sistemele bancare din tarile dezvoltate se caracterizeaza printr
DESCRIPTION
utilTRANSCRIPT
Sistemele bancare din tarile dezvoltate se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi, dintre care cele mai importante sunt:diversitatea, concentrarea, bancarizarea activitatii, accelerarea operatiunilor de restructurare, deschiderea catre relatiile cu strainatatea
Diversitatea unui sistem bancar rezida în existenta unui numar sporit de institutii bancare si de credit definite de legea bancara si ale caror caracteristici pot fi diferite.
Într-un sistem bancar se regasesc atât institutii specializate într-un anume tip de clientela sau activitati, cât si în banci cu activitate universala. În functie de dimensiunea bancilor, un sistem bancar poate cuprinde banci de mica dimensiune precum si banci de dimensiune internationala.
Un alt factor de diferentiere a institutiilor bancare îl reprezinta coexistenta unor organisme cu personalitate juridica foarte diverse: societati anonime, societati de persoane, societatî cooperative.
Concentrarea activitatii bancare reprezinta o caracteristica ce poate fi cuantificata prin ponderea detinuta de principalele banci în totalul acestora. Gradul de concentrare este apreciat prin nivelul activitatii realizate de institutiile bancare si de credit. Studiile evidentiaza ca un numar redus de banci controleaza, în mare parte, piata bancara. Între gradul de conncentrare a activitatii bancare si numarul institutiilor bancare se manifesta o puternica legatura, astfel:pe masura ce numarul bancilor se diminueaza gradul de concentrare bancara sporeste.
O alta caracteristica a unui sistem bancar si al activitatii bancare dintr-o economie îl constituie gradul de bancarizare. Acesta furnizeaza informatii relevante cu privire la nivelul de dezvoltare al sistemului bancar,putând fi calculati indicatori precum numaru 14214w2222o l de conturi la vedere, numarul cardurilor bancare si numarul ghiseelor bancare.
Operatiunile de restructurare bancara constituie o alta caracteristica a sistemelor bancare actuale, în cadrul acestora fiind incluse fuziunile si absorbtiile, operatiunile transfrontaliere(cu strainatatea), preluarile pachetului de control de catre bancile straine, si operatiunile încrucisate banci-asigurari.
O alta caracteristica a sistemelor bancare contemporane rezulta din utilizarea monedei electronice concretizata în conceptele de internet-banking sau mobile-banking.Începând cu anii '90 variantele moderne de "home banking" au esuat si au fost aproape eliminate, creând astfel, loc pentru internet-banking.
Perspectivele internet-bankingului sunt sustinute de principalele avantaje pe care le confera acest tip de tranzactii bancare, si anume:
serviciu disponibil 24 din 24 de ore;
absenta contactului direct cu banca, deci neconditionarea amplasarii fizice a sediului bancii;
costuri de tranzactionare mai reduse decât situatiile traditionale;
În pofida avantajelor amintite, internet-bankingul ridica problema securitatii tranzactiilor datorita vulnerabilitatii acestora în fata atacurilor hacherilor si a unei posibile neîncrederi în acest tip de piata.
Supravegherea bancara, drept caracteristica a sistemelor bancare actuale, a dobândit o dimensiune internationala, prin recomandarile Comitetului de la Basel, orientate pe urmatoarele probleme:
supravegherea activitatii bancare internationale;
fixarea unor norme prudentiale minime;
Sintetizând problemele enuntate, se poate concluziona ca în sistemele bancare contemporane se produc o serie de modificari, dintre care cele mai
semnificative sunt:
amplificarea fortei marilor banci, în contextul dezvoltarii inegale a bancilor nationale si al sporirii internationalizarii activitatii acestora;
înlocuirea specializarii bancilor cu universalizarea operatiunilor lor;
diminuarea rolului statului în activitatea bancilor, ceea ce conduce la procesul de "dezetatizare" si liberalizare a bancilor;
modernizarea tehnicilor si informaticii bancare, realizata prin introducerea în tehnica bancara a celor mai moderne
accentuarea proceselor de restructurare bancara, prin operatiuni de fuziuni si absorbtii;
aparitia unor grupuri financiare prin reunirea activitatilor bancare si de asigurari;
diminuarea participarii bancilor la operatiunile de intermediere financiara în favoarea societatilor fiananciare si de asigurari;
manifestarea crizelor în sistemele bancare apartinând statelor dezvoltate, în contextual globarizarii financiare.
Stabilirea coordonatelor de reforma economica în procesul de tranzitie la economia de piata a determinat, în mod firesc, importante mutatii în sistemul bancar românesc, caruia îi revine un rol major în promovarea reformei, în strânsa legatura cu aceasta calitate a bancilor de intermediari principal în relatia economii-investitii, relatie hotarâtoare în cresterea economica.
În aceasta etapa de relansare economica, sectorul bancar romznesc a fost însotit de schimbari profunde, în principalele sale domenii:capitalizare, privatizare, informatizare, pregatirea personalului, cooperarea cu bancile din strainatate, la care se adauga dezvoltarea fara precedent a produselor si serviciilor oferite.
Sistemul bancar al economiei de piata reprezinta totalitatea bancilor care functioneaza într-o anumita perioada. Aceasta este o componenta importanta a economiei nationale, având un rol deosebit în dezvoltarea vietii social-economice.
Buna functionare a sistemului bancar si asigurarea stabilitatii si viabilitatii acestuia contribuie la dezvoltarea economica a unui stat. pe de alta parte, calitatea si nivelul de dezvoltare a sistemului bancar dependent de mediul economic în care îsi desfasoara activitatea.
Potrivit Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancara, banca este definita ca fiind acea persoana juridica autorizata sa desfasoare, în principal, activitati de atragere de depozite si acordare de credite. Prin urmare, bancile au în primul rând rol de intermediere financiara, urmarind colectarea resurselor banesti de la agentii cu excedent de finantare si transferarea lor- prin acordare de credite- agentilor cu deficit de finantare. Prin creditele acordate, bancile pot contribui la stimularea investitiilor si deci la cresterea economica.
Reformarea economiei românesti dupa 1989 a vizat si sistemul bancar national, prin introducerea unor relatii specifice acestuia, fiind considerat vital datorita rolului pe care acesta îl are în cadrul economiei.
1.2 Organizarea si functionarea sistemului bancar
Bancile, prin ampla lor implicare în viata economica si sociala, constituie un element structural deosebit în viata societatii, a carui buna organizare si permanenta si eficienta functionare conditioneaza întreaga viata economica.
Buna organizare si functionare a bancilor nu poate fi lasata în voie, iar comertul de banca nu poate fi exercitat pe deplin liber, asa cum se pot desfasura lucrurile pentru mai multe profesii si întreprinderi.[2]
O dereglare cât de mica în activitatea bancara creeaza impedimente miilor de întreprinderi creditate si poate pune în panica milioane de depunatori.
În scopul protejarii intereselor deponentilor si asigurarii functionarii nestânjenite a comertului de banca s-au stabilit, treptat, în întreaga lume, norme legale sau reglementari, consimtite de banci, în ansamblul lor, care supun activitatea bancara unor îngradiri ferme.
Desi statul este implicat major în statuarea si aplicarea acestor norme, analiza lucida si de profunzime a utilitatii lor pune pe prim plan caracterul lor de protectie profesionala, respectiv subliniaza ca buna functionare a bancilor, stabilitatea si siguranta acestora este, primordial, un deziderat comun al bancilor, o premiza a îndeplinirii rolului lor social, implicit al realizarii de profituri înalte.
Normele de functionare bancare privesc criterii, conditii care trebuie îndeplinite de banci pentru a fi acreditate sa functioneze în conditiile de organizare
si specializare declarate.
Capitalul minim este o conditie implicita a unei bune functionari, desi banca este, prin natura ei, un intermediar. Dimensiunile capitalului minim pot fi diferentiate în functie de specializare. Astfel bancile de afaceri, care se angajeaza, ele însele, în plasamentul de capital, trebuie sa aiba, în mod necesar, capitaluri mai mari, decât cele de depozit.
Forma juridica în care se organizeaza bancile trebuie sa satisfaca cerintele specifice.
Justificarea nevoilor economice generale este de exemplu o conditie prevazuta în Franta, criteriu care ar putea îngradi accesul la comertul de banca unor noi veniti.
Întocmirea si publicarea bilanturilor si a conturilor de rezultate, este considerata o cerinta obligatorie pentru banci si favorabila bancilor, daca ele au rezultate bune, si sunt de mare interes pentru clientela.
Bancile, prin îndeplinirea tuturor acestor criterii sunt supuse înscrierii în lista bancilor, iar la cerere, sau în alte cazuri decurgând din încalcarea normelor, se efectueaza radierea, ceea se înseamna pierderea calitatii de banca.
În principalele tari dezvoltate, sistemele bancare sunt eterogene, adica, cuprind o diversa tipologie de banci, dar manifesta tendinta de uniformizare în contextul procesului de globalizare financiara.
