ELENA ELENA VVĂCĂRESCUĂCĂRESCU

O O AMBASADOARE AMBASADOARE

A CULTURII A CULTURII ROMÂNEROMÂNE

Prezentare: prof. Carmen Rus

BiografieBiografieS-a născut la Bucureşti S-a născut la Bucureşti

într-o seară de început de într-o seară de început de octombrieoctombrie (3 octombrie 1864), (3 octombrie 1864), într-o foarte veche şi vestită într-o foarte veche şi vestită familie de boierifamilie de boieri. Este poetă, . Este poetă, prozatoare, autoare de piese de prozatoare, autoare de piese de teatru de expresie franceză. teatru de expresie franceză. Este fiica diplomatului Ioan Este fiica diplomatului Ioan Văcărescu şi a Eufrosinei Văcărescu şi a Eufrosinei Fălcoianu, nepoată pe linie Fălcoianu, nepoată pe linie directă a lui Iancu Văcărescu directă a lui Iancu Văcărescu (("Familia din care scobor eu a "Familia din care scobor eu a fost familia de intelectuali cu fost familia de intelectuali cu deosebire a României de deosebire a României de odinioară"odinioară"; ; "Mama mea "Mama mea aparţinea şi ea unei vechi familii aparţinea şi ea unei vechi familii de boieri - Fălcoianii - prezenţi în de boieri - Fălcoianii - prezenţi în toate cronicele de altădată ale toate cronicele de altădată ale Valahiei"Valahiei").).

BiografieBiografieÎşi petrece copilăria şi Îşi petrece copilăria şi

adolescenţa la vatra adolescenţa la vatra Văcăreştilor de lângă Văcăreştilor de lângă TTârgivişte. (ârgivişte. ("Dintre toate "Dintre toate locurile unde au vieţuit poeţii, locurile unde au vieţuit poeţii, Văcăreştii din Dâmboviţa duc Văcăreştii din Dâmboviţa duc mai mult cu ei semnul unei mai mult cu ei semnul unei ursite şi vraja unei amintiri"ursite şi vraja unei amintiri").).

Primul drum în Franţa îl Primul drum în Franţa îl face la 15 ani, în 1879, ca să-şi face la 15 ani, în 1879, ca să-şi continue studiile, începute în continue studiile, începute în ţară, cu guvernante şi profesori ţară, cu guvernante şi profesori particulari. La Sorbona, particulari. La Sorbona, frecventează cursuri de frecventează cursuri de literatură, filozofie, estetică, literatură, filozofie, estetică, istorie, predate de spirite istorie, predate de spirite strălucitoare ca Ernest Renan, strălucitoare ca Ernest Renan, Gaston Paris, Paul Janet ş.a. Gaston Paris, Paul Janet ş.a.

FerdinandFerdinand““Se îndrăgosteşte lulea de Se îndrăgosteşte lulea de frumoasa poetesă Elena Văcărescu frumoasa poetesă Elena Văcărescu (aflată în anturajul curţii ca (aflată în anturajul curţii ca domnişoară de onoare a reginei domnişoară de onoare a reginei Elisabeta). Idila cu Elena (...) Elisabeta). Idila cu Elena (...) scandalizează pe politicieni şi pe scandalizează pe politicieni şi pe regele Carol I, deoarece, prin lege, regele Carol I, deoarece, prin lege, statutul Casei Regale nu permitea statutul Casei Regale nu permitea căsătoria moştenitorului tronului căsătoria moştenitorului tronului cu o româncă. Elisabeta insista în cu o româncă. Elisabeta insista în înfăptuirea căsăstoriei(...) înfăptuirea căsăstoriei(...) Autoritarul rege Carol a stopat Autoritarul rege Carol a stopat ferm idila: soţia sa expediată doi ferm idila: soţia sa expediată doi ani în Germania, Elena Văcărescu ani în Germania, Elena Văcărescu pur şi simplu exilată, iar principele pur şi simplu exilată, iar principele regent, Ferdinand, ajuns la castelul regent, Ferdinand, ajuns la castelul natal Sigmaringen (dorea să se natal Sigmaringen (dorea să se sinucidă)”sinucidă)”1 1 După exilare, ajunge în După exilare, ajunge în Italia, la Veneţia, Milano, Roma, Italia, la Veneţia, Milano, Roma, unde tatăl său era ministru unde tatăl său era ministru plenipotenţiar al ţării noastre.plenipotenţiar al ţării noastre.

