate de firma Intrarom, urmînd ca, în1998, să fie atras şi un al doilea furnizor. Costul unui telefon public cu cartclă este de circa 800 dolari.

Măsura intervine ca urmafe a depistării, în ultima vreme, a unor cazuri dc falsificare a cartelelor telefonice, prin introducerea, cu ajutorul tchnicii de calcul, a codurilor de acces în reţeaua tclcfonică.

RomTelccom vinde, anual, peste un milion de cartele tcicfonicc.

îşi vor pruni înapoi garanţiile reţinute din salariu

Minisy-ul Virgil Petrescu a semnat Ordinul 5133, prin care personalul din subordinea MEN, care arc gestiune, este scutit de plata garanţiilor, a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX, Răzvan Bobulescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Învăţămîntul Universitar “Alina Mater”, la care sînt afiliate sindicatele bibliotecarilor. Banii opriţf pînă în prezent vor fi rcturnaţi bibliotecarilor după semnarea unui angajament prin care aceştia sc obligă să acopere eventualele lipsuri din gestiune.

Cuantumul garanţiilor în numerar, plătite de fiecare bibliotecar, era de unul pînă la trei salarii, pentru întreaga durată a activităţii sale. Bibliotecarii au solicitat, în repetate rînduri, anularea garanţiei oprite din

salariu, considerînd-o inutilă. Ei au mai cerut şi majorarea salariilor cu 15-25 la sută, prin extinderea prevederilor unei ordonanţe aplicate în cazul bibliotecarilor din subordinea Ministerului Culturii şi încadrarea lor ca personal didactic auxiliar, pentru a beneficia de drepturile prevăzute de Legea statutului cadrului didactic. Bobulescu a precizat că restul problemelor pc carc le au bibliotecarii vor fi discutate, miercuri, în cadrul întîlnirii pe. care o au reprezentanţii CNS “Cartel Alfa” cu premierul Victor Ciorbea. Potrivit liderului sindical, dacă solicitările bibliotecarilor nu vor fi nici atunci soluţionate, ei vor închide bibliotecile din facultăţi, la începutul lunii noiembrie.

BERD va acorda RomTelecom un credit de

100 milioane dolariMinisterul Comunicaţiilor

va încheia cu Banca Europeană pentru Re­construcţie şi Dezvoltare (BERD)," în .decembrie, acordul de împrumut pentru un credit în valoare de 100 milioane dolari, destinat dezvoltării sistemului detelecomunicaţii al RomTelecom, a declarat agenţiei MEDIAFAX Silviu Agap’i, directorul general al RomTelecom.

"Cadrul general al acordului a fost acceptat de către ambele părţi, negocierile fiind în derulare”, a adăugat Agapi.

Finanţarea este necesară pentru introducerea sistemului de Call Colection în centralele telefonice analogice, care să permită realizarea desfăşurătoarelor privind convorbirile telefonice; pentru instalarea unei centrale telefonice internaţionale, precum şi pentru lucrările de instalare a reţelei naţionale de cablu telefonic prin fibră optică.

De asemenea, Ministerul Comunicaţiilor va semna cu Bancă Europeană de Investiţii (BEI), în ' noiembrie, acordul de împrumut pentru un credit de 40 milioane ECU, destinat investiţiilor în RomTelecom. AAcesta reprezintă tranşa a doua dintr-un împrumut mai vechi, în valoare totală de 120 milioane ECU”, a precizat directorul general al RomTelecom.

“O parte din sumă va fi destinată pentru finanţarea

achiziţionării echipa­mentelor de comutaţie din centralele telefonice, precum şi pentru realizarea, programului investiţional din 1998”, a declarat pentruMEDIAFAX Mircea Tulbure, director al Direcţiei de Dezvoltare din cadrul RomTelecom.

RomTelecom a încheiat două contracte pentru instalarea, în 1998, de către companiile Alcatel şi Siemens, a cîte 300.000 linii telefonice. Valoarea totală a contractelor este de circa 100 milioane dolari. "Creditul BEI va asigura jum ătate din valoarea acestor investiţii”, a precizat Tulbure.

Valoarea totală a finanţării externe primită de RomTelecom, după . 1990, se ridică la peste 500 milioane dolari, din care circa 180 milioane dolari reprezintă credite acordate de BERD.

Programul de investiţii al RomTelecom pentru 1997 prevede instalarea, a450.000 - 550.000 de noi linii telefonice, atragerea a270.000 - 350.000 noi abonaţi, continuarea lucrărilor de instalare a reţelei de cablu telefonic prin fibră optică, în lungime totală de 7.000 km, înlocuirea centralelor analogice cu centrale digitale.

Mircea Tulbure a afirmat că, pînă la sfîrşitul acestui an, numărul de linii telefonice va creşte cu 495.000, iar âl abonaţilor noi, .cu 290.000. :

A D E V Ă R U L d e C l u j

_ _ _ _ _ _ w — . » « r a r (X IU -N A T O C A : lun i-v ineri Ît-16;sim bâla9-14;lel/fa][ 19-73-04; SUB RE D ACŢIA TURD A :s r l i B L / d b lun i-v ineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDA CŢIA D E J: luni-v ineri 8-16; td /fax 21-60-75. marţi, 2 t octombrie 1997 5 1

ACORDâm o «REDUCERE de prel de

♦ Piaţa 184$ nr.lTel. 437429; Tel/Fax 437430

♦ Livezii 63 Tel. 437444(Zona Carbochim - Clujana)

DEJ: ♦ Str.EcTeodoroiu nr 56Tel. 215073

fWEDIN: ♦ Str.A.lancu nr 1Tel. 253493 H o b l l â f î ^ a f i W f â r â ! d o b î n d ă !

S C S O N I C S R Ld istr ib u itor autorizat

R O T H M A N S O F P A L I . M A L L

a n g a j e a z ă

agenţi comerciali

O f e r i m

- maşină de serviciu 'j

- condiţii de muncă foarte bune>

- salarizare excelentă

Condiţii9

- vîrstă 25-35 ani- permis de conducere- minim studii medii- experienţa în domeniul vînzărilor poate constitui un avantaj

Vă rugăm să vă prezentaţi cu un Curriculum Vitae pînă cel tîrziu lâ data de 23.10.1997 la sediul firmei,

str.l.C.FRIMU nr. 28 Cluj, telefon 064/134300.

- . (30542)

a o

f a c e c u n o s c u t p u b l i c u l u i c ă l ă t o r

M O D I F I C A R E A T R A S E E L O R

; L I N I I L O R 3 2 ş i 3 2 B ' _ _

în zona centrală, începînd cu data de 20.10.1997, ca urmare a blocajelor mari ce se creează la orele de vîrf pe B-dul

21 Decembrie 1989, str.Gh.DojaL I N I A 3 2

DUS: B-dul C.Brâncuşi - Piaţa Cipariu - Piaţa Ştefan cel Mare- Piaţa Alancu - str.Cuza Vodă - Piaţa Mihai Viteazu Est

ÎNTORS: Piaţa Mihai Viteazu Sud- str.Cuza Vodă - Piaţa A.lancu- Piaţa Ştefan cel Mare - Piaţa Cipariu - B-dul C.Brâncuşi

L I N I A 3 2 B

DUS: B-dul C.Brâncuşi - Piaţa Cipariu - Piaţa Ştefan cel Mare- Piaţa A.lancu - B-dul 21 Decembrie 1989 - str.Gh.Doja- str.Horea -Piaţa Gării1: r

ÎNTORS: Piaţă Gării - str.Burebista - str.Decebal -str.l.P.Voiteşti- str.Cuza Vodă - Piaţa A.lancu - Piaţa Ştefan cel Marei t »

- Piaţa Cipariu - B-dul C.Brâncuşi Abonamentele eliberate pînă în data de 20.10.1997 rămîn valabile

pînă la expirare pe noile trasee;Abonamentele eliberate pe linia 32 sînt valabile pînă la expirare

şi pe linia 32B pînă la staţia SORA.Reamintim călătorilor că linia~32B circulă în orar, avînd în zilele

lucrătoare plecări din 20 în 20 minute de la capetele de linii, în zilele următoare conform orarului afişat.

Informaţii suplimentare se pot obţine'de la dispeceratul central RATUC CLUJ - telefon 430874.

SC DELICON SRLCăutămT1NKK1 LĂCĂTUŞI,

TÎMPLARI sau meserii apropiate

pentru lucrări de finisaje interioare | Telefon 123696; *

438670, orele 8-16.

Consiliul de A dm inistraţie alSC NAPOLACT SA

Cluj-NapocaB -d u l 21 Decem brie 1989 nr.95-97

Reaminteşte acţionarilorcăpotrivitHotărîriinr. 11/ 1997 a Adunării Generale a Acţionarilor, cererile pentru plata dividendelor aferente anului 1996 se mai pot depune pînă la data de 26 octombrie 1997 la sediul societăţii.

După această dată, dividendele nesolicitate se vor cumula cu cele aferente anului 1997 şi se vor plăti în anul 1998. . ; ff036M)

Managerul

SC S0RTILEMN SA Gherlaconvoacă ,

Adunarea Generală a Acţionarilor9 _

la data de 6.11.1997, ora 101a sediul societăţii, ordinea de zi fiind:

1. Analiza activităţii economico-financiarepe 9 luni 1997. - ;

2. Analiză propunerilor privind vînzarea de active, i3. Diverse.

In fo rm aţii la te le fo n 0 6 4 / 2 4 1 7 1 7 .

A v e ţ i p r o b l e m e

f i n a n c i a r e ?

D o r i ţ i o s o l u ţ i e

r a p i d ă ?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE

AL ZIARULUI NOSTRU!

r . îN a D o c a n r .1 6T e le f o n /F a x I I 9 7 3 0 4

Partenerul ideal înAFACERI

N A PO T E X ^ |COMERŢ EN GROS Şl EN DETAIL g

-textile - confecţii şi lenjerie•încălţăminte şi m arochinărie - galanterie, m ercerie 'ţesături şi decoraţiuni interioare - trieptaje şi ciorapi

Maximă operativitate în livrări 'Mărfuri de calitate care satisfac cele mai exigente preferinţe

C E l!M A I;B U N ] B A B § R J - e A l : I Î M i J Î F I E l

Avantajoase modalităţi de plată, livrări fn orice cantitate

CcpozitCluj-Napoca, str.Traian Vuia nr. 208, _ 00 •tel: 064-416629, 416631,416759 O R A R : 8 . -1 6 ,Magazinestr. Traian Vuia.nr. 208, tel: 064-416631 str. Horea nr. 83-87, tel.: 064-432920

00

'Î S E

C o o p e ra tiva ARTA DECORATIVĂ

angajează• C E R A M I Ş T I ( b ă r b a ţ i )

• FOCHIŞTI (cuptoare ars ceramică) o LĂCĂTUŞI• GRAVORI; ©PAZNICI şi © MUNCITORI NECALIFICAŢI

Cererile însoţite de, caracterizare de la ultimul loc de muncă se primesc la sediul Cooperativei din Cluj-Napoca, str. Şt. O. losif nr. 1-3, zilnic între orele 8-14. (603861) -

SCCO R A L SAconvoacă în conformitate cu prevederile Legii nr.31/1990

la sediul său din Turda, str.Republicii nr.15

A d u n a r e a G e n e r a l ă a A c ţ i o n a r i l o r

“ la data de 5 noiembrie 1997 ora 10 cu următoarea ORDINE DE ZI:• 1. Prezentarea situaţiei economico-financiare a

societăţii pe primele 9 luni; • 2. Prezentarea activităţii directorului de la preluareafuncţiei; • 3. Supunerea spre aprobare a Vînzărilor de active; • 4. Aprobarea pentru vînzarea la licitaţie a mijloacelor fixe disponibilizate cuprinse în lista discutată în şedinţa AGA anterioară;o 5. Prezentarea şi supunerea spre aprobare a organigramei; © 6. Modificarea Planului de investiţii;o 7. Modificarea Statutului societăţii; © 8. Diverse.

Procurile speciale se ridică de la.sediul societăţii. în I cazul neîndeplinirii condiţiilor de prezenţă, şedinţa se I reia la data de 6 noiembrie 1997 ora 10.V . __________________Ţ577MS

M marţi, 21 octombrie 1997 P U B L IC IT A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-l<jsîmbâtâ 9-14; lel/fa* 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA; luni-vineri 8-16; lei/fax 3143-23; SUBRKI) W '|IV DKJ: lu n ^ in ir i 8-16; tel/fa» 21-A175.

ADEVÂRQTd e C l u j

DEPOZITC i u j - N a p o c a

P L E V N E I n r . 6 1 te l. 0 6 4 / 4 1 5 5 4 5

SEDIUte l . 0 6 4 / 4 1 4 0 9 6 fa x 0 6 4 / 1 4 2 3 4 2 te l . 0 9 4 / 5 6 3 0 2 6

REPREZENTANT UNIC al S.C. M ecanica Sighet S.A.în jud.Cluj, Bihor, Alba, Sălaj, Bistriţapentru .

Ş U R U B U R I , P I U L I Ţ El a p r e ţ u l d e l iv r a r e a l p ro d u c ă to r u lu i♦ Toata gam a de SDV-uri: b u r g h i e , t a r o z i , f i l ie r e , f r e z e ,

m a n d r i n e u n iv e r s a l e , c u j i te d e s t r u n g e tc .♦ Table şi profile: in o x , a l a m ă , a lu m in iu , c u p r u , z i n c a t ă ,

d e c a p a t â

♦ Toata gam a de scule: t r u s e c h e i , c le ş ti , p a t e n ţ i ,ş u r u b e ln i ţ e , c i o c a n e , b a r o a s e , lo p e j i e tc .

♦ Materiale fi echipamente pentru sudurâ - t o a t ă g a m a

♦ Sîrmă d e bobinajb a n d ă ş i t u b i z o l a to r

♦ Pietre, discuri şi hîrtiea b r a z i v e

♦ Echipamente de protecţie- t o a t ă g a m a . ■

♦ Cizme de cauciuc♦ Clingherit♦ Cauciuc pînzat♦ Cositor

_________ • ■ • . (S77746)

Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj

organizează prin Secţia de D rum uri Naţionale Cluj

U C I T A T I E P U B L I C Ă-• - t ■

pentru defrişarea plantaţiei din specia plop

Licitaţia se organizează la sediul Secţiei de Drumuri Naţionale Cluj, str.Dunării nr.24, în data de 5 noiembrie 1997, ora 10.

Ofertele se primesc la sediul S ecţiei de Drumuri Naţionale Cluj pînă la data de 3.11.1997.

Caietul de sarcini se poate procura de la sediul S.D.N. Cluj - Biroul Tehnic - telefon 064/14-24- 77. ’ "

' ‘ (603860)

M a g a z in D O R N APiaţa Unirii nr.26

organizeazăSELECTTE T)E PERSONAL pentru 1

O GESTIONARI (2)- cu experienţa minimă de 5 ani, |- garanţii materiale sau băneşti 1

◦ VÎNZĂTOARE ;- cu aspect fizic plăcut şi studii corespunzătoare

O MĂCELAR , Dosarele se vor depune la sediul magazinului pînă cel tîrziu la data de 25 octombrie 1997.

Cooperativa Consum Turda ;organizează LICITAŢIE pentru vînzare j;

imobil Călăraşi (clădirc şi teren 1.116 mp.).Licitaţia va avea loc în fiecare săptămînă în

ziua de luni, ora 10 la sediul firmei, str.Ştefancel Mare nr.44.R elaţii la telefon 316 40 1 , 312152.

SC R E M A R U L " 1 6 F e b r u a r ie " S A

Clui-Napocaanunţă CONCURS în data dc 3.11.1997

pentru ocuparea postului deŞEF SERVICIU FINANCIAR

R elaţii la telefon 436045 int. 120,195.

f a r m e cVă oferă prin

S a l o n u l p r o p r i u

• consultaţii şi tratamente cosmetice pentru întreţinerea şi înfrumuseţarea tenului,

• manichiură şi pedichiură,• coafuri şi tunsuri în stil clasic sau modem -t o a t e l a c e le m a i m ic i p r e t u r i

Şi încă nu aţi aflat totul! Folosind serviciile

S a lo n u lu i d e c o s m e t ic ă ş i c o a f u r ă F A R M E Cveţi beneficia de »

u n c a d o u s u r p r i z ă I

oferit de FARMEC tuturor clientelor care vor solicita servicii în valoare mai mare de 15.000 lei.

Vă aşteptăm la

S a l o n u l d e c o s m e t i c ă ş i c o a f u r ă F A R M E CStr.Bucureşti nr.55, telefon 130997,

de luni pînă vineri între orele 7-21 şi sîmbătă între orele 7-12.

C a r a c e t I

8.000 lc i+ TVA V O P S E A ^

L A V A B I L Â

j7u)00lei + TVA

T e l e f o n 1 6 0 7 6 5 .

* D au în chirie garsonierj pentru pretenţioşi. Tel. 15-77-s seara. (564006)

• închiriez apartament i camere mobilat cu telefonVnT- cartierul Zorilor, plata valută. Telefon 12-23-01 sau 12. 86-77 între orele 16-2C (593947)

• Vînd Opel Ascona înmatriculat 1600 cmc stare impecabilă 3200 DM negociabil. Tel. 13-18-36. (564001)

• Vînd Oltcit Club din 1990 şi Oltcit 12 TRS din 1993. Tel. 26- 54-42 orele 16-20. (564017)

• Doresc să închiricz garsonieră nemobilată ci telefon pe termen lung. Tel 19-93-68. (564067)

• Caut chirie 2 camei- Gheorgheni Ofer 100 DM. Tel 19-98-28. (564009)

• Solicit chirie. Tel. 14-22-OC (564015)

• Vînd autocamion IFA de 5 to an 1988 reparaţie capjtală cotă nom inală, prelată nouă şi autocamion Saviem cu reparaţie capitală. TeL 15-54-07; 15- 77-66. (564066)

DIVERSE

Societate Comercială angajăm

2 CĂLCĂTORESE fcu experienţă

I n f o r m a ţ i i la t e l e f o n 4 2 6 4 2 3 .

SC ONESTO SRL

S.C . RAMOIMA b OANA S.R.L.

TR ANSPO RT MARI-’Ă INTERN

5; IU; 20 tone T.YUIHi AVANTAJOASE

Ici. lSS407ţi 157766.l)'J2 2S!iftS0 .7M05n

VINZARICUMPĂRĂRI

• Vînd mochetă 29.500 lei/ mp, linoleum 21.500 Iei/mp. TeL 19-88-17. (564060)

• Vînd 10 acţiuni Ursiis, 75.000 lei, negociabil. Tel. 14-89-67. (593939)

• Vînd piese IFA, noi. Tel. 43-22-47.(593982)

• Vînd mobilier pentru magazin şi copiator Rank Xerox 5317 profesional. Tel. 19-68-55 orele 10-19. (563956)' • Vînd calorifere fontă.

