el modeleaza rabdator

Upload: carla-maria-sotoc

Post on 31-Oct-2015

47 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

El modeleaza rabdator / Mladite pentru viitor / Traind in toti, prin daruire / Discret patrunde-n amintire

El modeleaza rabdator / Mladite pentru viitor / Traind in toti, prin daruire / Discret patrunde-n amintire!

Multumiri, scoala draga

Acum 8 ani, intr-o zi de septembrie, cuprins de un nespus dor de duca pe care mi-l pricinuia albastrul nesfarsit al cerului si acel farmec ametitor al toamnei, am pasit pentru prima data pragul scolii. La inceput cu emotie si teama, apoi emotia si teama au disparut ca prin farmec, iar dorinta de-a invata, de-a ma face remarcat de doamna invatatoare si de colegi nu ma lasa in pace. Incepusem o noua etapa in viata mea si scoala ma ajuta sa acumulez multe cunostinte.

Dar timpul a trecut cu repeziciune, eu am crescut si am ramas doar cu amintirea acelor zile. Acum, cand pasii ma poarta spre alte scoli, simt o durere in suflet, as vrea sa dau timpul inapoi, sa fiu iarasi elevul Scolii Nr.16.

Despartirea e trista, amintiri placute insa ma consoleaza, inchid ochii si imi imaginez clipele frumoase petrecute in scoala mea.

In semn de respect, adanca plecaciune in fata dascalilor mei, care m-au calauzit in necunoscut !

Scoala draga, cei opt ani au trecut, iar acum a sosit momentul despartirii; nu fi trista, eu nu te voi uita niciodata, oriunde ma voi duce imi voi aminti si voi vorbi despre tine.

Sunt mandru, si asa voi fi, ca am fost elevul Scolii Nr.16 !

Cand razele soarelui patrund pana la masa mea de scris, decorand fereastra cu zeci de culori, eu imi deschid portile inimii si, din adancul ei, izvoraste calda multumire pentru ca am ocazia sa-ti scriu o scrisoare de adio.

Acum ma gandesc cum coboara timpul, cum trec clipele si niciodata nu ne vom reintalni cu ce-a fost ieri, dar ramanem cu speranta ca, uneori, in ceasuri de ragaz, vom avea bucuria de a retrai cu ochii mintii clipele din copilarie.

Deja imi apar in minte momentele de bucurie, de teama, de distractie, de entuziasm pe care le-am trait in aceasta scoala, alaturi de niste colegi si profesori minunati, pe care, cu siguranta, nu ii voi uita multa vreme de-acum inainte.

Pe scara intregului univers, sustin fizicienii, timpul este ireversibil. Sunt momente in care am vrea sa dam timpul inapoi, dar nu se poate. N-am sa uit niciodata scoala in care mi-am infipt radacinile, ca sa pot mai departe, adica la liceu, sa fac fructe dulci si bune.

Draga scoala, imi pare foarte rau, nespus de rau ca ne despartim, dar ce sa facem, asa e viata, facuta din culori si nuante, din reflexe si contraste.

Te voi mai vizita din cand in cand si-ti voi povesti despre evolutia mea. Voi face tot ce pot sa te mandresti cu mine ! Iti multumesc pentru pamantul fertil pe care mi l-ai oferit, pentru gradinarii care mi-au sadit in suflet aspiratia spre inaltimi !

Scoala draga, regret ca te parasesc, dar a venit timpul sa merg la liceu !

Cuvintele nu-mi vor ajunge niciodata sa le multumesc indeajuns domnilor profesori, dar le promit ca voi incerca si sper ca voi reusi sa-i fac sa fie mandri ca m-au avut eleva intr-o scoala atat de minunata care ofera intelegere, intelepciune, dragoste si multa caldura.

