elaborari metodice

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE“NICOLAE TESTEMIŢANU”

Facultatea Stomatologie

CATEDRA PROPEDEUTICĂ STOMATOLOGICĂ ȘI IMPLANTOLOGIE DENTARĂ „PAVEL GODOROJA”

PROPEDEUTICA STOMATOLOGIEI ORTOPEDICE

A P R O BDecanul facultăţii Stomatologie

USMF “N.Testemiţanu”Dr.habilitat,profesor universitar

I.Lupan“ ____” ______________2015

E L A B O R Ă R I M E T O D I C E

LA LUCRĂRILE PRACTICE PENTRU STUDENŢIIANULUI I SEMESTRUL I

Au fost revizuite și aprobate la ședința catedrei Nr.1 din 01.09.2014

Şef catedrădr.med.,conf.univ N.Chele

Şef studiiPropedeutica stomatologiei ortopedicedr.med.,conf.univ N.Bajurea

L I S T A manoperelor practice la stomatologia ortopedică pentru studenţii anului 1 semestrul 1

N Manopera practică Obligat.

Demonst.

Semnăturastudentului

Semnăturapedagogului

1 a)Familiarizarea cu baremul de utilaj şi instrumente a salonului curativb)Familiarizarea cu baremul de utilaj şi materiale în laboratorul de tehnică dentară

1

1

2 Marcarea stîlpilor de rezistenţă la mandibulă şi maxilă

1

3 Marcarea locurilor de inserţie a muşchilor mobilizatori la mandibulă

1

4 Întocmirea schemei elementelor de structură a ATM 1

5 Modelarea prin sculptură în ghips a structurii anatomice a unui dinte cu indicarea formaţiunilor anatomice

1

6 Modelarea prin sculptură în ghips a incisivului central

1

7 Modelarea prin sculptură în ghips a incisivului lateral

1

8 Modelarea prin sculptură în ghips a caninului 1

9 Modelarea prin sculptură în ghips a primului premolar

1

10 Modelarea prin sculptură în ghips a premolarului doi

1

11 Modelarea prin sculptură în ghips a primului molar

12 Modelarea prin sculptură în ghips a molarului doi 1

13 Paradontul dinţilor în desen 1

14 Schiţarea structurii anatomice a:a) arcadelor dentare, b) curbelor de ocluzie, c) planului de ocluzie

111

15 Schema rapoartelor între arcadele dentare a dinţilor frontali în tipurile de ocluzii fiziologice şi patologice

1

16 Schema traiectoriilor incisive la mişcările mandibulei în plan sagital şi transversal

1

17 a) Schema hemiarcadei lucrătoare şi de balans în mişcările de lateralitate a mandibulei;b)diagrama Posselt

1

1Notă:1. Toate manoperele practice ca şi cele prevăzute numai pentru demonstrare se efectuiază cu materialele predestinate studenţilor şi se notează în registrul respectiv.

2. În cazul neîndeplinirii manoperelor practice nominalizate studentul este obligat de a se prezenta suplimentar, în afara orarului, pentru atestarea practică.

3. La decizia catedrei în cazuri excepţionale, condiţional, o parte din manoperele practice pot fi transferate pentru realizare în semestrul următor.4.Decontarea materialelor predestinate studenţilor pentru manoperele practice se efectuiază conform ordinelor în vigoare ale MS cu coeficientul 2, aprobat de Consiliul de Administrare a clinicii stomatologice.

ELABORAREA METODICĂ Nr 1.

Tema: Stomatologia ortopedică. Conţinutul. Scopul. Sarcinile. Cunoştinţi cu structura clinicei (secţiei, cabinetului) de stomatologie. Insrumentele.

Locul lucrării – Laborator.

Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre conţinutul, scopul şi sarcinile stomatologiei ortopedice prin studierea structurii clinicei de protetică dentară făcînd cunoştinţă cu modul de organizare a asistenţei stomatologice ortopedice populaţiei.Practic studenţilor se demonstrează secţiea de protetică dentară, amenajarea salonului curativ, a laboratorului de tehnică dentară şi modul de organizare a actuvităţii.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 25 min.2. Demonstrarea amplasării secţiei, amenajerii salonului curativ, a laboratorului de tehnică dentară

şi a modului de activitate – 15 min. 3. Practic studenţii notează în caete baremul utilajului şi a instrumentelor salonului curativ şi a

laboratorului de tehnică dentară. – 90 min.4. Încheere – 5 min.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL

1. Stomatologia ortopedică “Definiţie”2. Compartimentele disciplinei3. Scopul disciplinei.4. Sarcinile disciplinei5. Metodele de tratament protetic6. Remediile de tratament protetic7. Structura clinicei stomatologice.8. Structura secţiei de protetică dentară.9. Cerinţele medico – sanitare de organizare a salonului curativ.10. Structura şi amenajarea laboratorului de tehnică dentară.11. Baremul de utilaj şi instrumente utilizate în salonul curativ.12. Baremul de utilaj şi instrumente utilizate în laboratorul de tehnică dentară.