Telefon 063-36-31-44. (593776)• Vînd teren arabil în

Sînnicoara. Tel. 41-66-46 după ora 17. (563961)• De vînzare; teren 3000 mp

zona capătul liniei nr. 32 cartier Gheorgheni. Tel. 15-89-96. (564000)

• Cumpăr urgent garsonieră confort I etaj 1,2 (ne)mobilată, centru Mărăşti sau centru Pata. Fără intermediari. Telefon 43- 73-33. (563870)

• Vînd apartament 3 camere confort sporit. Tel. 15-32-74 după ora 18. (564043) ;

• Vînd casă şi mobilier cartier Gheorgheni. Tel. 14-31-89. (564044)

• Vînd apartament două camere (Mărăşti central), modificat şi dotat ultramodern cu mobilă de bucătărie italiană, poziţionat spre sud, pentru pretentiosi, pret 30.000 DM. Tel.. 13-01-24. (564046)

• Cumpăr garsonieră sau apartament confort 2. Tel. 17- 28-68. (564056)

• Vînd apartament 2 camere etaj 4 central Huedin, preţ 55 milioane lei. Tel. 13-72-54. (593865)

• Vînd apartament 3 camere + garaj sub bloc, ultrajinisat, bloc cu acoperiş. Str. Muncitorilor zona Pata, preţ fix 50.000 DM. Telefon 14-94-60. (593937)

• Vînd Dacia 0 km Tel. 18- 10-29. (564052)

• Vînd Fiat Ducato 2,5 cmc fabricaţie 1993, 9700 DM, Volvo 1986 2700 DM. După ora 17 tel. 19-67-08 (564062)

• Vînd talon Audi 100 diesel 1982 carte identitate. Tel. 065/ 14-00-90 după orele 21. (593945) '

• Vînd Mercedes 220 D fabricaţie 1974 carte identitate, verificare tehnică, 2400 DM negociabil. Tel. 14-39-82. (593948)

• Cumpăr talon remorcă Dacia. Tel. 43-25M2 orele 7-21. (593964)

• Vînd Dacia 1310 din 1988 cu 5 viteze 62 mii km. Tel. 17- 23-41.(593973)

• Angajăm confecţionere cn posibilitate de calificare la locul de muncă. Orele 8- 16 teL 42-69-81. (563655)

• Angajez personal ambalare cafea. TeL 15-53- 47. (564059)

* Executăm deratizări Tel. 17-11-88 (564063)

* Efectuăm transport mutări cu autodubă 7,5 to. TeL 14-00-77. (593245)

• Unic traducător autorizat de olandeză. TeL 13-92-39 şi 09450-11-95, (593934)

• Angajez instalator, sudori. Informaţii tel. 43 60-38.(593957)

* Vînd telefon Panasonic cu robot, 500.000 leL TeL 19-37-23.(564027)• Vînd congelator Ghiocel cu

3 sertare. Informaţii tel. 13-15- 95. (563993)

• Vînd telefon GSM Siemens S3. Tel. 14-50-40 sau 14-25-00. (564019)

• Cumpăr cărţi TeL 19- 00-33. (563876)

Vînd cazan de ţuică. Tel 14-93-24 (564050)

ÎNCHIRIERI

• Intermediem chirii TeL 19-09-28. (563188)

•. Vînd la Cojocna casă cu grădină. Tel. 13-60-30. (564021)

• Vînd apartament două camere zonă centrală. TeL 16-14-01. (564022)

* Vînd apartament patru camere Mănăştur, 90 mili­oane. TeL 16-76-44. (564049)

• Vînd VW Transporter, 1600 cmc, benzină, răcire apă, 12 CJ, preţ 1800 DM. TeL 14-89-67. (593940)

• Vînd BMW 318 injecţie vişiniu înmatriculat în Cluj, fabricat 1981, stare foarte bună. Relaţii tel. 43-84-10 sau 14-61-09 după ora 20. (593971)

• închiriez hală industrială nouă de 300 mp, înălţime 4,5 m la şoseaua Cluj-Oradea în localitatea Gilău nr. 4. Informaţii tel. 18-57-33 sau 19-13-13 Cluj. (563873)' • închiriez spaţiu ultracentral (lîngă Magazinul Central) pentru magazin sau birou. Relaţii zilnic la tel. 43-38-14; 43-83-54 sau 092-301-721. (564042)

• închiriez, cumpăr sau concesionez hală la periferia oraşului între 3000-4000 mp cu teren cu tot. Tel. 094-55-36-30. (593967)

* Dau în chirie apartament 3 şi 4 camere mobilat cu telefon în Zorilor. Tel. 17-85-96. (564054)

. • Vînd apartament 2 camere confort 1 etaj 2 finisat, în zonă liniştită. Tel. 43-21-09; 43-31- 72. (564013)

• Vînd Volkswagen Golf (2) GTi 16V an fabricaţie 1989, stare impecabilă, full extra, preţ 8000 DM. Tel. 13-01-24. (564047)

• Dau cu chirie apartament 2 camere. Tel. 15-86-38. (563857)

•, Dau în chirie apartament 2 camere mobilat, telefon. Tel. 17- 42-95. (563959)

• Societate comercială cauţi pentru angajare brutari ci experienţă pe cuptoare cu vatri şi modelatori-frămîntători. Se oferă salarii bune. Pentru informaţii str. Tr. Vuia nr. 9i după oră 18. (563907)

• Angajăm cusătoare (cusători). Telefon 16-81-95 (563913)

• Judecătoria Ciuj-Napoca, prin executorul judecătoresc scoate la licitaţie în data de 6.11. 1997, orele 13, apartament situat pe str. Rakoczi (Eremia Grigorescu) nr. 78-80 din Ciuj- Napoca. (563955)

• „ Casa de Cultură Studenţească solicită din partea firmelor specializate oferte pentru lucrarea Reabilitarea sistemului de încălzire şi ventilare CCS. Termen de depunere oferte: , 20-30 octombrie 1997. Relaţii tel. 19- 51-14/ (563997)

• SC Hidroconstrucţia SA- Sucursala Ardeal Tarniţa licitează în 4 noiembrie 1997 ora 10 suprafaţa de 8 mp teren pentru comerţ, situat în Ciuj- Napoca, str. Al. Vlahuţă nr. 59- 61. Informaţii la tel. 18-43-83 după ora 17. (564011)

• 50.000-100.000 lei/zi. Importator angajează 45 tineri Deschideri de noi birouri marketing în Cluj. Carte de muncă, promovări rapide. TeL 092-345-157. (564014)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Expostela SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Atelier design mobilier, situat în str. T. Ionescu nr. 61. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu sc vor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (564020)

Pentru a vâ asigura in conf/mrare un abonament la ziarul A D g V Â R U Lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

PUBLICITATE CLUJ-NAl’OCA: lun^vineri *-16; sîmbătă 9-14; (el/fa» 19-73-04; SUBREDACŢIA TUKI) \ luni-vineri 8-16; tcl/fa* 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; (el/fax 21-60-75. marţi, 21 octombrie 1997 53

* M erit Club angajeazăbarman. Informaţii tel. 41-45-59;18-66-00. (5 640 i 6) :

• Angajăm vînzătoare magazin en gros. Informaţii str. Traian nr.33 (564030) .' . ; ;

• -C a u t contabil(ă) şi vînzător în piaţă. Informaţii între orele 10-18 tel. 14-03-65; (564038) .

• In confonnitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Prodelegant SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru Atelier de confecţii încălţăminte, situat pe str. Porumbeilor nr. 41. Eventuale sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (564045)

• SC Continental SA Bucureşti Sucursala Cluj organizează concurs pentru ocuparea postului de informatiejau-administrator sisteme informatice. Condiţii: studii superioare, cunoştinţe economice, vîrstă maximă 40 ani- pentru administrare: soft de reţea Novell, sistem ' informatic, cunoştinţe Microsoft (acces, Excel). Informaţii tel. 19-14-41. (564064) ' ’ :

• SC Picant MP SRL angajează gestionar pentru magazin alim entar cu . minim 10 ani vechime. Relaţii Ia tel. 43-54-54; 09-45-63-16-0. în data de 22 organizează concurs pentru vînzătoare la sediul firmei str.

' Calea Baciului nr. 81 ora 8. (593828) ,

• Angajăm brutari-cocători m odelatori, frămîntători. Informaţii la tel. 18-53-27 sau42-02-18. (593892)

• Firmă particulară execută lucrări de hidroizolaţii la acoperiş cu membrane impermeabile, la pret avantajos, în rate, garanţie 10 ’ ani. TeL 092-28-20-16. (593899)

• SC ASC B-dul, 1 Deccmbrie 1918 fn varianta Grigorescu- Mănăştur, angajează urgent tineri pentru spălătorie auto. (593954) .

• în confonnitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Com Soranela anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul disco bar situat în P-ţa Unirii nr. 25. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (593965)

• Societate comercială angajează ajutor bucătar, ospătari şi ospătare. Informaţii în Cluj Calea Bucureşti nr. 79 Montana. Zilnic orele 17-20. (593968)

• Societate de valori mobiliare angajează cu cartc de muncă pe perioadă nedeterminată, prin^ concurs contabil sef. Tel. 19-69- 22. (593977)

• Liceul Teoretic nr, 2 dă în chirie un teren de 6 mp pentru amplasarea unei gherete chioşc alimentar. Licitaţia va avea locîn data de 30 octombrie orele 10. Ofertele se depun pînă în data de 27 octombrie 1997. Informaţii Ia telefon 19-72-80. (564031) ’

• Consiliul Local comuna Borşa anunţă licitaţie publică pentru data dc 3 noiembrie 1997 ora 11 pentru închiriere spaţiu de38 mp cu destinaţie magazin mixt în Borţa. Informaţii Consiliul Local Borşa tel. 102. (564032)

• Ofer împrumut. TcL09-22-40-10-1. (593929)

• Ofer împrumut. Tel. 14-43- 31. (593956)

• Meditez tenicinic româna pentru admitere. Tel. 16-15-47 (593953)

• Studentă la matematică meditez avantajos matematică oricc nivel Informaţii la tel. 12- 77-67 dupâ ora 18. (593955)

• Caut menajeră. Tel. 19-55- 97. (564061)

• Numita Lengyel Rozalia avînd ultimul domeiliu în Turda, str.Călăraşi nr.16, este chemată să se prezinte la Judecătoria Turda, în data de 23.10.1997, unde are calitatea de pîrît în procesul promovat de reclamanta Radu Viorica. (342732)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Mircea loan, domiciliat în Gherla, str. Stejarului nr. 16, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Casă familială, situat în Gherla, str. Romană nr. 68; Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (563954) ' '

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Botiş Vasile şi asociaţii anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Parcări, situat în Cluj- Napoca, str. Pasteur nr. 81. Eventualele sesizări, şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se ‘ depun la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (564003)

• Marc Ilina şi Marc Gligor a Iui loan din localitatea Muntele Băişorii nr. 10 sînt citaţi la Judecătoria Turda dosar nr. 3276/ 1997 în data de 27.10.1997 ora 8 în proces cu Filip Gheorghe şi Rodica pentru prestatie tabulară. (564004)

• Numitul Tăuţan Adrian, cu domiciliul necunoscut, este chemat în proces de divorţ cu Tăuţan Adriana, în 30 octombrie > 1997, ora 8, sala 95, Judecătoria Cluj. (564068)

PIERDERI• Pierdut autorizaţie nr. 096

din 1992 pe numele Bunyi Arpad. O declar nulă. (563995)

• Pierdut contract închiriere teren nr. 2876 pe numele Pop Mihai. îl declar nul. (563999)

•" Pierdut carnet de sănătate pe numele Dreve Ana. îl declar nul. (564026) V

• Pierdut carnet de student pe numele Gal Erzsebet. îl declar nul. (564051)

• Pierdut legitimaţie elev pe numele Gavrilă loan. O declar nulă. (593936)

•: Buduşan Vaier pierdut legitimaţie de veteran şi abonament RATUC. Le declar nule. (593938) :

•. SC Tehnomin SRL pierdut certificat înregistrare fiscală CF 4617000. Se declară nul. (593942) ,

• SC Prodbivblack SRL pierdut certificat de înregistrare fiscală CF 3827798. Se declară nul. (593943)

• Pierdut repatriere pe numele Marandici Claudia. O declar nulă; (593972)

• Pierdut carnet student pe numele Bunghez Lucian. îl declar nul. (593974)

• Pierdut legitimaţie serviciu pe numele Silaghi Constanţa, t) declar nulă. (593975)

• Pierdut carnet 4p student pe numele Muntean Sorin. îl declar nul (593981)

DECESE COMEMORĂRI

• Aducem un ultim omagiu celui ce ne-a fost ginere TODA IOAN, dupâo grea suferinţă. Socrii Mocan Viorel şi Vinica. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (564033)

• Cu ad încă d u re re anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată COŞARCĂ VASILE. Înmormîntarea va avea loc azi, 21 octombrie în satul Şoimeni Ia orele 12,30. Fam ilia în d u re ra tă . (563998)

• Cu adîncă d u rere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ şi tată TODA IOAN, de 46 an i, după o grea suferinţă. Înm orm întarea va avea loc m iercuri, 22 octombrie la Capela nonă a Cim itirului M ănăştur, Ia ora 13. Soţia Lenuţa, fii Florin şi Sergiu şi nora C odruţa. Dumnezeu să-I odihnească în pace. (564028)

• Cu tristeţe în suflet anunţăm încetarea din viaţă a nepreţuitei noastre mame, soră, bunică şi străbunică AUGUSTA MARCU, în vîrstă de 84 ani. Înmormîntarea va avea loc azi, 21 octombrie 1997, oră 11 la Capela mare a C im itirului C entral. Familia. (564029)

• Cu durere în sullet anunţăm m oarteafulgerătoare a scumpei noastre mame, soacră şi bunică CISTIAN SAVINA, din Floreşti, în vîrstă de 71 ani. ' Înm orm întarea m iercuri, 22 octom brie 1997, în comuna Floreşti Odihneşte-te în pace. Fiica M ăriuca, fiul Nelu, nora A driana, ginerele Nelu, nepoatele Oana şi Corinuţa. (564037)

• Cu adîncă d u rere anunţăm ,. încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi fiu, LĂPUŞTE IOAN în vîrstă de 53 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 21 octombrie1997, ora 12 la Capela nouă a C im itirului M ănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia Carolina, fiii Ovidiu şi Alin şi mama Maria. (593944)

• Cu inimile zdrobite de dnrere, anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, ta tă şi socru UIFÂLEAN AUREL, în vîrstă de 59 ani. Înmormîntarea va avea loc marţi, 21 octombrie 1997, ora 14,30 Ia .Capela veche a C im itirului M ănăştur. Amintirea lui vă răm îne veşnic vie în inimile noastre. Soţia Ana, fiul Cristişi nora Marinela. (593949)

• Cu inima plină de durere îmi iau rămas bun, după o grea suferinţă, de la fiul meu TODA IOAN. Dumnezeir să-I odihnească în pace. Vasile Toda. (593961) .

• Cu întristare şi durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţie, m am ă, soacră şi bunică IULIŞCAM O L D O V A N , înmormîntarea va avea loc miercuri 22 octombrie 1997 ora 12 în localitatea Mica nr. 91 Fie-j ţărîna uşoară! Soţul Vasile copiii Iuliuţ şi F lorica, nora Fânica, ginerele Victor şi nepoţii Radu, Marcel, Florin, Ion şi L aura cu familia.(593969)

• Cu inimile pe veci îndoliate anunţăm trecerea în nefiinţă după o lungă şi grea suferinţă a mult iubitului nostru fiu, frate, cumnat şi unchi colonel în rezervă TODEA VASILE din V ultureni Te plînge mama la cei 91 de ani ai săi şi toţi cei dragi ai tăi în al căror suflet ai lăsat un mare gol. Nu te vom uita niciodată. Mama şi familia. Înmormîntarea va avea loc în 22 octombrie 1997 la Hunedoara. (593976)

• Cu durere în suflet, ne luăm răm as bun de la dragul nostru vecin PIIAP TIBERIU. Fie-i ţărîna uşoară. Familiile Bangur Alexandru, Frătean Vasile. (563994) -

• Sîntem alături de doamna director adjunct economic Chiţan Marcela în momentele de grea încercare la pierderea ta tă lu i drag. Sincere condoleanţe. Colectivul Atelierului de Proiectare al Regionalei Căi Ferate Cluj. (563996) .

• Sîntem a lă tu ri de familia domnului inginer Adrian Pop şi împărtăşim tristeţea şi durerea p ric inu ită de pierderea mamei şi bunicii dragi Cea care a fost doamna MARIA POP a plecat dintre noi după o lungă şi grea suferin ţă spre o b inem erita tă odihnă în locul hărăzit celor buni şi d rep ţi. Dumnezeu să o odihnească în linişte şi pace. A drian , sincerecondoleanţe. Colegii de la sediul F. E. Cluj. (564002)

* Un ultim omagiu bunu lu i nostru vecin şi preşedinte al Asociaţiei de locatari, TODORFRANCISC. Sîntem alături de fam ilia îndu rera tă , expriraîndu-ne întreaga noastră compasiune. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Asociaţia de locatari din Aleea Herculane nr. 5. (564007)

* În aceste clipe grele sîntem ală tu ri de vecina noastră M ia M anea în suferinţa g rea-p rin care trece. Familia Lăpuşte şi familia Radu. (564008)

Asociaţia de locatari str. Slănic T ineretuluiîm părtăşeşte durerea familiei Nagy losif pentru p ierderea scumpei lor mame şi soacre, SZEKELY MARGIT. (564010)

* Sîntem ală tu ri de Carolina, Alin şi Ovidiu. la marea durere pricinuită de pierderea soţului şi a tatălui drag. Familia Mocan Vasile şi familia Mascaş Mircea. (564023)

Sîntem alături de colega noastră Toda Elena în imensa durere pricinuită de decesul prematur al soţului ei. Sincere condoleanţe familiei. Colectivul Cooperativei T ricotaju l Cluj-Napoca. (564024)

Sîntem alături de colega noastră doam na Velica Boari în m area durere suferită p rin pierderea mamei drag i Colegii de Ia M uzeul de A rtă Cluj. (564025)

• Un ultim omagiu celui ce a fost fratele, unchiul şi naşul nostru PETRE ŞERDEN. Lili M oşuţan, familiile Şerban şi Petrescu.(564039)

• Sîntem a lă tu r i de colegul nostru d irec to r tehnic inginer Moldovan Iuliuţ în aceste clipe grele prin care trece, la despărţirea de iubita iui mamă. Transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. Consiliul de adm in istra ţie de la SC M ecanica M arius SA.(564040)

• Sîntem a lă tu r i de colegul nostru d irec to r tehnic inginer Moldovan Iuliuţ la marea durere prin care trece, p ric inu ită de decesul, mamei dragi. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colegii TESA de la SC Mecanica Marius SA.(564041)

' • Sincere condoleanţe şi în treaga noastrăcom pasiune familiei în d u rera te în aceste momente grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a celui care a fost LEGI AN DACIAN. Fam ilia dr. Arthur Mihăilă. (564053)

• în aceste clipe grele cînd ne despărţim de prietenul nostru LIVIU MANEA, sîntem alături de voi, Mia, O ana şi M ihăiţă. Compasiune, condoleanţe şi Dumnezeu să-l odihnească. Familia Drăghici. (564055)

