Efectele terapeutice ale bailor

Efectele terapeutice ale bailor

Baile reci si cele racoroase au un efect excitant asupra sistemului nervos si stimuleaza eliminarea excesului de temperatura din organism. Asemenea proceduri sint recomandate persoanelor sanatoase si antrenate, cu un organism rezistent si bine calit. Baile cu temperaturi intermediare, cu apa obisnuita (dulce), se recomanda pentru efectul lor reconfortant, iar baile calde au un efect calmant si sint recomandate in insomnii. In raceala este recomandata baia fierbinte, dar numai daca bolnavul nu are febra. Aceasta baie provoaca sudatie, o incalzire generala a organismului si stimuleaza procesele metabolice, cu eliminarea intensa a toxinelor si relaxarea muschilor.

Pentru a obtine efect maxim, in apa din baie se adauga treptat apa fierbinte, crescind temperatura peste 40 grade Celsius. Durata unei asemenea bai este de numai 5-10 minute. In timpul acestor proceduri se recomanda sa se aseze pe capul pacientului un prosop inmuiat in apa rece, iar dupa baie pacientul se sterge bine pe tot corpul, se imbraca in haine uscate si calduroase si se culca sub plapuma.

Bai cu adaos de ulei de pin (sau alte conifere)Astfel de bai pot fi facute si acasa, adaugind in cada cu apa la 36-38 grade Celsius o cantitate de 3-5 g ulei de pin (brad etc.). Durata obisnuita a acestei bai este de 15-20 minute pentru adulti si 5-10 minute pentru copii. In orice caz, durata acestora nu trebuie sa depaseasca 20-30 minute. In timpul baii se verifica periodic pulsul si starea generala a pacientului. Apa nu trebuie sa treaca de zona inimii (pieptul, umerii si gitul raminind deasupra nivelului acesteia). Asemenea bai se pot pregati si folosind extract (uscat sau lichid) de conifere.

Bai cu diverse saruriAceste bai sint folosite in tratarea afectiunilor aparatului locomotor, ale sistemului nervos, ale aparatului cardio-vascular sau ale pielii. Ele sint foarte simplu si usor de pregatit. In cada cu apa mai calda sau mai rece se dizolva 250-500 g sare marina sau sare de bucatarie (se pot folosi si alte tipuri de saruri), cernuta in prealabil sau asezata intr-un saculet de pinza. Baile se fac o data la doua zile, o cura fiind de 12-15 bai.

Alte tipuri de bai curativeExista numeroase feluri de a pregati baile pentru tratarea diverselor afectiuni. Astfel, se fac bai cu plante medicinale, folosind salvie, musetel, tei, rozmarin, pelin, hamei, nuc, menta, muguri si frunze de plop, scoarta de stejar, soc, tarite sau mustar (faina sau boabe). Fiecare dintre aceste bai are o serie de recomandari si mare parte dintre ele se pot face si acasa (desigur, dupa conArbori pentru sanatate

Stim ca ne putem trata cu ajutorul arborilor vii, dar si cu fragmente din lemnul acestora. Acest tratament este util in diverse boli, dar pina in prezent nu s-a stiut ca fiecare arbore are un bioritm al sau - cu ore de repaus si ore de maxima activitate biologica. Aceste perioade de maximum sint cele in care arborii ne aduc un folos maxim din punctul de vedere al efectelor terapeutice. Unii arbori ne atrag, altii sint neplacuti, resping si sperie, produc emotii negative. Fiecare dintre noi isi poate gasi copacul care i se potriveste, a carui energie o va resimti si care il va ajuta. Este necesar sa mentionam, de asemenea, ca arborii au unii energie pozitiva, altii energie negativa. Spre exemplu, energia pozitiva este proprie mesteacanului, stejarului, pinului, catanului, artarului, teiului, frasinului, salciei. Acesti arbori ne alimenteaza cu energia lor vitala, dind sanatate organismului uman.

Arborii cu energie negativa sint plopul, plopul tremurator, bradul, platanul, malinul, arinul. Acesti arbori absorb energia din corpul omului si, o data cu ea, extrag si durerea, eliminind din organism energia daunatoare.

Perioadele de activitate a arborilor

Mesteacanul.Intre orele 2.00 si 3.00 (ora Bucurestiului), mesteacanul se afla in perioada de pauza. Perioada activa este cuprinsa intre orele 4.00 si 8.00 (valoare maxima - in restul timpului nu se obtine efectul maxim). Energia mesteacanului este moale, cu efect linistitor. Persoana apasata de stres se lipeste de scoarta mesteacanului, varsa lacrimile cuvenite, iar dupa ce a fost eliminat stresul, linistea sufleteasca revine.