Tema: Morfologia funcţională a sistemului stomatognat. Morfologia funcţională a maxilarilor.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia funcţională a sistemului stomatognat şi morfologia funcţională a maxilarelor. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice stîlpii de rezistenţă verticali şi orizontali la maxilă, şi traectoriile de forţă mandibulare.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 25 min.2. Demonstrarea pe tabele a elementelor componente a sistemului stomatognat şi a stîlpilor de

rezistenţă verticali şi orizontali la maxilă, şi a traectoriilor de forţă mandibulare – 15 min. 3. Practic studenţii desenează în caete stîlpii de rezistenţă verticali şi orizontali la maxilă, şi

traectoriile de forţă mandibulare. – 90 min.4. Încheere – 5 min.


1. Sistemul stomatognat. “Definiţie”2. Compartimentele sistemului stomatognat.3. Morfologia funcţională a sistemului stomatognat.4. Patru factori ce influenţează şi dirijază dezvoltarea şi formarea sistemului stomatognat.5. Rolul factorului funcţional la dezvoltarea şi formarea sistemului stomatognat.6. Morfologia funcţională a mandibulei.7. Traectoriile de forţă la mandibulă şi importanţa lor practică.8. Morfologia funcţională a maxilei.9. Stîlpii de rezistenţă verticali la maxilă şi indicaţi de la ce grupă de dinţi ei primesc

şi repartizează presiunile funcţionale.10.Stîlpii de rezistenţă orizontali la maxilă şi importanţa lor practică11.Morfilogia funcţională a palatului dur.12.Morfologia funcţională a proceselor alveolare.13.Funcţiile proprii şi suplimentare a sistemului stomatognat.14.Componenţii funcţiei de automenţinere.

LUCRUL DE SINESTĂTĂTOR

În chaietele de lucru studenţii v-or desena maxila şi mandibula din diferite proiecţii cu evidenţierea liniilor de rezistenţă la ambele maxilare şi descrierea structurală a lor.


Tema: Morfologia funcţională a muşchilor sistemului stomatognat.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia funcţională a muşchilor sistemului stomatognat. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice cîte ½ a mandibulei din partea externă şi internă indicînd locurile de inserţie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 25 min.2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a locurilor de inserţie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei

– 15 min. 3. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice cîte ½ a mandibulei din partea externă

şi internă indicînd locurile de inserţie a muşchilor mobilizatori ai mandibulei. – 90 min.4. Încheere – 5 min.


1. Morfologia funcţională a muşchilor sistemul stomatognat. “Definiţie”2. Trei grupe de muşchi mobilşizatori ai mandibulei.3. Muşchii ridicători ai mandibulei. Locurile de insrţie.4. Muşchii coborîtoei ai mandibulei. Locurile de insrţie.5. Muşchii propulsori ai mandibulei. Locurile de insrţie.6. Explicaţi rolul funcţiei muşchilor la dezvoltarea, formarea şi modelarea individuală a

componentelor sistemului stomatognat.7. Forţa musculară absolută. Caracteristica.8. Dependenţa steriotipului actului de masticaţie de prevaluare a funcţiei muşchilor temporali.9. Dependenţa steriotipului actului de masticaţie de prevaluare a funcţiei muşchilor maseter –

pterigoidian intern.10. Cum se referă steriotipul actului de masticaţie asupra morfologiei dinţilor.11. Aparatele de determinare a presiunei masticatorii.12. Forţa masticatorie medie la realizarea actului de masticaţie şi de ce depinde.13. Valoarea presiunei masticatorii.


Studenţii descriu un eseu despre muşchii regiunii maxilo-faciale prezentînd o schemă a grupăriilor şi cu funcţia lor


Tema: Morfologia funcţională a ATM.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia funcţională a ATM. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice ATM în caz de prezenţa dinţilor şi la edentatul total.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 25 min.2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a ATM şi a elementelor componente – 15 min. 3. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice ATM şi indică elementele componente.