• Sîntem alături de d-na director ec. Marcela Cliţan în aceste clipe grele pric inu ite de p ierderea ta tă lu i său. Colectivul Serviciului Control Venituri Regionala CF Cluj. (564057)

• Sîntem alături de Iuliuţ şi Fănica M oldovan ia greaua pierdere pricinuită de m oartea mamei lor. Sincere condoleanţe. Familia Butaş. (564058)

• Sincere condoleanţe familiei, la d ispariţia vecinului nostru LĂPUŞTE IOAN. Asociaţia de locatari str. M ehedinţi n r. 31.(564069)

• Cu nemărginită durere anun ţăm încetarea fu lgerătoare din viaţă a scum pului nostru fiu şi frate MANEA IOAN LIVIU şi sîntem alături de nora, cumnata şi nepoţeii noştri. în .veci nemîngîiaţi părinţii şi sora. Dumnezeu să îl odihnească. (593935)

* D ragă Nuşi, sîntem alături de tine în m area durere p ric inu ită de moartea soţului tău drag UIFĂLEAN AUREL. Fraţii şi familiile lor. (593941)

• Sîntem a lă tu r i de Familia greu încercată, ia trecerea în nefiin ţă a colegului nostruUI FALE AN AUREL. Colegii de la Autobaza FRE Cluj. (593946)

* Un ultim omagiu Ia trecerea în nefiinţă a colegului \ . ' nostru UIFALEAN AUREL. Sincere condoleanţe familiei în d u re ra te . C onducerea FRE Cluj. (593958) _

• Cu sufletele îndurerate, ne luăm un ultim rămas bun de la fratele nostru, UIFĂLEAN AUREL, care ne-a părăsit m ult prea devreme. Odihnească:se în pace. Sora M arta , fra ţii Iu liu şi Ion cu familiile (593950)

• O lacrimă şi un ultim ad io , la despărţirea de unchiu l şi naşul nostru AUREL UIFĂLEAN. în tre a g a noastrăcom pasiune familiei îndoliate. Familia Pavel Suciu. (593951)

• Cu adîncă tristeţe aducem un ultim omagiu unchiului nostru AUREL UIFĂLEAN. Sîntem cu sufletul alături de familia greu încercată. Nepoţii Petrică, Crenguţa Ancuţa, Vasile şi Sanda cu familiile. (593952) ":

• Un ultim omagiu celui care ne-a fost frate, cumnat şi unchi TODA IOAN 46 ani, care a plecat dintre noi după o grea suferinţă. Camelia, Maria şi Vasile Toda. (593962)

• Sîntem a lă tu ri de familia Toda în clipele de nem ărginită durere prin care trece. Colegii de la Terra Taxi (593963)

• Un ultim omagiu celui care ne-a fost frate, cumnat şi unchi IOAN DOLEAN. Sincere condoleanţe familiei. Familia Dolean Vasile. (593966)

• Un ultim omagiu finului n o stru AURELUIFĂLEAN şi sincere condoleanţe familiei. Dumnezeu să-l odihnească.' Silvia Moldovan şi familia.(593970) >

• Nu-I vom uita pe prietenul şi vecinul nostru NUŢU MANEA şi transmitem condoleanţe şi sp rijinu l nostru familiei îndoliate. Familiile Hubert- Rusu şi Bodocan (593983)

• Azi 21 octombrie se împlinesc 19 ani de lacrimi şi d u rere dc cînd ne-au părăsit iubiţii noştri copii PEŞTEAN NELU şi'soţia VIORICA, lăsîndu-ne tot restu l vieţii nem îngîiaţi. Părinţii Gheorghe şi Aurica. (563903)

• Aceeaşi nemărginită durere o purtăm în suflet la îm plinirea a 2 ani de la decesul iubitului nostru soţ, tată, bunic, frate, cumnat şi prieten bun POP N. TITUS. Veşnică-i fie am intirea. Familia. (563966)

• Se împlinesc 14 ani de Ia dureroasa despărţire de d ra g u l: meu soţ MIHOC IRONIM . Dumnezeu să-l odihnească. Soţia. (593839)

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi cu flori şi cuvinte de îm bărbătare Ia pierderea fu lgeră toare a unicului nostru fiu VIZlTEU V I N C E N Ţ -J iU - CONSTANTIN. Familia îndurerată. (564005)

• Sîntem alături dc elevele şi colegcle noastre Izabella şi Melinda la marea durere prin care trec la pierderea iubitului lor tătic.- Cadrele didactice şi elevii Şcolii Măcicaşu. (564065)

( « L _ marţi, 2 1 octombrie 1997 SPORT____________

D u p ă m i n u t u l 9 0

Ţ ă l n a r , î n s t a r e d e ş o c ,

a r â m a s î n v e s t i a r !Mircca Fcşnic (antrenor secund “U”) - După victoria de la Piteşti,

jucătorii au tratat cu indiferenţă acest meci, iar unii dintre ei nici măcar nu s-au obosit să respecte sarcinile de joc ce le-au fpst date. Mă refer la Oncică, unul dintre cei mai slabi de pe teren, la Cioloboc, Ilie Lazăr sau Marius Popcscu. De altfel, singurul care a corespuns a fost Liviu Mihai. Am remizat intr-un meci pe carc trebuia să il ciştigăm fără probleme.

Constantin Stancu (antrenor Chindia) - Am avut mari probleme în pregătirea acestui joc. Ne-au lipsit trei titulari, am fost nevoiţi să redistribuim jucătorii pe posturi, dar în cele din urmă a ieşit bine. Ne­am închis bine, am contraatacat periculos, am avut şi cîteva situaţii clare şi am fi putut pleca de Ia Cluj cu toate punctele. Adevărul e că nici jocul gazdelor nu ne-a prea pus probleme, ei abuzînd de centrările înalte în careu, unde noi avem jucători care dau bine cu capul. Norocul nostru a fost victoria clujenilor la Piteşti şi, ca orice echipă românească, au hiat şi ei o pauză. M. H O SSU

G l a s u l t r i b u n e i

• Galeria clujeană a “servit” în număr foarte mic meciul cu Chindia. Aşa se explică probabil promovarea în funcţia de şef a unui personaj celebru în cadrul galeriei: “Elevul”, a cărui principală calitate este dispariţia de acasă de fiecare dată cînd “U” joacă în deplasare. “Elevul” a reuşit să adune pe lingă el cîteva zeci dc susţinători de vîrstă fragedă, astfel că “şepcile roşii” arătau sîmbătă ca emisiunea “Abracadabra”.

• Ca niciodată, pc gardul tribunei a II-a nu a apărut nici unul din steagurile “şepcilor roşii”. Se zice că nu a avut cine să Ie aducă!

• Galeria şi-a manifestat sprijinul

faţă de Vasile Jula, vizavi de picanteriile apărute în ultima vreme în presă. Din păcate nu a avut prea mult timp la dispoziţie, “Lică” fiind schimbat în minutul 16, acuzînd dureri la şold. O altă parte a tribunei era de părere că de la cioburi i se trage!.

•' Clujenii au părăsit terenul fluieraţi copios de suporteri. Unii nu s-au mulţumit doar cu fluieratul şi au trecut la chestii mult mai palpabile, aruneînd în teren castane şi monezi.

• Pentru aceste manifestări cîţiva suporteri au fost _opriţi şi trataţi contra stressului. în duba politiei!

M ihai H O SSU

Cioloboc pe agenda lui Gigi SlaicuNe luăm plăcuta misiune de a

informa conducerea lui “U” şi Biroul de presă, că antrenorul lui FC Maramureş Baia Mare, Gigi Staicu, se arată interesat de serviciile lui Horaţiu . Cioloboc. Suisa care ne-a livrat ştirea a fost contactată telefonic săptămîna trecută pentru a-i facilita tehnicianului băimărcan medierea unui eventual transfer, acum în ultima perioadă a acestui an cînd FRF permite efectuarea de transferuri.

C od in SAMOILĂ

i W T o *

« irR 3 " s i

" P r o c e s u l e t a p e i "

Noi clujenii eram obişnuiţi eu em isiunea italiană "PRESSING”. Nu mai avem parte de ea de cînd ctx cablurile renegociate. Aşa că în materie de fotbal pe micul ecran, , la - concurenţă, urmărim disputa d in tre -TVR şi PRO TV, respectiv ”R 3 ” şi "Procesul etapei”. Ciugulim din ambele părţi cîte ceva. Se mai întîmplă ca invitaţi la prima emisiune să fie re în tîln iţi şi la a doua, duminică făcînd act de prezenţă la ambele Marius Stan (Oţelul) şi Ion Andone (deocamdată liber p ro fesion ist, fără contract). T e le fon ic a fost p rezent la ”R 3 ” şi Mircea Lucescu, la "Procesul etapei” fiind prezent ca persoană fizică (de ’ regie” m ai sim andicoasă, deşi em isiunea este văduvită de rezumatele partidelor, ”sarea şi piperul” unei analize).

Marius Stan a recunoscut ferm!

P regă tirea psiho log ică a partidei Oţelul - Rapid a fost făcută ca la carte şi totul a ieşit cum s-a planificat: acţiunea de presă împotriva delegării lui Gh.

Constantin (R. Vîlcea) ca arbitru îneît acesta a păşit pe gazon timorat şi a ’ cîntat în struna gazdelor” un procent ceva în plus decît cel obişnuit, fiindu-i atribuite măcar două minute în plus ca prelungire în fmal, iar m ultim ul a fost m arcat golul v ic to rie i. M arius Stan, preşedintele echipei gălăţene a recunoscut cinstit toate măsurile luate, inclusiv jo c u l de intimidare practicat la început cu sîrg de gălăţeni. Asta-i piesa azi: regie nouă, totul pentru un rezultat favorabil.

C o n d a m n a r e ş i . . .

r e c u n o a ş t e r e

Telefonic, apoi prin viu grai, M ircea Lucescu (R ap id ) a criticat noua modalitate de a pregăti un meci şi o victorie (utilizată de Oţelul) dar, în final nu a contestat v ic to ria gălăţenilor, datorată şi eternului noroc. în fond, cu excepţia barei lui Iftodi.din prima repriză şi unele contraatacuri stopate de arbitraj, giuleştenii n-au prea avut ocazii de a marca, ele abundînd, însă, la poarta lui Lobonţ.

" U n m e c i c a

i n c u r t e a s c o l i i "i

A' fost părerea lui C. Gache (Farul) despre partida susţinută

de constănţeni în com pania Sportului Studenţesc. Numai ca echipa rep rezen ta tiv ă a Litoralului a jucat ca o echipă a cursului inferior, în timp ce trupa a lb -neg rilo r s-a bă tu t cu dezinvoltură ca una din cursul superior.

"Am bătut ca s i

nu fiu schim bat!”- .

... spunea cu ironic fină Viorel Hizo, la finele partidei Jiul - Dinamo 2-5. Se întreba reputatul tehnician: de ce le-o fi plăcînd unora d in tre g aze ta ri să inventeze fel de fel de situaţii total opuse celor reale? Chiar aşa: de ce le-o fi plăcînd unora să "arunce p r a f ’ pen tru intoxicarea cititorilor?

Răzvao ioan Boanchiş

luat h u "mijloc”

■ In v ita tu l em isiunii ”R .3 ”, condeie ru l - co tid ian u lu i "N aţiona l” , R ăzvan Ioan Boanchiş a cam fost luat la "m ijloc” pe tem a acuzaţiilor aduse trupei lui F.C. Argeş de... dopaj. S-a cheltuit o sumedenie de timp pe această temă, iar Marius Stan a încercat să-i ia lui Jioanchiş un ’ curriculum vitae” care a cam g îd ila t neplăcut orgoliul tînărului gazetar. Sînt

curios dc urmarea în timp şi în scris a conflictului. Că unii tineri gazetari se mai şi răzbună.

Alin MINTEOAN

G o lu l e t a p e i a X l-a,

c e l a l lu i M in te o a n

Este vorba de golul etapei a Xl-a, marcat de Alin Minteoan în partida F.C. Argeş - ”U” 0-2! V oturile telespectatorilor au decis, deşi " în fa ţă” a fost "împins” golul lui Maldaraşan (Petrolul - Sportul Studentesc2 - 1 ) . .. ^ ; /

Romeo V. CÎRTAN

l u p ă p a if id a CFR - M in e ru l W e n iis ."M o tru■ Metaforele laudative de care

au avut parte ceferiştii clujeni în această primă jumătate de tur se d u c , uşo r dar sigur pe apa sîmbetei riscînd să devină rarităţi precum urşii panda în China şi femeile gravide în Cluj. Vestitele scheme tactice purtate în ritm de viteză au fost total ignorate de m ijlocaşii clujeni, doar Sime încercînd şi reuşind în două rînduri să mai trezească din

Divizia D?de fotbal u l 2

Derby-ul etapei şi alcampionatului nu a

corespuns aşteptărilorPrimele două elasate, Clujana şi Cimentul, s-au

confruntat pe terenul liderului într-o partidă de la care se aştepta spectacol. Meciul a fost departe de ce se aştepta de la el.

Rezultatele etapei:♦ DROMEX CLUJ-NAPOCA -

TURDEANA CASIROM TURDA 2-2.“Drumarii” au trecut pc lîngă victorie, scăpînd-o printre degete. Marcatori: Gyorgy (5), Crişan (81) - Gherman (14), Roman (35). La juniori: 5-1.

♦ CLUJANA CLUJ-NAPOCA - CIMENTUL TURDA 1-1. Scor deschis de Lakatos (60) şi egalat dc Edi (75). La juniori:

♦ ATL SELENA DEJ - MINERUL AGHIREŞ 4-0. Scorul . etapei, realizat spre sfirşitul partidei. Au marcat: Socaci (32 şi 86), Marton (64) şi Ncamţu (80). La juniori: 6-0, partida fiind întreruptă la accst scor, oaspeţii rămînînd în 6 jucători. ‘ .

♦ APOLLO LIVADA - ASA “ FURU“ SOMEŞENI 2-0. Disputat pe un teren desfundat, cchipelc s-au străduit să treacă peste accst impediment şi sâ ofere un fotbal dc calitate. Au cîştigat pc merit gazdele care s-au adaptat mai bine la condiţiilc dc joc. Barabaş (32) şi Bcnko (51) au. adus victoria penlru cchipa din Livada, producînd una din surprizele clapei. La juniori: 1-3.

> MINERUL OCNA DEJ - MINERUL IARA 2-1. Partidă dccisă în partea a doua a jocului, cînd Mureşan (5,5) şi Călincan (76) au

adus în avantaj pe gazde. Golul de onoare al oaspeţilor îl are autor pe Pop (83). La juniori: 2 -0 .

♦ SINTEROM CONSAUR - POŞTA ROMÂNA 1-3. Gazdele au dominat, însă contraatacurile oaspeţilor au fost fatale. De la oaspeţi Boliş şi-a făcut din nou datoria (7 şi 86) completat fiind de Stan (42), pentru “trupa” lui Grigore Boca mareînd Molnar (73). La juniori: 0-9.

♦ ASA ELECTROCERAMICA TURDA - METALURGISTUL CLUJ-NAPOCA 0-2.Meci de slab nivel, în care metalurgiştii bine aşezaţi în teren au obţinut o victorie de justeţe, prin golurile lui Fertea (7) şi Mureşan (37). La juniori: 5-3.

Clasamentul:1.. Clujana . 12 32-12 262. Cimentul 12 25-9 263. Turdeana 12 20-13 234. ASA “Furu” 12 21-18 215. Metalurgistul 12 24-19 206. Minerul O. Dej 12 20-21 187. ASA Electroccramica 12 18-20 188. ATL Selena 12 17-21 179. Posta Română . 12 23-20 1610. Minerul Iara 12 19-18 15 .11. Apollo 12 19-34 1112. Sinterom CONSAUR 12 18-25 913. Minerul Aghireş 12 13-28 914. DROMEX . 12 7-18 5

în clasamentul echipelor de juniori: ASA Electroceramica 34, Clujana 30, Poşta Română 29, Minerul O..Dej 24, Cimentul 23, ATL Selena 19 puncte.

Etapa viitoare, ultima a turului (vineri 24 octombrie): ASA “Furu” - ASA Elcctroccramica, Poşta Română - Apollo, Minerul Aghireş - Sinterom CONSAUR, Minerul Iara - ATL Selena, Turdeana - Minerul O. Dej, Cimentul - DROMEX, Metalurgistul - Clujana.

E ugen HANG

amorţeală asistenţa, una mult redusă num eric de lucrările agricole.

■ Silviu Lung, adevăratul' întemeietor al fotbalului modem în vestitul oraş minier, prin devotamentul arătat “tătucului” Cozma, a declarat că, după această v ictorie, ob iec tivu l echipei s-a schimbat: “Jocul ne obligă, chiar dacă conducerea ne datorează trei prime, să luptăm pentru un Ioc între primele patru formaţii. Noi jucăm pe datorii p înă la iarnă, dar băieţii au înţeles că banii tot vor veni”.

■ D in punctul nostru de vedere, rezultatul ( 1-2 ) este perfect echitabil, după desfăşurarea ostilităţilor şi a numărului 'de ocazii pe care cele două echipe şi le-au creat şi fructificat Vasile Dobrău nu este de acord cu această opinie, pe considerentul că la scorul de 1- 0, Iepure a fost oprit din drumul spre gol de fan ionu l

Silviu LUNG a cîştigat duelul cu Vasile Dobrău

suceveanului Stefanovici. Aveţi pcrlcctă dreptate, dar cine este de vină că CFR-ul a jucat în “ 10” timp de 45 de minute şi oaspeţii au dom inat întreaga repriză secundă cu fundaşii centrali la centru l terenului, repriză cînd au şi marcat două goluri şi au ratat alte patru ocazii.

C odin SAM OILĂ

V i c t o r i a în . e x t r & f f î i s

Sflcla Arieşui Tinda - Minaur Zlalna 2-1 (I-O)Cu doi jucători de bază lipsă

(Fedor suspendat .6 etape şi Rus V. accidentat), sticlarii au avut probleme în abordarea tactică a partidei. Acţiunile lor au fost confuze. Minerii din ZIatna au vrut mult, dar concret n-au reuşit.

Singura fază demnă de notat a primei reprize s-a petrecut în min. 42, cînd Căpuşan II, pătruns în careul formaţiei din ZIatna, catapultează balonul în vinciul porţii. în urma accstei reuşite turdenii conduc cu 1-0, rezultat care sc va dovedi extrem dc fragil în economia partidei.

După pauză, oaspeţii pun stăpînirc pe joc şi aleargă după cgalarc, reuşită în min. 51 cînd, Ulcşan, înscrie pe lîngă portarul Munteanu. Este 1-1 şi galeria turdeana intră într-o pauză inexplicabilă. Din accst moment,

sticlarii, treziţi parcă dintr-un somn letargiCj încep sarabanda ratărilor care într-un singur minut (79) trimit mingea în. bară prin Moldovan şi Căpuşan. Cînd nimeni nu se mai aştepta, în penultimul minut, Călin Fărcaş execută impccabil o lovitură liberă dc Ia 16 m acordată în urma unui fault, mingea poposind în plasa porţii adverse. Este 2-1 pentru sticlari, scor suficient pentru ca Arieşui să-şi menţină locul dc frunte în clasament.