Carmen SylvaCarmen SylvaElena Văcărescu a avut o Elena Văcărescu a avut o

relaţie specială cu regina relaţie specială cu regina Elisabeta a României (Carmen Elisabeta a României (Carmen Sylva): “Chipul reginei mi-a Sylva): “Chipul reginei mi-a luminat întreaga viaţă. Încă de luminat întreaga viaţă. Încă de când eram copil, vorbirea şi când eram copil, vorbirea şi privirea ei m-au învăţat să privirea ei m-au învăţat să venerez tot ce e bun, nobil şi venerez tot ce e bun, nobil şi adevărat. Am învăţat de la ea, adevărat. Am învăţat de la ea, care îmi oferea cu generozitate care îmi oferea cu generozitate gândurile ei ca pe nişte flori, să gândurile ei ca pe nişte flori, să iubesc frumuseţea naturii şi a iubesc frumuseţea naturii şi a muncii, pietatea, să mă aplec cu muncii, pietatea, să mă aplec cu atenţie asupra sufletului meu, atenţie asupra sufletului meu, să înţeleg că bucuria înseamnă să înţeleg că bucuria înseamnă armonie şi graţie”.armonie şi graţie”.22

Elena Văcărescu şi Elena Văcărescu şi FranţaFranţa

““Un sentiment de Un sentiment de nemărginită recunoştinţă îmi nemărginită recunoştinţă îmi umple umple ssufletul, ori de câte ori îi ufletul, ori de câte ori îi evoc chipul acestei ţări”.evoc chipul acestei ţări”.

““Pentru mine, Franţa Pentru mine, Franţa rămâne ţara care a primit solia rămâne ţara care a primit solia mea românească, ţara care, mea românească, ţara care, înţelegându-mi misiunea, mi-a înţelegându-mi misiunea, mi-a înlesnit-o cu o generozitate pe înlesnit-o cu o generozitate pe care renunţ să o descriu în care renunţ să o descriu în culori ditirambice”.culori ditirambice”.

Elena Văcărescu şi Elena Văcărescu şi FranţaFranţa

Din Italia, pleacă în Franţa, Parisul Din Italia, pleacă în Franţa, Parisul devenind reşedinţă permanentă. Aici devenind reşedinţă permanentă. Aici a publicat 6 volume de versuri.a publicat 6 volume de versuri.““Farmecul personal şi întinsa-i cultură Farmecul personal şi întinsa-i cultură literară o impune în peisajul literară o impune în peisajul intelectual al Parisului”.intelectual al Parisului”.Patricipă la conferinţe şi întâlniri Patricipă la conferinţe şi întâlniri internaţionale, face parte din diferite internaţionale, face parte din diferite comitete feministe şi filantropice şi comitete feministe şi filantropice şi jurii literare. Are o prezenţă jurii literare. Are o prezenţă publicistică bogată în reviste şi ziare: publicistică bogată în reviste şi ziare: “Les Debats”, “L’Ilustration”, “Le “Les Debats”, “L’Ilustration”, “Le Temps”. Are colaborări literare Temps”. Are colaborări literare materializate în: versuri, proză, materializate în: versuri, proză, teatru, eseuri, traduceri, prefeţe. Este teatru, eseuri, traduceri, prefeţe. Este membră fondatoare a celebrei tribune membră fondatoare a celebrei tribune “L’Universite des Annales(1906) cu “L’Universite des Annales(1906) cu prediciul “Conferencia”.prediciul “Conferencia”.

În România...În România...

Susţine conferinţe despre Susţine conferinţe despre scriitori români: Alexandri, C.A. scriitori români: Alexandri, C.A. Rosetti, Eminescu. Rosetti, Eminescu.

Traduce din Coşbuc, Traduce din Coşbuc, Goga, Eminescu.Goga, Eminescu.

Publică articole în: Publică articole în: “Flacăra”, “Adevărul cultural şi “Flacăra”, “Adevărul cultural şi artistic”, “Universul”, artistic”, “Universul”, “Ramuri”, “Gândirea”.“Ramuri”, “Gândirea”.

Urcă la tribuna “Cercul Urcă la tribuna “Cercul Analelor”, după modelul Analelor”, după modelul francez, alături de N. Iorga, O. francez, alături de N. Iorga, O. Goga şi D. Gusti.Goga şi D. Gusti.