Din punct de vedere al organizarii activitatii bancare si al gradului de specializare este posibila stabilirea unei distinctii între doua tipuri de sisteme bancare:
sisteme bancare ale Europei continentale, putin specializate si care functioneaza dupa modelul bancii universale;
modelul american, aplicat si în Japonia, bazat pe principiul unei specializari stricte a institutiilor bancare.
Modelul bancii universale este predominant în Europa continentala. O banca universala poate fi prezentata ca o institutie care ofera o gama larga si completa de servicii financiare: acorda credite, colecteaza depozite, gestioneaza mijloace de plata, realizeaza plasamente în titluri si participatii la capitalul întreprinderilor.
Modelul bancii universale s-a impus în a doua jumatate a secolului al XIX-lea, perioada în care bancherii au angajat bancile în activitati diverse si în special în operatiuni internationale.
Studiile realizate asupra sistemelor bancare din tarile dezvoltate evidentiaza ca, în prezent, bancile se îndreapta catre modelul bancii comerciale cu actionariat privat.
Procesul de trecere la economia de piata în tara noastra presupune nu numai o schimbare în conceperea activitatii bancare, ci si o noua organizare a sistemului bancar. Se impune o adaptare a structurii organizatorice a sistemului bancar din tara noastra la standardele sistemelor din tarile accidentale dezvoltate. În esenta, trebuie avuta în vedere constituirea unei retele bancare diversificate, capabile sa se adaptaze la cerintele unei economii moderne, bazata în cea mai mare parte pe proprietatea privata, promovând concurenta si competenta.
Concret, dupa 1990, în conditiile tranzitiei la economia de piata, organizarea bancara din tara noastra se raporteaza la structura sistemelor bancare specifice economiilor moderne. Arhitectura sistemului bancar se configureaza pe doua niveluri de competenta, pe primul nivel situându-se banca centrala, si anume Banca Nationala a României, care coordoneaza întreg sistemul si reglementeaza activitatea bancara, iar pe cel de-al doilea nivel se situeaza societatile bancare, adica bancile comerciale care lucreaza direct cu titularii de cont, prestând pentru acestia diverse servicii si operatiuni bancare.organizare a acestui sistem bancar a fost noua legislatie bancara - Legea privind activitatea bancara nr.58 din 5 martie 1998 si Legea privind statutul Bancii Nationale a României nr.312 din 28 iunie 2004[3].
1.3 Clasificarea bancilor
În România sectorul bancar cuprinde:
37 de banci (din care 6 sucursale ale unor banci straine)
Caracteristicile sistemului bancar românesc sunt urmatoarele:
Total active bancare: 43 miliarde EUR (circa 54% din PIB)
61% din activele bancare sunt concentrate în primele 5 banci din sistem
Indicatorul de solvabilitate = 17,8%
Actionariat reprezentat în majoritate de entitati straine
Structura actionariatului în cadrul institutiilor de credit din România este prezentata în Figura
1.1.
Bancile din România pot fi grupate astfel: (Figura 1.2)[4]
A. Banci de emisiune;
B. Banci comerciale (Banci de depozit);
C. Banci de afaceri (Banca industriala);
D. Banca electronica;
E. Banca populara;
F. Organisme de credit specializate.
Figura 1.2 Clasificarea bancilor
A) Banca Centrala este acea institutie bancara care functioneaza în fiecare tara si se gaseste în fruntea "piramidei" sistemului bancar. Întrucât, banca centrala coordoneaza întreaga activitate bancara, iar clientela sa o reprezinta, în primul rând, bancile comerciale, aceasta banca mai este numita semnificativ si "banca a bancilor".
Prototipul bancilor de emisiune îl constituie Banca Angliei, înfiintata în anul 1694, care si-a început activitatea prin acordarea unui împrumut Guvernului cu o dobânda de 8% si folosind în acest scop capitalul ei în aur. Parlamentul a autorizat pentru a doua oara banca sa foloseasca acest capital împrumutând-ul particularilor sub forma de bancnote emise de banca.
Banca de emisiune este banca centrala sau banca bancilor care are menirea de a emite si pune în circulatie, în exclusivitate, biletele de banca si monedele metalice.
În tara noastra banca de emisiune ca banca centrala sau banca a bancilor este Banca Nationala a României, înfiintata în 1880, ca banca de "scont si circulatiune".
Într-o economie de piata bancile de emisiune îndeplinesc urmatoarele functii:
Emisiunea de moneda necesara circulatiei monetare;
Acordarea de credite bancare cunoscute sub denumirea de open market bancilor comerciale si altor banci, manifestându-se ca banca a bancilor;
Apare ca autoritate for monetar în raporturile cu celelalte banci, adoptând masuri obligatorii, de genul nivelului minim al rezervelor pe care trebuie sa-l detina celelalte banci la banca centrala, nivelul relativ al fondurilor proprii.
Realizeaza executia de casa a bugetului de stat si sunt banci ale Guvernului.Bancile de emisiune sunt casierul statului în conturile lor reflectându-se executia bugetului de stat dar statul, este si unul dintre beneficiarii de credite (titlurile de credit emise de catre stat în postura sa de debitor - bonuri de tezaur, titluri de renta, obligatiuni - ocupa un loc important printre activele bancilor de emisiune).
Pastreaza rezervele de aur si valute ale tarii si influenteaza formarea cursului de schimb al monedei nationale. Banca de emisiune este centrul valutar al tarii aplicând politica valutara a statului iar pe de alta parte este depozitara aurului monetar si a rezervelor valutare ale statului, baza de
sustinere a stabilitatii monetare interne si a cursului de schimb în raport de alte valute.
B)Bancile comerciale denumite si banci de depozit sunt bancile specializate în mobilizarea disponibilitatilor banesti temporare sub forma de depuneri la vedere sau la termene si asigurarea plasamentului acestora, în special, sub forma creditelor curente.
Bancile comerciale sunt specifice tarilor cu economie de piata.
Locul si rolul bancilor comerciale este strâns legat în epoca contemporana de calitatea lor de intermediar în contextul relatiei economii-investitii. Principala premisa la dezvoltarea economiei o constituie mobilizarea economiilor banesti ale agentilor economici si ale populatiei într-un cadru organizat, la dispozitia bancilor.
În prezent, în tara noastra, toate celelalte banci în afara Bancii Nationale a României, îndeplinesc functiile unei banci comerciale, manifestându-se astfel o tendinta de universalizare. Pe masura evolutiei economiei românesti spre economia de piata, bancile vor trebui sa se adapteze noilor structuri, existând posibilitatea de a se înfiinta si alte tipuri de societati bancare.
C)Bancile de afaceri (Bancile industriale) au aparut pentru prima data în Franta ca de exempluani, peste 4 miliarde franci aur în sectoarele: cai ferate, navigatie maritima, asigurari, constructii.
Bancile de afaceri sunt banci care se ocupa în principal cu investirea depunerilor pe termen lung, primite de la clienti, în participatii la întreprinderi existente sau în formare, contribuind astfel la formarea si reorganizarea de mari întreprinderi.
Încasând comisioane importante, bancile de afaceri îndeplinesc rolul de consilieri în managementul financiar al firmelor.
Bancile de afaceri sunt adesea societati de portofoliu cu o functionalitate dubla:
de a asigura valorificarea cât mai înalta a capitalurilor prin sporirea dividendelor, si a valorii titlurilor obtinute;
de a favoriza cresterea influentei în conducerea societatilor pe actiuni si în orientarea politicii lor economice spre investitii.
D)Banca electronica reprezinta acea institutie bancara care utilizeaza serviciile calculatorului pentru efectuarea operatiunilor bancare si valutare.
Operatiunile efectuate de banca electronica sunt:
Electronic-bankingul este o categorie de servicii care permite utilizatorului sa faca de acasa, din fata calculatorului, operatiuni în contul bancar.
Internet banking-ul poate fi accesat de la orice calculator conectat la internet, indiferent unde se afla acesta. Mobile-banking este un serviciu ce se poate realiza direct de pe telefonul mobil.
Banca nu percepe nici o taxa pentru acest serviciu, clientul neavând nevoie decât de un telefon mobil dotat cu tehnologie WAP si de un abonament pentru acest serviciu, la retelele de
telefonie mobila.
Online-Banking este serviciul prin care li se ofera posibilitatea clientilor de a-si accesa conturile prin internet. Online Banking ofera clientilor posibilitatea sa utilizeze acest serviciu pentru a verifica si a tipari soldul si tranzactiile efectuate pe conturile lor si pentru a ordona plati domestice, transferuri interne, schimburi valutare între conturi ale aceluiasi client, sa transmita ordine de plata programate si sa constituie depozite la termen. Online Banking va fi oferit atât clientilor persoane fizice cât si clientilor persoane juridice. Pentru a putea accesa acest serviciu, clientul trebuie sa aiba un cont curent si sa încheie un contract de Online Banking.
E)Banca populara este asociatia de persoane fizice, constituita în mod liber care dobândeste personalitate juridica în temeiul unei hotarâri judecatoresti definitive, ce desfasoara activitati bancare în beneficiul membrilor cooperatori.