A arbitrat foarte bine o brigadă craiovcană condusă la centru dc N. Ncagoc. lată formaţia locală: STICLA - Munteanu, Lazăr, Sărmăşan, Moldovan, Căpuşan L., Fărcaş, Hunvadi, Ghenţi, Căpuşan O., Felner, Bozdog. Au mai jucat Podar, Ciorpic si Beau.

V asile M UREŞAN

^CampionatuLiudetean

Reprezentarea Someşului Bonţida a salvai onoarea

gazdelor!!De mult timp nu am mai

înregistrat o astfel de situaţie cu superioritatea clară a oaspeţilor, care au obţinut 7 victorii, în timp ce gazdele au reuşituna singură şi aceea prin...neprezentarea echipei Someşul Bonţida la partida - cu Chimia Turda. Rezultatele etapei: NAPOPAN Pata - Vlădeasa Huedin 2-4, Spicul Luna - Autobuzul 0-6, Sănătatea Unirea Floreşti - FC “ U” II 1-5, înfrăţirea Livada - C arbochim 1-2, Avîntul Luna de Sus - Unirea Jucu 2-7, M otor IRA - Prodfuraj Iclod 2-4, Chimia Turda - Someşul Bonţida 3-0 (neprezentare), Arieşui Cîmpia Turzii - Sinterom Frata 2-4.

Clasamentul:1. Vlădeasa 12 37-14 312. FC “LP’ H 12 47-16 293. Autobuzul 12 31-16 234. Sinterom 12 35-27 185. Chimia 12 22-18 186. Motor IRA 12 36-33 187. Sănătatea 12 26-23 188. Carbochim 12 22-19 179. Spicul 12 26-36 1710. NAPOPAN 12 34-29 1611. Ariesul 12 28-30 1612. Prodfuraj, 12 21-32 1313. Unirea* 12 25-38 1014. Someşul* ~ 12 17-34 815. înfrăţirea 12 15-35 816. Avîntul 12 11-513

* - Echipe penalizate cu 2 puncte.

E tapa viitoare (joi, 23 octombrie): Vlădeasa - Spicul, Autobuzul - Sinterom, FC “U” - NAPOPAN, Carbochim - Sănătatea, Unirea - , înfrăţirea, ProdfurajAvîntul, Someşul - Motor IRA, Chimia - Arieşui.

E u g e n HANG

ADEVARULd e C l u i SPORT marţi, 21 octombrie 1997 m

GUSTUL F IER II?

Privită dc la distanţă, “producţia” clujencelor în cel de-al do ilea turneu al Ligii naţionale de handbal feminin (Piteşti 15-19 octombrie a.c.) pare una mai mult decît modestă, ea însumînd doar o singură victorie (32-25), şi, aceasta la lanterna campionatului, Universitatea Bacău şi 3 înfrîngeri: 25-27 . cu Hidrotehnica Constanţa, 27-33 cu Rulmentul Braşov şi 24-32 cu Oltchim Rm. Vîlcea. Ceea ce ar induce concluzia unui regres faţă de primul'turneu (2 victorii şi 2 egalită ţi) şi. semne de întrebare asupra virtuţilor competitive ale formaţiei pornită la drum cu gîndul la o cupă europeană. . ■

Avînd însă în vedere calibrul adversarelor pe care “U” Ursus le-a în tîln it la Piteşti (două “europene” : Oltchim şi Rulmentul şi experimentata fonnaţie de pe Utoral), precum şi faptul că,-deşi însumează cîteva valori, şaptele clujean n-are maturitate competiţională, elaflîndu-se (încă) în perioada construcţiei, producţia amintită n-ar trebui chiar să sperie, ea fiind într-o măsură legitimă.

Legitim însă şi gustul amar resimţit de fanii semicercului clujean. Şi, probabil, şi de cei care patronează formaţia pornită pe Argeş - cum ne-o mărturisea goal-keeperul trupei Cristina Dogaru - “ cu intenţia de-ă consolida rezultatele bune ale primului turneu”! Dar, despre neconcordanţa dintre intenţia şi Adevărurile terenului, într-o viitoare intervenţie.

n ş . d .

Clasament1. Oltchim 82. Rapid , , 63. Silcotub 54. Oţelul 55. Hidrotehnica 46. lisa Tms. 41 “IT Ursus 3I. Rulmentul 39. Suiorul 310. Fibrex 1II. “U” Bacău 0 012. Antilopa 0 0

-2421

2 020181716151510

fÂUTOSainz mai pierde

o sansă...Victoria lui Colin McRae în

raliul San Remo-ului (1340 lem, 24 de probe speciale) a protejat avansul pe care echipa lui Dave Richards îl avea, mcnţinînd şansele lui Subaru la titlul constructorilor. Ba chiar apropiindu-1 de locul 2 al clasamentului, Carlos Sainz, pentru care se trag în acest an sforile la Ford. Clasîndu-se în spatele campionului mondial, Torni Makinen, spaniolul a mai ratat o şansă dc a rcducc handicapul ce-l separă dc finlandez, cînd mai sînt doar două manşe dc disputat

San Rcmo Rafly:1. McRac/Gricst (Subaru

|4h08’25”), 2. Liatti/Pons (Subaru,' 1+6"), 3. Makinen/Harjanne (Mitsubischi, +12”), 4. Sainz/Moya (Ford, +14”), 5. Loix/Smeets (Toyota, 50”), 6. Kankkuncn/Rcpo (Ford) etc.

Clasament piloţi: Makinen 56 Sainz 47, McRae 42; Eriksson 28’ Liatti 24, Kankkunen 23 etc. ’

Constructori: Subaru 94 Ford 63, Mitsubischi 73 etc. ’

R a d u C . M U N T E A N U

Cinci m inute de sinceritate cu.

Itan tinda:“Cbiectivul nostru?

Menţinerea în divizia 4 '

â Ioan Bînda în m ijlocul e le v e lo r sa le . Din p ă c a te , n u m e re le 4 (Otilia F ranciuc) şi 9 (L o red an a l D rag o ste C ristea) nu s e m ai află î n lotul d e "6". |

- Domnule profesor Binda, miercuri, 22 octombrie se da startul în cea de a 48-a ediţie a C.N. feminin. Cu ce gînduri, obiective, cu ce probleme?

- Cu probleme de lot, prin plecarea celor trei jucătoare, Pintea,

Dragoste Cristea şi Franciuc. La carc sc adaugă şi accidentarea Mihaelei Sasu Voevod. Lotul este tînăr, încercăm să facem ceva bun, ceea ce putem. Obiectivul nostru? Menţinerea în divizia A şi construirea unei echipe competitive, de perspectivă. D oi ani consecutivi am ocupat locul 3 obţinînd medaliile de bronz. N u ştiu dacă acest lucru va fi posibil în actualul campionat, cînd patru din cele şase titulare au plecat.

- Prima deplasare este la Farul Constanp. Cum vedeţi acest prim meci? în ediţia trecută, “U” Silva a pierdut la Constanp cu3-2, după ce a avut meciul şi victoria în mînă.

- Depinde de cum vom juca. Mai ales că şi Farul are probleme de lot, prin plecarea a trei, patru jucătoare din sextetul de bază. Farul se bazează tot pe tineret.

- Cum apreciaţi ediţia de campionat 1997-1998?- Va fi un campionat naţional mai slab. O serie de jucătoare s-

au concentrat în jurul cîtorva echipe, restul la “bătaie”.- Pe cine vedeţi în frunte?- Rapidul, Bacăul, RATB, Dacia Piteşti şi D inamo Bucureşti.- De ce Dinamo? în ultimii ani, Dinamo s-a scăldat în

mediocritate, scăpînd de la retrogradare în ultimul moment'■ - Dinamo are acelaşi lot, care în .timp a crescut în omogenitate, în pregătiri a demonstrat o formă constant bună. E normal să fie aşa, Dinamo avînd jucătoare care joacă împreună de cinci, şase ani.

- înainte de începerea campionatului, “U” SILVA a fost prezentă în cîteva turnee amicale. Cum. le apreciaţi prin prisma gongului inaugural?

- Turneele au avut drept scop cristalizarea echipei, a unei formule, cristalizarea unei idei tactice de joc. Să .nu vă surprindă, dar la începutul meciurilor nici nu am ştiut formula de echipă! In general, lucrurile bune au alternat cu greşelile tinereţii. L ucrăm la omogenitate, Ia construcţia atacului şi a blocajului. îm i doresc un campionat bun, fără griji, cu public alături de noi. Ş i.după performanţele obţinute în ultimii ani, echipa merită acest lucru, merită încurajări, suporteri fideli şi nu de conjunctură.

D e m o s t e n e S O F R O N

I T A L I A - 6Etapa cu numărul 7 în «scrie A” a fost împărţită pe parcursul a două zile,

respectiv trei partide sîmbătă şi şase duminică, dar ambele zile au consemnat surprize de proporţii. Internazionale continuă să fie neînvinsă, cîştigînd sîmbătă la Napoli, dar „bomba” zilei a fost victoria fâră dubii a Atalantei pe terenul lui Lazio. A doua zi, marea surpriză a fost victoria Iui Lecce. chiar în curtea lui AC Milan, oaspeţii contabilizînd astfel primele trei puncte în clasament. Brescia poate fi considerată de pe acUm revelaţia acestui sezon, ea înscriind patru goluri Vincenzei fără a primi vreunul. Fiorentina în schimb nu-şi găseşte cadenţa, ea remizînd pe teren propriu cu Roma (romanul Balbo a ratat chiar un penalti în minutul 33). Meciul Sampdoria-Piaccnza a fost unul foarte dur, arbitrul fiind obligat să scoată de patra ori cartonaşul roşu, de trei ori Sampdoriei şi o dată Piacenzei şi să acorde două lovituri de la 11 metri, însă „Samp” a., reuşit sa termine victorioasă cn 3-1. Juventus a realizat scorul etapei la Bari.:

Rezultatele complete ale etapei a 7-a:□ Napoli-Intcrnazionalc 0-2 (Gala 9, Turrini 69-autogol)□ Lario-Atalanta 0-2 (Sottil 33, Dundjerski 50)□ Udinese-Empoli 2-2 (Amoroso 29 - penalti, Cappioli -85, respectiv

Martusciello 4, Calori 35-autogol)□ Bari-Juventus 0-5 (Ingesson 47-autogol, Zidane 62,79, Del Piero 87,

Manighetti 90-autogol) . r□ Hresda-Viccnza 4-0 (Neri 47-penalti, 69, Hubner 65, Pirlo 78) .□ Fiorentina-Roma (M)□ Milan-Lecce 1-2 (Cyprien 76-autogol, respectiv Govcdarica 2, Casale

49-penalti) 1 ■ ■ -□ Sampdoria-Piâcenza 3-1 (Tovalieri 44, 73, Montella 51-penalti,

respectiv Dionigi 48-penalti)□ Parma-Bologna 2-0 (Chiesa 36, D. Baggio'48)Clasament: Internazionale 16, Juventus, Parma 14, Roma 12, Sampdoria

11, Brescia, Atalanta, Udinese 10, Lazio, Vicenza 8, Fiorentina, Empoli 7, Milan 5, Napoli, Bari 4, Bologna, Lecce 3, Piacenza 2. .

Clasamentul golgeterilor: Batistuta.(Fiorentina) 7 goluri, Balbo (Roma), Hubner (Brescia) 6; Ronaldo (Internazionale), Montella (Sampdoria) 5, Djorkaeff (Internazionale), Inzaghi (luventus), Di Napoli (Vicenza) 4.

S P A N I A - 7Asemeni italienilor şi spaniolii şi-au împărţit partidele etapei a 7-a pe

parcursul a două zile. FC Barcelona a pierdut primele două puncte din această ediţie de campionat, dar a cîştigat în extremis unul, după ce a fost condusă cu 2-0, iar portarul Hesp a avut pe final de partida două intervenţii senzaţionale. Scorurile etapei le-au realizat Real Sociedad, Atletico Madrid (Vieri a realizat tripla şi conduce în clasamentul golgeterilor) şi Espanyol, primele două în deplasare, barcelonezii pe teren propriu. Tot în deplasare a obţinut şi Sporting Gijon primul punct, remizînd la Valladolid. Mallorca continuă să uimească, adunînd toate cele trei puncte a)e partidei de la Santander. Real Madrid continuă să ţină trena Iui FC Barcelonă, fiind la doar două puncte în spatele liderei.

Rezultatele complete ale etapei a 7-a:.□ Athletic Bilbao-Deportivo La Coruna i-l.(Gonzales 55, respectiv

Naybct 69)□ Compostela - FC Barcelona 2-2 (Pcnev 37, Nacho 57, respectiv Oscar

59, Rivaldo 63)□ Real Madrid - Tenerife 3-0 (Morientes 7, Mijatovici 75, Secdorf 86)□ Valladolid - Sporting Gijon 1-1 (Ccsar 89, respectiv Lediakhov 78)□ Zaragoza - Atletico Madrid 1-5 (Garitano 73, respcctiv Kiko 3, Vieri

19, 39, 63, Mari 83) . • ,□ Merida - Salamanca 1-0□ Oviedo - Real Sociedad 0-5 .□ Celta Vigo - Valencia 1-0 -□ Racing Santander - Mallorca 0-1□ Espanyol - Betis 5-0Clasament: FC Barcelona 19, Real Madrid 17, Atletico Madrid, Mallorca

14, Espanyol, Real Socicdad, Santander 13, Betis, Oviedo 9, Athletic Bilbao, Tenerife 8, Compostela, Deportivo La Coruna, Zaragoza 7, ş.a.m.d.

Clasamentul golgeterilor: Vieri (Atletico Madrid) 7, Rivaldo (FC Barcelona) 6, Luis Enrique (FC Barcelona), Garitano (Zaragoza), Amato (Mallorca), Esnaider (Espanyol) 5.

C r i s t i a n B A R A

A N G L I A - 1 1□ Aston Villa - Wimbledon 1-2 (Taylor 44 - Earle 39, Cort 60);□ Blackburn - Southampton 1-0 (Sherwood 26);□ Chelsea- Leicester 1-0 (Leboeuf 86); >□ Crystal Palace - Arsenal 0-0□ Derby - Manchester United 2-2 (Baiano 23, Wanchope 3 8 - Sheringham

50, Colc 84);D Evcrton - Liverpool 2-0 (Ruddock 45, autogol, Cadamartari 75); -□ Leeds - Ncwcastle 4-1 (Rebeiro 30, Kenwell 39, Beresforgd 43,

autogol, Wetherall 45, Gillespie 62)- O West Ham - Bolton 3-0(Berkovics 69, Hartson 77, 90);, □ Tottenham - Sheffîeld Wednesday 3-2 (Domiriiguez 6, Aimstrong 40, Ginola 45 - Collins 72, DiCanio 85).

□ Bamslexy- Coventry - s-a disputat luni.Clasament: Arsenal 23, Blackburn 22, Man. Utd. 22, Chelsea 19, Leicester

18,1.ccds 17 etc.“The Rams” păreau să se îndrepte spre a 6-a victorie consecutivă, ei

conducînd cu 2-0 pe “Pride Park” după o repriză în care Sheringham ratase un penalty (min. 28). După ce Teddy şi-a răscumpărat greşeala Ia începutul reprizei sccunde, Andy Cole a adus un punct campioanei cu un gol în final, în timp ce MU aborda meciul cu toate vedetele, lui Derby i-au lipsit Stimac, Laursen şi Eranio! După ce portarul David James şi fundaşul Ruddock au colaborat la bîlba primului gol, o nouă greşeală a apărării i-a permis juniorului Danny Cadamarteri să tranşez? derbiul Mersey-ului în favoarea mai slab clasatei Everton. Dwight Yorke vrea să joace în Liga Campionilor, iar Glen Hoddle afirmă că divorţul său recent nu are nici o legătură cu presiunile la care e, supus ca antrenor ăl reprezentantivei Angliei.

R ad u C . M UNTEANUF R A N Ţ A - 1 2Prin a doua înfrîngere în acest campionat, Metz părăseşte prima poziţie a

podiumului, lăsînd loc celor de la PSG, învingători în deplasare, la Toulouse. Invingătoarea lui Metz, O. Marseille, revine încet, dar sigur, la locul pe care l-a părăsit în unna scandalului ce a exilat-o în cea de a doua divizie. Adversara Stelei de astăzi, Bastia, a pierdut fără a emite prea multe pretenţii la Auxerre. Sperăm să plece şi de ia Bucureşti cu un rezultat asemănător. înainte de a vă prezenta rezultatele complete ale celei de a 12-a etape franceze, să vă mai spunem că în eşalonul secund, echipa lui Loţi Boloni, Nancy, este lideră şi atacă cu şanse reale o nouă promovare. Rezultatele' etapei a 12-a:: □ Toulouse - PSG 0-2 ; O I.ens - Monaco 1-0

□ Auxerre - Bastia 2-0D Nantes - Lyon 3-2 '

1 □ Le Havre -Rennes 1-1□ Montpcllicr - Chateauroux 1-0 ,□ Strasbourg - Cannes 2-0□ Marseille - Metz 2-0□ Guingamp - Bordeaux 0-1

Clasament: 1. PSG - 27 p; 2. Metz 26 p; 3. Bordeaux 26 p; 4. Marseille 23 p... 15. Chatearoux 11 p; 16. Rennes 10 p; 17. Le Havre 8 p; 18. Cannes 7p.

G E R M A N I A - 1 1Ocupantele primelor două locuri, Kaiserslautern şi Bayern Munchen au

mers braţ la braţ în această etapă, reuşind acelaşi rezultat în deplasare: l-l. Deţinătoarea cupei UEFA a pierdut fără drept de apel la Rostock, carc prin cea de a şasea victorie reuşeşte cel mai bun start din istoria clubului. Koln- ul a pierdut la Bochum şi datorită ratării unui penalty de către Toni Polster. La FC Koln, Dorinei Munteanu a fost cel mai bun, iar Vlădoiu a primit cartonaş galben. Rezultatele etapei a II-a.:

□ VIL Bochum - FC Koln 2-1 (Wosz, Waldoch - Thiam)□ Werder Brcmen - Hamburger SV 0-0□ Bayern Leverkusen - FC Kaiserslautern 1-1 (Happc - Rische)□ Karlsruhcr - Bayern Munchen 1-1 (Schroth - Tamat)□ Vfb Stuttgart - Hertha Berlin 4-1 (Yakin, Akpoborie, Balakov (2) -

Tamat)□ Duisburg - Borussia Dortmund 0-0 -□ TSV1860 Munchen - VfL Wolfsburg 2-1 (Winkler, Bodden - Spies)

. □ Hansa Rostock - Schalke 04 4-l(Doyc, Barbarcz, Neuville, Pamic - Gosscns)

Clasament: Kaiserslautern 26, Bayem Munchcn 22, Duisburg 17, Hamburg 16, Leverkusen, Werder 15, Wolfsburg 14, Borussia Munchen Glandbach 13, Armima, Karlsnihe, TSV 1865 12, ş.a.m.d. M iha i H O S S U

m m e m e n t o *

2 1 octombrieO Au trecut exact şapte

decenii de cînd în 1927, în Anglia, studioul de radio BBC din Londra a transmis prima oară “pe viu” un meci de fotbal. Primul “crainic-reporter” a fost cunoscutul publicist sportiv al acelor timpuri, George Allison. Nu , mult după aceea exemplul lui a fost preluat şi de redactorii sportivi din Elveţia, Hans Sutter şi Vico RigassL Primul a debutat cu transmiterea meciului internaţional dintre selecţionatele de fotbal ale Elveţiei şi Suediei, iar cel de al doilea a adus la domiciliul ascultătorilor atmosfera din jocurile de... hochei pe gheaţă, unul dintre sporturile cele mai populare în ţara cantoanelor (la JO din 1928, de la St. Moritz elveţienii au obţinut medalia de bronz!).

