eficienta economica orz

8/12/2019 Eficienta Economica Orz

http://slidepdf.com/reader/full/eficienta-economica-orz 1/22

ECONOMIE RURALA

PROIECT

Efcienta economica la

cultura de Orz

Huhulea Alexandru

IEA ID An



Cuprins:

Capitolul 1:

Importanţa şi tehnologiile de cultură

1.1 Importanţa

1.2. Tehnologia de cultivare a culturii de orz

Capitolul 2:

Eficienţa economică a culturii de orz

2.1 Indicatori primari

2.2. Indicatori ai eficienţei economice

2.3.Indicatori de cuantificare a viailităţii

economice



Concluzii

Capitolul I Importanţa şi tehnologiile de cultură

1.1 Im!ortan"#

Boabele de orz sunt utilizate în alimentaţia omului, furajareaanimalelor si în industria berii. În regiunile înalte din Asia şi NordulAfricii, orzul este principala cereal pani!cabil."entru îmbuntţireacalitţii p#inii fina de orz se foloseşte în amestec cu cea de gr#u.$inboabele de orz, prin prelucrare, se obţin di%erse specialitţi înlocuitoride cafea, fin si siropuri de malţ, utilizate în industria

dulciurilor si medicamentelor. În &rana animalelor, boabele de orzconstituie un furaj concentrat %aloros,datorit conţinutului ridicat în&idraţi de carbon si proteine. 'aloarea furajer aboabelor de orz estecomparabil cu cea a boabelor de porumb, c&iar superioaracestora,datorit conţinutului mai mare în proteine."aiele de orz au o %aloarenutriti% superioar celor de gr#u, o%z sisecar, put#nd ! utilizate cafuraj !bros în &rana animalelor.

(rzul se poate culti%a si pentru furaj %erde singur sau în amesteccu oleguminoas )borceag*.Bor&otul de bere ce rezult în procesul de

obţinere a berii, este un furajlactogen %aloros, utilizat în &rana %acilorpentru lapte. În industria berii, orzoaica, datorit conţinutului mai redus în proteine,constituie materia prim de baz, asigur#nd limpezirea maibun si creşterea e+tractului berii. Boabele de orz se folosesc camaterie prim şi în industria alcoolului, de+trinei, glucozei, etc.



Com!ozi"ia chimic#

(rzul are un conţinut mai mare în protein şi mai redus înamidon, dec#t orzoaica.Conţinutul în protein este fa%orizat de climatulcald şi uscat, care scurteaz perioada umplerii boabelor, determin#ndo cantitate mai mic de amidon acumulat. $e asemenea, îngrşmintele cu azot şi fertilitatea ridicat a solului mresc procentul

de protein, din boabe.(rzoaica, utilizat în industria berii, trebuie saib un conţinut în protein de - / 0, care se poate obţine încondiţiile climatului umed şi rcoros, ce fa%orizeaz acumulareaamidonului, în detrimentul proteinei.

"roteina orzului este srac în argimin şi triptofan, iar glicocolul,lizina şi metionina lipsesc.1luteina este foarte srac sau lipsit de



gluten, ceea ce e+plic însuşirile pani!cabile slabe ale finii deorz.Conţinutul ridicat în celuloz, datorat paleelor care îmbracboabele, face orzul mai puţin recomandat în &rana psrilor.Boabele deorz nu conţin %itaminele A şi $.

R#$!%ndire

"e plan mondial suprafata culti%at este de 23mil &a, suprafetemari detin Canada, 45A, 6urcia, 4pania, 1ermania, 7ranta etc.

Cele mai mari producţii medii )8g9&a*, sau obţinut în: rlanda);---*,Belgia şi <u+emburg )2;2=*, Arabia 4audit )222;*, 7ranţa

)2>=?*, Austria)2>=*, (landa )2/--*, 1ermania )2-;=*.

$atorit importanţei orzului pentru creşterea animalelor şiindustria berii,precum şi a%antajelor culturii )prseşte terenulde%reme, te&nologie completmecanizat, producţii ridicate* seestimeaz c el %a rm#ne o plant de bazpentru ţara noastr, cu opondere important în structura culturilor.@om#nia detine =;>--- de&ectare.