Stejarul La toate ca intertitlul numele copacului!Este in repaus intre orele 14.00 si 16.00. Perioada cea mai activa este intre orele 21.00 si 3.00 dimineata. Energia stejarului este puternica, atotstapinitoare. De stejar nu te poti apropia oricum. Cei ce sint iritati, plini de nervi, ar face mai bine sa nu se apropie de un stejar. In prima etapa este nevoie de energia unui plop tremurator sau a unui arin, pentru a scapa de starea de nervi si, abia dupa aceea, ne putem apropia si de stejar, pentru a beneficia de aportul energiei sale.

Pinul La fel ca toate coniferele, pinul este in permanenta activ (fara pauze). Energia pinului este puternica. El este capabil sa preia orice depresie, preia si anihileaza socul psihico-emotional de la persoana afectata.

ArtarulPerioada de repaus a acestui arbore este intre orele 3.00 si 4.00, iar cea de activitate intre orele 6.00 si 9.00. Energia artarului este moale, relaxanta si aduce intr-o stare de armonie invelisul energetic (aura) al omului. De asemenea, deochiul este cel mai bine alungat sub coroana unui artar.

FrasinulAre o energie pura, subtila. Aceasta purifica foarte bine cimpul energetic uman si redreseaza si psihicul. In apropierea unui frasin este recomandabil sa meditam, aici realizindu-se o concentrare puternica a atentiei. Frasinul inregistreaza un maxim al activitatii intre orele 10.00 si 12.00. Acest arbore se recunoaste usor dupa semintele ca niste elice.

Castanul (salbatic)Este activ intre orele 12.00 si 14.00, perioada de pauza fiind intre 6.00 si 7.00. Energia castanului elibereaza, genereaza fantezie, dar exagerarea contactului cu acest arbore poate duce la halucinatii.

TeiulAcest arbore se afla in repaus intre 5.00 si 6.00, fiind activ intre orele 1.00 si 5.00. Energia teiului este de factura moale, blinda. Senzatia pe care o da energia teiului este de caldura si pace. In China teiul este numit (si nu degeaba) copacul uitarii.

SalciaRepausul salciei este intre 1.00 si 2.00, iar activitatea intre 17.00 si 20.00. Energia salciei este moale, calmanta, relaxanta, capabila sa refaca organismul ce revine in contact cu energia ei. In preajma salciei trece senzatiile de furie si oboseala. Salcia este capabila sa ne scape de durerile de cap si sa readuca armonia in intregul organism.

PlopulPauza este intre orele 3.00 si 4.00, iar activitatea intre 14.00 si 17.00. Energia este uniforma, moderata, mobilizeaza fortele din noi in directia dorita, realizeaza corectia psihicului. Daca imbratisam plopul pentru citeva minute, scapam de oboseala. Dar nu este bine sa exageram, caci se produce un retur al energiei, ceea ce da senzatia de ameteala.

Plopul tremuratorAcest arbore se odihneste intre 1.00 si 2.00 noaptea si este activ intre orele 13.00 si 16.00. Creste in zone umede. Plopul tremurator aspira energia ca un vampir, de aceea nu se recomanda stationarea in apropierea acestui arbore mai mult de 10 minute. In general, oamenii se resimt intr-o padure de plopi tremuratori, caci aici domneste disconfortul. Totusi, raminerea un scurt interval de timp linga un asemenea copac este benefica, deoarece el va pompa din organismul nostru tot stresul si surplusul de energie daunatoare. In doar 10 minute, cu o crenguta de plop tremurator putem scapa de durerea de masele, doar lipind ramurica de obraz. De fapt, plopul tremurator alina orice durere, in afara de durerile de cap si crizele cardiace.

ArinulCreste, de asemenea, in zonele umede. Ramine in repaus intre orele 0.30 si 3.00. In rest este in permanenta activ. Energia arinului este negativa, deci nu trebuie sa ne sprijinim de acest copac. Dar, daca folosim o bucatica de lemn de arin, pe care o aplicam in zona ficatului, scapam de criza biliara. Totodata, arinul ne ajuta sa ne eliberam de durerile sufletesti, cauzate de suparari, iar in reumatism este bine sa se frictioneze locul dureros cu frunze de arin.

De retinutPentru a ne reface din punct de vedere energetic si emotional, trebuie sa alegem totdeauna copacii cei mai sanatosi, cu scoarta fara umflaturi sau cicatrice, pentru a avea certitudinea energiei lor de calitate (si a unei zone bioenergetic corespunzatoare).

Cine sint medicii din paduri

Lemnul este, fara indoiala, materia nobila pe care omul o foloseste cel mai mult. Il gasim peste tot in viata noastra cotidiana. Pe toata suprafata globului au trecut secole fara sa-i marcheze existenta. Fiecare esenta de copac ofera caracteristici bine precizate care ii conditioneaza existenta. Lemnul este usor, rezistent, omogen, elastic. Din el se fac mobile, scheleti, hirtie, opere de arta. Dar copacul nu ne ofera doar lemnul sau. Fructele sale, frunzele sale, scoarta sau seva sint de asemenea foarte utilizate si contin in special calitati terapeutice apreciate din cele mai vechi timpuri

Pinul Mugurii expectoranti sint utilizati la fabricarea medicamentelor pentru caile respiratorii de mai multe mii de ani. Pe timpul faraonilor, medicii egipteni foloseau deja pinul pentru dezinfectarea bronhiilor. Extractele din rasini sint de altfel eficace contra reumatismului, gutei si a bolilor de piele. Hidroterapia se poate lauda cu meritele conurilor verzi si a acelor care se gasesc ca extracte in numeroase saruri de baie.