Operatiunile efectuate de banca populara sunt:
acordarea de împrumuturi si efectuarea de prestari de servicii bancare;
acordarea cu prioritate de împrumuturi în conditii avantajoase membrilor cooperatori, producatorilor agricoli în functie de resursele de refinantare;
fructificarea economiilor banesti ale membrilor cooperatori si ale altor persoane;
contractarea de împrumuturi de la banci;
pastrarea disponibilitatilor banesti ale membrilor cooperatori, ale altor persoane fizice sau juridice, în conturi deschise la cererea acestora si efectuarea de operatiuni în cont;
operatiuni de schimb valutar;
operatiuni cu caracter financiar-bancar efectuate în mandat.
F)Organismele de credit specializate sunt principalii participanti la piata creditului pe termen mijlociu si lung.
În operatiunile de mobilizare a resurselor de creditare si plasamentul acestora, bancile si institutiile de credit specializate se remarca în doua directii:
Unele sunt specializate în mobilizarea disponibilitatilor în economie, ca sursa importanta de constituire si sporire a capitalurilor banesti;
Altele au in vedere distribuirea creditelor în ramuri si sectoare în care s-au specializat, prin aceasta urmarindu-se cresterea profitabilitatii operatiunilor de intermediere si valorificare a capitalurilor.
Bancile si celelalte organisme de credit se structureaza în urmatoarele categorii:
Banci ipotecare sunt acele banci specializate care isi mobilizeaza resursele prin emiterea unor hârtii de valoare specifice, numite scrisuri funciare. Garantia acestora o reprezinta valorile
imobiliare ipotecate. Aceste banci pot fi de tip urban daca garantia o reprezinta cladirile sau de tip rural daca garantia o reprezinta pamântul ce constituie obiect al ipotecii. Bancile rurale
sunt de regula neproductive, de consumatie acordate proprietarilor funciari;
Bancile de ramura (industriale, agricole, miniere etc) sunt acele banci care isi procura capitalurile pe baza unor forme de economisire pe termen lung, iar plasamentele se fac numai catre
intreprinderile din ramura respectiva pe termene mijlocii si lungi;
Companiile sau trusturile de investitii sunt acele organisme care investesc credite în sectoarele productive;
Bancile de comert exterior s-au afirmat în sfera bancara în a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca urmare a expansiunii activitatii de export si a implicarii din ce în ce mai mult a statului în
activitatea bancara. Principalele categorii de operatiuni pe care le desfasoara bancile de comert sunt:o procurarea unor resurse specifice, în principal prin rescontarea portofoliului de titluri de credit prin bancile de emisiune si alte institutii de credit;
o atragerea resurselor bugetare prin emisiunea de obligatiuni pe pietele interne si externe;
o acordarea de credite prin intermediul acceptarii scontului, acreditivului si scrisorii de garantie sau acordarea de credite direct cumparatorilor;
o efectuarea de servicii bancare decurgând din schimburile internationale, în special sub forma platilor si încasarilor în contul întreprinderilor din strainatate;
o participarea la crearea de societati comerciale, bancare si financiare privind comertul exterior;
o facilitarea unor operatiuni valutare, de garantare si asigurare a creditelor comerciale, de mandate si comision care nu au ca obiectiv dezvoltarea activitatii de comert exterior si
amplificarea exportului.
Societatile de asigurari care mobilizeaza capitalurile banesti prin încasarea si gestionarea primelor de asigurare, mobilizeaza disponibilitati sub forma plasamentelor si acordarea de
împrumuturi.
Societatile financiare sunt societati de credit care prezinta o importanta deosebita in cadrul sistemelor bancare din tarile occidentale, desfasurând o activitate specifica instituita prin lege sau
conventie. Acestea efectueaza urmatoarele operatiuni:o Leasing-ul bancar;
o Factoring-ul;
o Acordarea si garantarea pe termen mijlociu si lung pentru întreprinderi;
o Creditarea marfurilor cu plata în rate;
o Garantarea locuintelor pe baza de ipoteca;
o Gestiunea mijloacelor de plata.
Cooperativele de credit au o responsabilitate deosebita în transferarea disponibilitatilor banesti în sistemul bancar si pe piata capitalurilor printr-un plasament cât mai bun.
Casele de economii au o responsabilitate deosebita în transferarea disponibilitatilor banesti de la populatie în sistemul bancar.
Pentru a stimula preferinta de a economisi, casele de economie si cooperativele de credit practica instrumente si scheme de economisire (de exemplu: certificate de economii, obligatiuni cu premii, contracte de tipul "economiseste pe masura veniturilor") care sa raspunda celor mai diverse optiuni care sa-i atraga, în special, pe cei care economisesc în mod regulat.
1.4 Conducerea sistemului bancar
Potrivit art. 32 pct. 1 din Legea 312/2004 conducerea Bancii Nationale a României este asigurata de un consiliu de administratie.
Conducerea executiva a Bancii Nationale a României, în cadrul Comitetului de Politica Monetara si a Comitetului de Supraveghere, se exercita de catre guvernator, prim-viceguvernator si de cei doi viceguvernatori, în conditiile stabilite prin regulamentul intern, aprobat de consiliul de administratie.
Consiliul de administratie al Bancii Nationale a României hotaraste, în conditiile legii[5]:
Politicile în domeniul monetar si al cursului de schimb, urmarind aducerea la îndeplinire a acestora;
Masurile în domeniul autorizarii, reglementarii si supravegherii prudentiale a institutiilor de credit si monitorizarii sistemelor de plati pe care le-a autorizat;
Directiile principale în conducerea operatiunilor si raspunderile ce revin personalului Bancii Nationale a României;
Organizarea interna, indemnizatiile, salariile si alte drepturi banesti ale personalului;
Atributiile si componenta Comitetului de Politica Monetara, Comitetului de Supraveghere, Comitetului de Administrare a Rezervelor Internationale si Comitetului de Audit, care functioneaza în cadrul Bancii Nationale a României;
Delegarea temporara a competentelor sale catre conducerea executiva atunci când situatii speciale pot impune aceasta solutie.
Consiliul de administratie al Bancii Nationale a României este compus din 9 membrii, astfel:
o un presedinte, care este si guvernator al Bancii Nationale a României;
o un vicepresedinte, care este si prim-viceguvernator;
o sapte membrii, dintre care doi sunt si viceguvernatori, iar ceilalti cinci membrii nu sunt salariati ai Bancii Nationale a României.
Membrii Consiliului de administratie al Bancii Nationale a României, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiti de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor doua Camere ale Parlamentului.
Numirile se fac pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.
Organizarea si conducerea bancilor comerciale se stabilesc prin actele constitutive ale bancilor. Conducerea bancii trebuie sa fie asigurata de cel putin doua persoane. Calitatea conducatorilor bancii trebuie sa fie adecvata functiei pentru care au fost desemnati. Conducatorii trebuie sa fie salariati ai bancii si pot fi membri în consiliul de administratie.
Persoanele propuse în calitate de administrator, cenzor si auditor independent trebuie sa îndeplineasca cerintele prevazute de lege si sa nu se afle în vreo situatie de incompatibilitate prevazuta de legislatia în vigoare.
[1]Dardac,Nicolae,Teodora,Barbu-Moneda.Banci si politici monetare- Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,2005,pg.78
[2]Berea, A., Paul - Modernizarea sistemului bancar, Editura Expert, Bucuresti, 2003;pg. 39
[3] Basno, Cezar, Dardac, Nicolae, Floricel, Costantin - Moneda, credit, banci - Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1997, pg.56
[4] Pascariu, Gheorghe - Managementul seviciilor bancare - coordonate actuale si perspective - , Editura Fundatiei Academice "Gh.
[5] Art. 33 alin.1 din Legea nr.312/2004
Document Info
Accesari: 8407
Apreciat:
Comenteaza documentul:Nu esti inregistrat Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta
Creaza cont nou
A fost util?Daca documentul a fost util si crezi ca meritasa adaugi un link catre el la tine in site
Copiaza codulin pagina web a site-ului tau.