7ormele culti%ate de orz aparţin unei singure specii,ordeum

sati%um enssen )sin. cu. %ulgare<.* cu patru con%arietţi, din caredoar dou sunt importante pentru cultur:

con&arietatea hexa$tichum Alef orzul pe şase r#nduri cunoscutsubdenumirea de orzDD la care toate cele trei spiculeţe, de la clc#iulde ra&is, suntfertile, astfel înc#t, la !ecare clc#i de ra&is se gsesc treiboabe. 4picele auboabele dispuse frec%ent pe şase r#nduri. În cazul%arietţiilor cu spice la+e,spiculeţele laterale de pe cele dou prţi alera&isului se suprapun rezult#ndorzul pe > r#nduriDD.

con&arietatea di$tichum Alef orzul pe dou r#nduri, cunoscut subdenumirea de orzoaicDD la care numai spiculeţul central este fertil,astfel înc#t, la!ecare clc#i de ra&is se formeaz doar un bob.4piculeţele laterale sunt sterileşi au un grad diferit de dez%oltare alelementelor Eorale.4picele au în acest caz, doar dou r#nduri de boabe)pe !ecare parte ara&isului c#te unul*.Boabele de orz se deosebesc de



cele de orzoaic dup simetria lor sidup aspectul setei )penei* bazale.

4oiurile de orz culti%ate la noi aparţin %arietţilor palidum )spic la+* si

parallelum)spic compact* iar cele de orzoaic %arietţiilor nutans )spicla+* si erectum )spic compact*. 6oate cele patru %arietţi menţionatemai sus sunt cu bob îmbrcat, de culoare galben, cu ariste dinţate)aspre*.

Particularit#"i 'iolo(ice

1erminaţia la orz este bipolar. $atorit acestui fapt orzul are oputere destrbatere mai redus dec#t gr#ul sau secara. (rzul formeaz2 F rdcini embrionare. 4istemul radicular este mai slab dez%oltatdec#t al celorlalte cereale pioase şi reprezint F,3 0 din masa total aplantei. În majoritate rdcinile seaE în stratul de sol - /2 cm, darrdcinile pot ptrunde în sol şi p#n la --cm. 4istemul radicular areo mai slab putere de solubilizare şi absorbţie a substanţelor nutriti%edin sol.

(rzul are o capacitate de înfrţire mai bun dec#t gr#ul, secarasauo%zul.

Înfrţirea dureaz / = sptm#ni şi se desfşoar optim latemperaturide F /GC. Înfrţirea este inEuenţat de epoca,ad#ncimea şi densitatea de semnat, de asigurarea cu substanţenutriti%e şi ap."entru a a%ea o c#t mai mare uniformitate a boabelor,la orzoaic nu estede dorit un coe!cient ridicat de înfrţire, caredetermin neuniformitatea fraţilor.

Alungirea paiului şi fructi!carea, la formele de toamn, au locdupparcurgerea stadiului de %ernalizare)=2 >2 zile la =GC*.

7ormele de prim%ar necesit - 2 zile cu temperaturi de = 2GC.

"aiul este format din 2 3 internoduri şi are talia de 2- -- cm.



(rzul umbltor, semnat toamna asigur producţii superioare orzuluide prim%ar.

Cerin"ele )a"# de clim# *i $ol

(rzul are cea mai mare arie de rsp#ndire datorit formelor%ariate aEate în cultur, a cror perioad de %egetaţie este cuprins între /3- zile )forme detoamn* şi ;- zile la unele forme de prim%ar,culti%ate la limita nordic de e+tindere a culturii )3-Glatitudine nordic în 7ederaţia @us*. În sud orzul se culti% p#n în zonele clduroase dinAfrica )Iaroc,6unisia, Algeria*.

(rzul se culti% la latitudinea de 2--- m în "undjab )ndia*, /3--m)Caucaz* şi ?-- m în Alpi.4uport mai bine temperaturile ridicatedec#t celelalte cereale pioase,dar este mai sensibil la temperaturilesczute din timpul iernii.