Ulmul Dioscoride si Pliniu ii recomandau in vederea folosirii contra afectiunilor pielii. Frunzele sale au ca efect o remarcabila putere cicatrizanta si antiinflamatoare. A doua scoarta recoltata primavara de pe ramurile tinere are calitati astringente si se foloseste la fabricarea medicamentelor contra hidropiziei. Este recomandata de asemenea pentru tratarea dermatrozelor si reumatismul. Din pacate, cea mai mare parte a ulmilor a fost decimata.

Mesteacanul Seva mesteacanului are cea mai mare calitate terapeutica. In Suedia se produce din aceasta zahar si vin. In Rusia se prepara bere si un fel de pasta pentru a o amesteca cu caviarul. In anumite provincii franceze se prepara vin spumos asemanator cu sampania. Scoarta sa este febrifuga, diuretica si stimuleaza digestia. Infuziile din frunze de mesteacan sint eficace contra gutei, reumatismului si calculilor renali iar mugurii activeaza secretia biliara.

FrasinulFoarte mult timp i s-a atribuit acestui copac robust puteri magice, caci proprietatile sale terapeutice sint numeroase. O infuzie de frasin administata persoanelor care sufera de reumatism articular devine un adevarat elixir pentru o viata mai lunga. Ajuta in lupta contra gutei si dureroaselor colici renale. Semintele sint renumite pentru calitatea diuretica, iar scoarta ramurilor este febrifuga.

CastanulIn Ardeche, in Corse sau in Limousin, castanul este mai cunoscut sub numele de arborele de piine. De-a lungul secolelor, taranii utilizau faina de castan pentru a-si face piine. Bogate in substante, frunzele sale dezvolta o actiune sedativa asupra organelor respiratorii si pot vindeca bronsitele si reumatismul. Folosita tot ca infuzie, scoarta sa are proprietatea de a scadea temperatura. Castanul prezinta de altfel proprietati bacteriostatice.

StejarulRegele padurilor este un arbore sacru inca din Antichitate, datorita longevitatii sale exceptionale. Frunzele, ghindele, scorta sint foarte bogate in substante active si au proprietati astringente si tonice. Se foloseste contra diareei, dizenteriei, hemoragiilor. Pudra de scoarta opreste hemoragiile nazale. In timpul primului razboi mondial germanii faceau cafea din ghinde pentru a digera mai bine... fara a fi agitati!

MalinulOriginar din Orientul Mijlociu, malinul este recunoscut pentru frunzele sale rosiatice. Dar nici fructele sale nu sint lipsite de calitate. Nu exista un mai bun diuretic ca fructele malinului. Infuzia este recomandata contra inflamatiilor cailor urinare, gutei si artritei. Cu un gust delicios, fructele de malin, asemanatoare cireselor, dar mai micute, au avantajul de a fi foarte bogate in vitamina A. Pulpa lor se poate aplica pe fata pentru a regenera epidermele obosite.

TeiulCine nu cunoste ceaiul rosiatic si amarui al teiului? Nu exista, in zilele noastre un mai bun depurativ. Il gasim de altfel concentrat in mai multe medicamente. Efectele sale hipotensive si antispasmatice realizeaza un excelent remediu contra stresului si oboselii. Bebelusilor prea nelinistiti li se fac chiar bai cu tei datorita acestor proprietati. Pe timpul iernii, florile sale sint utile in cazul gripelor durerilor sciatice.

SalciaNu a trebuit sa asteptam aparitia stiintei moderne sau a analizei chimice pentru a descoperi proprietatile salciei. Salicina continuta de frunzele si scorta sa este precursorul structurii aspirinei de astazi. Inca din Antichitate se cunosteau calitatile sale de a reduce febra si durerea. Taranii faceau ceai contra migrenei folosit ca antiinflamator cu uz extern. Mugurii sai au efect sedativ si reduc excitatia genitala in caz de insomnie.

FagulPreferind umbra si umiditatea, fagul desavirseste o padure remarcabila. Din punct de vedere al lemnului, el reprezinta fericirea timplarilor. Legenda spune ca era lemnul favorit al vrajitoarelor... pentru mersul lor pe matura. Scorta sa neteda si argintie are proprietati astringente si antiseptice. Foarte eficace pentru dezinfectarea plaminilor, ea se foloseste in diferite siropuri

sultarea medicului specialist).