rIstoricTermenul de bancă provine de la cuvântul italian „banco”, după denumirea tejghelei cămăţărilor italieni, ce se ocupau cu schimbul banilor în pieţele publice. Majoritatea autorilor consideră că băncile au apărut înca în epoca antichităţii. Unii autori afirmă că băncile au apărut în condiţiilecapitalismului manufacturier, în forma caselor bancare (care, spre deosebire de cele cămătareşti, acordau credit capitaliştilor industriali şi comerciali pentru o dobândă moderată), iar apoi în forma băncilor-societăţi pe acţiuni.Băncile - ca „forme speciale ale întreprinderilor capitaliste” - au apărut în primul rând în oraşele italiene (Venetia, Genova) în sec. X1V-XV. Cu toate că există o legatură strânsa între apariţia schimbului de monede şi apariţia băncilor, „comerţul cu baniŢ nu a fost condiţia obligatorie pentru apariţia societăţilor bancare. Adică, se poate afirma că activitate legată de schimbul banilor a dus la apariţia profesiunii bancare dar nu în mod necesar şi a băncilor în general.Mărturii ale existenţei în epoca antică relaţiilor de natură bancară şi a normelor corespunzătoare ne servesc:- Codul regelui babilonean Hammurabi, descoperit sub ruinele templului din Susa în anul 1901. Acesta continea nişte reglementări ale împrumuturilor de cereale (cu o dobândă anuală de 33%) şi argint (cu o dobândă anuală care varia între 12% si 20%), cerând ca toate contractele de împrumut săfie vizate la funcţionarii de stat. Tablele de contabilitate, care au fost descoperite sub ruinele templului Uruc din Mesopotamia şi care dovedesc că templul din Uruc, prin activităţile sale de înregistrare a operaţiunilor efectuate cu depunerile băneşti aflate la păstrarea lui s-a afirmat ca unul din cele mai vechi edificii bancare din
istoria omenirii.- În Grecia antică, operaţiunile bancare erau efectuate de templele greceşti din Delos, Samos, Efes. Aici se concentrau bogaţiile acumulate pe parcursul razboaielor duse de Grecia. Operaţiunile de schimb erau practicate şi de zarafi, numiţi în Grecia „trapeziştii" (de la „trapeza" – denumirea greaca a tejghelelor cămătăreşti, instalate în pieţele publice - Agora).- În Roma Antică zarafii erau numiţi mensarii şi corespunzător erau denumite băncile publice create în Roma. Instituţiile bancare publice erau dirijate de funcţionarii statului, activând în conformitate cu reglementările regale. În perioada antică împrumutul banilor se făcea în condiţiile unei dobânzi, care uneori se ridică la 36% anual.Activitatea bancară în epoca medievală a regresat în comparaţie cu cea sclavagistă. Una din cauzele de bază a fost interzicerea de către biserică, prin hotărârea Consiliului de la Niceea din anul 325, a împrumuturilor aducătoare de dobândă. Totodată, bisericile din Bizant au cunoscut o dezvoltare furtunoasă, graţie faptului că în 529-534 împaratul Justinian codifică uzurile romane în domeniul bancar, stabilind nivelul dobânzii de 6% anual, cu excepţia creditelor maritime (12%) şi bisericeşti (3%). În Rusia din acea perioadă - în timpurile lui Iaroslav cel Întelept dobândă era permisă: deşi a fost stabilit plafonul maxim de 20% anual, dar care putea fi ridicat pâna la 40% anual pentruîmprumuturilor de scurtă durată.Perioada Renaşterii (sec. XIV-XVI) marcată prin importante evenimente istorice, a influenţat şi activitatea bancară. Cel mai semnificativ eveniment al acestor schimbari a fost reapariţia băncilorpublice în Spania (Taula de Cambi, 1401, Barcelona) şi Italia (Casa di San Georgio).Perioada capitalistă se caracterizează prin implicarea statului în activitatea bancară, determinată de: exigenţa controlului asupbăncilor comerciale, şi necesitatea emisiunea monetare, ca apariţie a banului-hârtie.Primul exemplu este Banca din Amsterdam (1609), care începe a elibera depunătorilor certificate negociabile - o formă a monedei de cont, cotate faţă de moneda oficială. Urmează exemplul Băncii Veneţiei (1637) care, în afară de primirea depozitelor la termen, începe sa elibereze certificate de depozit, deşi emise la scadenţă, ele pot fi rambursate înainte de termen - însa în acest ultim caz, nu la valoarea nominala, ci la preţ negociabil. Tradiţia băncilor de emisiune a monedei fiduciare a fost continuata de Banca Statelor Unite ale Americii (1791) şi Banca Franţei, fondată de generalul Bonaparte în 1800. Dupa eşecurile din 1856 şi 1865 de constituire a unei bănci unice de emisiune, prin efectul legii din 17 aprilie 1880 estecreată Banca Naţionala a României1. Totuşi Cuza a fost primul care a încercat să creeze un sistem monetar ca şi cel francez, dar proiectul nu a fost finalizat (1867). În anul 1867 a apărut o monedăcare se chemă LEV. Aceasta monedă avea doua subdivizizuni:- banul 1 Drept bancar. Tema 2. [online] http://ro.scribd.com/doc/98454925/Tema-2 (cita(citat la 21.02.2014)3
- paraua (dispărută în 1890)2.În Perioada modernă (sec. XIX) se extinde etalonul metalic al valorii monedei fiduciare. Prima bancă ce a iniţiat ceea ce în terminologia bancară a fost ulterior desemnat prin termenul convertibilitate a fost Banca Angliei. În secolul XX apare diviziunea Instituţiilor bancare în bănci, case bancare (sau bănci private) şi Instituţii parabancare. Daca primele efectuau toata gama de servicii bancare, a doua categorie nu se ocupa nici de emisiunea monetară, nici de colectarea depozitelor.În perioada socialistă, activitatea bancară se afla sub monopolului statului. Băncile aveau capital integral de stat, iar operaţiunile bancare se reduceau la menţinerea viabilităţii întreprinderilor
socialiste prin distribuirea centralizată de fonduri sub formă de credite3.
Esenta si particularitatile activitatii bancii ca institutie
financiaraEconomia de piata presupune existenta unui sistem bancar care trebuie sa asigure mobilizarea disponibilitatilor monetare ale economiei si orientarea lorspre desfasurarea unor activitati economice eficiente si rentabile.
Banca
poate fi definita ca o institutie care mobilizeaza mijloace banesti disponibile, finanteaza si crediteaza persoanele fizice si juridice, organizeaza siefectueaza decontarile si platile in cadrul economiei nationale si in relatiile cu alte state in scopul obtinerii de profit.
Banca– institutie financiara care accepta de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalente ale acestora, transferabile prin diferiteinstrumente de plata, si care utilizeaza aceste mijloace total sau partial pentru a acorda credite sau a face investitii pe propriul cont si risc.( punctulf art. 3 al Legii cu privire la institutiile financiare”.
Bancile, ca institutii specializate, se ocupa de organizarea si realizarea diferitelor servicii bancare, obiectul de activitate fiind, in principal, gestionarea acestora, iar scopul final, obtinerea profitului bancar. Instrumentul degestionare a operatiunilor bancare sunt banii.
In economia de piata sistemul bancar indeplineste rolul de atragere, concentrare a economiilor societatii si de canalizare a acestora prin procesul deacordare a creditelor, efectuand cele mai eficiente investitii. in executarea acestui rol bancile, ca verigi de baza ale sistemului bancar, urmaresc modulin care debitorii utilizeaza resursele imprumutate. Bancile asigura si faciliteaza efectuarea platilor, ofera servicii de gestionare a riscului sireprezinta principalul canal de transmisie in implementarea politicii monetare. Prin activitatea de colectare a resurselor financiare, concomitent cuplasarea lor. pe piata prin intermediul creditelor si al altor operatiuni pe piata financiara, bancile joaca rolul de intermediar intre detinatorii decapitaluri si utilizatorii acestora.
In exercitarea acestei diversitati de operatii, bancile actioneaza individual, pe cont propriu, depunatorii si creditorii neavand nici o legatura de dreptintre ei. Bancile gestioneaza depozitele si mijloacele de plata din economie. Astfel colectand depozitele, bancile au responsabilitatea gestionariieficiente a acestora, cu randament maxim, in beneficiul propriu si al depunatorilor.
stabilitatea valorii interne si externe a monedei nationale, concomitent cu punerea la dispozitia economiei nationale a cantitatii optime de moneda,necesara cresterii economice.
Conform activitatii specifice pe care o desfasoara, bancile comerciale au diverse functii.Functia de depozit prevede: efectuarea operatiunilor de depozit la vedere si la termen, in cont cu numerar
si cu titluri, constand in atragerea resurselor banesti de lapersoane juridice si fizice in vederea pastrarii si fructificarii lor;
efectuarea de operatiuni de depozitare si pastrare a obiectelor de valoare aflate in proprietatea persoanelor fizice si juridice.
Functia de investitii prevede:
acordarea de credite in moneda nationala si in valuta persoanelor fizice si juridice din tara si din strainatate;
participarea in calitate de actionar la infiintarea unor institutii bancare sau nebancare in tara ori in strainatate;
achizitionarea activelor financiare in nume propriu.Functia comerciala prevede:
realizarea de incasari si plati in moneda nationala si in valuta, generate de activitati de export, import, servicii de decontari interne siinternationale, operatiuni cu caracter financiar, necomercial si alte operatiuni legate de incasari si plati intre persoanele fizice si juridicedin tara si din strainatate;
cumparare si vanzare, in tara si in strainatate, a valutei; efecte de comert exprimate in moneda nationala si in valuta;
efectuarea operatiunilor de schimb valutar si a operatiunilor de arbitraj pe pietele monetare internationale din cont propriu sau din contulclientilor;
participarea la tranzactii externe financiare de plati si de credit, incheind cu banci si institutii financiare straine angajamente si conventii deplati;
emiterea efectelor de comert ca: bilete de ordin, cambii (trate), cecuri in favoarea unor beneficiari din tara si din strainatate;
efectuarea operatiunilor de scontare si rescontare a efectelor de comert; efectuarea operatiunilor cu valorile mobiliare corporative si cu cele emise de
stat; lansarea de obligatiuni, ce asigura mobilizarea imprumuturilor prin emisiunea
de obligatiuni, garanteaza emisiunea si plaseaza obligatiunile pepiata secundara;
prestarea serviciilor bancare, expertiza tehnica, economica si financiara a diferitelor proiecte, acordarea asistentei in probleme de gestiunefinanciara si de evaluare etc.