6emperatura minim de germinaţie este de /GC. $up clireplantele suport temperaturi de p#n la =, 2GC la ni%elul nodului de înfrţire. (rzul deprim%ar are o rezistenţ mult mai sczut !inddistrus de temperaturi mai sczute de > 2GC.

$eşi este rezistent la secet şi cldur pentru a ajunge lamaturitate nu are ne%oie de temperaturi prea ridicate.4uma gradelorde temperatur pentru orzul de toamn este de 3-- /--GC, de=-- F--GC pentru orzoaica de toamn şi de 2- 3--GC pentruformele de prim%ar.(rzul are cerinţe mai reduse pentru ap,comparati% cu gr#ul, o%zul sau secara, a%#nd coe!cientul detranspiraţie de =-- >--. "erioada critic pentru ap se înregistreaz în fazele de alungire a paiului şi înspicare.

$atorit perioadei mai scurte de %egetaţie, orzul e%adeaz din

secetDD,scp#nd de şişt%ire.$ac seceta se instaleaz de timpuriu,orzul, datorit sistemului radicular mai slab dez%oltat, resimte maiputernic lipsa de ap suferind importante dereglri !ziologice, pri%inddiferenţierea şi formarea organelor generati%e, careduc la scderiimportante de recolt.

(rzoaica de bun calitate pentru industria berii se obţine în



zonele mai umede, unde acumularea proteinei în boabe este maisczut.(rzul este o cultur pretenţioas faţ de sol. (rzoaica arecerinţe mai moderate."entru orz cele mai indicate soluri sunt cele cureacţie neutr, cu fertilitate ridicat, a%#nd substanţe nutriti%e uşorsolubile, datorit sistemului radicular slab dez%oltat cu capacitatesczut de solubilizare şi absorbţie a srurilor.

"entru orz cele mai potri%ite soluri suntJ cernoziomurile, solurilebrunroşcate, alu%iunile soli!cate. Nu sunt indicate solurile uşoare saugrele.(rzoaica se poate culti%a pe soluri cu p ul de 2 3,2. În zoneledecultur ale orzoaicei aceasta d bune rezultate pe solurile brune,brune podzolite, cu te+tur lutoas şi lutoargiloas.

+onele ecolo(ice

Pentru orzul *i orzoaica de toamn#

+ona )oarte )a&ora'il# cuprinde C#mpia de 'est, sudul (lteniei şiIunteniei, Kstul Brganului, 4 K $obrogei şi partea din N K aIoldo%ei între 4iret şi "rut. În sudul ţrii factorul limitati% îl constituieprecipitaţiile insu!ciente dintoamn care determin condiţiinefa%orabile rsririi.

+ona )a&ora'il# cuprinde regiunile în%ecinate zonei foarte fa%orabilelacare se adaug C#mpia 6ransil%aniei. În aceast zon condiţiileclimatice corespund cerinţelor orzului de toamn. ( atenţie mare se %aacorda solurilor pecare se %a amplasa cultura."e solurile mai puţinfa%orabile )podzolice, argiloilu%iale* se %a amplasade preferinţorzoaica.

+ona !u"in )a&ora'il# cuprinde nisipurile din (ltenia şi N 'ţrii,terenurile srturate, puternic acide, puternic erodate )Ioldo%a,

Nordul$obrogei*, regiunile cu temperaturi foarte sczute în timpuliernii: 4 K6ransil%aniei şi nordul Ioldo%ei.

Pentru orzoaica de !rim#&ar#

+ona )oarte )a&ora'il# se întinde pe suprafeţe mai restr#nse şianume: în Lara B#rsei, în bazinele (ltului, 4omeşului şi Iureşului, înC#mpia 6imişului şi"odişul 4uce%ei, unde climatul este umed şi



rcoros.

+ona )a&ora'il# cuprinde %ile Crişurilor, 'alea 4iretului, întinseregiuni colinare din Banat şi 6ransil%ania.