1. CEAI DE CIUBOTICA CUCULUI

- se prepar ca mai sus. Este recomandat mpotriva insomniei, n tulburrile nervoase, are efecte linistitoare asupra inimii si a nervilor, are efect depurativ, elimin substantele toxice, calmeaz migrena, cefaleea, elimin calculii vezicii urinare. Se beau 2-3 cesti pe zi.

2. CEAI DE COADA CALULUI

- 1 lingurit cu vrf de plant la 1 litru de ap clocotit, se opreste, se las s stea putin s se infuzeze, se strecoar si se beau cte 2-3 cesti pe zi, cldut, cu nghitituri mici. Este recomandat n dureri reumatismale, artrite si nevralgii, hemoragii si vrsturi cu snge, n cazul rcelilor vezicale, a durerilor spastice, ajut n retentiile de ap n pericard, n pleur sau n tulburrile renale de dup scarlatin si alte boli infectioase grele cu dereglri n eliminarea apei. Se mai foloseste n eruptii de piele nsotite cu mncrimi. Coada calului amestecat cu suntoare, oprit si consumat 1-2 cesti pe zi, n timp ce seara se consum hran solid, ajut n incontinenta urinar. Se recomand gargara de coada calului n amigdalite, inflamatii ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, sngerri ale gingiilor, gingivite, fistule si polipi n cerul gurii si gt, n tumori maligne, acestea din urm putnd fi stopate.

3. CEAI DE CRETISOAR

- se face o infuzie din 1 lingurit cu vrf de plant la 1 l ap clocotit. Se beau 2-3 cesti pe zi si este indicat n febra pricinuit de rni purulente, leziuni, abcese neglijate, n urma extractiilor dentare, ndeprteaz slbiciunile musculare (adinomiile, miopatiile) si articulare, ajut n anemii, n leziunile postnatale, n relaxarea organelor pelviene la femeile care au avut nasteri grele sau predispozitia spre avort (pentru fixarea sarcinii) si fortifierea fibrelor uterine n toate bolile de femei.n asociere cu traista ciobanului se foloseste n histeroptoz (prolaps uterin) si hernii inghinale. n aceste cazuri se beau 4 cesti pe zi. n obezitate se beau 2-3 cni de ceai.COMPRESE CU BRUSTURE

- frunzele proaspete se spal, se zdrobesc, se aplic sub form de cataplasm, de mai multe ori pe zi pn dispare cauza. Este recomandat n entorse, luxatii, picioare rnite de prea mult umblat, arsuri, leziuni ulceroase, plgi usturtoare.

COMPRESE CU CRETISOAR

- se spal o cantitate corespunztoare de plante proaspete, se zdrobesc pe un fund de lemn cu un sucitor de tietei, se aplic sub form de compres pentru vindecarea rnilor, ntepturilor, tieturilor.

COMPRESE CU MUSETEL

- se toarn 1 l lapte clocotit deasupra a 2 linguri de musetel, se las s stea 2-3 minute, se strecoar si se aplic sub form de comprese calde. Este recomandat compresa cald n durerile de ochi, conjunctivite, alte inflamatii ale ochilor, n eruptii cutanate care provoac mncrimi sau supuratii, iar sub form de gargar n durerile de dinti, precum si la splarea rnilor.

COMPRESE CU PATLAGIN NGUST

- frunzele proaspete se spal, se zdrobesc pn se formeaz o past (terci), care se aplic pe zona interesat. Este recomandat n rni, crpturi la picioare, tieturi, ntepturi de insecte, muscturi de cine turbat, animale veninoase. Frunzele frecate n mini cu sare si aplicate la gt, vindec gusa, iar la picioare vindec bsicile sau rosturile de la ncltminte. Este recomandat compresa si n cazul bolilor canceroase ale glandelor.

