prop

riu-

zis,

m

ulti

epis

odic

şi

de

ci

com

plex

ca

de

sfăş

urar

e ep

ică

sau

faţă

de

basm

ul

nuve

list

ic c

are

îngl

obea

ză i

stor

isir

i şi

ele

mul

tiep

isod

ice,

cri

teri

ul î

ntin

deri

i fi

ind

evoc

at,

de a

ltfe

l, şi

de

alţi

cer

cetă

tori

. A

stfe

l, de

şi s

e af

irm

ă, p

e bu

nă d

rept

ate,

că,

dat

orit

ă ex

iste

nţei

lor

ora

le, „

genu

rile

nar

ativ

e fl

otea

ză în

tr-u

n nu

măr

nel

imit

at d

e va

rian

te în

juru

l un

ui n

umăr

lim

itat

de

conf

lict

e” ş

i că

deş

i „o

cla

sifi

care

per

fect

ă ba

zată

pe

form

ă,

conţ

inut

şi

func

ţie

ar f

i cu

gre

u po

sibi

lă”,

din

mot

ive

de s

tudi

u se

acc

eptă

, to

tuşi

, o

împă

rţir

ea p

rodu

cţii

lor

folc

lori

ce n

arat

ive

în b

asm

e („

tale

gen

res”

), l

egen

de (

„leg

end

genr

es”)

şi

pove

stir

i de

spre

exp

erie

nţe

adev

ărat

e („

true

exp

erie

nce

stor

ies”

), î

n in

teri

orul

fi

ecăr

ei c

ateg

orii

făc

ându

-se

o di

stin

cţie

can

tita

tivă

înt

re p

oveş

tile

com

plex

e („

com

plex

ta

les”

) şi

pov

eşti

le s

impl

e („

sim

ple

tale

s”).

Dar

dim

ensi

unea

nu

poat

e fi

un

crit

eriu

dec

isiv

în

deli

mit

area

spe

ciil

or n

arat

ive,

nu

num

ai p

entr

u că

nu

disp

unem

de

unit

ăţi

de m

ăsur

ă co

nven

abil

e, c

i, m

ai a

les

pent

ru c

ă po

vest

itor

ii c

onte

mpo

rani

man

ifes

tă

o te

ndin

ţă d

e „a

brev

iere

” a

prod

ucţi

ilor

fol

clor

ice

cuno

scut

e ca

lun

gi,

com

plex

e, m

ulti

epis

odic

e şi

, eve

ntua

l, de

„lă

rgir

e” a

cel

or s

curt

e, d

ar

ceru

te d

e as

cult

ător

i în

prez

ent.

Pri

vite

ca

fapt

e cu

ltur

ale

vii,

afla

te î

ntr-

un p

erm

anen

t pr

oces

de

schi

mba

re ş

i de

ad

apta

re l

a no

u, n

araţ

iuni

le p

opul

are

cont

empo

rane

tin

d să

se

depă

rtez

e de

„m

odel

ele

clas

ice”

ale

gen

ului

, aş

a cu

m s

unt

aces

tea

cons

erva

te d

e co

lecţ

iile

şi

înre

gist

rări

le m

ai

vech

i, cr

eând

u-se

chi

ar o

cat

egor

ie n

ouă

care

se

opun

e ac

elei

a de

bas

m, e

ste

vorb

a de

aşa

-nu

mit

ele

nara

ţiun

i non

basm

” ca

re, s

e af

irm

ă, ia

u lo

cul „

basm

ului

mur

ibun

d”.

În

aces

t pr

oces

de

în

locu

ire

a un

ei

cate

gori

i (t

radi

ţion

ale)

cu

al

ta

(nou

ă,

cont

empo

rană

),

un

rol

impo

rtan

t jo

acă

med

iul,

cadr

ul

soci

ocul

tura

l, co

ntex

tul

man

ifes

tări

i, pe

de

o

part

e,

şi

men

tali

tate

a,

atit

udin

ea

indi

vidu

lui

şi

a gr

upul

ui,

a in

terp

retu

lui

şi a

aud

ienţ

ei, p

e de

alt

ă pa

rte.

„N

araţ

iuni

le p

opul

are

sunt

sup

use

unor

ast

fel

de s

chim

bări

ese

nţia

le n

u nu

mai

cân

d se

aju

stea

ză d

ifer

itel

or c

ultu

ri ş

i epo

ci, d

ar ş

i atu

nci

când

ele

urm

ează

sch

imbă

ri i

nter

ne î

n ca

drul

ace

leia

şi c

ultu

ri. A

vând

răd

ăcin

ile

în m

ediu

l so

cial

, po

veşt

ile

sunt

ext

rem

de

sens

ibil

e la

ati

tudi

nile

de

grup

şi

indi

vidu

ale;

cu

cât

popu

lari

tate

a lo

r e

mai

mar

e, c

u at

ât v

aria

bili

tate

a lo

r e

mai

mar

e”.

Urm

ărir

ea p

e vi

u a

feno

men

ului

pov

esti

tulu

i la

noi

con

firm

ă as

erţi

unea

de

mai

su

s. O

v. B

îrle

not

ează

, de

pild

ă, c

onse

cinţ

ele

deos

ebit

e pe

car

e pr

imul

răz

boi m

ondi

al le

-a

avut

în g

ândi

rea,

psi

holo

gia

şi m

odul

de

a fi

al l

ocui

tori

lor

din

Tra

nsil

vani

a şi

Mol

dova

de

Nor

d.

Con

frut

area

cu

ev

enim

ente

le

dram

atic

e al

e m

arii

co

nfla

graţ

ii

de

la

înce

putu

l se

colu

lui,

expe

rien

ţele

dra

mat

ice

trăi

te d

e m

ulţi

din

tre

oam

enii

loc

uril

or a

u co

nsti

tuit

su

rsa

a nu

mer

oase

pov

esti

ri c

are

s-au

sub

stit

uit,

cu t

impu

l, al

tor

spec

ii n

arat

ive,

vii

pân

ă la

ace

a da

tă î

n zo

nele

res

pect

ive.

„P

e al

ocur

ea,

scri

e au

toru

l, po

vest

irea

gro

zăvi

ilor

din

răzb

oi d

even

ise

un f

el d

e ob

sesi

e, v

ecin

ă cu

psi

hoza

col

ecti

vă,

încâ

t sp

ecii

le n

arat

ive

trad

iţio

nale

, m

ai c

u se

amă

basm

ul,

alun

ecas

eră

cu t

otul

în

penu

mbr

ă, c

eea

ce a

dus

la

disp

ariţ

ia lo

r di

n re

pert

oriu

l mat

uril

or”.