O în anul 1951, în această zi s: a disputat pe stadionul “Giuleşti” din Capitală mult aşteptatul meci de fotbal divizionar A dintre vicecam- pioana ediţiei precedente, Locomotiva (fostă CFR şi, respectiv “Rapid” Bucureşti) şi recent promovata formaţie studenţească clujeană, cîştigă- toaiea seriei a II-a a div. B, “Ştiinţa”. Cu toate că feroviarii porneau ca mari favoriţi, urmaşii “şepcilor roşii” au reuşit un meritat 1-1. Iată echipele: ŞTIINŢA:' Szoboszlay - Ioanovici, Ţandrău, Tarău - Crăciun II, MihuţV Laurcnţiu Munteanu (Ciobanu); Georgescu, Avram, Copilr Covaci IV “Pişti” ; LOCOMOTIVA: Dungu -Cristescu, Demeler, Macri - Socee, Ruzici - Filotti (Viland), Marian, Bartha, Avasilichioăiei, Crisan.

. L Â i S Z L O F r .

r a

CRO NICAR IN G U LU I7

Au început mondialele de box

într-o organizare ireproşabilă, la Budapesta au început sîmbătă, întrecerile contînd pentru cea de a IX-a ediţie a Mondialelor de box. S-au înscris un număr de 485 pugilişti din 69 de ţări. La semimijlocie, românului Marian Velicu i-a revenit onoarea de a boxa în meciul de deschidere, în com pania unui boxer din Mongolia, în faţa căruia a obţinuto decizie categorică la puncte (decizie 14-6). Tot în prima gală a boxat şi sem igreul nostru Claudiu Rîşco, care l-a întîlnit pe ucraineanul Alcxei Trofmov, dar lipsa de experienţă a românului şi-a spus cuvîntul şi ucraineanul a ob tinu t decizia favorabilă: i2-5. ;■

.în ziua a doua a întrecerilor, la ca tegoria “cocoş” , Crin O lteanu a avut o frum oasă comportare în faţa boxerului am erican R ocardo . Juarez ,. obţinînd o categorică victorie la puncte: 18-4. La categoria “m ijloc ie" , Iu lia Ion iţă a încrucişat mănuşile cu un boxer din Turkmenistan pe carc l-a învins prin RSC. Tot în cea de a doua zi a pierdut la categoria “pană” , ia r M arian Simion (categoria mijlocie) a cîştigat înainte de limita în faţa unui boxer din SUA.• Deci, după primele două zile

de întreceri, din cei 6 pugilişti rom âni, p a tru au ob ţinu t calificarea în turul II, doi fiind eliminaţi.

C o r i o l a n I U G A

jl2) marţi, 21 octombrie 1997 E C O N O M IA S S ' g j g ! 0 *

G u v e r n u l w v d a i e a d m p i u m s t n x g um J i t . .

| Nu este o aluzie de ordin - politic cu dreapta şi stînga, ci■ de cu totul altceva şi anume I de faptul că executivul, se | autocompromite, îşi taie singur■ craca de sub picioare printr-o _ politică fară nici o logică.■ Exemplificăm prin politica de I privatizare.şi, în context, de | atragere a capitalului străin.■ Dacă în perioada anterioară ■ . alegerilor din noiembrie 1996■ fosta Opoziţie - actuala Putere- | critica guvernul Văcăroiu,| PDSR-ul, pe preşedintele Ion■ Iliescu pcntni faptul că ar frîna J privatizarea şi pentru că nu I stimulează pe toate căile | investitorii străini, acum | asistăm la neputinţa■ executivului în domeniileJ respective. :I N-aş crede că la mijloc ar | fi, neapărat, interese | individuale sau de grup ale • unora din cei aflaţi la putere J deşi, într-o etapă/perioadă■ precum cea pe care o | traversează România, orice este | posibil; Ia mijloc se-află

I.incompetenţa, birocraţia şiconfruntările de orgolii între

I nepricepuţi sau între | dezinteresaţii de. viitorul ţării. | Din surse guvernamentale I aflăm că unii importanţi * investitori străini s-au retras de I la negocieri datorită politicilor | economice cu schimbări

imprevizibile, surprinzătoare, într-o astfel de stare de lucruri, cînd nu există o garanţie de stabilitate cel puţin pe termen mediu în domeniul financiar, în special fiscal, dispare tentaţia de a investi în România pentru cumpărarea de întreprinderi, crearea de noi firme, participarea

. la programe majore în industrie, agricultură, turism, în dezvoltarea infrastructurii. Intrarea în ţară a capitalului speculativ a fost semnalată (el nu ajută la dezvoltarea economiei) şi ar putea să ne coste enorm, datorită transferului de valută.

De ce o nouă reţinere a investitorilor străini?

Principalele cauze, la lumina zilei, sînt trei: anunţul apariţiei unei noi legi a privatizării (a treia); întîrzierea (de 7 ani) a elaborării, unei legi coerente a investiţiilor în România; disputele dintre Fondul Proprietăţii de Stat şi Ministerul Reformei - de fapt, între Sorin Dimitriu şi Ulm Spineanu, ambii PNŢCD-işti. Despre primul (S.D.), secretarul general al PNŢCD, Radu Vasile, spunea că mai mult umblă prin străinătate decît lucră în ţară, iar despre al doilea (U.S.) unii oameni de afaceri străini au spus, datorită unei neinspirate intervenţii în cadrul unui simpozion: “Ăsta-i nebun!”.

Economia românească este

atractivă pentru orice categorie de investitori din considerentele pe care le ştim. La aceasta se mai adaugă o piaţă internă mare, cu un imens potenţial de absorbţie de mărtîri şi servicii, în situaţia în care populaţia obţine venituri corespunzătoare. Iar venituri mat mari nu pot să apară decît în condiţiile unei economii de piaţă normale, cînd creşte productivitatea muncii, se reduc consumurile specifice de materii prime, materiale, combustibili şi energie electrică. Toate acestea sînt condiţionate de nivelul tehnic şi tehnologic - care presupun investiţii - de profesionalismul celor care conduc firme, afaceri, care decid asupra marilor proiecte.

Semnalele pe care le dau FMI şi Banca Mondială oamenilor de afaceri străini - chiar dacă uâeori sînt deformate în sens negativ - sînt luate în seamă de aceştia. în spatele declaraţiilor protocolare, măgulitoare apar scurte dar severe aprecieri negative la adresa politicii economice a guvernului Ciorbea; cea mai concludentă şi de luat în seamă se referă la ritmul extrem de lent îh care se derulează reforma, în special privatizarea, la inconsecvenţa decizională, la superficialitate, corupţie, abuzuri etc.

Ce imagine poate să-şi facă un

investitor străin sau autohton pornind de la aşa-zisa “listă a lui Spineanu” de lichidare a 17 societăţi comercialei din care una a fost scoasă de pe listă după o lună, iar alta zilele trecute? Sau cînd află că unele societăţi comerciale au fost privatizate ilegal de către FPS, sub semnătura lui Sorin Dimitriu? în astfel de situaţii se poate ajunge la aplicarea mult-visatului gînd al lui Spineanu de renaţionalizare?

Comunităţile oamenilor de afaceri, oamenii politici din diverse ţări amendează politica noului guvern prin a se abţine de la acţiuni majore menite să accelereze fluxul de capital spre România. Preşedintele Constantinescu t băiat simpatic, dar tot mai puţini români cred în spusele domniei sale privind imaginea de excepţie pe care o are ţara noastră în străinătate ea urmare a schimbărilor produse după alegerile din noiembrie 1996. , : '

Probabil că anumite structuri politice, anumiţi conducători de state sînt alături dc noi datorită schimbării politice de la sfîrşitul anului trecut, pentru alternanţa la guvernare. Dar aceasta nu este suficientă dacă nu este însoţită de decizii şi acţiuni majore în domeniul economic. Pe oamenii de afaceri nu-i interesează prea

mult culoarea politică a celor ce guvernează, ci politica economică pe ' care o promovează, legislaţia, consecvenţa,- stabilitatea politică şi socială.

Ce imagine poate să ofere 'un guvern în a cărei ţară producţia industrială şi agricolă, productivitatea muncii, exportul, puterea de cumpărare; sînt în continuă scădere, iar el - guvernul - în loc să dezbată mari proiecte dc dezvoltare, acte normative care să vizeze relansarea, îşi consumă timpul cu discuţii despre accesul la. dosarele fostei Securităţi, amendarea Legii 42, a legilor fondului funciar, caselor naţionalizate, învăţămîntului, administraţiei publice locale pentru a da satisfacţii unor parteneri din coaliţia majoritară? Imaginea este a unui guvern, a unei coaliţii care nu pun pe primul plan problemele majore, fundamentale ale progresului economic. Şi cînd se mai constată că executivul face stînga-mprejur la prima reacţie de împotrivire faţă de o anume decizie luată, imaginea de guvern neprofesionist apare foarte clar. , ' ■

I o n G O I A

IIIIIIIIIIIIIII1IIiIIIIIIIIIIIIIIIiii

.1

Vineri, 17 octombrie 1997, senatorul VIOREL MARIAN PANĂ, preşedintele subcomisiei senatoriale Piaţa de Capital, a lansat la Cluj

O f e n s i v a d e t o a m n a a p i e ţ e i d e c a p i t a l

s i d e m â r f e i r i d i n R o m â n i a

Unde-i lege nu-i tocmeală, prin urmare...

- .Haturi de dom nia sa. la conferinţa organizată la hotelul Transilvania, de către societatea de valori mohiliare CAPITAL INV'EST. au m ai participat: dl IO AN RARA - preşedintele Bursei L'niversale Rraşov, dl TEODOR ANCU ŢA - preşedintele Rursei M onetur-Einanciare şi dc M ărfuri Sibiu, dl N IC O L A E E IL D AN - vicepreşedintele B ursei M aritim e Constanţa -

instituţii în Zona Liberă Constanţa să devină (şi ea) realitate.

Cum şi în acest caz cadrul legal este o piedică esenţială a întregului “joc”, dacă acesta, în loc să contribuie la realizarea proiectului va acţiona ca pînă acum, eforturile sînt în zadar!

... schimbăm legea ca să ne putem tocmi, că doar n-o fi foc! Aşa par să gîndească guvernanţii noştri, căci" torentul de ordonanţe de urgenţă (care se contrazic şi modifică reciproc) ce s-a abătut asupra românilor de la o vreme încoace i-a zăpăcit pe aceştia de tot, de nu mai ştiu săracii de ei care- i bună şi care-i rea, care o schimbă pe care şi care-i cea actuală. Şi evident că nici domeniul economic nu a fost privat de un astfel de tratament, rezultatele simţindu-le zi de zi, pe pielea noastră!

Piaţa dc capital din România traversează un moment extrem de dificil: diminuarea volumului activităţii dc la Bursă şi de pc RASDAQ (în vara şi toamna acestui an) datorită, în principal, rcticcnţei investitorilor străini, constituie un real pericol pentru o piaţă în formare, pentru o economie în tranziţie. Deşi membru al coaliţiei - majoritare, dl l’ană (senator PD) nu s-a ferit să “cnlicc” activitatea Executivului în acest domeniu, ca unul dintre principalii responsabili dc situaţia creată, încercînd astfel să tempereze spiritele agitate ale distinşilor participanţi la conferinţă. Oricum, faptul câ mult dorita (dar mai ales necesara) coopcrarc dintre instituţiile menite să contribuic la' dezvoltarea acestei pieţe (CNVM, DNR, Ministerul Finanţelor, FPS, etc.)

nu a fost precum a crezut domnia sa, nu face decît să-l înscrie şi pe dînsul pe lista celor cîteva milioane de nemulţumiţi, ale căror aşteptări au fost înşelate tocmai de cei de la care sperau mai mult! Şi, normal că nici situaţia pieţei de mărfuri nu e mai bună! ■ '

Prin urmare, atîta timp cît deciziile FPS, poziţia BNR şi a Ministerului Finanţelor (trei dintre instituţiile care în momentul de faţă joacă un rol esenţial în activitatea pieţei de capital) sînt lipsite de transparenţă şi trădează doar o imensă indiferenţă faţă de această piaţă, atîta timp cît normele legale sînt în contradicţie cu cerinţele şi nevoile reale ale economiei, situaţia nu numai că nu se poate îmbunătăţi, dar poate ajunge într-un punct critic.

Iar şovăiala investitorilor străini c pc deplin justificată: aceştia nu ştiu cc să mai creadă, din moment ce declaraţiile oficialităţilor române (conform cărora se dorcsc investiţii străine masive în ţară) sc bat cap în cap cu legislaţia adoptată, carc îi obligă să-şi ţină banii departe dc economia româncască.

Ţinînd cont dc micile eşecuri ale unora dintre “curajoasele” sale iniţiative, senatorul Pană a mărturisit participanţilor la conferinţă câ şi-a pus speranţa în Cluj, acesta fiind, dc altfel, unul dintre motivele pentru carc a început această ofensivă în oraşul dc pc Someş, lăsînd în urmă incidcntcle ncplăcutc din Capitală.

Mizîrid deci pe sprijinul comunităţii de afaceri clujene, atitudinea domnului senator poate fi privită ca o ultimă încercare de a impresiona şi sensibiliza oficialităţile de la Bucureşti. Adică, un fel de “încearcă şi tu, măi frate, că pe tine poate te’or asculta”.

Bursa Mârii Negre - o idee care poate

deveni rea lita te

în urmă cu aproximativ două săptămîni, dl senator Viorel Marian Pană a reprezentat interesele României la ultima sesiune a Adunării Parlamentare a Mării Negre, desfăşurată la Atena. Plecînd de la modelul Băncii de Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, de la Salonic, delegaţia română a propus înfiinţarea unui institut pentru piaţa de capital si de mărfuri a Mârii Negre - BURSA MÂRII NEGRE.

Primită cu interes şi, în final, acccptată în unanimitate, propunerea mai sus amintită începe să prindă viaţă; avînd în vedere şi faptul că dl Pană a fost ales raportor al viitoarei întruniri (care se va desfăşura la Baku, la sfîrşitul acestui an), iar sesiunea din iulie 1998, în cadrul căreia raportul părţii române va fi supus aprobării, va avea ioc la Bucureşti, tot ce e posibil ca dorinţa amplasării acestei

Printre ambiţiile domnului senator Pană, demne de a fi menţionate, se mai află: “rescrierea” Legii 52/1994, înfiinţarea unei comisii unice de reglementare şi supraveghere atît a pieţei de valori mobiliare, cît şi a celei de mărfuri, amenajarea unui nou sediu pentru toate instituţiile pieţei de capital din România (CNVM, BVB, ANSVM etc.), precum şi luarea “la bani mărunţi” a guvernatorului BNR - dl Mugur Isărescu, a ministrului Finanţelor - dl Mircea Ciumara, a preşedintelui FPS - dl Sorin Dimitriu.

Audienţa selectă (reprezentanţi ai băncilor, fondurilor dc investiţii, ai societăţilor de valori mobiliare, ai presei) şi-a manifestat în fel şi chip nemulţumirile proprii, lansîndu-se întrebări retorice de genul: cine boicotează piaţa, dc capital din România sau dacă cei responsabili de situaţia actuală au dat dovadă de rea voinţă sau dc stîngăcic? Toate acestea au culminat cu sugestia că, pentru ca lucrurile să o ia pc făgaşul normal, ar fi oportună o “culturalizare a celor dc la vîrf”, adică nepricepuţii sâ se alfabetizeze şi să-şi exerseze fiecare lecţie nou învăţată tot pc spinarea noastră, în loc să lase pc alţii mai “răsăriţi” în locul lor. Dar, oare există alţii...? Who Knows?

A l i n T U D O R

D-l Thomsen, la Bucureşti

Chiar aşa, întîlnire

neoficială!?Negociatorul-şef al Fondului

Monetar.. Internaţional în relaţiile cu România, Poul Thomsen, a venit din nou în ţara noastră. De ce a venit? Motivele principale sînt două: să mai vadă cum îşi îndeplineşte' executivul obligaţiile asumate prin Memorandumul încheiat la începutul anului între cele două părţi şi să DECIDĂ ce trebuie, să mai facă guvernul în perioada imediat următoare. Cu siguranţă unul din obiective este pregătirea proiectului de buget pe anul 1998.

Cred că dl Thomsen nu vine la Bucureşti să admire frumuseţile patriei ori sâ mănîncc sărmăluţe-n foi de viţă. Vine cu treburi foarte precise. Numai că ministrul Finanţelor, Mircea Ciumara, căruia i s-a făcut dor de înaltul funcţionar al FMI, declara, sîmbătă, că va avea „o întîlnire de rutină, nu oficială” cu dl Poul Thomsen.

Şi întîlnirilc de rutină pot fi oficiale. Mă rog, trecem peste acest mod dc a înţelege de către unii întîlnirile dintre diferite personalităţi.

Negociatorii l-şef al FMI va discuta- OFICIAL cn Mircea Ciumara multe dintre nereuşite­le (să nu le zic gafe) din ultima perioadă, despre ritmul lent de înfăptuire a programelor economice. Nu ştiu dacă este o simplă coincidenţă faptul că după ce Ordonanţa ie urgenţă privind -.regimul investiţiilor străine (adoptată cu cîteva luni în urmă, dar neaplicată) exact pe 20 octombrie i se dă undă verde, prin publicarea în Monitorul Oficial a Normelor de aplicare, că executivul a redevenit hotărît după bîlbîielile referitoare la amendarea Legii 42 prin care se acordă facilităţi unui mare număr de persoane care s e , consideră a fi revoluţionari. S-ar putea ca d-1 Thomsen să fie nemulţumit şi pentru faptul că nu au mai apărut alte liste de lichidare de societăţi comerciale, aşa cum se înţelesese cu executivul în iulie a.c.

Cred că negociatorul-şef al FMf a fost invitat de executivul nostru pentru a-i cete părerea cu privire la proiectul bugetului pe 1998 şi asupra altor decizii care urmează a le lua. întăreşte această convingere spusele premierului Ciorbea că “trebuie să cerem sprijin de la experţi străini;..”

Privatizarea băncilor nu a fost începută nici sub aspectul actelor normative. Or, acesta este unul din punctele/cerinţă chcie din Memorandumul pe acest an cu FMI. Dc cc nu se mişcă privatizarea băncilor, de ce legile - trei la număr - carc privesc sistemul bancar încă n-au ieşit?, c greu de răspuns. Cert este că executivul este pe cale dc a mai facc o gafă - anunţată, dc altfel dc premier - de a emite o ordonanţă de urgenţă pentrn privatizarea băncilor. Aşa ccva nu se face prin ordonanţă de urgenţă!