Principalele proprietati ale legumelor si fructelor fructele si zarzavaturile au certe valori nutritive si calorice. Este bine de stiut, in acest sens, ca sub raport caloric, de exemplu, 100 de grame de struguri de buna calitate echivaleaza cu o cantitate similara de carne slaba de vaca sau de peste. In acelasi timp, merita a sti ca banalul cartof se constituie in materia prima a celei de-a doua piini a spetei umane; tot legumele si fructele se constituie intr-o importanta sursa de energie pentru organism, si asta gratie in primul rind glucidelor pe care le contin, in special glucozei, levulozei si fructozei, pe departe cel mai asimilabil pentru organism dintre toate zaharurile existente in cadrul naturii verzi; in aceeasi masura, fructele si zarzavaturile sint mari depozitare de vitamine, si inca de o mare varietate; tot fructele si zarzavaturile sint mari depozitare de oligoelemente, deci de saruri minerale, alte elemente nutritive indispensabile vietii, asemenea vitaminelor; fructele si legumele reprezinta, de asemenea, cele mai mari depozitare dintre elementele nutritive pe care ni le pune la dispozitie natura verde, in ceea ce priveste continutul in fibre alimentare, deci in celuloza. Or, sa nu uitam ca aceste fibre alcatuiesc cel de-al saptelea stilp de rezistenta al alimentatiei umane, ceilalti stilpi fiind reprezentati de glucide, proteine, lipide, apa, vitamine si de sarurile minerale. Prin marea lor bogatie in fibre alimentare, deci in celuloza, fructele si zarzavaturile sint stimulente de prim ordin ale tranzitului intestinal, tranzit cu implicatii dintre cele mai deosebite in ceea ce priveste echilibrul somatic, deci corporal, ca si in ceea ce priveste echilibrul psihic si starile de spirit. Mai e nevoie oare sa precizam, in acest sens, in ce masura constipatia generata de lipsa de celuloza din continutul intestinal asterne patul diverselor suferinte si al diverselor stari de spirit negative? Telina si cicoarea sint aperitive, adica sporesc apetitul; ca ridichile si salata sint depurative, adica contribuie la curatirea interna a organismului; ca sparanghelul, prazul, pepenii si fructele in general sint diuretice, adica favorizeaza eliminarea urinii; ca usturoiul si ceapa sint, la rindul lor, printre altele si vermifuge, adica contribuie la eliminarea parazitilor intestinali; ca varza rosie este expectoranta, in vreme ce cea alba, gratie vitaminei U pe care o contine in cantitati semnificative, este cicatrizanta pentru ulcerele tubului digestiv; ca anghinarea este colagoga, adica favorizeaza eliminarea bilei, contribuind pe aceasta cale la optimizarea digestiei intestinale; Fructele, si dintre acestea in special merele, consumate fie coapte fie rase, fie sub forma de zeama, s-au dovedit de o mare utilitate in tratamentul colitelor si enterocolitelor, mai ales cind acestea tin de virsta copilariei, si asta gratie sarurilor de pectina pe care aceste fructe le contin, si in special acestui constituent deosebit al acestor saruri, reprezentat de pectatul de nichel; Fructelor si zarzavaturilor le mai sint proprii certe proprietati uricolitice, respectiv de dezintegrare in organism a acidului uric, de unde indicatiile acestor elemente, tinind de natura verde, in tratamentul artritelor ca si al litiazelor renale.Despre sucurile din fructeCum insa atit fructele si zarzavaturile sint suportate mai cu dificultate de catre unii, din cauza unor particularitati reactive ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia, se impune ca, in aceste situatii, sa beneficiem de proprietatile lor complexe, pe linie nutritiva si sanogenetica, consumindu-le sub forma de sucuri. Sucurile de fructe, caci in special acestea se bucura de o larga utilizare, se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, ajunse la maturatie, stoarcere care se poate realiza fie pe calea mijloacelor celor mai simple, fie pe calea mijloacelor cele mai sofisticate, constind in mixere etc. Este ideal, ca sucurile de fructe sa fie consumate in stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea lor. Cind, din diverse motive, aceste sucuri nu sint consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt interval dupa aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate de fermentatia alcoolica sau vor fi deteriorate pe calea diversilor agenti poluanti, a diverselor ciuperci si levuri, care vor contribui la degradarea lor calitativa. De unde se impune asigurarea stabilitatii lor.In ce afectiuni se folosesc mai alesDar, indicatia absolut majora pe aceasta linie vizeaza in special pe cei care, suferind de gastrite, ulcere gastro-duodenale si enterocolite, iar numarul acestora este dupa cum stim foarte numeros, tolereaza mai cu dificultate componenta celulozica a fructelor, dupa cum stim foarte bine reprezentata in perimetrul acestor produse naturale, sau cel putin a unora dintre ele. Consumul de fructe sub forma de sucuri, vizeaza insa o paleta mult mai larga de boli, si, implicit de bolnavi, boli ca obezitatea, ateromatoza si dislipidemia - boli ce se caracterizeaza prin cresterea grasimilor totale din singe sau numai a unor fractiuni lipidice de genul trigliceridelor si a colesterolului; mai beneficiaza de actiunea sucurilor de fructe si cei care sufera de diabet, anemie, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, litiaza biliara si renala cu acid uric, alte boli hepatice si renale, ca si diverse afectiuni intestinale.Care este compozitia lorIn compozitia fructelor si legumelor intra in primul rind apa, si anume, in proportie de 80-90 la suta. Bogat reprezentate sint si glucidele si levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru organism. Urmeaza in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sint metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. Continind cantitati importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta intrucit acizii sint metabolizati in saruri alcaline.De exemplu, 1 kg de capsuni aduce in organism baze