Activitatea bancara se intrepatrunde cu activitatea economica, penetrand mecanismul economic al acesteia, avand totodata rolul de a servi procesuldecizional si luarea masurilor in legatura cu politica monetar-financiara a statului.
Bancile au urmatoarele particularitati specifice:
Capitalul disponibil al bancii – totalitatea mijloacelor banesti de care dispune banca la un anumit interval de timp si care nu-i apartine in mareparte cu titlu de proprietate.
mijloacele fixe care participa la crearea produsului bancar si care au o influenta foarte mica asupra lui. Acestea sunt sistemele informationale .de asemenea aport major la crearea produselor bancare il are personalul bancii de capacitatea lui de a functiona depinde stabilitatea bancii.
Banca este o societate pe actiuni care autorizeaza si se autofinanteaza, actionind in limitele impuse de acaionarii sai.
Activitatea bancii este strict reglementata si verificata de organele de supraveghere.
Principiile de activitate a bancilor:
liberalizm in decizie
toate relatiile cu clientii sunt formate pe baza relatiilor de piata
activitatea bancilor trebuie sa fie incadrata strict in limitele impuse de legislatia statului pe teritoriul caruia activeaza
autofinantarea
In Republica Moldova functionarea bancilor comerciale este reglementa in principal prin Legea institutiilor financiare nr. 550-XIII din 21 iulie 1995.Obiectivul respectivei legi consta in protejarea intereselor deponentilor,apararea secretului depozitelor, neadmiterea riscului excesiv in sistemulfinanciar promovarea unui sector financiar influent si competitiv si facilitatea activa
afortelor de piata in prestarea serviciilorfinanciare. In baza acestei legi bancile desfasoara urmatoarele activitati financiare: accepta depozite (la vedere sau in termen) cu sau fara dobanda;
acorda credite (de consum, factoring cu sau fara drept de regres), efectueaza tranzactii comerciale etc.;
imprumuta, cumpara ori vand pe cont propriu sau din contul client (cu exceptia subscrierii valorilor mobiliare):
instrumente ale pietei financiare (cecuri, cambii, certificate de depozit etc);
futures si optiuni financiare privind valorile mobiliare si ratele dobanzii;
instrumente privind rata de schimb si rata dobanzii;
titluri de valoare;
acorda servicii de decontari si incasari;
emit si administreaza instrumente de plata (carti de credit cecuri de calatorie, cambii bancare etc);
cumpara si vand bani, inclusiv valuta straina (schimb valutar);
leasing financiar; acorda servicii aferente creditului;
operatiuni in valuta straina (deschid conturi in valuta, acorda credit valuta, presteaza servicii de decontari si incasari invaluta, inchee contracte futures de vanzare a valutei straine etc);
acorda servicii fiduciare (investirea si gestionarea fondurilor fiduciiare pastreaza si administreaza valori mobiliare si alte valori etc;
acorda servicii de gestionare a portofoliului de investitii si consi privind investitiile;
subscriu si plaseaza titluri de valoare, efectueaza operatiuni cu obligatiuni; orice alte activitati financiare permise de BNM.Tinand seama de rolul si functiile bancii comerciale, activitatile financiare ale bancilor comerciale pot fi clasificate in trei tipuri de operatiuni:
operatiuni pasive– operatiunile de formare a resurselor financiare si a capitalului (operatiuni de depozitare, de emitere a valorilor mobiliare etc);
operatiuni active– operatiuni de plasare a resurselor atrase sub diferite forme (operatiuni de creditare, de investire in valori mobiliare etc);
operatiuni de intermediere– activitati de intermediere intre cele pasive si active (servicii de decontari, operatiuni de cumparare/vanzare a valorilor mobiliare, operatiunide schimb valutar, servicii de pastrare a unor bunuri ale clientilor, servicii de transportare a mijloacelor banesti, operatiuni de casa etc).
Prezentarea bancilor comerciale se poate face in functie de multitudinea de clasificari in baza criteriilor care influenteaza modul de organizare, sistemulinformational, procesul decizional, specializarea efectuarii operatiunilor, precum si modul de numire a cadrelor de conducere.
pot fi clasificate in felul urmator:
dupa forma de proprietate;
dupa apartenenta nationala;
dupa specializare.
Tipuri de banci dupaapartenenta nationala
Bancile autohtone. Bancile straine
Bancile mixte
Clasificarea bancilor dupa specializareIn evolutia sa, sistemul bancar parcurge faze de specializare si sectorizare. Specializarea si sectorizarea bancara reprezinta orientarea activitatii telorbanci doar spre anumite servicii, operatiuni, produse bancare.
In functie de aceasta modalitate, se disting banci universale si bancii cializate:
Banci universalesunt bancile care efectueaza toate operatiunile banc nu isi limiteaza activitatea Ia anumite sectoare ale economiei sau la opera preponderente de anumitetipuri.
Prioritatile bancilor universale sunt: ofera o gama mai larga de servicii bancare pentru clienti; pot efectua si unele operatiuni mai putin rentabilepentru banca, dar atractive pentru clienti (ex. incheierea si realizarea tranzactiilo e isi pot asuma riscuri in mai multe domenii de activitate, fiindtotodata oi buna garantie a depunerilor.
In Republica Moldova activitatea bancilor poarta un caracter universal.
Banci specializate sunt bancile comerciale care, pe langa operatiunile de baza, dezvolta preponderent operatiuni bancare de un anumit tip sau intr-un anumitdomeniu.
Mecanismul fondarii si licentierii bancii in Republica
Moldova.Mecanismul fondarii bancii presupune parcurgerea a IV etape:
Fondarea unei SA , inregistrarea ei si declararea deciziei deliberative privind efectuarea de servicii bancare;
Inaintarea unei cereri catre autoritatea monetara BNM cu anexarea a unei liste de acte care confirma indeplinirea tuturor cerintelor siobligatiilor in corespundere cu legislatia privind autorizarea bancilor. Cererea este adresata Guvernatorului BNM d-lui Dragutan D. cu cerere de aprimi licenta pentru desfasurarea activitatii bancare pe teritoriul R. Moldova.
Cererea este examinata preliminar si in cazul daca solicitantul indeplineste cerintele inaintate de BNM sunt stabilite cerinte suplimentare pentru a primilicenta. Timp de 1 an banca va indeplini cerintele inaintate de BNM, daca ea nu le va indeplini nu va putea obtine licenta de la BNM. Dupa ce Banca Nationala a Moldovei se va convinge, ca cerintele ei sint indeplinite, elibereaza licenta in termen de o luna precum si permisiuneascrisa privind detinerea cotei substantiale de catre actionarii care au solicitat o astfel de cota.Banca Nationala, in termen de cel mult 3 zile lucratoare de la data adoptarii deciziei privind eliberarea licentei, instiinteaza solicitantul in scrisdespre acest fapt si despre necesitatea achitarii taxei stabilite in Legea institutiilor financiare pentru eliberarea licentei. Licenta se semneaza intermen de 3 zile lucratoare de la data primirii documentului care confirma achitarea taxei pentru eliberarea licentei si se inmaneaza, contra semnatura,persoanei imputernicite de catre banca. Banca are dreptul sa desfasoare activitatile financiare prevazute in licenta din data semnarii acesteia.
Tipuri de cerinte:
Cu caracter juridic – existenta tuturor certicifatelor de inregistrare si a statutului formulat in corespundere cu legislatia
Cu caracter financiar – existenta unui capital minim necesar plus cheltuielile de inregistrare. Acest capital fiind format, integrat din mijloacebanesti. Existenta unui bussines plan cu programul de actiune pe urmatorii 3 ani.
Cu caracter tehnic – se refera la sediu ti mijloacele fixe-
Cu caracter de calificare-se refera la gradul de calificare a personalului inclusiv cerinte speciale pentru personalul de conducere(administratorii bancii)
Avizarea cererii de BNM care isi rezerveaza trei luni pentru studierea documentelor pe parcursul carora poate cere si informatie suplimentara fata decea prevazuta de lege.
Avizul BNM poate fi pozitiv sau negativ. In cazul avizului negativ BNM va prezenta in scris motivele refuzului. In cazul avizului afirmativ BNM vainregistra banca in registrul Bancilor comerciale si va elibera o autorizatie cu caracter provizoriu.Activitatea in perioada de gratie . Banca va activa in conformitate cu bussines planul si legislatia in vigoare astfel incit peste 1 an de zile autorizatiasa fie confirmata.
