eficientaenergeticain industria romaneasca...evolutia economiei romaniei dupa anul 2000 se...
TRANSCRIPT
1
Eficienta energetica in industria
romaneasca
Maria Rugina, ICEMENERG
Camera de Comert si Industrie Romano-Germana
Simpozionul
Eficienta energetica germana in industria romaneasca
25.10.2011
Bucuresti, Hotel Radisson Blu, Sala Atlas 1
2
1. Introducere
2. Contextul national in domeniul economiilor de energie
3. Evolutia consumului de energie in industrie
4. Evolutia volumului de activitati productive in industrie
5. Economii de energie in industrie
6.Masuri de crestere a eficientei energetice la consumatorii
industriali (conform primului PNAEE)
3
1. Introducere
� Uniunea Europeana a adoptat in anul 2006 Directiva 2006/32/CE privind cresterea eficientei energetice si promovarea serviciilor energetice. Conform acestei directive, Statele Membre au obligatia:- Sa reduca consumul de energie finala in perioada 2008-2016 cu un ritm mediu anual de cel putin 1% fata de media perioadei 2001-2005, reducerea urmand a fi realizata prin masuri de eficienta energetica. Astfel, consumul in anul 2016 ar trebui sa fie cu cel putin 9% mai mic decat media respectiva.- Sa intocmeasca in 2007 primul plan national de eficienta energetica care sa contina masuri ce conduc la realizarea tinteiasumate.- Sa intocmeasca in 2011 al doilea plan national de eficienta energetica care sa contina prezentarea realizarii masurilor din primul plan, evaluarea economiilor realizate in perioada 2008-2010 si masurile avute in vedere pentru perioada 2011-2016 etc.
� Prin primul PNAEE (transmis Comisiei Europene in anul 2007) Romania si-a asumat angajamentul de a-si reduce consumul de energie finala in perioada 2008-2016 cu un ritm mediu anual de 1,5% fata de media anilor 2001-2005. Tinta cantitativa asumata de tara noastra a fost realizarea unei economii de energie de 2800 mii tep in anul 2016, cu o tinta intermediara de 940 mii tep in anul2010.
4
� Initiativa strategica UE Energie-Mediu 2007 prevede reducerea consumului de energie primara in anul 2020 cu 20% fata de situatia in care evolutia consumului ar fi fost de tipul “business as usual” (fara masuri de eficienta energetica).
Initiativa prevede de asemenea ca, in anul 2020:
� ponderea energiei din surse regenerabile in consumul final brut saatinga 20% (pentru Romania fiind prevazuta o tinta de 24%)
� emisiile de gaze cu efect de sera sa se reduca cu 20%.
� In ultima perioada se constata o anumita modificare in abordareaproblemelor de dezvoltare durabila. Tintele care trebuie atinse in viitor nu se mai stabilesc cu ajutorul unor indicatori care coreleaza consumul de energie cu dezvoltarea economica (de exemplu, indicatorul de intensitate energetica), ci se refera exclusiv la consumul de energie, emisii de CO2 etc, fara a mai corela explicit acesti indicatori cu dezvoltarea economica. Acest nou mod de abordare face ca problemele tehnologice si comportamentale in domeniul cresterii eficientei energetice sa devina mai importante decat in etapa precedenta.
5
� Monitorizarea indeplinirii tintelor si incadrarii in traiectoriiorientative prestabilite a devenit la nivel UE o obligativitatelegala. Au fost realizate si se actualizeaza in permanentabaze de date specifice. La nivel UE de mare importanta estebaza de date ODYSSEE-MURE realizata de un consortiuinternational coordonat de ADEME (Agence de l'Environnement et de la Maîtrise de l'Energie) (Franta) si de Fraunhofer Institute (Germania). In Romania activitatispecifice se desfasoara in cadrul ICEMENERG.
� In conformitate cu legislatia nationala in vigoare (OG 22/2008 si HG 409/2009) ICEMENERG indeplineste functiade Observator Energetic National. In cadrul ICEMENERG au fost realizate Planul National de Actiune pentru ValorificareaSurselor Regenerabile de Energie (in anul 2010) si al doileaPlan National de Actiune pentru Eficienta Energetica (in anul2011).
� ICEMENERG participa ca partener roman (alaturi de ARCE/ANRE) la proiectul ODYSSEE-MURE si la alte proiectede specialitate finantate de Comisia Europeana.
6
2. Contextul national in domeniul economiilor de energie
Evolutia economiei Romaniei dupa anul 2000 se caracterizeaza prin doua perioade
distincte: perioada 2000-2008 de dezvoltare economica si perioada 2009-2010 de
recesiune. Evolutia PIB si a valorii adaugate brute in industrie sunt prezentatea in
figurile 1 si 2.