Ion G O IA

M la d e v ă r u l c i O C lu i ECONOMIA m a r ţ i , 2 1 o c t o m b r i e , 1 9 9 7

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI Piaţa mobiliară RASDAQ - 2 0 .1 0 .1 9 9 720 octom brie 1997

S im te 1 D e n u m ire s o c i e t a t e VN P r .m e d . V a r P E R N r.tne IC dIs q o r ta 1 ( 12 s o c is tQ ti J

AUR ALRO SLATINA 2 5 0 0 0 5 7 0 4 7 .0 6 -4 1 8 .7 71 7A T B bct ANTIBIOTICE IASI IOOO 5 0 0 3 .5 6 . 0 5 9 2 9 3

AR.CTIC GĂIEŞTI IOOO 4 5 6 5 .6 2 1 2 2 .6 14 4D A C bct AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI IOOO 9 0 8 .4 1 -1 . 4 7 .4 89 5A 2 0 bct AZOMUREŞ TG .MUREŞ IOOO 3 0 7 7 .3 1 1 8 .9 123C M P bct COMPASIBIU : - IOOO 2 2 6 0 .3 9 1 1 4 .7 68O L T bet OLTC HIM RM.VALC EA IOOO 4 5 3 3 .2 9 -1 5 3 .1 2 8 4INXeerr OTELINQX TARO OVISTE 2 5 0 0 0 4 0 2 6 2 .7 5 3 3 3 .1 21P C L bet POLICOLOR BUCUREŞTI -IOOO 5 7 1 1 .9 7 -1 15.1 4 3S N C bet ŞANTIERUL NAVAL constanta 2 5 0 0 0 1 4 9 7 0 .4 0 O 2 0 .6 7 2S O P SOFERT BAC AU 2 5 0 0 0 1 9 8 3 7 .2 1 -0 2 8 .1 2 7T E R b f t»“ TERAPIA C LUJ-NAPOCA IO OO. 1 3 1 9 2 -2 6 O 6 1 .9

T o ta l c a te g o r ia l 2 ,6 9 2C a t e g o r ia a ll«a ( 9 9 s o c i e t a t i )

A ER AEROTEH BUCUREŞTI 2 5 0 0 0 1 0 2 5 7 .8 9 2 s 1 3 .4 12ALB ALBAPAM ALBA IULIA *1000 6 9 9 .0 3 O 3 .6 21AMC AMCO OTOPENI 2 5 0 0 0 6 0 0 0 0 .0 0 0 , 6 .5 OAM P AMEP TEC UC1 -1000 1 2 4 3 .3 5 .0 1 0 .0 . 14AMY AMYLON SIBIU IOOO 9 0 0 .0 0 -1 6 .6 1A PC APC ARO M BUZĂU IOOO 8 6 9 .2 2 1 8 .1 3 4A P S APSA BAIA MARE 10QG 7 0 7 .2 7 4 3 .2 5ARM ARMRTU RA C LU J - NAPOC A IOOO 5 4 6 2 .3 3 1 1 4 .5 17ART ARTROMSLATINA 2 5 0 0 0 1 2 6 1 7 .3 6 -2 4 5 .3 5 6ASV ASTRA VAGOANE ARAD 2 5 0 0 0 7 7 2 3 .3 7 -3 4 .6 2 8AUR AURORA TG.FRUMOS IASI 2 5 0 0 0 2 4 5 8 8 .6 7 1 2 .3 . ' 6TL.V BANC A TRANS1LVAN IA C LU J 1 0 0 0 4 9 6 9 .6 1 -12 4 76C R B C ARBtD-FOX TARNAVENI 1 0 0 0 3 9 6 7 .4 7 -1 1 3 .5 4 8CBC CARBOC HIMC LU J- NAPOC A 2 5 0 0 0 6 9 5 9 .4 0 O . 13 .7 20CRN CARNEARAD 2 5 0 0 0 4 4 7 2 .2 5 -3 8C E R CERCON ARIESUL CAMPIA-TURZII 2 5 0 0 0 4S 7Q .79 1 12 .2 5CIP C IPROM PLOIESTI IOOO 1 0 0 3 .7 8 -1 7 .3 - 6 4CMF COMELF BISTRITA 2 5 0 0 0 4 3 7 9 .5 2 -6 2 1 .7 6CON CONDOR DEVA , 2 5 0 0 0 7 0 5 0 .0 0 -35 5 .7 2ORB** DOROBANŢUL PLOIESTI -IOOO 5 9 1 .5 6 O 4 .2ELN ELCOND ZALAU • IOOO 1 2 6 9 .8 5 O . 4 0 .3 57ELO ELEC TROC ERAMiC A TU RDA 2 5 0 0 0 1 7 2 0 0 .0 0 2 .3 ■ 1ERM ERMAT PLOIEŞTI 2 5 0 0 0 0 .0 0 O ■ O -a, ' OFE L FELEAC UL C LUJ-NAPOC A -tooo 8 2 1 .5 7 3 4 .7 7F S P FORAJ SONDE PLOIEŞTI 2 5 0 0 0 4 6 1 9 .6 2 3 -1-9 6FO R FORAJ SONDE CRAIOVA IOOO 6 5 1 .9 5 -3 6 .6 IOGRX GRIM EXTG.JIU 2 5 0 0 0 6 2 2 3 .3 6 -5 5 .3 14IA1 ' l-A.I.F.O. 2ALAU 2 5 0 0 0 5 5 3 0 .7 0 - -O 2 8 5 .7 6IMF IMPACT BUC URESTI 6 0 0 0 1 1 0 0 0 .0 0 O 2 .9 0SRM INDUSTRIA SÂRMEI oampmtur: 2 5 0 0 0 9 7 8 9 .6 0 -1 15.1 16MEF MEFIN SINAIA - 2 5 0 0 0 9 4 0 6 .0 6 2 - 3 .7 IOALF MOBILA ALFA ORADEA IOOO ' 6 9 0 .8 8 5 2 0 5 .9 8M OL MOLDO MO Bl LA IASI IOOO 5 1 2 .3 1 O 2 4 7 47MPN ' MOPAN TG. MUREŞ 1 0 0 0 8 3 0 .3 7 -1 2 .6 19M PR MOPARIV RÂMNICU VALCEA 1000 7 0 0 .0 0 6 4M PG MDRARIT PANIFICAŢIE GALA' 1 0 0 0 6 6 6 .5 5 -5 4 .9 81NVM NAVLO MAR BUC U RESTI • 2 5 0 0 0 2 5 4 5 8 .3 3 0 ' 4 .9 3NEP NEPTUN CAMPINA 2 5 0 0 0 4 9 1 5 .7 8 -1 4 -3 .5 16PCA*** PECO ARAD -IOOO 1 2 5 5 .7 0 0 3P P L PRODPLAST BUCUREŞTI 2 5 0 0 0 2 5 2 6 5 .5 9 -1 5 .7 - • ' - '2 4VAC PRODVINALCO C LUJ-NAPOC IOOO - 1 9 9 8 .8 0 -3 1 3 .5 14PM B PRO MET BECLEAN 2 5 0 0 0 6 0 0 0 .0 0 -6 l ; 5-7 2SAN SANEVITARAD. IOOOO 10900.-00 O 2 2 .6 OSD T. SIDERTRANS c a l a r a s i ■ -IOOO 5 1 6 .9 2 .-1 4 11 .8 6 4SLC S 1LC OTU B ZALAU 2 5 0 0 0 . 9 9 8 8 .7 1 9 " 7 .1 49SIN S 1NTERO M C LU J - NAPOC A 2 5 0 0 0 1 7 9 2 0 .2 0 O 9 .7 • 5STZ S 1NTEZ A O RADEA 1 0 0 0 1 5 9 6 .3 6 O 1 0 .5 S6SM S SOMES DEJ - 2 5 0 0 0 5 0 5 7 .3 8 O 19 .6 13STR STRATUSMOB BLAJ IOOO 6 9 4 .6 5 -8 ; 7 -8 .. 66TMR TOMIRIS IASI 2 5 0 0 0 4 3 3 1 .7 5 ,1 3 .9 3TRS TURISM TRANSILVANIA CLUJ-NAPOCA 2 5 0 0 0 9 3 1 1 .4 4 -3 8 .6 11LICM U.C.M. RESITA 2 5 0 0 0 6 5 4 0 .9 7 -3 1 0 5 .6 .. 16UAM UAMT ORADEA IOOO 7 0 0 .0 0 1 7 .1 5u r r U2TEL PLOIESTI 2 5 0 0 0 1 3 4 0 1 .7 9 _ -4 «■ 3 .3 9ZJM ZIMTUB Z IMN IC EA 2 5 0 0 0 7 8 6 7 .8 0 5 5 3

T o ta l c a te g o r ia a fi-a 1 ,112T o t a l c a t e g o r i a I ♦ It 3 ,8 0 4O f e r ta p u b l ic a G E P A B u c u r e ş t i •• 11T O T A L G E N E R A L 3 ,8 1 5

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR

în data de 20 octombrie 1997DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

SIIILINC. AUSTRIA 619,00DOLAR AUSTRALIA * 5632,00FRANC BEIXilA 211,00DOLAR CANADA 5565,00FRANC ELVEŢIA 5237,00MARCA <pF 4iCfi.HflCOROANA DANEMARCA 1144,00PESETAS SPANIA 5i,64MARCA FINLANDEZA 1453,00FRANC FRANŢĂ 1300,00LIRA STERLINA 12594,00LIRA ITALIA 4,46YEN JAPONIA 63,51GIXDEN OIANDA 3867,00COROANE NORVEGIA 1088,00ESCIJDOS PORTUCilIEZ 42,79COROANE SUEDIA 1014,00DOLAR S1IA 7712,00ECTJ 8578,00DST 10564,00

Cursuri ia casele de

schimb valutar din CIuj-Napoca

în data de 20 octombrie

1997VALUTA

$SUA DM

CUMPĂRARE 7.830 4.520

VÎNZARE 7.960 4.570

BNR face următoarele precizări în lepătură cu gresie cursuri:1. Cursurile inclusc în accastă listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare

autorizate să cfectueze operaţiuni pe piaţa valutară.2. Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii

cfocUve dc schtrab valutai şi înregistrări contabile.

ISimbal Societate comercială (Cod fiscal) \ Nr. acţiuni CanllUlc

ROMCIM BUCUREŞTI - BU i (328750)\ COMBINATUL SIDERURGIC ŞjDEXCvVSlAL DEVA (2092256)RULMENTUL - BV (2738927)

* COMVEX (1909360)

ţ v m TPETKOBRA2I (1302309)VTmOMETAN- SD (803786)

j RULMENŢI ALEXANDRIA j (2695621)

l&QEI.J ROLAŞŢ-AG (.129154)iĂ fc^ ljjS S R O (2691530) 1 '

JA53I

jp u a .

Iambu

feOMC^tARy:

iţerru

j|TTTAl|SANE[RÎm F

jROFU

jCLAS

juZIM

!|ROMT

PETROMIDIA (1860712)RAFINARIA ASTRA ROMAN (1346828)ARPECHIM PITESŢ] (129138)ŞANTIERUL NAVAL GALAŢI (1651643) ;DUCITL (1154610)STIROM BUCUREŞTI - BU (335588)MOLDOCIM (2064663)RAFO (958772)ALPROM - OT (1541764)AMCO BUFTEA - BU (2788291)ROMCff (932314)MARMOSIM - HD (2150373)RQMCARBQN . BZ (1158050)IUS BRAŞOV - BV (1109309)STEROM-PH (1323964)ARO-AG(153942)IAR BRAŞOV (1132930)CP^NTUL - O (2001 j 4)SOME7RA COPSA MICA - SB (*13526)................................. ...

SANEX-CJ(199028)RJJJMEimGPETROTEL (13506S9)RULMENT!BARLAD (2808089)

COMPCTROI. (1568565)AUTOMATICA - BU (1572345)ROŞIORI (1394370)ROMARC FUEL (487608)COMPANIA DE NAVIGATE (1639097)ELECIROCARBON (1515382)BEG A-TM (1818890)CLASICOR - DU (66498)UZINELE SODICE GOVORA - VL (1467188) .............................. ..._ROMPORTMET- OI. (1643705)ELECTROPUTERE - DJ (6312800)Iet.p u -.-

j n i . 7 v j .......................... ..........j|!MEP j | l ^ P - P ^ S T I (128396)

ELECTROPRECIZIA (1.128645)

ijMELI■|CNMP

MELANA -NT(2008345)CNM PETCOMIN (1888004)

18

29

60

20

16

32!

Pwţminim

101711

36838

258291: 2500582872^1583413787a

104391 25006

89591r7928.6415

25500

1505581 1300

102591

652»2p

53000

1950038570}^ 330039789^54265}T 2100319$r

6il09{4896 17000

3S77-2116'

.4609____ Jl

38005200

30000!5143 10000:39S44271f

1500:37644<|

171211200

2400021728)7 1900

2143|^808«;|7

W2124! 16000!

62850[~52608;P

Pnlmaxim

Pr*ţ mediu jpreţ [nAIdei*jv«k»re trtattj

24000.

2560.26500

1400

54000

15000

3500

175001520024000!

5300!32000!

12000I6oo;

27000;

107949.951 109000

23500:

_ 2 5 4 j.lg f 2560

J W - 7 C34878.07139864.6113950U2J

26979.3£2522Jj 2550

2 *T6 521“

1335,83! 1300;

31263^11

17019.071

2564 32|

53089.53 53500

37670.561 37500!460429j 14500

34 M 3 9 ţ

2214.213100

32318.931 32000

17325.161 1750014697.47! 1500022958.48;[3S672.96:|

15102.73!

3990.11! 4400!5227.88:

30307.55:11644.66

11381.64:1 11750:1572.19!1238.62

1500

25026.86![~ ' 1970.9fr:f “

24500!2100!

5600.26|j 5600

S00ţ| 4*22sf 500;2600jj 236L6!

16854.51

S80f~633.14

2637j| U Ş Q C fll^Q Q Q il17771 1700 ISOP!

2140!! 11500:

1700.05!13032.72!

13500; 13316.35!

2600

1097959000|

Mediaprcccdrntâ^

Var. preţ mediu (*/•)

lU*6S.39j -3.07!

8608596:1

656367200}57981038S522S95Qo{~

23172.641

* 2SW.M{~

0.M

0.07:1004.371}

35663.59J41027.6

417419500) 39279.33£-0.96-2.21-2.84a56

2260112501 20575050pL*

28286.58]

2513.521~

4.63:

205227700J25559.76|^

" 3187S.43| ‘

0.361.53

•0.72;

1333.41] 0.18

-5.

17459870

167224600 '**

14348.43:1

166382! 51718.963

18.61

^ 2 !s7

2.64

14234.2911.1

2.59139066500£~

! 131693100{~19W{.97|3362.68 f~

12015445Q|"io3259000fa*

jă o iT:i.45!|*

3242Tjto o sm p q i84824000f~

1657.8|315928.461

83334700]T p o r 14192.331821225* 754840wf

22678.791 36051.11**

...3.08]L53 0.21 9.53

-0.34 -0 76 8.76 3.55 L23j

"-1.0S:

•239

67237400; 4027.631

59888500;

523IJ86{31196.9310098.631

-0.94 -0.08 -2 86

1 1S.3

48611000146964600{~

10043. Iftj0.15

13.32

466268003 1276.92442846000| 24771.44!

-3103

428252001 2396.78; •17.77

414755501 5620.4S!! -4.36

4137000038996800J36463200]

il.42,r•9.78:j***

2320.611

2.357.211.76Ş

62pC12500£

357!

35255900f"

-3.68!

3330868O|326935Qpr

564.4,l j [ -604.32;|7

180pC ..30211700T29871OOOf

I1652.7[_J ttsjtC

-0.62!4.766J9-4.4Ş

12500j ■ 2849700(^ 14536.65!1.38

“ -8A

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci comerciale, cu activitate în Judeţul Cluj, la depozitele In lei

- persoane fizice' % - persoane juridice - %

Banca 1* 1 luni 3 luni - 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 12 38 3» 39 40 40BANCOREX ÎS 40 40 35 ' Ş* 30BRD* 1* 3» ' 41 42 43 44» 13 43 45 40 48BA*' 12 38 .3» 3» 40 40Banc Po»r ta 32 32 34 38 39Ion Ţiriae 20 40 41 42 42BANKCOOP* 14 39 40 . 41 42 42Bueunţtl 13 1 40 45 *Tran»llvanli 14 40 41 40 39 30Romin»as«i 13 , 3». 40 41 42 43CEC 15 25 30 35 40

alianţa 20 3» 40 41 41 '45Albina* 12 42 42 37 37 37B.I.R.* 16 40 41 42 43 44LOIALCOOP ie 40 42

Banca lavsdars 1 lu n i 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 12 30 31 . 32 33 34

BANCOREX 15 35 35 35 30 30

BRD 13 30 32 33 34 35

BA* 12 30 31 32 33 .. 34

Bane Post* 12 30 30 32 ... 32Ion Ţiriae* 14 36 37 37 . 36 ~BANKCOOP* 14 31 33 34 35 36Bucuraştl 13 33 37 ■ ‘ .Transilvania 14 30 31 2ft 27 30Rom ln«asel 13 . 30 31 32 33 34CEC 1S - - - ■: . 35

Albina 12 32 32 32 32 32B.I.R. 14 33 34 37 ' 38 35LOIALCOOP 16 40 42 • -

Dobîndă s e cap ita llzeaza

* Dobinda i e ridică la exp irarea term enului P ia ţa im o b ilia răVreţi să fiţi la

curent cu evoluţia valorii acţiunilor pe B.V.B şi RASDAQ? Doriţi sa fiţi la curent

cu evoluţia pieţii , imobiliare locale?

Vă interesează dobînzile şi cursurile

de schimb ale leului?

Dacă răspunsul este Da, atunci citiţi, zilnic, aceasta ,

pagină.

Z.ONAGARSONIERE (mlltoaoc Ici)

APART. 1 CAM.

APAKT. 1 CAM. (mll. Ici)

APART. 3 CAM. (milioane lei)

APAKT. 4 CAM. (milioane lei)

Conf. i Conf. 2 (mll. Ici) Conr. 1 C«af. 2 Conf. > Conr. 2 Conr. 1 Conf. 2GbcorshcnJ 55-58 45-47 55 66-80 46-60 . 100-115 55-70 110-130 ■Mănăştur 43-4H 33*35 50-40 60-80 45-55 70-90 60-70 70-130 70-85MAriftl 38-45 - 60-45 70-85 - 80-95 - 100-130 -Zorilor 45-50 - 50-55 75-85 - 90-110 100-120 .

Pala - - 70-80 100-140 - 150-180 - 200-220 -Centru • “ *0 90-110 • 100-120 - 120-140 .

A. M urcţaau - * - 100-140 ■ 150-180 - 200-220 _IHi 40-50 - 60-80 - 70-90 - 80-100

Grlgoreicu 45-53 • 55-60 65-10 60-70 85-120 - 90-150 .45-50 33.31 • 60-80 - ' 70-90 - 70-130 .