+ona !u"in )a&ora'il# cuprinde regiunile cu climat continentaldinIoldo%a şi Iuntenia, precum şi 4K ul (lteniei şi NK ul Iunteniei în zonele cu soluri improprii )uşoare, grele, impermeabile*.

,- Tehnolo(ia de culti&are a orzului

Rota"ia

(rzul şi orzoaica de toamn sunt pretenţioase faţ de plantapremergtoare, care trebuie s prseasc terenul de%reme,permiţ#nd semnatul în condiţii optime.

Pentru orzul de toamn#.

"lante foarte bune premergtoare sunt: mazrea, fasolea,borceagul,rapiţa de toamn, inul pentru ulei şi !br.

Bune premergtoare sunt: Eoarea soarelui, trifoiul, carto!i timpurii,soia soiuri timpurii.

Iijlocii sunt: porumbul &ibrizii timpurii, cartoful soiurisemitimpurii,o%zul, gr#ul de toamn, sfecla pentru za&r recoltatp#n la - septembrie.

Necorespunztoare sunt: orzul, porumbul &ibrizii tardi%i, soia soiurit#rzii, sfecla recoltat t#rziu.

Pentru orzoaica de toamn#, nu sunt recomandate capremergtoare leguminoasele, dup care conţinutul în proteine alboabelor de orzoaic este mai ridicat.

Pentru orzoaica de !rim#&ar#, bune premergtoare sunt: sfecla,carto!i,porumbul, inul pentru fuior sau rapiţa.(rzul şi orzoaica detoamn, eliber#nd terenul de%reme, sunt la r#ndullor, foarte bunepremergtoare pentru majoritatea culturilor.



În zonele de c#mpie şi în special în perimetre irigate, dup orz se poatesemna o cultur succesi% pentru boabe )porumb, fasole* sau furaj)sorg, porumb, rapiţ*. În culturile de orz se practic cu bune rezultate,semnatul trifoiului încultur ascunsDD.

/ertilizarea

"entru -- Mg boabe şi producţia secundar aferent orzulconsum /,> /,? Mg NJ , ,= Mg "/(2 şi /, /,F Mg M/(.$atoritperioadei scurte de %egetaţie, ritmului intens de absorbţie aelementelor nutriti%e din primele faze de %egetaţie, a%#nd în %edere şisistemul radicular mai slab dez%oltat, orzul trebuie s aibe la dispoziţiesu!ciente substanţe nutriti%e, uşor solubile, pentru a putea realizaproducţii ridicate. 7aţ de gr#u şi secar, p#n la intrarea în iarn, orzulconsum o cantitate dubl de N"M.

În prim%ar, ritmul de absorbţie este, de asemenea, foarteintens, astfel, în lunile aprilie mai )formarea paiului*, orzul absoarbecca. F= 0 din azot, F> 0din fosfor şi F3 0 din potasiu.4tabilireadozelor de îngrşminte se face ţin#nd cont de ni%elulproducţiei doriteşi de destinaţia ei )furaj sau malţ*, de fertilitatea solului, desoiulculti%at.4tabilirea dozelor de azot se %a face cu mare atenţie,e%it#nduse cderea plantelor, care la orz determin pierderi foartemari de recolt.

Azotul se aplic fracţionat 9> 9= din doz toamna iar restul peteren îng&eţat spre sf#rşitul iernii. C#nd se constat c plantele nudispun de su!cientazot, la orzul pentru furaj, se poate aplicasuplimentar uree odat cu erbicidarea.

"e solurile uşoare )nisipoase* şi dup leguminoase precum şiatunci c#nddozele stabilite sunt mici )sub ;- 8g9&a* nu se recomandadministrarea îngrşmintelor cu azot în toamn, întreaga dozaplic#nduse la sf#rşitul iernii pe teren îng&eţat. Îngrşmintele cufosfor se %or administra sub artura de baz. Îngrşmintele cu potasiuse %or aplica obligatoriu la orzoaic,determin#nd creşterea conţinutului în amidon al boabelor. $ozele recomandatesunt de >- ;- 8g9&a pe



solurile bine apro%izionate cu potasiu, ;- ?- 8g9&a pe solurile mijlociişi ?- /- 8g9&a pe solurile slab apro%izionate.Îngrşmintele cu fosforşi potasiu se aplic sub artur iar cele cu azotla pregtirea patuluigerminati%, prim%ara.<a orzoaica de prim%ar nu se administreazazot în %egetaţie.