Sursa: Institutul National de Statistica – Anuarul statistic al Romaniei
Figura 1. Ritmul de crestere PIB
2,4
5,75,1 5,2
8,5
4,2
7,9
6,37,3
-7,1
-1,3
-8
-6
-4
-2
0
2
4
6
8
10
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
%
7
Figura 2. Evolutia PIB si VAB in perioada 2000-2010
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
mil
. E
uro
PIB PIB in Euro 2005 VAB industrie
Sursa: Institutul National de Statistica – Anuarul statistic al Romaniei
8
� Cresterea PIB in milioane Euro preturi curente in 2010 fata de 2009 (in conditii de recesiune economica) a fost determinata de intarirea monedei nationale (RON) fata de Euro. Se inregistreaza astfel un proces de convergenta intre cursul oficial de schimb si paritatea puterii de cumparare.
� Evolutia pozitiva a economiei nationale in perioada 2000-2008 a condus la o crestere de 3,62 ori a produsului intern brut pe locuitor. Valoarea acestui indicator ramane insa mult sub media UE 27, ceea ce inseamna ca Romania trebuie sa realizeze in continuarea progrese importante din punctul de vedere al dezvoltarii economice pentru a se apropia de nivelul mediu UE.
� Evolutia economiei a influentat consumul de energie si structura acestuia. Evolutia consumului de energie in perioada 2000-2010 este prezentata in Tabelul 1.
9
79808037809075597889805579107879728471978433Populatie
53705377540047394407424459154319430539753508Transporturi
675066129415998999981050511285108921061693519017Industrie
2225022387253032502825312251022733225153233702243822165
Consumul de energie finala, din care:
3420034328397993915939571379323901839032364803797136374Consum de energieprimara
20102009200820072006200520042003200220012000
Sursa: Institutul National de Statistica – Balanta energetica si structura utilajului energetic
Tabelul 1 Evolutia consumului de energie in perioada 2000-2010
[mii tep]
10
� S-a reusit o decuplare a cresterii economice de cresterea consumului de energie.PIB, calculat in Euro preturi curente, a crescut in perioada 2000-2008 de 3,5 ori. Consumul de energie primara a crescut cu doar 9,4%, iar consumul de energie finala cu 14%. Daca PIB se calculeaza in preturi constante (utilizand indiceledeflator) cresterea a fost de 68%, dar concluzia anterioara ramanecalitativ valabila.
� Criza economica din 2009-2010 a condus la o scadere a consumului de energie primara cu 14% si de energie finala cu 12% in conditiile in care PIB a scazut cu 8,3%.
� S-au inregistrat in acelasi timp modificari in structura consumului de energie finala. Ponderea industriei a scazut de la 40,7% in anul 2000 la 37,2% in anul 2008 si la 30,3% in anul 2010.Ponderea sectorului transporturi a crescut de la 15,8% in anul 2000 la 21,3% in anul 2008 si la 24,1% in anul 2010.Ponderea consumului de energie al populatiei a scazut de la 38% in anul 2000 la 32% in anul 2008 dar a crescut la 35,9% in anul 2010 pe fondul scaderii consumului total.
� Intensitatea energiei primare si a energiei finale au avut o evolutie favorabila dar au in continuare valori peste media UE 27.Evolutia acestor indicatori la nivelul economiei nationale si in industriesunt prezentate in figura 3.
11
Sursa: ICEMENERG – OEN pe baza informatiilor primare furnizate de Institutul National de Statistica
Figura 3. Intensitatile energetice la nivelul economieinationale si in industrie
0,000
0,100
0,200
0,300
0,400
0,500
0,600
0,700
0,800
0,900
1,000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
tep/1
000
Euro
Intensitatea energiei primare
Intensitatea energiei finale
Intensitatea energiei finale in industrie
12
3. Evolutia consumului de energie in industrie
Figura 4. Evolutia consumului de energie finalain industrie
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Alte ramuri
Prelucrarea lemnului
Constructii metalice,masini si echipamente
Alimentara, bauturi,tutun
Produse din materialenemetalice (materialede constructii)
Metalurgie
13
� Consumul de energie finala in industrie in anul 2010 a reprezentat doar 64% fata de 2005 (6750 mii tep fata de 10505 mii tep).
� Structura consumului de energie finala in industrie in intervalul 2005-2010 nu a inregistrat modificarisemnificative, dar unele tendinte pot fi identificate:
� Ponderea industriilor chimica si metalurgica (ramurileenergointensive ale economiei) a scazut de la 57% in anul2005 la 56% in anul 2010; aceste doua ramuri consumainca peste jumatate din consumul total al industriei.