In Republica Moldova bancile licentiate sunt organizate cu statut de societati pe actiuni conform legislatiei referitoare la societatile pe actiuni.Prevederile Legii cu privire la societatile pe actiuni care vin in contradictie cu Legea institutiilor financiare nu exercita putere juridica asuprabancii. Banca licentiata dispune de independenta juridica, operationala, financiara si administrativa fata de orice persoana, inclusiv fata de BNM, guvernsi alte autoritati ale administratiei publice.BNM este investita cu dreptul exclusiv de a elibera licente bancilor. Ea are dreptul de a
stabili si de a modifica capitalul minim reglementat pentrubancile care se infiinteaza si cota maxima a fiecarui actionar.
Pentru a obtine o autorizatie bancara, fondatorii solicitanti depun la BNM o cerere, anexand un set de documente. Setul de documente este analizat de
Departamentul autorizare si supraveghere bancara si anume de Directia reglementare si autorizare bancara. Documentele, inclusiv cererea, se perfecteaza in
limba oficiala a Republicii Moldova, in caz de necesitate copiile setului de documente vor fi prezentate in limba rusa sau engleza. Acest set contine
urmatoarele documente si informatii:Cererea
se intocmeste de catre fondatorii bancii si se prezinta guvernatorului BNM impreuna cu setul de documente. Procesul-verbalal
adunarii de constituire a fondatorilor privind organizarea bancii include numele actionarilor prezenti la adunare si numele celor invitati. Ordinea de zi a
adunarii trebuie sa cuprinda informatii cu privire la organizarea bancii; cu privire la marimea capitalului ce se preconizeaza de subscris, numarul,
valoarea si tipul actiunilor preconizate pentru emisiune; cu privire la aprobarea statutului si a regulamentelor interne ale bancii; cu privire la alegerea
consiliului bancii, a comisiei de cenzori, a organului executiv etc.Statutul
se prezinta in trei exemplare, fiind aprobat de adunarea de constituire a actionarilor si semnat de presedintele Consiliului bancii. Statutul se elaboreaza
conform modelului stabilit de Banca Nationala si contine informatii despre: titulatura si adresa juridica a bancii; forma juridica de organizare; capitalul
bancii, valorile mobiliare ale bancii; drepturile si obligatiile actionarilor; modul de majorare sau de reducere a capitalului statutar; operatiunile
bancii; modul de repartizare a beneficiului bancii; modul de administrare a bancii; structura organizatorica a bancii; relatiile reciproce cu personalul
bancii; secretul comercial si obligatiunile fiduciare; incetarea activitatii bancii; modul de constituire a retelei bancare etc.
Regulamentele interne
sunt aprobate de Consiliul bancii in conformitate cu statutul bancii si stabilesc: structura organizatorica si functiile bancii, modul de formare si
competenta organelor de administrare si de control; functiile unitatilor din structura bancii, ale administratorilor si ale functionarilor bancii; limitele
competentei administratorilor si a functionarilor bancii de a se angaja in activitati financiare in numele si in favoarea bancii; functiile comisiei de
cenzori si ale altor comisii permanente etc.
Contractul de constituire
privind organizarea bancii reflecta caracterul bancii, indica marimea capitalului ce se preconizeaza a fi varsat, tipurile de actiuni; contine datele de
identificare ale tuturor actionarilor-fondatori cu indicarea cotei de participare, anuntata in procente si in bani, responsabilitatile partilor pentru
executarea hotararilor adoptate si organele care solutioneaza conflictele aparute in legatura cu contractul dat. Contractul de constituire trebuie sa fie
autentificat notarial si semnat de toti actionarii bancii.
Business-planulpe primii trei ani de activitate permite BNM sa sesizeze obiectivele bancii si viitoarele operatiuni efectuate.
Informatii despre persoanele fizice sau juridice care intentioneaza sa detina actiuni ale bancii.
Informatii ample despre persoanele fizice sau juridice care intentioneaza sa detina 10% sau mai mult din actiunile cu drept de vot ale bancii.
Informatie detaliata privind componenta Consiliului bancii, care elaboreaza politica si supravegheaza activitatea bancii.
Informatie detaliata privind componenta comisiei de cenzori a bancii, care va controla activitatea bancii comerciale.
Informatii privind experienta administratorilor bancii, activitatea) profesionala in ultimii io ani (fisa personala, declaratia despre ver etc).
Administratorii bancii sunt membrii Consiliului bancii, ai ce siei de cenzori, presedintele bancii, vicepresedintele, contabilul-sef,
subdiviziunilor specializate si alte persoane care pot detine functia) administrator.
Contractele de angajare la serviciu ale administratorilor bancii si; informatii si documente solicitate de BNM.
in cazul in care BNM considera ca informatia de baza este insuficie pentru atribuirea autorizatiei, cere de la solicitant date suplimentare.
Cererea de eliberare a autorizatieipentru filialele si sucursalele unei banci straine se depune de catre acestea in modul
stabilit prin regulamentele BNM. In termen de 3 luni de Ia datadepunerii cererii BNM o aproba preliminar sau o respinge, comunicand in scris
solicitantului decizia luata. Refuzul de a elibera o autorizatie trebuie safie motivat. BNM acorda preliminar autorizatia de activitate pe o perioada de un an.
Aproband preliminar cererea, BNM stabileste urmatoarele cerinte fatade banca pentru acordarea autorizatiei:
depunerea capitalului initial, care nu trebuie sa fie mai mic decat capitalul minim necesar;
angajarea de specialisti;
incheierea unui contract cu o firma de audit;
inchirierea sau cumpararea de echipamente pentru efectuarea operatiunilor bancare si de edificii bancare.
Daca in decursul unui an banca nu indeplineste cerintele enumerate, aprobarea preliminara a cererii se anuleaza. Daca cerintele sunt satisfacute, BNM
elibereaza autorizatia timp de o luna. Autorizatia bancara se acorda pe termen nedeterminat si este netransferabila. BNM detine registrul central al
bancilor comerciale, in care se trec titlurile, adresele sediului central si ale filialelor bancilor comerciale. La acesta anexeaza copiile documentelor
prezentate pentru acordarea autorizatiei si/s deschiderea filialelor si alte documente sau modificari ale acestora. Bancile caror autorizatii au fost
retrase se exclud din registru printr-o nota.Banca Nationala a Moldovei
, in conformitate cu articolele 5, 11 si 44 ale Legii cu privire la Banca Nationala a Moldovei si articolul 4 al Legii institutiilor financiare, are
dreptul exclusiv de a elibera licente bancilor. Nici o persoana nu este in drept sa practice activitati financiare, enumerate la articolul 26 al Legiiinstitutiilor financiare, fara licenta Bancii Nationale a Moldovei.
Banca straina, care doreste sa deschida sucursale pe teritoriul Republicii Moldova, trebuie sa primeasca licenta Bancii Nationale a Moldovei.
Banca Nationala a Moldoveitine registrul bancilor licentiate. Cand Banca Nationala elibereaza licenta bancara,
banca noua se inscrie in registru. In registru se inscriu denumirea,sediul oficiului central al bancii si al filialelor ei. La registru se anexeaza urmatoarele
documente:
Procesul-verbal al adunarii de constituire privind organizarea bancii.
Statutul inregistrat al bancii si toate completarile si modificarile, introduse in conformitate
cu permisiunea scrisa a Bancii Nationale.
Regulamentele interne ale bancii.
Lista persoanelor oficiale autorizate sa actioneze in numele bancii, documentul care
stabileste limitele competentei acestora si specimenele semnaturilor lor autentificate notarial.
Certificatul de inregistrare eliberat de Camera Inregistrarii de Stat.
Cuantumul capitalului minim se stabileste pentru capitalul de gradul I in marime de 150 mln. lei.
Organul de administrare si organul de control
Organele de conducere ale bancii sunt adunarea generala a actionarilor, consiliul, organul executiv si comisia de cenzori. Consiliul este organul
de administrare al bancii care exercita functii de supraveghere,elaboreaza si asigura aplicarea politicii bancii. Atributiile consiliului se
stabilesc in statutul bancii si regulamentele interne ale acesteia. Membrii consiliului sunt alesi pe termen de 4 ani de catre adunarea generala a
actionarilor.
Organul de control al bancii este comisia de cenzori, care exercita controlul activitatii ei.
Extinderea activitatii bancii pe teritoriul. Tipuri de structuri organizatorice.
Conform Legii cu privire la institutiile financiare, bancile pot sa-si infiinteze filiale si alte reprezentante atat pe teritoriul Republicii Moldova, cat
si pe teritoriul altor state. Fiecare banca ce activeaza in Republica Moldova este persoana juridica organizata ca o societate comerciala pe actiuni.
Structura retelei de unitati ale bancilor ce-si desfasoara activitatea in Moldova este determinata de impartirea administrativ-teritoriala a tarii,
organizandu-se astfel (fig. 1.3.1.):
centrala bancii;
filiale;
agentii si reprezentante.