– 90 min.4. Încheere – 5 min.


1. Morfologia funcţională a ATM. Caracteristica.2. Elementele componente ale ATM.3. Condilii articulari. Caracteristica.4. Fosa articulară. Caracteristica.5. Tuberculul articular. Caracteristica6. Discul articular. Caracteristica.7. Capsula ariculară. Caracteristica.8. Ligamentele articulare. Caracteristica.9. Adîncimea fosei glenoidale. Importanţa practică.10. De ce depinde înălţimea tubercului articular.11. Formele tubercului articular.12. Rolul funcţiei la dezvoltarea şi formarea ATM după datele anatomiei comparative.13. În cîte camere împarte discul articular cavitatea articulară.14. Mişcările în ATM. 15. Ce mişcări au loc în fiecare cameră a ATM.16. Care este dependenţa dintre forma tubercului articular şi varietatea de ocluzie.


Descrierea într-un referat a structurii anatomice a ATM cu descriere a funcţiei sau a unui tabel, schemă cu interdependenţă între forma şi funcţia ATM.


Tema: Morfologia funcţională a dinţilor. Dentiţia temporară şi permanentă. Sisteme de adnotare a dinţilor.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia funcţională a dinţilor. Dentiţia temporară şi permanentă. Sisteme de adnotare a dinţilor. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un dinte în 5 proecţii şi – l notează prin toate sistemele de adnotare a dinţilor, totodată înscriu şi formulele de adnotare a dinţilor.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 25 min.2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a structurii unui dinte şi a formrlor de adnotare a dinţilor

temporari şi permanenţi. – 15 min. 3. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un dinte după indicaţia conducătorului

de grupă în 5 proecţii şi – l notează prin toate sistemele de adnotare. La fel notează sistemele existente de adnotare a dinţilor. – 90 min.

4. Încheere – 5 min.


1. Morfologia funcţională a dinţilor. Caracteristica.2. Numărul dinţilor în dentaţia temporară şi permanentă. Evoluţia.3. Explicaţi rolul funcţiei la dezvoltarea şi diferenţierea dinţilor.4. Enumeraţi – 4 grupe de dinţi în dentaţia permanentă după funcţia lor.5. Ce numim coroană anatomică şi clinică a dintelui.6. Ce numim rădăcină anatomică şi clinică a dintelui.7. De ce dintele se compară cu o pîrghie de gradul 1 şi 2, şi ce importanţă practică are această

comparaţie.8. Care sînt caracterele particulare generale de morfologie funcţională a dinţilor şi ce importanţă

practică au.9. Care sînt caracterele particulare de morfologie funcţională a grupului de dinţi frontali.10. Care sînt caracterele particulare de morfologie funcţională a grupului de dinţi laterali.


Prezentarea unui eseu cu descrierea componenţei dentiţiei temporale, mixte şi prmanente şi a anatomiei dintelui ca ca element anatomic a dentiţiei.


Tema: Morfologia funcţională a incisivilor centrali.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia funcţională a incisivilor centrali. Dentaţia permanentă. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un incisiv central în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de adnotare a dinţilor. Totodată mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în ghips un dinte frontal la scara 2/1 conform dimensiunilor naturale, atrăgîndu-se atenţia la formarea ochiului pentru aprecierea liberă a dimensiunilor şi simetriei.

PLANUL LUCRĂRII1. Discuţii la temă – 25 min.2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a morfologiei funcţionale a grupului de dinţi frontali. – 15

min. 3. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un incisiv sau canin la indicaţia

conducătorului de grupă în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de adnotare. Totodată mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în ghips la scara 2/1 un incisiv sau canin la indicaţia conducătorului de grupă. – 90 min.



1. Morfologia funcţională a grupului de dinţi incisivi centrali superiori. Caracteristica.2. Morfologia funcţională a incisivilor centrali inferiori. Caracteristica.3. Semnele de diferenţiere a incisivului central superior 4. Semnele de diferenţiere a incisivului central inferior 5. Semnele de diferenţiere a incisivilor centrali superiori de cei inferiori.6. Care sînt particularităţile comune a feţelor vestibulare a incisivilor centrali.7. În ce poziţie sînt implantaţi incisivii centrali superiori.8. În ce poziţie sînt implantaţi incisivii centrali inferiori.9. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la incisivii centrali şi ce rol îndeplineşte.