� Ponderea industriei constructiilor de masini a crescut de la 6% in anul 2005 la 8% in anul 2010
14
4. Evolutia volumului de activitati productive in industrie
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Industrie
Alimentara, bauturi, tutun
Prelucrarea lemnului
Substante, produsechimice si farmaceutice
Fabricarea altor produsedin minerale nemetalice
Metalurgie
Constructii metalice, masinisi echipamente
Figura 5
15
� Volumul productiei industriale in ansamblu a reprezentat in anul2010 117,3% fata de anul 2005, dupa un maxim de 123,8% in anul 2008. Consumul de energie a scazut insa cu 35%, ceea ceindica o crestere a eficientei energetice.
� Ramura constructiilor de masini are o evolutie dinamica; indiceleproductiei industriale in anul 2010 a reprezentat 154,3% fata de anul 2005, cu un maxim de 170,4% in anul 2008. Consumul de energie in anul 2010 a fost insa de numai 84% fata de 2005.
� Industria alimentara si industria de prelucrare a lemnului sunt de asemenea doua ramuri cu o evolutie pozitiva (135,2% sirespectiv 151,8% in anul 2010 fata de anul 2005), in conditiilescaderii consumului de energie.
� Industria metalurgica a avut o evolutie nefavorabila din punct de vedere al volumului productiei, inregistrandu-se o scadere cu 41,6% in anul 2010 fata de anul 2005. Consumul de energie a scazut cu 52%. Eficienta tehnico-economica de utilizarea a energiei nu s-a deteriorat.
16
� Calculul economiilor de energie finala in industrie realizate in perioada 2008-2010 in raport cu anul 2007 (an de baza) s-a efectuat utilizand indicatorul top-down P14 recomandat de Comisia Europeana. Acest indicator este definit ca raportul intre consumul de energie finala si indicele de productie pentru fiecare ramura industriala de consum final:
5. Economii de energie in industrie
X
X
I
I
IPI
EP =14
XIE = consumul de energie al sub-sectorului industrial “X”;XIIPI = indicele productie industriale pentru sub-sectorul industrial “X”.
Valoarea economiilor de energie intr-un an t in raport cu anul 2007 pe baza indicatorului P14 se determina cu ajutorul relatiei:
( ) XItIPItPPE ×−=∆ )(14)2007(14
17
Calculele efectuate au condus la urmatorul rezultat privindeconomiile totale de energie in industrie:
Economii de energie finala in industrie
453
1052 1060
0,00
200,00
400,00
600,00
800,00
1000,00
1200,00
2008 2009 2010
mii tep
Figura 6.
18
� Indicatorul utilizat (recomandat de CE-DGE) este un indicator macro si are un caracter tehnico-economic (nu exclusiv tehnic). Economiile de energie calculate nu sunt rezultatul exclusiv al unor masuri de eficienta energetica in acceptiunea tehnica(reduceri de pierderi, cresteri de randamente), ci si al unormasuri de management (de exemplu, modificari in structuraproductiei).
� Economiile in industrie rezultate in anul 2010 (1,060 milioanetep) depasesc angajamentul total al Romaniei pentru anulrespectiv (940 mii tep).
� Structura pe ramuri industriale a economiilor realizate esteprezentata in figura 7.
19
Figura 7. Economii de energie in industrie in perioada 2008-2010
0
200
400
600
800
1000
1200
2008 2009 2010
mii
tep
Constructii metalice,masini si echipamente
Metalurgie
Fabricarea altorproduse din mineralenemetalice
Substante, produsechimice si farmaceutice
Prelucrarea lemnului
Alimentara, bauturi,tutun
Alte ramuri
20
� Cele mai mari economii de energie s-au inregistrat in industria chimica (255 mii tep) si industria alimentara(212 mii tep). Economii importante au fost obtinute de asemenea in industria celulozei si hartiei/tiparirea sireproducerea pe suporti a inregistrarilor (128 mii tep) siindustria de prelucrarea a lemnului (120 mii tep).
� O deteriorare a eficientei energetice (utilizand modelulmatematic prezentat) s-a inregistrat in industria extractiva(consum suplimentar de circa 16 mii tep) si in industriapielariei si incaltamintei (consum suplimentar de 14 miitep).
21
6. Masuri de crestere a eficientei energetice la consumatoriiindustriali (conform primului PNAEE)
� Imbunatatirea eficientei energetice la operatorii industriali prin incheierea acordurilor pe termen lung – LTA
� Imbunatatirea eficientei energetice la operatorii industriali prin gestionarea cererii de energie si realizarea de bilanturi energetice
� Imbunatatirea eficientei energetice prin sustinerea finantarii proiectelor de investitii destinate reducerii cererii de energie
� Imbunatatirea eficientei energetice la operatorii industriali prin realizarea unor proiecte de investitii cofinantate din fonduri comunitare
� Promovarea dezvoltarii companiilor de servicii energetice -ESCO