Atuci c#nd îngrşmintele de care dispunem, sunt de tip comple+N"M,pentru orzul şi orzoaica de toamn ele se %or administra lapregtirea patului germinati% şi nu sub artura de baz, la fel pentruorzoaica de prim%ar, se %or aplica în prim%ar, tot la pregtireapatului germinati%.

Lucr#rile $olului

(rzul are ne%oie de un sol af#nat pe ad#ncimea de circa /- cm, nufoarte mrunit dar far bulgri, ni%elat si fr resturi %egetale pentru apermite semnatul in condiii bune.<a pregtirea terenului se int#lnescmai multe strategii precum:

,-Du!# !remer(#toare tim!urii

O in conditii normale de umiditate see+ecut artura la F/- cm cu

plugul in agregat cu grapa stelat imediat dup eliberarea terenului.$ac terenul este uscat si artura nu se face de calitate se e+ecut olucrare cu grapa cu discuri si apoidup cderea unor precipitatii see+ecut artura. "an in toamn terenul se mentine curat de buruienisi far crust prin / lucrari cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cucolti reglabili.

-Du!# !remer(#toare t%rzii Oatunci c#nd orzul urmeazdupaporumb, Eoareasoarelui, soia, imediat dup eliberarea terenuluiseface o lucrare cu grapa cu discuri pentru distrugerea resturilor

%egetale. Artura se face la /-/2 cm cu ""P14 si se intretine prin /lucrri cu 1$P1C@."entru orzoaica de prim%ar, artura de baz %a !prelucrat din toamn prin, cel puţin, o lucrare cu grapa cu discuri,astfel înc#t în prim%ar pregtirea patului germinati% s se poat faceprin una, ma+im dou lucrri cu combinatorul.



0#m%n"a *i $em#natul

6ratarea semintelor inainte de semnat este obligatorie.

mpotri%aagentilor patogeni transmisibili prin sm#nta )mlura,fuzarioza, tciunele zburtor* se recomand tratamente cu 'ita%a+ si"relude )/ l9t*. "e terenurile infestate puternic cu g#ndac g&ebos Qi%iermi s#rm se recomand tratarea semintelor cu 6irameto+ F 8g9t si'italin /,2 8g9t.

R indicii de calitate ai seminţelor: puritatea minim de ?F0,germinaţiaminim de ?-0J

R densitatea: >2-2-- boabe germinabile9m/ la orzul şi orzoaica detoamn,2--22- boabe germinabile9m/ la orzoaica de prim%arJ

R distanţa dintre r#nduri: /,2cmJ

R ad#ncimea de semnat: =2 cm)toamna*, />)prim%ara*J

R norma de sem#nt: F-//- 8g9&aJ

R epoca de semnat: la orzul şi orzoaica de toamn semnatul se face înperioada 2sept O -oct, iar orzoaica de prim%ar se seamn înKpoca ,5rgenta , c#nd temperatura e de = grade.

Lucr#ri de 1n(ri2ire

H Combaterea buruienilor dicotiledonate se poate efectua cu unul dinurmtoarele erbicide: 4$IA şi 46IA ),2/ l9&a*, acestea se folosesc sipentru combaterea unor buruieni sensibile la /,> $ şi IC"A. "entruculturi infestate cu buruieni rezistente la /,> $ se recomanderbicidele: cedin ),2 l9&a*, Brominal),2 l9&a*, <ogran $ ),2 l9&a*.

"entru combaterea buruienilor monocotiledonate se recomand:$icuran F-)/= 8g9&a*, "uma 4 ) ll9&a*, llo+an /F KC )/,2 l9&a*.Krbicidarea se e+ecut prim%ara, c#nd buruienile au /= frunzuliţe.