Activitate politică şi Activitate politică şi socialăsocială

Crezul său politic era idealul Crezul său politic era idealul naţional de reîntregire.naţional de reîntregire.

La invitaţia primului ministru La invitaţia primului ministru Geores Clemenceau, susţine în faţa Geores Clemenceau, susţine în faţa senatului francez un expozeu asupra senatului francez un expozeu asupra situaţiei României.situaţiei României.

Ţine conferinţe publice (la Ţine conferinţe publice (la Paris şi în Provincie) pentru Paris şi în Provincie) pentru ajutorarea văduvelor şi orfanilor ajutorarea văduvelor şi orfanilor războiului. Îi atrage în acţiunile războiului. Îi atrage în acţiunile umanitare şi pe: Aristide Barres, umanitare şi pe: Aristide Barres, Anna de Noailles, Jean Cocteau.Anna de Noailles, Jean Cocteau.

Face parte din “Consiliul Face parte din “Consiliul Naţional al Unităţii Române”, Naţional al Unităţii Române”, (înfiinţat la Paris în 1918), lucrând (înfiinţat la Paris în 1918), lucrând alături de Nicolae Titulescu, Take alături de Nicolae Titulescu, Take Tonescu, O. Goga, Const. Mille, Tr. Tonescu, O. Goga, Const. Mille, Tr. Vuia şi dr. Const. Angelescu.Vuia şi dr. Const. Angelescu.

Activitate politică şi Activitate politică şi socialăsocială

Este membră a delegaţiei româneşti Este membră a delegaţiei româneşti participante la Conferinţa de pace de participante la Conferinţa de pace de la Paris (ianuarie 1919- ianuarie la Paris (ianuarie 1919- ianuarie 1920).1920).Asistă, la Trianon, în “Galeria Asistă, la Trianon, în “Galeria Oglinzilor”, la semnarea tratatului Oglinzilor”, la semnarea tratatului prin care se consfinţeau graniţele prin care se consfinţeau graniţele României Mari.României Mari.Franţa îi acordă Legiunea de Onoare. Franţa îi acordă Legiunea de Onoare. Mareşalul Foch, învingătorul de la Mareşalul Foch, învingătorul de la Marna, o invită la reşedinţa sa de la Marna, o invită la reşedinţa sa de la Paris şi o felicită pentru “serviciile Paris şi o felicită pentru “serviciile deosebite aduse cauzei aliaţilor şi deosebite aduse cauzei aliaţilor şi mai ales cauzei Franţei”.mai ales cauzei Franţei”.În 1920, la Geneva, este membru al În 1920, la Geneva, este membru al delegaţiei române la şedinţa de delegaţiei române la şedinţa de construire a “Societăţii Naţiunilor”, construire a “Societăţii Naţiunilor”, devenită mai apoi “Liga Naţiunilor”.devenită mai apoi “Liga Naţiunilor”.

Activitate politică şi Activitate politică şi socialăsocială

Membră fondatoare a Membră fondatoare a acestei “tribune a păcii acestei “tribune a păcii mondiale”, a lucrat aici 20 de mondiale”, a lucrat aici 20 de ani (până în 1940, cînd acest ani (până în 1940, cînd acest for internaţional dispare), fiind for internaţional dispare), fiind delegată permanentă şi delegată permanentă şi crezând nesăbuit în “cauza crezând nesăbuit în “cauza sacră a păcii”.sacră a păcii”.

Este membru permanent Este membru permanent în comitetul de conducere a în comitetul de conducere a Comisiei de Cooperare Comisiei de Cooperare Intelectuală (1922)Intelectuală (1922)

Împreună cu Paule Valery, Împreună cu Paule Valery, pune bazele Institutului pune bazele Institutului Internaţional de Cooperare Internaţional de Cooperare Intelectuală.Intelectuală.

Activitate politică şi Activitate politică şi socialăsocială

În anul 1925 devine În anul 1925 devine Membru de Onoare al Academiei Membru de Onoare al Academiei Române, fiind prima femeie din Române, fiind prima femeie din acest for.acest for.

Franţa îi acordă în 1927 Franţa îi acordă în 1927 distincţia de “Cavaler al Legiunii distincţia de “Cavaler al Legiunii de Onoare”.de Onoare”.

Pentru 50 de ani de Pentru 50 de ani de activitate ca “ambasadoare activitate ca “ambasadoare permanentă a culturii romîne”, i permanentă a culturii romîne”, i se prinde în piept, la Legaţia se prinde în piept, la Legaţia română din Paris, cel mai înalt română din Paris, cel mai înalt ordin românesc: Marea Cruce a ordin românesc: Marea Cruce a Coroanei României.Coroanei României.