C I1IRII (mll Id)(fhcorxbenl 350-400 300 - 400-700 400-700 700-1000 500-800 1300 _M iniffu r 300-400 300-400 400 400-600 400-600 700-800 600-800 1000 * .M ăriţii 300-400 300-400 400 400-600 400-600 700-800 600-800 1000Z orilor, 300-450 - 500 600-700 - 700-1000 . 800-1200

Pata ■ • • 600-700 600-800 - 700-900 - 800-1200Ctntru • • 600.700 600-800 - 700-900 . 1800-1200

A. M iircţinn * * • 700 - 1000 . 1200Irii 300 • . - 500 - 600 . 600

Grigore «cu 400-450 • 500 600-700 - 700-900 - 1000 mGruia 300-350 • " 500 . - 600 • 700 •

14) marţi, 21 octombrie 1997 ACTUALITATEA

J181 I N T E R N E

/

1 1 11

Petre Ţuţea a fost reabilitat dc către Curtea Supremă de JustiţieCurtea Supremă de Justiţie l-a reabilitat, luni,

pe Petre Ţuţea.Curtea a admis recursul în anulare declarat

de Parchetul Curţii Supreme de Justiţie,.în urma solicitării nepotului lui Petre Ţuţea, Viorel Ţuţea. Petre Ţuţea a fost arestat, în 1953, împreună cu alţi 17 intelectuali sub acuzaţia de uneltire contra orânduirii sociale. ,

. El a fost condamnat la zece ani de închisoare şi j-a fost 'confiscată averea.

în timp ce se afla în închisoare, Ţuţea a mai fost judecat, într-un alt dosar, alături de 19 intelectuali şi condamnat la 18 ani de muncă silnică.

“Mi-a spus că lucrurile au fost aşa de îngrozitoare îneît în istoria unui popor nu sc mai pot repeta asemenea aberaţii , a declarat nepotul filozofului, Viorel Ţuţea,

Recursul în anulare declarat în acest al doilea dosar urmează să fie judecat la 19 ianuarie1998. Ţuţea a fost eliberat în august 1964 din Penitenciarul Aiud.

înainte de a muri, în 1992, Petre Ţuţea a interzis rudelor sale să ceară Justiţiei timp de cinci ani reabilitarea lui.

Nepotul filozofului, Viorel Ţuţeâ, a declanşat la începutul acestui an procedurile pentru reabilitarea unchiului său.

A u to rită tile d e la C h işinău d o re s c o in ten s if ica rer t

a c o la b o ră rii e c o n o m ic e cu R om ân iaDumitru Moţpan,

preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, a declarat, luni, că autorităţile de la 'Chişiftău doresc o intensificare a colaborării în plan economic cu România.

“Deşi contactele la nivel parlamentar au fost mai rare în ultimul timp, relaţiile dintre

Moldova şi România nu s-au răcit, şi cred că întîlnirile bilaterale vor fi mai frecvente, nu pentru o unificare, ci pentru o colaborare, în primul rînd în plan economic”, a apreciat Moţpan după întrevederea avută, la Bucureşti, cu şeful diplomaţiei române,. Adrian Severin.. în cadrul întîlnirii. Severin a

exprimat sprijinul României pentru admiterea Republicii Moldova ca membru cu drepturi depline în Comisia Dunării.

Potrivit ministrului român de Externe, părţile au făcut şi “un schimb de informaţii” referitoare la problema transnistreană.

Adrian Severin înceareă să obţină sprijinul Danemarcei pentru candidatura României la UEAdrian Severin, ministrul Afacerilor Externe,

a afirmat, luni, că va încerca să obţină sprijinul Danemarcei pentru ca România să înceapă cît mai curînd negocierile pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Severin va efectua, în perioada 20-21 octombrie, o vizită oficială la Copenhaga, avînd programate întrevederi cu Regina Danemarcei, Margareta a Il-a, cu omologul său danez, Niels Helveg Petersen, şi cu , preşedintele Parlamentului danez.

“Prin prisma poziţiei sale geografice, România este interesată să stabilească legături importanţe cu ţările nordice şi cu cele baltice”, a declarat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

Un alt motiv pentru care Severin apreciază importanţa vizitei sale este faptul că minislrul danez de Externe deţine preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), instituţie implicată şi în încercările de soluţionare a problemei tiansnistrcne.

De la Copenhaga, Severin Va pleca spre Kiev, unde participă, în ziua de 22 octombrie, la cea de-a zecea reuniune a miniştrilor de Externe din statele participante la Cooperarea Economică a Mării Negre (CEMN). Reuniunea va mărea transformarea procesului de cooperare economică, în unna preconizatei adoptări a Cartei CEMN, decizie susţinută de România, potrivit ministrului de Externe, Adrian Severin.

PNŢCD crede că PD şi-a început campania electorală prin criticile unilaterale la adresa miniştrilor ţărănişti

PNŢCD consideră că opinia Partidului Democrat conform căreia greşelile Executivului aparţin ţărăniştilor, iar realizările Guvernului revin PD denotăo campanie electorală începută cu mult timp înainte, a arătat, luni, liderul ţărănist, Ion Diaconescu.

El a precizat că va analiza.

în curînd; împreună cu Petre Roman, stadiul reformei, ţinînd contcă la întrunirea de sţmbătă a' Consiliului Naţional al PD s-au formulat critici la adresa miniştrilor ţărănişti privind ritmul lent în care se realizează reforma.-

“Nu ştiu dacă flecare dintre noi (PD şi PNŢCD) are în gînd acelaşi continut al noţiunii de

reformă”, a spus Ion Diaconescu, precizînd că

.formularea iinor. critici se poate face uşor faţa de o guvernare “atît de grea” care încearcă să realizeze reforma structurală. El a recunoscut că “sîrit greutăţi” şi ca “se fac greşeli”, dar că aceste aspecte vor fi abordate la întîlnirea cu Petre Roman.

Gavril Dejeu va participa la Reuniunea miniştrilor de Interne dc la Istanbul

Gavril Dejeu va participa, în perioada 21-22 octombrie, Ia cca de-a doua Reuniune a miniştrilor de Interne din statele participante la Organizaţia de Cooperare Economică a Mării Negre, ce va avea loc la Istanbul, Turcia, informează Ministerul de Interne.

Programul acestei manifestări cuprinde examinarea unui Acord de cooperare’ multilaterală în domeniul securităţii, prezentarea

propunerii părţii turce de înfiinţare a Organizaţiei Blackseapol (Poliţia Mării Negre), precum şi dezbateri preliminare privind înfiinţarea unui laborator dc cercetare a originii drogurilor.

Din delegaţia română ce va participa la reuniune fac parte specialişti din cadrul IGP şi ai Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei.

Primarul Bucureştiului şi cel al Capitalei Africii de Sud au semnat un acord de înfrăţire între cele două oraşe

Primarul general al Bucureştiului, Viorel Lis, şi cel al Pretoriei, Karel Swancpocl, au semnat, luni, la sediul Primăriei Bucureştiului, în prezenţa ambasadorului Republicii Africa dcSud, un acord de înfrăţire între cclc două oraşe.

Acordul prevede, printre

altele, accelerarea modernizării urbane, respectarea dcmocraţici constituţionale şi încurajarea dezvoltării culturale şi educaţionale. Viorel Lis a dcclarat că în Bucureşti există multe proiecte, în spccial în domeniul urbanismului, cum ar fi refaccrca centrului oraşului în zona Pieţei Unirii şi a Pieţei

Revoluţiei, unde Capitala Africii do Sud ar putea colabora cu Bucurcştiul. Karel Swanepoel, primarul Pretoriei, a precizat că viitoarea cooperare intre cele două oraşe sc va axa mai ales pe domeniile cultural, economic şi “la toate nivelele relaţiilor intcr-umanc”.

E X T E R N E

0 explozie a afectat un transmiţător de televiziune folosit de naţionaliştii din Bosnia. O explozie â avariat o staţie

de transmisie folosită de naţionaliştii sîrbi bosniaci din oraşul Bijeljina, a anunţat, luni, un post de radio sîrb, citat de REUTER.

Sursa citată a precizat că explozia de la staţia folosită pentru transmisiile-pirat ale naţionaliştilor s-a produs la ora locală 2:10 (00:10 GMT).

Ştirea nu a fost, încă, confirmată de poliţia internaţională sau de Forţa NATO de Stabilizare (SFOR)

din Bosnia. Staţia de transmisie se afla la etajul al nouălea al unei clădiri din oraşul estic Bijeljina, aflat sub controlul aliaţilor fostului preşedinte şi inculpat pentru crime de război Rado van Karadzic.

Editorul televiziunii sîrbe, un susţinător al lui Karadzic, a declarat că explozia “este un caz clasic de terorism”.

Nu există, încă, informaţii despre posibile victime. \

Trupele SFOR i-au acuzat, la sfîrşitul săptămînii trecute, pe

naţionalişti de sabotarea unei alte staţii de transmisie din estul Bosniei, care sprijină forţele politice grupate în jurul preşedintelui sîrbilor bosniaci, Biljana Plavsic.

La începutul lunii octombrie, statele occidentale au ordonat trupelor NATO din Bosnia să captureze mai multe staţii de transmisie ale naţionaliştilor, pentru a pune capăt propagandei împotriva Acordului de pace de la Dayton. '

Premierul rus a afirmat că este prea devreme pentru a fi stabilit succesorul preşedintelui Boris Elţîn

Viktor Cemomîrdin a adăugat că preşedintele Boris Elţîn ar putea să accepte, luni, cererea comuniştilor ruşi de a organiza negocieri cu guvernul pentru a evita adoptarea moţiunii de, neîncredere.; întrebat dacă va candida la preşedinţie, în anul 2000, Cemomîrdin a refuzat să-şi precizeze exact poziţia, dar a adăugat că alegerile trebuie pregătite cu mare atenţie., -

Preşedintele Boris Elţîn nu a luat nici o hotărîre în privinţa unui al treilea mandat,

oscilînd între a respinge o nouă candidatură şi |f a amîna discutarea acestei probleme.

Cemomîrdin a-mai declarat că riu ştia despre intenţia preşedintelui Elţîn de a cere telefonic preşedintelui Camerei inferioare a Parlamentului (Duma de Stat) să amine votul asupra moţiunii de neîncredere în guvern, iniţiată de deputaţii comunişti.

Intervenţia preşedintelui Elţîn a determinai amînarea pentru miercuri a votării asupra moţiunii de neîncredere în guvern.

Candidatul reformista cîştigat alegerile prezidenţiale din Muntenegru

Premierul reformist Milo Djukanovic a declarat, luni, că a cîştigat alegerile prezidenţiale din Muntenegru, în detrimentul lui Momir Bulatov, liderul fostei republici iugoslave, informează REUTER.

Consilierii lui Djukanovic au precizat că rezultatele neoficiale indică o victorie clară a premierului. De asemenea, conducătorul

campaniei electorale a lui Bulatov a declarat unui post de radio independent din Belgrad că “preşedintele a pierdut cu cîteva mii de voturi”. Rezultatele oficiale ale scrutinului electoral de duminică urmează să fie făcute publice în cursul zilei de luni. Victoria lui Djukanovic reprezintă o lovitură dată preşedintelui iugoslav Slobodan Miiosevic, care a fost un susţinător al lui Bulatov. ;

Djukanovic â declarat că liderul iugoslav “este un om al zilei de ieri” şi l-a criticat pentru că â refuzat să modernizeze economia centralizată a Serbiei. El a pus capăt alianţei politice cu Bulatovic în 1996, cînd preşedintele a refuzat si îl ' sprijine pe Djukanovic în intenţia sa de a introduce în Muntenegru reforme economice de tip occidentaL

Autorităţile franceze au negat interventia trupelor franceze in conflictul din Congo

Guvernul de la Paris a negat în mod oficial, luni, informaţiile potrivit cărora armata franceză ar fi intervenit în conflictul din Congo şi ar fi contribuit la victoria obţinută de noul . lider militar congoîez, Denis Sassou Nguesso, relatează REUTER. “Franţa nu a intervenit în acest conflict, nu am avut nici o influenţă asupra rezultatului luptelor din Congo”, a declarat Hubert Vedrine, ministrul francez de Externe, în cadrul unui interviu acordat postului de radio “France Inter”. Potrivit afirmaţiilor şefului diplomaţiei franceze, singurul scop al autorităţilor franceze a fost de ă sprijini oferta

dc mediere a conflictului din Congo, făcută de preşedintele statului Gabon, OmarBongo, care este cumnatul actualului lid er congoîez.

Republica Congo, unde are interese şi cea mai importantă companie petrolieră'franceză de stat “Elf’, a fost colonie franceză pînă în 1960, cînd şi-a proclamat independenţa.

Trupele franceze au efectuat, în ultima perioadă, mai multe misiuni în Congo, pentru evacuarea cetăţenilor străini, iar guvernul de Ia Paris a anunţat că va înfiinţa, în statul din centrul Africii, un spital pentru ajutorarea victimelor războiului civil.

P re şe d in te le Fidel C a s tro s u s ţ in e c ă s is te m u l u n i-p a rtin ic c u b a n e z e s te m u lt m a i d e m o c ra tic d e c ît s is te m e le o c c id e n ta le

Preşedintele cubanez, Fidel Castro, a afirmat, la alegerile locale din Cuba, că sistemul uni-partinic cubanez este mult mai democratic decît sistemele occidentale, transmite REUTER.

Liderul cubanez a descris alegerile organizate înainte dc revoluţia din 1959 drept “un carnaval în cel mai rău sens al cuvîntului”, adăugînd . că sistemele electorale din ţări ca Statele Unite favorizează cheltuieli mari şio atmosferă conflictuală,

mulţi dintre cetăţeni ncparticipînd la votare.

Alegerile organizate duminică, pentru desemnarea celor aproximativ Î4.533 de reprezentanţi ai adunărilor locale, au fost prezentate de presa cubaneză. drept o posibilitate pentru populaţie să demonstreze sprijinul acordat revoluţiei. Un număr de aproximativ 7 ,83 de milioane de cetăţeni, din populaţia de 11 milioane a Cubei, au drept de vot. Alegerile au fost organizate după desfăşurarea, în perioada

8-10 octombrie, a celui de-al cincelea congresului - al Partidului Comunist, care a reconfirmat poziţia lui Fidel Castro în funcţia de lider al partidului şi a reafirmat hotărîrea de- a menţine sistemul politic uni partinic.

Cuba l-a omagiat, recent, pe liderul gherilelor de stînga, Emesto Che Gucvara, care a fost ucis, cu treizeci de ani în urmă, în Bolivia, rămăşiţele sale pămînteşti fiind aduse, în urmă cu trei luni în Cuba.

A D E V A R U Ld e C i u l

EVENIMENT marţi, 21 octombrie <997 m

Mae Braşov:" N

S-au băut 3 tiruri de bere "Ursus"• La concurs, o halbă s-a băut în 3 secunde •

în perioada 15-19 octom­brie, Piaţa Sfatului din Braşov. a daţ piept cu o nouă invazie: aceea a consum atorilor de bere. Sub semnul normalităţii, “plinea noastră lichidă, cea de toate zilele” a trecut pe primul loc în preferinţele tuturor, la a IV-a ediţie a Festivalului Naţional a! Berii, BERAR, Braşov, 1997.

Aşa se explică, poate, faptul că standul URSUS a ocupat.şi anul acesta un Joc de frunte în ceea ce p riveşte volum ul vînzărilor, deşi intenţia a fost de a se in tegra activ în atmosfera festivalului, cum spunea directorul comercial al firmei, domnul Ioan Pop.

Prima surpriză la standul URSUS a fost preţul. Dacă pe piaţa clujeană berea se vinde şi la 1950 de lei, în Braşov un pahar de 500 ml de bere se ' vindea cu 3000 Iei. Domnul Pop a adus şi exp licaţia necesară: preţul a fost stabilit în co relare cu preţurile celorlalte firme.

- Şi atunci, acestea fiind condiţiile, firm a URSUS care a obţinut cci mai marc volum

al v în ză rilo r la p reced en ta ediţie, nu îşi păstrează, onorific, locul I pe podium?

- Ba da!, confirmă domnul Pop, Berea URSUS rămîne “berea naţională”. în ceea ce priveşte capacitatea instalata, cu un milion de hectolitri pe an, URSUS se situează detaşat pe primul loc. Şi tot detaşat ocupă poziţia de lider şi în domeniul vînzărilor, urmată fiind în ordine de BERE CRAIOVA, CIUC, AURORA- BRASOV si GRIVIŢA BUCUREŞTI. ;

- C a re s în t in te n ţi ile de viitor?

- Să ocupe primul loc pe piaţă .în Cluj, în Bucureşti şi pe litoral şi să se situeze pe locul doi,'după berea locală în celelalte localităţi. Din acest punct de vedere, clu jen ii mai au; de cucerit litoralul. Şi atunci, în trecere fiind prin Braşov, nu-ţi rămîne decît să cumperi o bere URSUS, din “patriotism local”.

Toate bune şi frumoase în ceea ce priveşte berea, s-ar spune, dar . la conferinţa de presă de sîmbătă, de }a hotelul Aro'Palace, domnul ing iner V ifor V erşescu , preşedintele Asociaţiei Berarilor

A şezarea de corturi din deşertul Arizona seamănă cu un lagăr pentru prizonieri dc război, deţinuţii fiind îmbrăcaţi în zeghe dungate în alb şi negru şi purtînd lanţuri la picioare. Ei încearcă să se apere dc r-căldura toridă acoperindu-şi umerii cu prosoape ude.

Acesta este “Alcatrazul” din Arizona, temuta închisoare a cclui mai dur şerif al Americii, Joc Arpaio. - ;

Acest şerif îşi merită pe deplin reputaţia. în ultimii cinci ani, acest republican dc 65 dc ani a

1 fost responsabil cu legea şi ordinea în districtul Maricopa din care face parte şi oraşul Phoenix. Aici locuiesc circa 2,7 milioane de persoane, iar rata criminalităţii esle la fel de mare ca la Los Angeles. .

Arpaio este convins că numai cineva ca cl poate menţine legea , şi ordinea. Metodele sale sînt într-adevăr ieşite din comun, precum mutarea unora d in tre . deţinuţi în arşiţa deşertului.

Cci 7.000 de “pensionari” ăi închisorii M aricopa ispăşesc pedepse pentru delicte mergînd de la conducerea în stare de ebrietate şi pînă la tentativă de omucidere.

Ei nu prea au motive de rîs. Ciobăneşti alsacieni patrulează prin închisoare avînd montate pe cap camcre de luat vederi.

din R om ânia, a p rezen ta t situaţia de ansamblu a firmelor producătoare de bere la ora actuală şi, fără exagerări, nu este deloc roză, mai ales că, în curînd, ne vom confrunta cu o agresivitate a intrării pe piaţă a produselor din străinătate la preţuri comparabile cu cele ale produselor autohtone. De ce ne confruntăm cu preţuri ridicate le berea proprie? Pentru că, în condiţiile actuale, acciza la bere este de 55%, la care se adaugă 18% TVA şi 60% acciza pentru reclamă la un post de televiziune. Nouă, consumatorilor de bere, nu ne rămîne decît să afirmăm sus şi tare că “ b e re a e s te un alim ent”, conform spuselor preşedintelui ABR, pentru a o putea aduce la stad iu l de băutură de lux la cel de “pîine lichidă”: .