H"entru pre%enirea şi combaterea bolilor ce se transmit prinsm#nţ)tciune, mlur* se recomand tratarea seminţelor, înainte



de semnat, cuprodusele: Benit )/8g9t*, "relude )/ l9t*, 4umi ) 8g9t*,'ita%a+ /-- 77 )= l9t*.

În timpul %egetaţiei combaterea bolilor foliare )sf#şierea frunzelor,ptarea reticular, arsura frunzelor, piticirea plantelor* se poate

efectua prin aplicareaproduselor: BaSleton )-,2 8g9&a*, 1ranit ) l9&a*,Iiraj ) l9&a*, 4parta8 ) l9&a*,6ilt " )-,= 8g9&a*.

HCombaterea duntorilor se face cu tratamente la sm#nţ )7B3 O /,28g9tsau 6irameto+ FF O = 8g9t* sau în timpul %egetaţiei )<indato+ = şi"KB P<indato+=P2, în doz de =- 8g9&a, sau prin stropiri cu 4inorato+=2 O / l9&a, Carbeto+ O,2 l9&a*.

Iri(area

rigarea orzului este necesar în special în sudul ţrii în anii cude!cit deprecipitaţii.Cel mai frec%ent este necesar udarea de rsrire)=-- >-- m=9&a*. În prim%ar doar în anii e+tremi se pune problemairigrii orzului. În aceast situaţie se %or aplica / udri cu norme de=-- 2-- m=9&a.

Recoltarea

@ecoltarea orzului pentru furaj începe c#nd boabele au sub 3 0umiditate.(rzoaica pentru bere ca şi loturile semincere se %or recoltala o umiditatea boabelor mai mic de 2 0. În situaţii deosebite sepoate recolta p#n laumiditatea de ; 0 dar imediat recolta %a !uscat aduc#nduse la umiditatea de pstrare )> 0*.

Înt#rzierea recoltatului la orz, duce la pierderi foarte mari derecolt,datorate ruperii spicelor."roducţiile ce se obţin la orzul detoamn, ca urmare a aplicrii unei te&nologii corecte, sunt cuprinse între 2--- F--- 8g9&a.<a orzoaica de toamn şi de prim%arproducţiile realizate sunt de >--- ;--- 8g9&a



Ca!itolul . Efcienta economica a culturii de orz la ,h

culti&at

-, Indicatori !rimari

Productia total# 34t5

H"roductia total reprezint cantitatea total de produse obtinutpentru un anumit ni%el de utilizare a factorilor de productie.

H4copul determinrii productiei totale este de a %eri!ca e!cientafactorilor de productie utilizati si efectul lor asupra cresterii cantitati%e

si calitati%e a productiei.

4t 6 0u!ra)ata culti&at# 7 48ha

Tt U &a V 3 t9&a

Tt U 3 t

Productia mar)# 34m5

H"roductia marf reprezint acea parte a productiei totale destinat%alori!crii înafara e+ploatatiei agricole.

H4copul determinrii productiei marf este de a stabili cantitatea deorz destinat %#nzrii pe piat, pretul de %#nzare si e!cientaeconomic a culturii.

4m 6 4t 9 Pierderi 9 Con$umul intern : 0tocuri ; Altele

Tm U 3 t O 2--8g O - t P - O -

Tm U ;,2 t

Consumul intern (Ci)

HConsumul intern reflectă profitul anual otinut la un leu inve!tit.



"#copul determinării Ci e!te de a vedea dacă din profitul anual otinut putem !ă

acoperim inve!titiile făcute $n cadrul firmei.

Ci= Pb : It x 1

It%inve!titia totala: teren agricol 1ha%&.''' lei

%lucrari realizate cu ma!ini agricole%1.(''lei

Ci% ).('' : (.(''

Ci%1.1*1 lei

<enitul total 3<t5

H'enitul total reprezint totalitatea c#stigurilor !rmei întro perioadde timp,realizate prin %#nzarea unui anumit %olum de produse.H

4copul determinrii %enitului total este de a %edea dac !rma obtinepro!t sau piederi si dac îsi poate acoperii c&eltuielile.