Prezentarea unui eseu despre morfologia incisivilor centrali cu o descriere a interdependenţei dintre formă şi funcţie


Tema: Morfologia funcţională a incisivilor laterali.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia funcţională a incisivilor laterali. Dentaţia permanentă. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un incisiv lateral în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de adnotare a dinţilor. Totodată mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în ghips un dinte frontal la scara 2/1 conform dimensiunilor naturale, atrăgîndu-se atenţia la formarea ochiului pentru aprecierea liberă a dimensiunilor şi simetriei.






10. Morfologia funcţională a grupului de dinţi incisivi laterali superiori. Caracteristica.11. Morfologia funcţională a incisivilor laterali inferiori. Caracteristica.12. Semnele de diferenţiere a incisivului lateral superior 13. Semnele de diferenţiere a incisivului lateral inferior 14. Semnele de diferenţiere a incisivilor laterali superiori de cei inferiori.15. Care sînt particularităţile comune a feţelor vestibulare a incisivilor laterali.16. În ce poziţie sînt implantaţi incisivii laterali superiori.17. În ce poziţie sînt implantaţi incisivii laterali inferiori.18. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la incisivii laterali şi ce rol îndeplineşte.


Prezentarea unui eseu despre morfologia incisivilor laterali cu o descriere a interdependenţei dintre formă şi funcţie


Tema: Morfologia funcţională a caninilor.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia funcţională a caninilor. Dentaţia permanentă. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un canin în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de adnotare a dinţilor. Totodată mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în ghips un dinte frontal la scara 2/1 conform dimensiunilor naturale, atrăgîndu-se atenţia la formarea ochiului pentru aprecierea liberă a dimensiunilor şi simetriei.






1. Morfologia funcţională a caninilor superiori. Caracteristica.2. Morfologia funcţională a caninilor inferiori. Caracteristica.3. Semnele de diferenţiere a caninilor superiori 4. Semnele de diferenţiere a caninilor inferiori 5. Semnele de diferenţiere a caninilor superiori de cei inferiori.6. Care sînt particularităţile comune a feţelor vestibulare a caninilor.7. În ce poziţie sînt implantaţi caninii superiori.8. În ce poziţie sînt implantaţi caninii inferiori.9. Ce este caracteristic pentru marginea liberă a grupului de dinţi frontali.


Prezentarea unui eseu despre morfologia unui canin cu o descriere a interdependenţei dintre formă şi funcţie


Tema: Morfologia funcţională a primilor premolari.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia funcţională a primilor premolari. Dentaţia permanentă. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un premolar în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de adnotare a dinţilor. Totodată mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în ghips un dinte lateral la scara 2/1 conform dimensiunilor naturale, atrăgîndu-se atenţia la formarea ochiului pentru aprecierea liberă a dimensiunilor şi simetriei.

PLANUL LUCRĂRII1. Discuţii la temă – 25 min.2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a morfologiei funcţionale a primilor premolari. – 15 min. 3. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un incisiv sau canin la indicaţia

conducătorului de grupă în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de adnotare. Totodată mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în ghips la scara 2/1 un premolar la indicaţia conducătorului de grupă. – 90 min.



1. Morfologia funcţională a primilor premolari superiori. Caracteristica.2. Morfologia funcţională a primilor premolari inferiori. Caracteristica.3. Semnele de diferenţiere a primilor premolari superiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de pe

hemiarcada stîngă 4. Semnele de diferenţiere a primilor premolari inferiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de pe

hemiarcada stîngă 5. Semnele de diferenţiere a primilor premolari superiori de cei inferiori 6. Caracteristica suprafeţeleor ocluzale a primilor premolari7. Particularităţile comune a feţelor vestibulare a primilor premolari8. În ce poziţii sunt implantaţi primii premolari superiori9. În ce poziţii sunt implantaţi primii premolari inferiori10. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la primii premolari, ce rol îndeplineşte


Prezentarea unui eseu despre morfologia primilor premolari cu o descriere a interdependenţei dintre formă şi funcţie


Tema: Morfologia funcţională a premolarilor doi.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia funcţională a premolarilor doi. Dentaţia permanentă. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un premolar în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de adnotare a dinţilor. Totodată mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în ghips un dinte lateral la scara 2/1 conform dimensiunilor naturale, atrăgîndu-se atenţia la formarea ochiului pentru aprecierea liberă a dimensiunilor şi simetriei.