cit 9 g bicarbonat de sodiu; 1 kg de struguri cit 6 g bicarbonat, iar 1 kg de suc de lamiie, cit 4 g bicarbonat.Bine reprezentate in sucuri sint si vitaminele, mai ales cele hidrosolubile de genul vitaminei C, B1 si B2. In cantitati mai reduse se gasesc si vitamine liposolubile. Acestea aflindu-se mai ales in fructele oleaginoase ca migdalele, nucile si maslinele. Alte fructe ca lamiia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si caisele, au cantitati reprezentative de vitamina A, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului. Este bine de stiut, ca unele vitamine se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin conservarea lor indleungata, de unde necesitatea consumarii in stare proaspata.Tot bine reprezentate in sucurile de legume sint si oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub forma de saruri organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice. Dintre oligoelemente in cantitate mai mare se afla potasiul, calciul si magneziul. Sodiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mici. Sarurile minerale contribuie la actiunea alcalinizanta a sucurilor.Principalele proprietati ale sucurilor de fructe si de legume-Actiunea nutritiva si energetica este cu atit mai mare cu cit suportul glucide este mai bine reprezentat. Astfel 100 ml suc de ananas ne furnizeaza 54 de calorii, 100 g portocale 49 de calorii, 100 g mere 52 de calorii, iar 100 g struguri intre 76 si 99 calorii;-Actiunea alcalinizanta datorita acizilor organici care sint metabolizati in organism in saruri alcaline;-Actiunea hiposodata, datorita sodiului in cantitate redusa pe care acestea il contin, motiv pentru care pot fi date din abundenta in regimurile hiposodate;-Actiunea diuretica, datorita continutului lor bogat in apa.-Actiunea astringenta, asadar constipanta, datorita bogatiei lor in substante tanante, situatie caracteristica in special afinelor, coarnelor si gutuilor;-Actiunea laxativa, specifica mai ales fructelor si legumelor bogate in balast, cum sint perele, caisele, prunele si majoritatea legumelor;-Actiunea hipocalorica, datorita cantitatii reduse de proteine, lipide si glucide, motiv pentru care au o indicatie majora in curele de slabire.Pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice-Sucurile de fructe si legume avind, dupa cum am mai precizat, valoare energetica redusa, pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice, reducind astfel substantial nivelul energetic al ratiei alimentare, fara a diminua volumul mesei. E bine a sti din acest punct de vedere, ca daca 100 g de piine ne dau in jur de 230-250 calorii, o aceeasi cantitate de pepeni galbeni sau rosii ne dau in jur de 30-40 calorii. Daca 100 g smintina ne dau in jur de 200-300 calorii, o aceeasi cantitate de mere, pere sau prune, ne furnizeaza abia intre 71-80 calorii. Daca, 100 g ciocolata ne dau in jur de 500-600 calorii, o cantitate identica de dulce natural, reprezentat de struguri, ne dau abia in jur de 90-100 calorii.-Sucurile de fructe si legume reduc ateromatoza si dislipidemiile, caracterizate dupa cum am mai precizat prin cresterea grasimilor din singe ca si a colesterolului, ca si prin depunerea acestuia in peretii arteriali, fapt ce favorizeaza aparitia ruginii biologice care este ateromul si care duce la strimtorarea arterelor, cu tot ce decurge din aceasta realitate. Prin absenta practic totala a grasimilor din fructe si legume dulci ca si a colesterolului, acestea vor atenua implicit dislipidemia si, in plus, vor antrena o parte din colesterolul ajuns cu bila in intestin, impidicind astfel reabsorbtia sa.-Sucurile, mai ales cele sarace in glucide, pot fi date la diabetici fiind bine tolerate.-Sucurile de fructe si legume mai sint indicate si in anemiile obisnuite, pentru ca stimuleaza secretia gastrica, apoi pentru ca favorizeaza absorbtia fierului si in sfirsit pentru ca stimuleaza formarea de globule rosii.-Sucurile scad dupa cum am mai precizat, colesterolul din singe si din bila, prevenind astfel concentrarea si precipitarea lui in colecist, sub forma de calciu. In acelasi timp, tot sucurile de fructe si de legume dezintegreaza acidul uric, prevenind pe aceasta cale formarea calculilor renali, pe baza de urati.-In bolile renale, care evolueaza cu cresterea retentiei de apa, ca si in acelea cu retentie de substante azotate in singe (uree si acid uric), aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretica impiedica acest inconvenient.-Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si de legume se influenteaza favorabil si evolutia insuficientei cardiace; totodata vitaminele si zaharurile naturale continute de fructe si unele zarzavaturi tonifica muschiul inimii, crescindu-i astfel puterea de contractie.-Sucul de struguri poate acoperi 90-95 la suta din necesitatile de vitamina C ale organismului.-Sucul de rosii este si el bogat in acid ascorbic, respectiv in vitamina C, apoi in caroten, fier si potasiu. Acest suc stimuleaza secretiile digestive, motiv pentru care luat inainte de masa este aperitiv, ca si sucul de telina. Sucul de rosii reprezinta, in plus, o bautura reconfortanta, cu indicatii speciale in anemii si convalescenta.-Sucul de varza alba reprezinta la rindul sau un bogat rezervor de vitamina C, de derivati sulfurosi cu marcata activitate antimicrobiana, ca si de saruri. Contine, de asemenea un principiu activ cu actiune antitiroidiana, ca si un factor cicatrizant in ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale.-Sucul de morcovi impresioneaza prin calitatile mari de caroten, motiv pentru care se bucura de mare trecere in toate bolile tributare lipsei sau insuficientei de vitamina A din organism.-Sucul de ridichi negre da rezultate excelente in colecistitele si angiocolitele cronice, mai ales insotite de constipatie, exercitind efecte benefice asupra peristatismului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a canaliculelor biliare, usurind in felul acesta secretarea bilei.