<t 6 4m 7 P&

't U ;,2 t V F-- lei9 t

't U .3-- lei

Productia medie 34me5

H"roductia medie e+prim randamentul obtinut ) tone* pe unitate deproductie)&a*.

H4copul determinrii productiei medii este de a %edea c#t orz obtinempe o suprafat de un &ectar

4me64 . 0c

TmeU3t : &U3t9&

Cheltuieli totale 3CHt5

HC&eltuielile totale reprezint ansamblul c&eltuielilor !+e si %ariabile



dintro !rm realizate pe parcursul unui ciclu de productie.H

4copul determinrii c&eltuielilor totale, !+e si %ariabile este de aurmrii e%olutia acestora în functie de %eniturile totale si productiaobtinut.

CHt 6 CH) : CH&

Ct U 2./-- lei

C&eltuielile !+e )Cf* cuprind acele c&eltuieli care au un caracterconstant pe parcursul unui ciclu de producie.

CH) 6 =>? 7 CHt

Cf U -,= V 2./-- lei

Cf U .2;- lei

C&eltuielile %ariabile )C%* cuprind acele c&eltuieli care oscileaz inraport cu productia obtinut.

CH& 6 CHt ; CH)

C% U 2./-- lei O 2;- lei

C% U =.;>- lei

Proftul 'rut 3P'5

"ro!tul brut reprezint diferenta dintre încasrile totale brute si totalulc&eltuielilor unei întreprinderi.

H4copul determinrii pro!tului brut este de a %eri!ca dac %enituriletotale suntmai mari sau mai mici dec#t c&eltuielile totale si dacproductia realizat estee!cient din punct de %edere economic.

P' 6 <t ; CHt

"b U .3-- lei O 2./-- lei

"bU ;.2-- lei



Proftul net 3Pn5

H"ro!tul net reprezint diferenta dintre pro!tul brut obtinut si impozitulpe pro!taferent.

H4copul determinrii pro!tului net este de a stabili ni%elul impozituluipe pro!tul brut obtinut.

"n U "b O mp

"n U ;.2-- lei ;2-- lei + -.;

"nU ;.2-- lei .->- lei

"nU2.>;- lei

Co$tul de !roductie 3C!5

HCostul de productie reprezint ansamblul c&eltuielilor fcute deproductor pentru obtinerea bunurilor economice.

H4copul determinrii costului de productie este de a %edea dac costulde productie pentru obtinerea unei tone de orz este mai mare sau maimic dec#t pretul de %#nzare.

C!6 3Cht9<4$5 . 4m

'Ts)paie*U-lei9&a + &aU-lei

CpU 2./-- lei- leiU2.-?- lei: ;.2 t

CpU 3F= lei9t

!.!. Indicatori ai e"icienţei economice

Rata !roftului 3rP5

H@ata pro!tului reprezint raportul dintre pro!tul brut si c&eltuielile

totale e+primat procentual.

H4copul determinrii ratei pro!tului este de a indica mrimea



pro!tabilittii agentului economic. ( rat a pro!tului ridicat indic o

pro!tabilitate mare a agentului.

rP6 P' . Cht x ,>>

r"U ;.2-- lei : 2./-- lei + --r"U /20

Producti&itatea 3@5

H"roducti%itatea este e+presia e%identei utilizrii factorilor de productie întrun timp dat.

H4copul determinrii producti%ittii este de a %eri!ca randamentul cucare sunt utilizati factorii de productie pentru a obtine o productie c#t

mai mare si de calitate.@6<t . Tc

WU.3-- lei : / zile

WU 2.F2- lei9zi

<enitul mediu 3< mediu5

H'enitul mediu reprezint %aloarea %enitului total )lei* ce re%ine pe ounitate deprodus )t*.

H4copul determinrii %enitului mediu este de a %edea c#t %enit obtinemdin %#nzarea unei tone de orz.