1. Morfologia funcţională a premolarilor doi superiori. Caracteristica.2. Morfologia funcţională a premolarilor doi inferiori. Caracteristica.3. Semnele de diferenţiere a premolarilor doi superiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de pe

hemiarcada stîngă 4. Semnele de diferenţiere a premolarilor doi inferiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de pe

hemiarcada stîngă 5. Semnele de diferenţiere a premolarilor doi superiori de cei inferiori 6. Caracteristica suprafeţeleor ocluzale a premolarilor doi7. Particularităţile comune a feţelor vestibulare a premolarilor doi8. În ce poziţii sunt implantaţi premolarii doi superiori9. În ce poziţii sunt implantaţi premolarii doi inferiori10. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la premolarii doi, ce rol îndeplineşte


Prezentarea unui eseu despre morfologia premolarilor doi cu o descriere a interdependenţei dintre formă şi funcţie


Tema: Morfologia funcţională a primilor molari.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia funcţională a primilor molari. Dentaţia permanentă. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un molar în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de adnotare a dinţilor. Totodată mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în ghips un dinte lateral la scara 2/1 conform dimensiunilor naturale, atrăgîndu-se atenţia la formarea ochiului pentru aprecierea liberă a dimensiunilor şi simetriei.





1. Morfologia funcţională a primilor molari superiori. Caracteristica.2. Morfologia funcţională a primilor molari inferiori. Caracteristica.3. Semnele de diferenţiere a primilor molari superiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de pe

hemiarcada stîngă 4. Semnele de diferenţiere a primilor molari inferiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de pe

hemiarcada stîngă 5. Semnele de diferenţiere a primilor molari superiori de cei inferiori 6. Caracteristica suprafeţeleor ocluzale a primilor molari7. Particularităţile comune a feţelor vestibulare a primilor molari8. În ce poziţii sunt implantaţi primii molari superiori9. În ce poziţii sunt implantaţi primii molari inferiori10. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la primii molari, ce rol îndeplineşte


Prezentarea unui eseu despre morfologia primilor molari cu o descriere a interdependenţei dintre formă şi funcţie


Tema: Morfologia funcţională a molarilor doi.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia funcţională a molarilor doi. Dentaţia permanentă. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un molar în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de adnotare a dinţilor. Totodată mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în ghips un dinte lateral la scara 2/1 conform dimensiunilor naturale, atrăgîndu-se atenţia la formarea ochiului pentru aprecierea liberă a dimensiunilor şi simetriei.

PLANUL LUCRĂRII1. Discuţii la temă – 25 min.2. Demonstrarea pe fantome şi tabele a morfologiei funcţionale a primilor premolari. – 15 min. 3. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un molar la indicaţia conducătorului de

grupă în 5 proecţii şi–l notează prin toate sistemele de adnotare. Totodată mînuind instrumentele stomatologice modelează prin sculptură în ghips la scara 2/1 un molar la indicaţia conducătorului de grupă. – 90 min.



1. Morfologia funcţională a molarilor doi superiori. Caracteristica.2. Morfologia funcţională a molarilor doi inferiori. Caracteristica.3. Semnele de diferenţiere a molarilor doi superiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de pe

hemiarcada stîngă 4. Semnele de diferenţiere a molarilor doi inferiori de pe hemiarcada dreaptă de cei de pe

hemiarcada stîngă 5. Semnele de diferenţiere a molarilor doi superiori de cei inferiori 6. Caracteristica suprafeţeleor ocluzale a molarilor doi7. Particularităţile comune a feţelor vestibulare a molarilor doi8. În ce poziţii sunt implantaţi molarii doi superiori9. În ce poziţii sunt implantaţi molarii doi inferiori10. La ce nivel este situat ecuatorul anatomic la molarii doi, ce rol îndeplineşte


Prezentarea unui eseu despre morfologia molarilor doi cu o descriere a interdependenţei dintre formă şi funcţie


Tema: Morfologia funcţională a arcadelor dentare. Ariile ocluzale. Curbele de ocluzie. Planul de ocluzie.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia funcţională a arcadelor dentare, ariile ocluzale, curbele de ocluzie, planul de ocluzie. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice ambele arcade dentare separat respectînd formele lor. Pentru a elucida curba ocluzală sagitală şi planul protetic se efectuiază al doilea desen în profil a unei hemiarcade dentare.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 25 min.2. Demonstrarea pe tabele a structurii parodontului. – 15 min. 3. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un dinte împreună cu parodontul. – 90

min.4. Încheere – 5 min.