In cartea "Tratarea bolilor cu ajutorul legumelor, fructelor si cerealelor" veti gasi descrierile, continutul in substante minerale, proprietatile, indicatiile terapeutice si modul de folosire pentru toate fructele, legumele, cerealele si plantele medicinale, aranjate in ordine alfabetica.

In aceasta carte sunt prezentate:

34 de fructe (incepand cu afina, aluna, ananasul, anghinarea si terminand cu smochina, strugurii si zmeura)

21 de legume (arahida, arpagicul, bostanul ... telina, usturoiul, varza) 12 cereale (floarea soarelui, graul, hrisca ... orzul, ovazul, secara) 98 de plante medicinale (anasonul, asmatuiul, albastrelele, arnica ... urzica, vascul, valeriana, volbura)

De asemenea, in cartea mentionata veti mai gasi:

30 de ceaiuri medicinale de larga circulatie (antiastmatic, antibronsitic, anticolitic ... sedativ, sudorific, tonic)

zeci de retete de bauturi (sucuri, siropuri, infuzii, decocturi) avand proprietati terapeutice deosebite in tratarea unor afectiuni diverse (cardiovasculare, respiratorii, digestive, urinare etc.)

149 de termeni de specialitate definiti pe intelesul tuturor (abces, acnee, acuitate, acut, analgezic .... varice, venotonic, vasodilatator)

32 de plante medicinale folosite in industria farmaceutica (aloe, angelica, brandusa, ciumafaie .... spanzul, toporasii, vinarita)

index alfabetic al afectiunilor, descrierea plantelor medicinale utilizate in fiecare caz si actiunea lor (abcese, acnee, aftoza bucala, amigdalite ... ulcer, urticarie, varice, viermi intestinali)

Aceasta carte se adreseaza atat celor interesati sa-si conserve sanatatea, cat si bolnavilor dispusi sa faca totul pentru a o redobandi. Prin continutul si modul cum a fost realizata, cartea "Tratarea bolilor cu ajutorul legumelor, fructelor si cerealelor" se adreseaza mai putin cunoscatorilor (specialistilor), fiind scrisa pe intelesul oamenilor obisnuiti.

Index alfabetic (partial) al afectiunilor care se trateaza cu plante medicinale

NR. CRT AFECTIUNEAPLANTE UTILIZATEACTIUNEA

1.ABCESELE Cerentel, coada soricelului, in, musetel, salvie, sulfin, urzic moart.Antiinflamatoare, antiseptic.

2.ACNEEA Brusture, cicoare, psti de fasole, frunze de frasin, glbenele, hamei. Astringent, detoxifiant.

3.AFTOZA BUCALSalvie, sulfin. Antiinflamatoare, antiseptic.

4.AMIGDALITA Cerentel, musetel, salvie, tei.Antiinflamatoare, antiseptic.

5.ANEMIACoada calului, coada racului, tintaur. Remineralizant

6.ANGINA PECTORALPducel, rostopasc, vsc.Vasodilatatoare central, periferic.

7.ANGIOCOLITELEAnghinare, cicoare, crusin, frasin, suntoare.Coleretic, colagog, antiinflamatoare

8.ANOREXIA Anason, anghinare, busuioc, cimbru, coriandru, ghintur, hamei, ienupr, isop, mghiran, roinit, talpa gstii.Creste secretia gastric.

9.ARTERIELEPducel, rostopasc, talpa gstii, vsc.Vasodilatatoare periferic.

10.ARSURILE Coada soricelului, frasin, glbenele, musetel, plop, stejar, schinel, suntoare, ttneas.Trofic, calmant.

In cartea "Tratarea bolilor cu ajutorul legumelor, fructelor si cerealelor" veti gasi descrierile, continutul in substante minerale, proprietatile, indicatiile terapeutice si modul de folosire pentru toate fructele, legumele, cerealele si plantele medicinale, aranjate in ordine alfabetica.