Fig. 1.3.1. Structura organizatorico-teritoriala a unei banci comerciale
Societatile bancare, prin centralelelor, indeplinesc functia de coordonare a tuturor activitatilor care se desfasoara in
filiale, agentii si reprezentante, asigurand aplicarea corecta a legilor, hotararilor si a tuturor actelor normative) guverneaza activitatea bancara. In
acest sens, centralele societatilor bancare elaboreaza norme specifice care trebuie respectate de unitatile din subordine. In acelasi timp, centralele sunt
raspunzatoare de activitatea filialelor, agentiilor si reprezentantelor din subordine, si aceasta deoarece unitatile din subordine nu au personalitate
juridica. Centrala bancii desfasoara o gama larga de activitati financiare conform categoriei autorizatiei detinute. Organul executivi sediului central ia
decizii privind restrictiile inaintate in activitatea unitatii in subordine, de exemplu, inaintarea restrictiilor privind volumul maxim de credite acordate
de filiala in total, cat si unui solicitant s.a.
Filialele, agentiile si reprezentantele sunt unitati cu sarcini operative, neavand personalitate juridica. In calitatea lor de unitati operative,
filialele, agentiile si reprezentantele executa operatiunile bancare specifice societatilor bancare, reglementate prin lege, in limita competentelor
stabilite de centrala bancii si functioneaza in baza aprobarii Adunarii Generale a actionarilor si a Consiliului bancii respective. Filialele, agentiile si
reprezentantele au relatii directe cu clientii din raza lor de activitate (atat persoane fizice, cat si juridice).
Filiala
este o unitate distincta, juridic dependenta de banca, ce desfasoara toate tipurile de activitati financiare sau unele din ele, in functie de categoria
autorizatiei eliberata bancii. Bilantul filialei e parte componenta a bilantului bancii licentiate. Filialele au autonomie gestionara si operativa in
limita competentelor atribuite de centrala bancii. Filialele, ca si centrala bancii, isi desfasoara activitatea pe anumite compartimente.
Bancile au dreptul de a infiinta filiale in urmatoarele conditii:
banca care intentioneaza sa creeze o filiala trebuie sa detina capitalul minim necesar conform autorizatiei eliberate si coeficientului capitalului
normativ total, corelat cu activele ponderate la risc; banca trebuie sa activeze minimum un an de zile dupa acordarea autorizatiei
si cel putin o data sa fie supusa controlului de la BNM; banca trebuie sa indeplineasca prevederile legilor Republicii Moldova si ale
actelor normative bancare ale BNM; banca nu trebuie sa fie obiectul aplicarii masurilor de sanctionare si
remediere din partea BNM.Filialele au urmatoarele atributii:
raspund, prin conducerea numita de Consiliul bancii, in fata centralei, de activitatea desfasurata in unitatile din subordine;
indeplinesc toate cerintele si ordinele inaintate de centrala bancii si primesc ordonante de la centrala bancii;
emit ordine si dispozitii privind problemele ce tin de activitatea filialei si a agentiilor ei in limitele competentei lor;
indeplinesc atributiile stabilite de centrala pe linie de personal, salarizare si organizare;
stabilesc relatii cu clientii: acorda credite persoanelor fizice, si juridice (in lei si in valuta) in limitele plafoanelor fixate de Consiliul
bancii; folosesc in calitate de resurse creditare mijloacele proprii, precum si
mijloacele atrase; deschid conturi tuturor clientilor si le gestioneaza;efectueaza operatiuni de schimb valutar; consultanta si au alte imputerniciri.
Unele societati bancare pot infiinta agentii in localitatile in care exista oportunitati pentru desfasurarea unei activitati deosebit de profitabile.
Agentiile reprezinta puncte de lucru ale filialelor, direct subordonate acestora. Agentiile isi
realizeaza activitatea profesionala sub supravegherea si
indrumarea filialei, fiind unitati operative, infiintate pe baza criteriului acoperirii de clienti si efectuand predominant un volum mare de operatiuni,
dar de valori mai mici. Compartimentele ce se regasesc la nivelul agentiilor asigura desfasurarea operatiunilor de casa, viramente interne si externe,
schimb valutar etc. in general, la nivelul agentiilor se desfasoara activitati legate strict de relatiile cu clientii, gama operatiunilor oferite fiind
mult mai redusa decat in cazul filialelor.
Reprezentantele bancare sunt organizate de catre banci in scopul efectuarii operatiunilor concrete cat
mai aproape de clienti. Reprezentante bancare pot fi casele deschimb valutar; casele de incasari si plati serale sau cu program prelungit, casele
deschise in scopul efectuarii transferurilor de bani peste hotare etc.Reprezentantele sunt parti componente ale agentiilor, ale filialelor sau chiar ale
centralei societatii bancare. Ele activeaza in baza tuturorreglementarilor interne ale centralei societatii bancare.
Fig. 1.3.2 . Departamentele directiile sectiile principalele ale bancii comerciale
Activitatea in cadrul centralelor societatilor bancare se desfasoara pe departamente, directii, sectii. Fiecare banca, in functie de activitatea
desfasurata si de gama de operatiuni efectuate, isi organizeaza in mod specific, structura functionala. Cu toate acestea, exista o serie de componente
organizatorice ce se regasesc sub diferite forme (departamente, directii, sectii etc.) in majoritatea bancilor comerciale datorita faptului ca, in general,
toate bancile comerciale desfasoara aceeasi gama de operatiuni. In cadrul centralei, activitatea este organizata pe departamente de
specialitate, care, la randul lor, au in subordine diferite servicii .
Dezvoltarea sistemului bancar
in Republica Moldova
Trecerea Republicii Moldova de la sistemul economic administrativ si de comanda la sistemul economic, bazat pe relatiile de piata, eficacitatea si vitalitate caruia au fost demonstrate de practica mondiala de gospodarire a tarilor inalt dezvoltate din punct de vedere industrial in mare parte depinde de rezolvarea, in interesele omului si dezvoltarii societatii, a unui complex intreg de probleme economice, sociale, politice etc care asigura in mod adecvat legatura dintre producator si consumator.
In realizarea practica a masurilor necesare indrepatate spre crearea conditiilor si premizelor de dezvoltare a relatiilor de piata, un rol preponderent il are sistemul bancar, care este unul dintre elementele de baza ale infrastructurii de piata.
In conformitate cu legea Republicii Moldova, sistemul bancar al Republicii Moldova include: banca nationala a Moldovei, bancile comerciale si alte institutii de creditare. Notiunea de institutii creditare cuprinde persoanele juridice si fizice, care efectueaza fiecare in parte operatiuni bancare conform licentei eliberate de banca nationala a Moldovei.
Astfel, in prezent in Republica Moldova dupa analogia altor tari ca SUA, Marea Britanie, Germania, Austria este creat un sistem bancar de doua niveluri. Primul nivel il constituie banca nationala de stat a Moldovei, care este banca centrala in Republica. Ca un organ unic de emisie a statului, banca nationala a Moldovei determina politica monetara, creditara, valutara si supravegheaza ca ea sa fie realizata in viata, crecum si asigura un control viguros asupra activitatii celorlalte banci. Banca nationala isi prezinta darile de seama numai in fata Parlamentului Republicii Moldova si isi infaptuieste activitatea sa in conformitate cu legea Republicii Moldova 'cu privire la Banca Nationala de Stat a Moldovei' fiind independenta, in actiunile sale, de organele executive.
Nivelul al doilea al sistemului bancar din Republica il constituie bancile comerciale, care realizeaza nemijlocit deservirea creditara si de contare a intreprinderilor si a populatiei. In afara de aceasta, bancile comerciale pot efectua si alte operatiuni bancare, care nu contravin legislatiei in vigoare din Republica Moldova si care sunt prevazute in statutele lor. In particular, e
vorba de astfel de operatiuni precum tinerea conturilor clientului si ale bancii de corespondenta, emiterea documentelor de plata si a hirtiilor de valoare, eliberarea cautiunilor, garantiilor si altor obligatiuni pentru persoanele terte, care prevad executarea lor in forma baneasca, procurarea drepturilor de cerere de a livra marfuri si a presta servicii, asumarea riscurilor de executare a acestor cereri si incasarea acestori cereri (factoring).
In legislatia bancara adoptata in 1991, luindu-se in consideratie experienta bancara mondiala si-au gasit relfectarea noile abordari a chestiunilor de reglementare a circulatiei monetare si, in general, a activitatii bancare. Aceasta legislatie determina metodele dirijarii de stat a relatiilor monetar creditare si expune bazele juridice ale modelului nou de reglementare monetar-creditara a economiei si metodelor economice de control asupra activitatii bancilor comerciale din Republica, stipuleaza regulamentele principale de efectuare a operatiunilor bancare si principiile de concepere a sistemului bancar in Republica Moldova. Perfectionarea metodelor de dirijare a circulatiei monetare in Republica Moldova de catre banci are ca premiza restructurarea radicala a sistemului bancar, care se bazeaza pe principiul de egalitate a producatorilor de marfuri in particular si a bancilor independente. In legatura cu aceasta putem mentiona ca in Republica are loc un proces de creare in baza cotelor de participare a diferitor structuri bancare comerciale.
Prin activitatea lor, bancile comerciale contribuie la accelerarea trecerii la relatiile de piata, in particular, prin aceea ca o data cu organizarea lor se reduce monopolismul si ia nastere concurenta in activitatea bancara. Anume datorita acestui fapt sistemul bancar din Republica Moldova a devenit una dintre primele verigi a economiei, unde in mod real se infaptuieste demonopolizarea, iar organizarea bancilor comerciale in aceste sistem este un prim pas spre crearea pietii monetare.