Bun ramas scoala mea,

Ali copii vor veni,

Ce pe scari vor zburda

Vor sarii

Ca si noi am sarit,

Ca si noi te-am iubit,

Dar acum te parasim.Bun ramas banca mea

Te-am iubit indeajuns,

Scriai cand ieseam la raspuns,

Cu formule te-am scris,

Si cu versuri de vis,

Tu nimic nu mi-ai zis,

Bun ramas catalog,

Invechit,prafuit,

Desparirea acum a sosit...

Cate note ne-ai dat...

Cate lacrimi ne-ai luat

Dar acum am plecat,

Bun ramas spunem acum

Indragii profesori,

Chiar de v-am suparat uneori,

Toate ni le-ai iertat

Dar acum am plecat

Drumul vieii de azi s-a schimbat

Adio, un cuvnt destul de dureros, pe care parc nu ne ateptam s-l spunem niciodat

Cu ochii nlcrimai, acum n prag de plecare, ne lum rmas bun de la scumpa noastr coal. Am vrea s dm timpul napoi s mai petrecem mcar o or din viaa noastr n acea clas, n acea coal care ne-a fost ca propria cas n toi aceti ani.

Generaii ntregi au trecut prin aceast coal, fiecare dintre noi o purtm n inimile noastre de copil i ne amintim cu drag poznele sau emoiile prin care am trecut. Nu vom putea uita niciodat prima zi de coal cnd, cu inimile tremurnd de emoie i de fric, peam pentru prima dat pragurile ei. Nu tiam prea bine ce se ntmpl cu noi, n faa noastr se deschidea o nou poart, parc o nou lume ne atepta cu braele deschise, ne chema la ea, iar noi, cu toate c nu tiam ce va fi, peam fricoi, ne urmam destinul.

Dar dincolo de acest zid pe care noi l vedeam, n faa acestei lumi n care ne simeam att de singuri i neajutorai, o voce cald i blnd ne-a ntmpinat. Acei ochi blnzi i acea voce cald ai doamnei nvtoare nu-i vom uita cu siguran nici unul dintre noi. Ea a fost cea care ne-a redat sigurana i ncrederea de care aveam nevoie. Ne-a nvat s scriem i s citim i, mai presus de orice, ne-a nvat cum s ne comportm n societate. Ne-a ajutat s facem acel uria pas fr de care nu puteam merge mai departe.

Pentru noi a fost ca o a doua mam care ne-a ndrumat i ne-a nvat cu blndee ce este bine sau ru.

Cu toate c timpul nu vom putea niciodat s-l dm napoi i s mai fim colari mcar pentru o zi, amintirile rmn vii n inimile noastre i pe ele nu ni le va putea lua nimeni niciodat, nici mcar timpul

Nici pe dragii notri profesori care au fost alturi de noi i care ne-au neles de fiecare dat i ne-au ajutat nu i vom uita. De la dnii am nvat multe lucruri, mpreun am fost ca o adevrat familie.

Niciodat nu cred c vor exista cuvinte frumoase pentru a putea exprima recunotina i stima noastr pentru aceti oameni minunai. Profesorii, nvtorii, colegii i amintirile legate de acetia, ei toi reprezint coala. Fr ei acest cuvnt nu va mai avea acelai farmec i nu va mai putea trezi acea emoie de nedescris n sufletele noastre.

Acea coal modest, dar primitoare i plin de cldura sufletelor pe care o iubesc, care mereu ne atepta cu braele deschise i n care am nvat attea lucruri frumoase, n care ne-am petrecut o parte din viaa noastr, o vom purta mereu n gndurile i sufletele noastre.

Tatal nostru

Tatal nostru din cancelerie, Fa-ne noua pauza de 30 de minute, schimba-ne noua tot regulamentul.

Precum in vacanta asa si la scoala,

Si nu ne lua pe noi duminica de la discoteca si ne iarta noua orele chiulite precum iertam si noi parintii ca nu ne dau bani de 3 ori pe zii.

Si lasa-ne sa copiem la teze si da-ne numai note bune.

Si azi si maine si in vecii vecilor AMIN!