< mediu6 <t . 4m

' mediuU .3-- : ;.2 t

' mediuU .F-- lei9t

Durata de recu!erare a in&e$titiilor3Tr5

H$urata de recuperare a in%estitiilor este un indicator sintetic deapreciere a e!cientei economice a in%estitiei si reEect inter%alul detimp e+primat în ani încare in%estitia se recupereaz pe baza pro!tului



anual obtinut.

H4copul determinrii 6r este de a %edea dac acesta este mai mare saumai mic dec#t durata normal de functionare a utilajelor si instalatiilorac&izitionate.4e recomand ca 6r s !e din ce în ce mai mic.

Tr6 It . P'

6rU 2.2-- lei : ;.2-- lei

6rU -.F> ani

!.#.Indicatori de cuanti"icare a $iabilităţii economice

Productia la !ra( de renta'ilitate 34!5

H"roductia la prag de rentabilitate este ni%elul productiei sau al cifreide afaceri p#n la care unitatea înregistreaz piederi, la care ' U C, side la care seobtine pro!t.

H4copul determinrii productiei la prag de rentabilitate este de a stabilipunctul de la care unitatea economic începe s obtin pro!t si

%olumul productiei necesar pentru a obtine un anumit pro!t.

4!6 CH) . 3P& 9 C&5

C%U C% : Tm

C%U 2;- lei9t

TpU .2;- lei : ) .F--lei 2;- lei*

TpU ./2 t

HIarja de sigurant sau %iabilitatea e+prim capacitatea unui sistemeconomic de a rezista o perioad c#t mai mare în structurile siconditiile impuse pe piat."ractic termenul de %iabilitate reprezint



capacitatea unei întreprinderi de asi acoperi ne%oile din productiaobtinut fr a încasa pro!t în !ecare an sau dup !ecare ciclu deproductie.

H4copul determinrii marjei de sigurant este de a %edea dac !rma îsi

poate acoperi toate c&eltuielile din %#nzarea productiei obtinute.

M$6 34t 9 4! x,>>5 . 4t

M$6 3 t 9 ,-Bt x ,>>5 . t

M$6

Conclu%ii

$in calculele efectuate mai sus, obser%am ca pe o suprata de&a culti%ata cu orz, am obtinut o productie totala de 3t din care ;.2treprezinta productia marfa destinata %anzarii pe piata, in %edereaobtinerii pro!tului.

n urma %#nzrii celor ;,2 t de orz la un pret de F-- lei9t saobtinut un %enit total de .3-- lei, din care 2./-- lei reprezintc&eltuielile totale ce sau efectuat pentru obtinerea productiei.$upacoperirea c&eltuielilor de productie si a datoriilor ctre stat )impozitulde; 0*, !rma a înregistrat un pro!t net de 2.>;- lei, cu o rat apro!tului de /20 si o producti%itate de 2.F2- lei9zi, ceea ce indic opro!tabilitate mare a agentului economic.

A%#nd in %edere c e!cienta economic reprezint relatia dintreefectele obtinute )rezultate* si eforturile )c&eltuieli* depuse întro

acti%itate economic întro anumit perioad de timp, obser%m ccultura de orz este foarte e!cient.În general, se consider c oacti%itate este e!cient dac productia se obtine la costuri reduse, încazul nostru costul de productie este de 3F= lei9t, sau atunci c#nd încasrile obtinute din %#nzarea productiei pe piat depsescc&eltuielile care sau efectuat pentru obtinerea acestora."entruobtinerea poductiei dorite sa fcut o in%estitie în %aloare de 2.2-- de



lei, care în urma %#nzrii productiei la pretul stabilit poate ! recuperatin putin peste un an din pro!tul net obtinut care este mai mare dec#t%aloarea in%estitiei.

K!cienta economica a aceste culturi de orz ar ! mult mai mare,

daca sar ac&izitiona mai mult teren, !e cumparat, !e in arenda lainceput iar recuperarea in%estitiilor cat si obtinerea de pro!t ar ! multmai rapida.

eficienta economica orz

Documents