Moare la Paris, la 17 Moare la Paris, la 17 februarie 1947, şi este înhumată februarie 1947, şi este înhumată în cripta famieliei Văcăreştilor din în cripta famieliei Văcăreştilor din cimitirul Bellu.cimitirul Bellu.

Impresii...Impresii...““Mă înfăţişez cu singura Mă înfăţişez cu singura ambiţie de a mă face cât de ambiţie de a mă face cât de cât plăcută şi de a fi sinceră cât plăcută şi de a fi sinceră tot timpul”. (tot timpul”. (Elena Elena VăcărescuVăcărescu))Maria PlatonMaria Platon:: “Şi-a făcut “Şi-a făcut din propria viaţă, din propriul din propria viaţă, din propriul destin, o sursă pentru destin, o sursă pentru literatură şi a transpus în literatură şi a transpus în exerciţiul memorialistic şi exerciţiul memorialistic şi istoria care s-a făcut în afara istoria care s-a făcut în afara existenţei sale, cu existenţei sale, cu sentimentul că cele două sentimentul că cele două istorii, nu rareori, coincid”istorii, nu rareori, coincid”

Impresii...Impresii...Nicolae Iorga: Nicolae Iorga: "Toate "Toate popoarele cuprind în cadrul popoarele cuprind în cadrul vieţii lor sufleteşti ceea ce vieţii lor sufleteşti ceea ce s-a scris de persoane s-a scris de persoane aparţinându-le în alte aparţinându-le în alte limbi.“limbi.“Camil Petrescu: Camil Petrescu: "N-a fost "N-a fost niciodată despărţită de ţara niciodată despărţită de ţara în limba căreia n-a scris în limba căreia n-a scris (...).(...). O româncă din cel mai O româncă din cel mai adevărat sânge românesc, adevărat sânge românesc, care îşi afirmă cu orgoliu şi care îşi afirmă cu orgoliu şi originea şi sufletul originea şi sufletul românesc românesc (...) O asemenea (...) O asemenea personalitate onorează personalitate onorează două literaturi."două literaturi."

Impresii..Impresii..Şerban Cioculescu: Şerban Cioculescu: "Aşa cum se-"Aşa cum se-ntreba cândva Tudor Arghezi, cum ntreba cândva Tudor Arghezi, cum de-a-ncăput în el ţara întreagă, ne de-a-ncăput în el ţara întreagă, ne putem minuna de sensibilitatea putem minuna de sensibilitatea exponenţială a înzestratei poete de exponenţială a înzestratei poete de limbă franceză, care cu fapta, cu limbă franceză, care cu fapta, cu cuvântul şi cu versul, el însuşi cuvântul şi cu versul, el însuşi acţiune, a stat necontenit în serviciul acţiune, a stat necontenit în serviciul îndepărtatei patrii, pentru ea, îndepărtatei patrii, pentru ea, omniprezentă.“omniprezentă.“Ion Stăvăruş: Ion Stăvăruş: "Deocamdată în linie "Deocamdată în linie directă din spiţa glorioasă a directă din spiţa glorioasă a Văcăreştilor - poeţi (nepoată a lui Văcăreştilor - poeţi (nepoată a lui Iancu, autorul "Primăverii amorului"), Iancu, autorul "Primăverii amorului"), Elena Văcărescu a încheiat şirul Elena Văcărescu a încheiat şirul strămoşilor care au răspuns, cu pana strămoşilor care au răspuns, cu pana şi inima, celebrului Testament al lui şi inima, celebrului Testament al lui Ienăchiţă. Prin opera literară cât şi Ienăchiţă. Prin opera literară cât şi prin vasta sa activitate ea s-a pus prin vasta sa activitate ea s-a pus neîncetat, din dragoste şi cu ambiţie, neîncetat, din dragoste şi cu ambiţie, de la vârsta adolescenţei la de la vârsta adolescenţei la octogenat, în slujba culturii române şi octogenat, în slujba culturii române şi afirmării spiritului naţional dincolo de afirmării spiritului naţional dincolo de meridianul locului."meridianul locului."