1. Arcada dentară, alveolară, bazală. Definiţie.2. Elementele ce asigură unitatea morfofuncţională a arcadelor dentare.3. Punctele de contact dintre dinţi şi importanţa practică 4. Formele arcadelor dentare superioare şi inferioare în condiţii fiziologice.5. Implantarea dinţilor în arcada dentară superioară6. Implantarea dinţilor în arcada dentară inferioară7. Raportul dintre arcadele dentare, alveolare şi bazale la maxilă şi mandibulă8. Ariile ocluzale. Importanţa practică.9. planul de ocluzie. Importanţa practică.10. Curba de ocluzie sagitală Spee. Importanţa practică.11. Curba de ocluzie transversală Monson-Wilson. Importanţa practică.12. Formă curbelor de ocluzie transversală şi sagitală la maxilă şi mandibulă.


Prezentarea unei tabele de analiză a interdependenţei dintre forma arcadei dentare, forma coroanelor dentare şi stereotipul de masticaţie.


Tema: Morfologia funcţională a parodontului.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre morfologia funcţională a parodontului. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un dinte împreună cu parodontul respectînd dimensiunile naturale.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 25 min.2. Demonstrarea pe tabele a structurii parodontului. – 15 min. 3. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un dinte împreună cu parodontul. – 90



13. Parodont.“Definiţie”14. Componemtele parodontului. Caracteristica.15. Unde este situat periodonţiul. Caracteristica. Funcţiile16. Structura periodonţiului. Caracteristica.17. Care este lărgimea spaţiului periodontal.18. Enumeraţi 3 grupe de ligamente ale periodonţiului indicînd direcţia lor.19. Ce raport are festonul gingival cu dintele în condiţii fiziologice. Adîncimea fisurii dento-

parodontale.20. Funcţiile parodontului. Caracteristica.21. Explicaţi funcţia de amortuzare a parodontului.22. Ce forţe se dezvoltă în periodont în timpul funcţiei şi care forţă este stimulatoare.23. Ce elemente ale parodontului asigură funcţia statico – dinamică a dintelui.24. Indicii medii de rezistenţă a parodontului după Haber.25. Definiţie “Forţele de rezervă a parodontului”. Importanţa practică.26. Metodele şi aparatele de determinare a rezistenţei parodontului.


Prezentarea unui referat despre componentele şi structura paradontului cu descrierea funcţiilor acestui complex de ţesuturi.


Tema: Ocluzia. Relaţiile ocluzale şi de postură mandibulară.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre ocluzie şi relaţiile fundamentale mandibulo-craniene. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice schema contactelor ocluzale în intercuspidarea maximă.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 25 min.2. Demonstrarea pe tabele a varietăţilor de ocluzie statică şi dinamică. – 15 min. 3. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice schema contactelor ocluzale în

intercuspidarea maximă. – 90 min.4. Încheere – 5 min.


1. Ocluzia.“Definiţie”2. Relaţii de ocluzie. “Definiţie”3. Ocluzia centrică. Caracteristica.4. Ocluzia anterioară, posterioară şi laterală. Caracteristica.5. Semnele ocluziei centrice pentru rapoartele fiziologice dintre arcadele dentare.6. Punctele de contact ocluzal în poziţia statică normală de intercuspidare maximă şi importanţa

practică.7. Ce defineşte termenul relaţie de postură mandibulară.8. Definiţie de postură a mandibulei după Burlui.9. Ce spaţiu se crează între arcadele dentare în stare de postură a mandibulei.10. Testele Wild, Silverman şi Robinson la determinarea relaţiei de postură. 11. Elementele pasive ce realizează poziţia de postură mandibulară.12. Elementele active ce realizează poziţia de postură mandibulară.13. Definiţie “Spaţiul de inocluzie fiziologică”. Importanţa practică.14. Definiţie “Spaţiul liber de vorbire”. Importanţa practică.


Prezentarea unui referat despre poziţiile şi relaţiile intermaxilare cu prezentarea schematică în diagrame a acestora.