Este de adăugat un singur cuvînt pentru a descrie această stare de fapt: disperare. ;

- Şi atunci, există planuri p en tru festiva lu l de anul viitor?

t Da, continuă interlocutorul nostru clujean, în măsura în care nu ni se va lua şi ultimul lucru care ne-a mai rămas, Festivalul Berii, acesta se vrea a fi internaţional în 1998 şi se va desfăşura conform tradiţiei în prima săptăm înă din octombrie la Braşov. Iar zilele URSUS dc Ia Cluj nu pot da dccît un balon de oxigen acestui festival.

Şi astfe l, trecînd 'peste lucrurile mai puţin plăcute, o părticică din atmosfera de la BERAR’97 va pătrunde şi în sufletul dumneavoastră!

A d r ia n L E S E N C IU C

Singurul program de televiziune a cărui vizionare şeriful o permite este cel care transmite un ciclu ’ de em isiuni cu p o litic ian u l republican ultraconservator Newt G ingrich. “Unii su s ţin că pedepsele sînt mai aspre decît în mod norm al” , afirm ă şerifu l zîmbind mînzeşte.

Femeile deţinute la Maricopa

N u v ă j u c a ţ i c u a r m e l e d e f o c !Legea 17/1996 privind regimul

armelor şi al muniţiilor prevede: Producerea, exportul, importul şi com ercializarea arm elor şi m uniţiilor militare constituie

. monopol de stat.Dreptul de a efectua operaţiuni

de producere, export, import şi com ercializare a arm elor şi muniţiilor militare îl au numai agenţii economici autorizaţi în

acest sens de către Ministerul Finanţelor, cu avizul Ministerului Apărării Naţionale sau, după caz, al Ministerului de Interne.

Aţi găsit o arm ă?Orice persoană care găseşte

arme sau muniţii este obligată să anunţe, de îndată , cel mai apropiat organ de poliţie, se stipulează la art. 8.

Aţi pierdut o arm ă?Potrivit aceleiaşi legi, art. 7,

titularii de permise de armă sau de autorizaţii sînt obligaţi să anunţe cel mai apropiat organ de poliţie, de. îndată, dar nu mai tîrziu de 24 de ore din momentul în care au luat cunoştinţă despre p ierderea sau furtul arm elor proprii ori armelor primite spre reparare.

i '> U A? ( ' J / î, ySOJ, > > -> j j »-j>jnkâ.lis'.j !' < r . t ‘V*tt x ,£.5''?$

f » W »* ' - - . i n f . ţ x r ' f s >• -*,» '« j

MOŞSSeHS irtsaiMS;», p ă ţita « işŞ s iŞ Ş , rfeill SCO :îHiŞ&S Ş» «V: 20 'S* OUAI ţ*X':US8

ţi î } >ii r ! <>~r v i

? i -

> > '(!< r I’ M i i

/luxul şi extravaganţa nu fost interziseGuvernul chinez a interzis, printr-un comunicat

tuturor înalţilor săi funcţionari, precum şi membrilor marcanţi ai partidului Comunist C hinez, achiziţionarea de obiecte de lux cum ar fi telefoanele mobile şi activităţile recreative extravagante, informează agenţia EFE. , .

Wel Jianxing, responsabil cu campania de luptă împotriva corupţiei în rindurile partidului, a făcut publică hotărîrea, arătînd că noul plan anti-corupţie

va dura pînă la primăvară, inclusiv pe timpul sărbătorilor anului tradiţional chinezesc,, cînd persoanele de marcă “nu trebuie să pună la încercare răbdarea autorităţilor”. în timpul sărbătorilor Anului Nou chinezesc, tradiţia impune organizarea de banchete şi oferta de cadouri, dar Wel a atras atenţia că acestea nu trebuie să conducă la risipirea banilor publici prin organizarea de festinuri, fie şi pentru clienţii lor.

delincvenţei. Vreau să o fac atît de groaznică îneît nimeni-.,să nu-şi mai dorească să se întoarcă vreodată aici”, a declarat el.

Arpaio susţine că scăderea ratei c rim ina lită ţii, este un < argument în favoarea metodelor sale deşi el recunoaşte că nu ştie c ifra exactă. O echipă de sociologi dc la Universitatea din

cea bună cu ajutorul pedepselor”.- Criticii susţin că şeriful “a sărit

peste cal”. “Joe Arpaio vrea să lupte ca în film e îm potriva crim inalităţii” , este de părere Louis Rhodes, de la Asociaţia pentru D repturi C ivile din Arizona. “El se joacă cu focul şi într-o bună zi o să se ardă”, a avertizat cl.

închisoarea Maricopa din Arizona sau “ iadul pe pămînt”Deţinuţii sînt nevoiţi sâ poarte chiloţi de culoare roz pentru că cei obişnuiţi, albi, au fost scoşi în mod fraudulos din închisoare ■ şi vînduţi pe piaţa neagră, susţine Arpaio. în loc de mîncare gătită, la prînz deţinuţilor li se dă salam ieftin care se înverzeşte imediat ce este scos din ambalaj.

Nu ex istă nici un fe l de distracţie în închisoarea lui Joe. Ţ igările, cafeaua, Coca-cola, film ele sîn t to ta l in terz ise .

“benefic iază” de un re g im - similar, trebuind să muncească şi ele cu lanţuri la picioare. “Eu sînt pentru egalitate, chiar şi în închisoare”, susţine Arpaio.

Deţinuţii şi criticii descriu metodele folosite în închisoare drept sadice. în schimb, Arpaio le consideră o armă de luptă îm potriva crim inalită ţii. “Metodele mele sînt dure, dar umane. Folosesc închisoarea ca m ijloc de com batere a,

Arizona elaborează în prezent un studiu privind comportarea şi activitatea foştilor deţinuţi de la M aricopa - după ieşirea din închisoarea pe un eşantion de1.000 de persoane. Dar indiferent la ce concluzie vor ajunge oamenii de ştiinţă, nimic nu se va schimba în închisoare” , a asigurat A rpaio , adăugind: “Aceşti oameni au ajuns în puşcărie pentru că au făcut ceva rău. Trebuie să-i aducem pe calea

Şeriful este acuzat că ar-fi refuzat tra tam en tu l m edical pentru deţinuţii bolnavi. Ziarul “The Washington Post” a relatat pe larg despre o anchetă efectuată de Ministerul Justiţiei care a scos la iveală că gardienii încalcă drepturile civile ale deţinuţilor. “Aiureli” , dezminte Arpaio. “Nu s-au dat nici un fel de nume de persoane sau de locuri, ori altceva de genul acesta” , a declarat el.

M ajorita tea am ericanilor, privesc favorabil metodele lui A rpaio. Iii îl consideră întruchiparea poliţistului anilor ’90, care nu se dă în lături să folosească metode dure. Potrivit sondajelor de opinie, 93 la sută dintre cei chestionaţi privesc cu ochi buni aceste metode dure, iar circa 60 la sută sînt siguri că şeriful va fi noul guvernator al statului Arizona.

Arpaio a devenit o celebritate nu numai în America. Reporterii din lumea întreagă se înghesuie să -l vadă. -C artea sa au tob iografică ’ “A m erica’s Toughest Sheriff” (“Cel mai dur şerif din America”), publicată în1996, se vinde foarte bine şi a. s tîrn it ch iar şi in teresu l Hollywoodului. O casă de filme este dornică să turneze o,serie de filme de televiziune despre viaţa sa, afirmă plin de mîndrie Arpaio.

1 6 marţi, 21 octombrie 1997 ULTIMA ORA c 3 e C l u j

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

Gyula Horn şi Victor Ciorbea analizează modalităţile de amplificare a relaţiilor bilaterale

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 21.10, a.c. în jurul orei 15.

Testament francez la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca

Pentru că nevoia de cultură se face simţită din cc în ce mai des în rîndul clujenilor, iar summit-urile sînt. în topul preferinţelor, Centrul Cultural Francez şi Facultatea de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” organizează, în data de 22 octombrie 1997, o întîlnire culturală la nivel înalt. Întîlnirea se va desfăşura în cadrul Facultăţii de Litere şi îl va avea ca invitat pe scriitorul Andrei Makine, autorul cărţii „Le testament fianşais”, deţinătoare

a premiilor Goncourt şi Medicis pe anul 1995 şi tradusă în limba română la Editura Univers de către lect. dr. Virginia Baciu (Catedra de limbă şi literatură franceză).Scriitorul Andrei' Makine - din a cărui creaţie amintim şi „La fille d’un hero de l’Union Sovietique”,; „Confcssion d’un porte-drapeaii dechu”, „Au temps du fleuve amour” - va susţine o conferinţă în Sala D. Popoviciu, cu începere de la ora 17,30.

L a u ra M O R A R

i v *

* y j l ' l

- ^ ■ , 1

Premierul ungar Gyula Horn a declarat, luni, în cadrul convorbiri oficiale cu omologul său român, că se află la Bucureşti în vederea amplificării relaţiilor bilaterale care, în ultimul timp, au avansat în toate domeniile.

Horn a reiterat sprijinul ţării sale pentru demersurile României în vederea aderării la structurile europene şi euro- atlantice, adăugînd că Ungaria este dispusă să împărtăşească din experienţa sa în acest domeniu. Ungaria a fost inclusă în primul val a l : extinderii NATO şi a primit aviz favorabil din partea Comisiei Europene pentru

începerea negocierilor de aderare la UE.

Premierul ungar a propus înfiinţarea unei agenţii în domeniul brokerajului, a unei bănci de dezvoltare regională şi a unei agenţii pentru ocuparea forţei de muncă în regiunea frontalieră.

Ministrul Finanţelor, Mircea Ciumara, a declarat că România şi Ungaria doresc , să înfiinţeze în comun o bancă, precizînd că partea ungară este deja pregătită. In acelaşi sens, Victor Ciorbea a arătat că legislaţia necesară urmează să fie adoptată cît mai curînd şi, dacă va fi nevoie, chiar în procedură de urgenţă.

Totodată, Gyula Horn & apreciat iniţiativele Guvernului român în domeniul drepturilor minorităţilor, referindu-se la proiectul legislativ privind învăţămîntul în limba maternă. Premierul ungar a spus că ambele ţări trebuie să-şi intensifice eforturile pentru “combaterea hotărîtă 1 a manifestărilor naţionaliste, de-o parte şi de alta”. Oaspetele ungar a propus înfiinţarea unei fundaţii ungaro-române pentru tineret şi a arătat disponibilitatea Executivului de la Budapesta pentru ca tot mai mulţi tineri români din Ungaria să poată

f

’ t

învăţa în România. Horn a precizat că în Ungaria se află în curs de adoptare un proiect legislativ 'privind reprezentarea minorităţilor naţionale în Parlamentul ungar. Premierul ungar s-a pronunţat în favoarea unei colaborări strînse între bisericile din cele două state pentru promovarea în comun, la Consiliul Europei, "a unor propuneri în sprijinul celor două popoare, pentru eficientizarea unui fond de investiţii , pentru întreprinderile mixte şi, de asemenea, pentru instituirea unor consultări sistematice la nivelul ministerelor de Externe din cele două tări.

iubitorii de tară” la un mitir

îonarilw din lata Senatului

Mecanicii de foceenofhră g3@» un ultimatum conducerii SWCFit

Liderul PRM, Corneliu Vădim Tudor, i-a chemat, luni, de la tribuna Senatului, pe “iubitorii de ţară” să participe la mitingul pe care acest partid îl organizează peste două zile în sprijinul revendicărilor revoluţionarilor aflaţi în greva foamei. -

Vădim Tudor a anunţat că la mitingul din Piaţa Revoluţiei tematica sloganurilor va viza “incapacitatea, inconştienţa şi trădarea dc carc dă dovadă guvernul Ciorbea”. Liderul PRM

. a mai spus că, micrcuri, la miting, partidul pe carc îl conduce va cere dem isia im ediată a Guvernului şi organizarea, cel mai tîrziu în februarie ’98, a unor alegeri anticipate. In opinia lui Vădim, membrii Executivului ar da dovadă că sînt “rezonabili” dacă ar acccpla propunerile PRM, întrucît, aşa cum a arătat el, “situaţia tinde să scape dc sub contro l” şi “ ţara stă să explodeze”.

Liderul PRM a mai arătat că, deşi ar avea toate motivele sâ fie

supărat pe unele asociaţii de revoluţionari pentru un conflict mai vechi, datînd din 1994, greviştii aflaţi în faţa Senatului se bucură de aprecierile sale. Vădim a spus că, dacă n-ar fi fost curajul revoluţionarilor în 1989, mulţi dintre actualii parlam entari ar fi rămas la statu tu l de “anonim i” / sau “infractori de drept comun”. El a mai dezminţit faptul că deţine certificat de revoluţionar, că posedă terenuri sau vile şi a adăugat că îşi plăteşte, constant, impozitele.

R evoluţionarii din Piaţa Senatului se află în cea de-a treisprezecea zi de greva foamei, declanşată în semn de protest faţă de decizia Executivului de a modifica Legea 42/1990. Ei au afinnat că vor renunţa la acţiunea de protest doar dacă Guvernul va retrage din Parlament proiectul de m odificare a legii si va înfiinţa, pnntr-o ordonanţă de urgenţă, o comisie mixtă de verificare a tuturor dosarelor de revoluţionari. ■

Totodată, şi revoluţionarii din UNORD s-au declarat împotriva deciziei Executivului, anunţînd că vor intra în greva foamei în toate braşele-martir şi că vor da în judecată Guvernul pentru că a anulat protocolul încheiat la 15 octombrie, între reprezentanţii acestuia şi cei ai UNORD.

Mitingul politic de micrcuri este organizat dc filialele din Bucureşti ale PDSR,. PSM, PRM şi Partidului Pensionarilor.

Mecanicii de locomotivă vor declanşa conflictul de muncă, la începutul săptămînii viitoare, daca salariile angajaţilor SNCFR nu vor fi majorate.

Federaţia Sindicatelor Libere Independente ale Mecanicilor de Locomotivă (FSLIML) va miţa, joi, procedura de declanşare a conflictului, dacă după negocierile desfăşurate pînă atunci nu se va ajunge la o înţelegere privind clauzele salaîiale ale contractului colectiv de muncă (CCM). loan Vlad, preşedintele FSLIML a declarat, luni, agenţiei MEDIAFAX că mecanicii vor înainta conducerii SNCFR lista de revendicări, conflictul fiind declanşat din oficiu în cazul în care administraţia nu răspunde sindicaliştilor în 48 de ore.

In eventualitatea declanşării conflictului, sindicaliştii vor începe acţiunile de protest cu o grevă de avertisment de două ore, în primele zile ale lunii noiembrie. Vlad a precizat că, dacă nu se acordă creşterea salariată cerută, protestele ar putea continua, conform legislaţiei în domeniu, pînă la întreruperea lucrului pe timp nelimitat.

în prezent, retribuţia minimă lunară a angajaţilor SNCFR este dc 344.000 dc Ici net. Mecanicii dc locomotivă vor ca noul contract colectiv d c .muncă la nivel de unitate să prevadă im salariu minim cu 14 la sută mai marc, în schimbul indexărilor pc carc nu le pot primi, din cauza datoriilor pc carc SNCFR le are la bugetul dc stat.

“Pentra că feroviarii nu sînt mai

prejos decît orice altă categorie profesională, cerem o corecţie salarială de bun simţ: procentul de* 14 la sută, estimat de Guvern ca suficient pentru acoperirea creşterilor de preţuri din ultima perioadă şi acordat tuturor salariaţilor în baza HG 466/1997”, a mai declarat Vlad. El a adăugat că. salariile feroviarilor nu au fost deloc majorate în ultimii doi ani de zile. -

Textul CCM pentru anul viitor a fost finalizat în proporţie de 90

la sută. Semnarea lui a fost, însă, amînată de. trei ori, întrucît sindicatele şi administraţia nu s-au înţeles în privinţa salarizării. Discuţiile au fost reluate luni şi nu pot dura mai mult de trei zile, pentra a nu depăşi limita legală de 60 de zile de negociere efectivă a CCM.

Hotărîrea de declanşare a conflictului de muncă a fost luată în cadrul Congresului FSLIML, desfăşurat la Păltiniş, în perioada 16-17 octombrie.

Viceguvernatorul

BNR Vlad Soare

s i-a înaintat

urmare din pagina 1

mea este cu; atît mai mare cu cît, pe de o parte, ceea ce am clădit mai bine de 20 de ani de muncă se încearcă a se terfeli, iar pe de altă parţe că am ajuns uri măr al discordiei, ipostază pe care nu mi-am dorit-o niciodată.

Tranziţia va dura şi va cere sacrificii mari în continuare. Pentru că sîntem o societate săracă, care are nevoie de orice bun meseriaş în funcţionarea economiei de piaţă, înţelepciunea clasei politice se va verifica în măsura în care va aVea grijă şi va valorifica aceşti meseriaşi.

Această pledoarie nu se referă la persoana mea, ci priveşte modul în care societatea românească va recunoaşte şi va aprecia oamenii cu adevărat pregătiţi.

Ştiinţa . folosirii oamenilor pricepuţi pe un plan mai larg este o condiţie necesară, dar nu suficientă; avînd în vedere circumstanţele care sînt de durată, este nevoie c a principalele forţe politice, ale ţării să-şi dea mîna în gestionarea problemelor cruciale cu care s e confruntă ţara”.

Poliţia a efectuat, la sfîrşitul săptămînii trecute, o descindere la locuinţa părinţilor viceguverna­torului Vlad-Soare, d in strada Paris nr.22, în urma unui anunţ anonim potrivit căruia un cunoscut infractor - Fane Căpăţînă - ar fi fost văzut în acea locuinţă. Vlad Soare a considerat acţiunea Poliţiei drept o încercare d e compromitere la adresa sa şi a anunţat ulterior că se gîndeşte foarte serios să-şi dea demisia. .

jte-, « i

....... -..........----- • ~ I: • ' . . V ' < w; î i * • T .< , - « «• , (

! * fc . . ' 3 1 * „ ~ ? •

~ * - <,***+ f* *

% «■*

IIW m m m m

*f l - w ,

\ * -\ - • r 'V» « V «

.... iv:' * L. \

îs*J I,

*4 '

Sîm băta , 18 octom brie la Turda.

D epuneri de co ro an e la b ustu l lui Pavel Dan.

Foto N .PU C WZ ia ru l n o s t r u f o l o s e ş t e

a g e n ţ i i l o r d e p r e s ăs e r v ic i i le in f o rm a t iv e a l e R o m p r e s ş i M e d ia fa x ]

Autorizată prin S.C, nr. 1 2 8 /1 9 9 1 ,, judecătoria Cluj-Nlapbca, înm atricu la ta la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal 2 0 4 4 6 9 \

ILIE CĂI JAN (rcdactor şef); VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (rcdactor şef adjunct). TeL19.16.81; fax:19.28.28; E-mail:adevcj@maiLdntcj.ro

‘ Secretar de redacţie de serviciu: Horea PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: lel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, Social,

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica publicitate: 194.981 Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: ţel/fax: 21.60.75

T IP A R U L EX ECU TA T LA 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii m.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54Garamond.

—». T ip o g ra f ic s.rd . •«»