AAPP

RRII

LLII

EE

Fii bucuros, iubite, in iarba Fii bucuros, iubite, in iarba matasoasa;matasoasa;

Parfumul primaverii se simte tot Parfumul primaverii se simte tot mai greu ;mai greu ;

Vezi, lunca-i inflorita si canta si-i Vezi, lunca-i inflorita si canta si-i frumoasa.frumoasa.

Fii bucuros, iubitul meu !Fii bucuros, iubitul meu !

Aduc in dar iubirii intregu-mi Aduc in dar iubirii intregu-mi suflet ; vinasuflet ; vina

Sa simti mireasma dulce pe-Sa simti mireasma dulce pe-ngustele carari.ngustele carari.

In falnica padure, in stearsa ei In falnica padure, in stearsa ei lumina,lumina,

Ce dulce-i impreuna sa ratacim Ce dulce-i impreuna sa ratacim in zari.in zari.

E-atat de plin de farmec sa mergi E-atat de plin de farmec sa mergi visand pe maluri,visand pe maluri,

Sa mangaii clopoteii de alb Sa mangaii clopoteii de alb margaritar,margaritar,

Sa vezi cum, capricioase, vin Sa vezi cum, capricioase, vin valuri dupa valurivaluri dupa valuri

Cu sarg tesandu-si parca, in jur, Cu sarg tesandu-si parca, in jur, desenul clar.desenul clar.

Vom bea tot duhul molcolm al lui Vom bea tot duhul molcolm al lui april, cu sete,april, cu sete,

In inima, sfarseala sa intre In inima, sfarseala sa intre picurand ;picurand ;

Apoi lasa-vom ziua s-adoarma pe-Apoi lasa-vom ziua s-adoarma pe-ndelete,ndelete,

Ca sa simtim iubirea asupra-ne Ca sa simtim iubirea asupra-ne veghind.veghind.

Fii bucuros, iubite, in iarba Fii bucuros, iubite, in iarba matasoasa ;matasoasa ;

Balsamul primaverii se simte tot Balsamul primaverii se simte tot mai greu ;mai greu ;

Vezi, lumea infloreste si canta si-i Vezi, lumea infloreste si canta si-i frumoasa,frumoasa,

Fii bucuros, iubitul meu !Fii bucuros, iubitul meu !

De-ai De-ai şti şti

acele acele zile...zile...

De-ai şti acele zile ce n-am trăit De-ai şti acele zile ce n-am trăit nicicând !nicicând !

Lungi zile de-aLungi zile de-aşşteptare, şi care nu teptare, şi care nu mai sunt !mai sunt !

Desfăşurarea iute de ore-Desfăşurarea iute de ore-nfriguratenfrigurate

Şi cele de-amintire şi umbre-Şi cele de-amintire şi umbre-ndoliatendoliate

Să treacă-nălţând ochii, cu Să treacă-nălţând ochii, cu pleoapele lor grele,pleoapele lor grele,

Şi-apoi să şi-i închidă. De-ai şti Şi-apoi să şi-i închidă. De-ai şti zilele-acele,zilele-acele,

Copil ce-mi dai un zâmbet, tu Copil ce-mi dai un zâmbet, tu poate că m-ai plânge.poate că m-ai plânge.

Şi-ai spune la fereastra, colo, Şi-ai spune la fereastra, colo, unde se strângeunde se strânge

Şi se agaţă bine măceşul Şi se agaţă bine măceşul înverzit :înverzit :

"Prea tânără eşti încă, să fi-"Prea tânără eşti încă, să fi-ndurat cumplit !"ndurat cumplit !"

BibliografieBibliografie1. Nicolae Iorga, 1. Nicolae Iorga, Regele Regele

FerdinandFerdinand, Ed. “Porţile , Ed. “Porţile Orientului”, Iaşi, 1996.Orientului”, Iaşi, 1996.

2. Elena Văcărescu, 2. Elena Văcărescu, Regi Regi şi regine pe care i-am şi regine pe care i-am cunoscut, cunoscut, Ed. Compania, 2004.Ed. Compania, 2004.

3. 3. Elena Văcărescu şi Elena Văcărescu şi Franţa, Memorii – Oameni, idei Franţa, Memorii – Oameni, idei IIII, Ed. Cronica 1998, colecţia , Ed. Cronica 1998, colecţia “Gândul şi lumea” (prefaţă de “Gândul şi lumea” (prefaţă de Maria Platon)Maria Platon)

4.http://ro.wikipedia.org/4.http://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_V%C4%83cwiki/Elena_V%C4%83c%C4%83rescu%C4%83rescu