Tema: Rapoartele între arcadele dentare fiziologice şi patologice. (Tipurile de ocluzii)


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre rapoartele între arcadele dentare fiziologice şi patologice. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice în profil particularităţile rapoartelor fiziologice şi patologice ale arcadelor dentare între incisivii centrali superiori şi inferiori.

PLANUL LUCRĂRII

1. Discuţii la temă – 25 min.2. Demonstrarea pe tabele şi fantome a varietăţilor de rapoarte între arcadele dentare normale şi

patologice. – 15 min. 3. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice rapoartele normale şi patologice dintre

arcadele dentare între incisivii centrali superiori şi inferiori. – 90 min.4. Încheere – 5 min.


1. Definiţie “Rapoarte între arcadele dentare” sau “Tip de ocluzie”2. Definiţie “Rapoarte între arcadele dentare fiziologice” (Tipuri de ocluzii fiziologice)3. Definiţie “Rapoarte între arcadele dentare patologice” (Tipuri de ocluzii patologice)4. Varietăţile rapoartelor dintre arcadele dentare normale.5. Semnele caracteristice pentru ocluzia ortognată.6. Semnele caracteristice pentru ocluzia dreaptă (cap la cap)7. Semnele caracteristice pentru ocluzia biprognată.8. Semnele caracteristice pentru ocluzia opistognată.9. Varietăţile rapoartelor între arcadele dentare patologice.10. Semnele caracteristice pentru ocluzia distală (prognaţia).11. Semnele caracteristice pentru ocluzia mezială (progenia)12. Semnele caracteristice pentru ocluzia deschisă.13. Semnele caracteristice pentru ocluzia adîncă.14. Semnele caracteristice pentru ocluzia încrucişată.15. Metodele de determinare a tipului de ocluzie.


Prezentarea unui referat despre tipurile de ocluzie fiziologice şi patologice îmbinat cu desene schematice a acestor rapoarte la nivelul grupului de dinţi frontali şi laterali.


Tema: Biomecanica mandibulei.Tipurile de mişcări mandibulare.


Scopul lucrării: În cadrul lucrării practice studenţii materializează cunoştinţele despre biomecanica mandibulei. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice în profil un incisiv central superior şi inferior notînd calea incisivală sagitală, raportul între dinţii trei la mişcările de lateralitate notând heniarcada dentară pasivă şi activă. Diagrama Posselt.

PLANUL LUCRĂRII1. Discuţii la temă – 25 min.2. Demonstrarea pe tabele a structurii parodontului. – 15 min. 3. Practic studenţii desenează în caetele de lucrări practice un dinte împreună cu parodontul. – 90


ÎNTREBĂRI DE CONTROL1. Biomecanica mandibulară “Definiţie”2. Direcţiile mişcărilor mandibulare. Caracteristica.3. Două categorii de mişcări mandibulare după Costa. Caracteristica.4. Descrieţi traectoria incisivală la mişcările mandibulei în plan sagital.5. Descrieţi traectoria mişcărilor mandibulei în plan sagital după Posselt.6. Mişcările în ATM la mişcările mandibulei în plan vertical şi descrieţi diagrama Posselt.7. Descrieţi traectoria articulară la mişcările mandibulare ăn plan transversal.8. Descrieţi traectoria incizivală la mişcările mandibulare ăn plan transversal.9. Fazele mişcării mandibulei la actil de masticaţie după Gizi. Caracteristica.10. Importanţa practică a biodinamicii mandibulare.

LUCRUL DE SINESTĂTĂTORPrezentarea unui eseu despre mişcările mandibulei în plan vertical, transversal şi sagital şi

interdependenţei dintre morfologia elementelor arcadei dentare şi a ATM.

BIBLIOGRAFIE DE BAZĂ

1. Postolachi I. şi colab. “Protetica dentară”, Chişinău, 19932. Bîrsa Gr., Postolachi I. “Tehnici de confecţionare a protezelor dentare”, Chişinău, 19943. В. Копейкин «Зубопротезная техника». Москва 1985.4. Rîndaşu I. Proteze dentare. V.I. Bucureşti, Ed.Medicală, 2000.5. Cartea tehnicianului dentar. V.I. Sub red.Gaucean C., Bucureşti, Ed.Medicală, 1999.

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARĂ

1. Копейкин В.Н. «Ортопедическая стоматология». М., 20012. Криштаб С.И. «Ортопедическая стоматология». Киев, 19863. Гаврилов Е., Щербаков А. « Ортопедическая стоматология». М., 1984

elaborari metodice

Documents