Sarcinile principale ale bancii nationale si functia ei ca banca centrala a Republicii Moldova sunt urmatoarele:
- asigurarea stabilitatii, unitatii monetare nationale
- intarirea unitatii monetare nationale
- organizarea si realizarea emisiilor de bani
- elaborarea si traducerea in viata a politicii in domeniul circulatiei monetare, valutare si de creditare
- controlul asupra lichiditatii si procesului de creditare a bancilor comerciale
- controlul asupra activitatii bancilor in conformitate cu actele normative
- oferirea imrumuturilor statului si pastrarea tezaurului national
Banca nationala de stat poate sa stabileasca normativele minimale ale mijloacelor proprii in banci, luind in consideratie creditele si investitiile oferite, pasivele bancii, alte articole din balanta.
In ultimul timp in sistemul financiar bancar din Republica Moldova sub influenta trecerii economiei republicii la relatia de piata au loc schimbari calitative in veriga a doua a lui, care se caracterizeaza prin cresterea numarului de banci comerciale. Odata cu cresterea numarului de banci comerciale are loc procesul de concentrare a capitalului bancar.
Operatiunile valutare intre participantii pietii valutare nu sint posibile fara schimbul de valuta si determinarea proportiei lui. Prin schimbul unei valute pe alta se subintelege procurarea si vinzarea valutei straine contra valutei nationale, iar proportiile lor se stabilesc prin cotarea valutara. Banca nationala efectueaza cotarea oficiala a valutelor pe teritoriul Republicii Moldova. Cotarea valutei straine in numerar se infaputieste de catre bancile comerciale si casele valutare de schimb, stabilindu-se cursul de cumparare si cursul de vinzare in functie de cererea si oferta. In conditiile economiei de piata bancile devin centre de reglamentare economica, trebuie sa cunoasca situatiile-cheie in stimularea productiei. Avind la dispozitie resurse banesti mari, repartizindu-le in interesele interprinderilor si ramurilor economiei nationale, bancile, organizind procesele de circulatie si creditare, accelereaza dezvoltarea sociala, contribuie la stabilitatea economica a societatii. In scopul rezolvarii problemelor ecomonice interne bancile trebuie sa activizeze lucrul sau in directia schimbului international, crearii de catre ele a unei largi retele de relatii de corespondenta cu bancile altor state, participarii in sistemul de decontarii clearing. In prezent activitatea institutiilor financial bancare suporta schimbari
radicale legate de schimbarea conditiilor economice manifestate prin largirea sferelor de 'aplicare' a banilor, formarea pietii hirtiilor de valoare, posibilitatea de varsare a banilor in imobil, productie, comert, schimbarea structurii preturilor, ofertei marfuriilor si serviciilor si corespunzator si a structurii cheltuielilor populatiei, cresterea cererii la credit.
Pentru dezvoltarea cu succes a legaturilor economice externe, in republica este format sistemul de reglamentare financiar, valutara ce include: Banca Nationala a Moldovei, care efectueaza rapid operatii valutar creditare, precum si reteaua bancilor comerciale, autorizate de Banca Nationala a Moldovei sa efectueze operatiuni valutare. In legatura cu cresterea cererii populatiei si a persoanelor juridice in efectuarea operatiunilor cu valuta straina, in deservirea activitatii economice externe clientilor bancii, acumularea si repartizarea resurselor valutare in republica, bancile in baza licentei generale efectueaza urmatoarele feluri de operatiuni:
- deschiderea si tinerea conturilor valutarea ale persoanelor juridice, conturilor curente si depunerilor in valuta straina ale cetatenilor care locuiesc pe teritoriul Moldovei, ale cetatenilor straini si persoanelor fara cetatenie
- procurarea, vinzarea si operatii incaso cu mijloace de plata in valuta straina (in numerar), documente bancare de plata, cecuri de calatorie, acreditive de calatorie si altele
- procurarea de la organizatii si cetateni si vinzarea catre ei a valutei straine in numerar, care se afla la conturi si depuneri
- efectueaza decontari la operatiile de export si import ale clientilor in valuta straina in forma de acreditiv documentar, incaso, transfer bancar si alte operatii
Bancile din Republica Moldova sunt preocupate de atingerea standartelor bancare internationale, in scopul recunoasterii de catre comunitatea bancara internationala si de catre clienti, ca banci cu un bun renume.
Exista doua documente deosebit de impotante in care sunt precizate standartele privind desfasurarea activitatilor bancare. Primul document este Conventia de al Basel,care abordeaza problema capitalului bancar, al doilea document este intitulat A
Doua Directiva de Coordonare Bancara a Uniunii Europene si se refera la acordarea de licente bancilor.
Guvernatorii bancilor centrale din tarile 'Grupul celor zece' (state industrializate s-au intilnit in decembrie 1987 la Basel (Elvetia) si au semnat un acord privind criteriile ce trebuie avute in vedere in stabilirea dimensiunii optime a capitalului unei banci, acord cunoscut sub denumirea de Conventia de la Basel. In Conventie a fost definit capitalul unei banci, s-a stabilit nivelul minim de capital pe care trebuie sa-l aiba o banca (in functie de dimensiunea si riscului aferent activelor sale) si modul de stabilire a indicatorului de adecvare a capitalului.
Bancile Moldovei urmeaza reglamentarile convenite la baze. In conformitate cu aceste reglamentari Banca Nationala a Moldovei elibereaza autorizari bancare de trei tipuri:
1. Autorizarea de categoria A. Capitalul normativ intre 8 si 16 milioane lei ce acorda dreptul de a desfasura tipuri de activitate financiara indicate in articolul 26, aliniatul 1, literele A-I inclusiv N
2. Autorizatie de categoria B. Capitalul normativ intre 16 si 24 milioane lei ce acorda dreptul de a desfasura tipuri de activitate financiare mai diverse, litere A-J inclusiv N
3. Autorizatie de categoria C. Capitalul minim 24 milioane lei, literele A-N.
Conform ultimei hotariri a Conventiei de al Basel, marimea capitalului pentru toate trei tipuri de licenta se cere a fi dublat, pentru ca protejarea mai efectiva a deponentilor si pastrarii increderii fata de banca, ei fiind siguri ca nu-si vor pierde banii daca banca inregistreaza pierderi in alte activitati. Sistemul bancar al Republicii Moldova nu este impus de a urma aceasta hotarire deoarece Republica Moldova nu face parte din grupul celor zece, insa pentru incadrarea sistemului bacar, si in general a Republicii este foarte important de a urma acest acord. Dublarea capitalului pentru o banca este o problema destul de serioasa si de aceea bancile Republicii Moldova vor depune eforturi enorme pentru a face fata acestei cerinte.
'Sistemul financiar bancar' – un component primordial in mecanizmul dificil al economiei unei tari si-a ecomoniei mondiale, se doreste un abecedar in paginile caruia sa se gaseasca ceva din alfabetul unei teme care poate ocupa multe pagini in numeroase carti. Ea aduna, pe de o parte, o experienta de mai multi ani, iar pe de alta parte are de munca pentru a rasfoi o literatura a domeniului deloc saraca intr-o tara a Europei Occidentale.
Lucrarea in cauza n-a fost un tratat, diploma de ecomonie ci o simpla lucrare de curs cu idei, aplicatii si exemple culese din viata si din literatura din care fiecare poate dispune ceea ce socoate util.
Tema abordata este o tema mult prea ampla pentru a cupride toate informatiile, nuantele dar pe masura posibilitatii lucrarea formeaza un nucleu al mecanismului de baza bancar. Astfel am abordat instrumentul principal activitatii bancare, capitalul, forta motrica, in general, in economia de piata. Banca fiind cea care minuie acest instrument si de minuirea adcvata a acestui instrument depinde starea economica si bunastarea unei tari intregi. Nu degeaba falimentarea unei banci aduce dupa sine un dezastru in economie si populatiei tarii.
Ca concluzie reiesa ca sistemul financiar bancar se poate manifesta pe deplin doar intr-o economie libera, intr-o economie de piata. Ca dovada a acestui lucru este cresterea vertigioasa a numarului bancilor odata cu incercarea de a trece a Republicii Moldova spre o economie libera, economie de piata.
In urma studierii a mai multor carti am ajuns la urmatoarele concluzii si rezultate. Prima idee este ca studiera institutilor financiare si bancare nu trebuie sa fie o insiruire plictisitoare de fapte si cu siguranta ca a invata despre aceste institutii implica memorizarea unor termeni noi, ci intelegerea unora dintre cele mai dificile probleme economice cu care se confrunta natiunea noastra, si anume: care sunt dimensiunile si limitele posibilitatilor de solutionare a lor. De aceea in aceasta lucrare am consacrat un paragraf intreg sistemului financiar bancar al Republicii Moldova,
problemele cu care se confrunta, reformele care au loc si care se vor intimpla in viitor.