In aceasta carte sunt prezentate:

34 de fructe (incepand cu afina, aluna, ananasul, anghinarea si terminand cu smochina, strugurii si zmeura)

21 de legume (arahida, arpagicul, bostanul ... telina, usturoiul, varza) 12 cereale (floarea soarelui, graul, hrisca ... orzul, ovazul, secara) 98 de plante medicinale (anasonul, asmatuiul, albastrelele, arnica ... urzica, vascul, valeriana, volbura)

De asemenea, in cartea mentionata veti mai gasi:

30 de ceaiuri medicinale de larga circulatie (antiastmatic, antibronsitic, anticolitic ... sedativ, sudorific, tonic)

zeci de retete de bauturi (sucuri, siropuri, infuzii, decocturi) avand proprietati terapeutice deosebite in tratarea unor afectiuni diverse (cardiovasculare, respiratorii, digestive, urinare etc.)

149 de termeni de specialitate definiti pe intelesul tuturor (abces, acnee, acuitate, acut, analgezic .... varice, venotonic, vasodilatator)

32 de plante medicinale folosite in industria farmaceutica (aloe, angelica, brandusa, ciumafaie .... spanzul, toporasii, vinarita)

index alfabetic al afectiunilor, descrierea plantelor medicinale utilizate in fiecare caz si actiunea lor (abcese, acnee, aftoza bucala, amigdalite ... ulcer, urticarie, varice, viermi intestinali)

Aceasta carte se adreseaza atat celor interesati sa-si conserve sanatatea, cat si bolnavilor dispusi sa faca totul pentru a o redobandi. Prin continutul si modul cum a fost realizata, cartea "Tratarea bolilor cu ajutorul legumelor, fructelor si cerealelor" se adreseaza mai putin cunoscatorilor (specialistilor), fiind scrisa pe intelesul oamenilor obisnuiti. Floarea soarelui (HELIANTHUS ANNUUS)

Se folosesc boabele (semintele) prjite, dar mai ales uleiul extras din floare, iar turtele rezultate se folosesc la alimentatia animalelor.Contine: acizi grasi nesaturati acid oleic, linoleic, palmitic, stearic, arahic, vitamine, fosfatide, gliceride, acizi grasi polinesaturati.

Graul (TRITICUM VULGARE)

Contine: sruri minerale, elemente catalitice, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, siliciu, zinc, mangan, cobalt, cupru, iod, arsenic, grsime fosforat, amidon, vitaminele A, B, E, K, D, PP, fermenti, diastaze.

PROPRIETTI :* Grul este baza alimentatiei datorit finii obtinute .* Grul ncoltit este administrat n stri de demineralizare, anemie, astenie, crestere, rahitism, tuberculoz, sarcin, alptare.* Sub form de pine coapt, ca aliment de baz.* Sub form de terci sau plcinte de gru.* Sub forma trtei de gru.

Hrisca (POLYGONUM FARAPYRUM SAU POLYGONUM TATARICUM) Contine: proteine, materii amilacee, materii grase, vitamina P, rutin, sruri minerale, calciu, fosfor, magneziu.

PROPRIETTI:Energetic, nutritiv, ocrotitor vascular. RECOMANDARE:Alimentatie general, n caz de fragilitate vascular.

MOD DE FOLOSIRE:* Plcinte, cltite.* Ghiveci, n combinatie cu alte legume (ca lintea).

Soia (SOYA HISPIDA)

Contine: protide, lipide, glucide, sruri minerale, calciu, fier, fosfor, potasiu, sodiu, sulf, vitaminele A, B, D, E, F, diastaze, lecitina, ceara, rsina, celuloza, cazeina.PROPRIETTI:* Aliment complet, usor digestibil.* Energetic viguros, remineralizant, echilibrant celular.RECOMANDARE:* Completarea alimentatiei la copii, la persoanele demineralizate, surmenate, nervoase.MOD DE FOLOSIRE:* Boabe sau fin.*"Laptele de soia" se pregteste nmuind boabele n ap, timp de 36 de ore (150 gr. la 1 litru de ap), se separ lichidul de partea mloas, care se reia pentru o nou cultur. Laptele se consum n maxim 24 de ore.* Uleiul de soia reduce colesterolul.* Fina de soia este de 4 ori mai bogat n azot dect fina de gru si de 20 de ori mai bogat n matereii prime.

Cerealele in terapie

Pentru preparare, se spala mai intii cerealele si se pun la inmuiat timp de 24 de ore, intr-un vas cu apa calda. Se scot, apoi se clatesc, se aseaza pe un platou de faianta, sticla, lemn sau lut (in nici un caz metal) si se acopera cu o bucata de tifon umeda. Vom avea grija sa umezim zilnic tifonul, pentru a mentine umiditatea necesara incoltirii. Cind germenul ajunge la 1-2 mm (in general dupa 3-4 zile vara si 5-6 zile iarna), cerealele se pot consuma ca atare sau asociate in cadrul altor remedii. Trebuie sa retinem, spune dl Ene, ca cerealele incoltite nu se pastreaza. Cantitatea necesara pentru consum va fi preparata zilnic. In acest scop, vom pune 3-5 platouri cu cereale inmuiate la germinat, la interval de 24 de ore unul de altul, pentru a avea, zilnic, cantitatea necesara tratamentului.

GRIUL este indicat in demineralizari si anemie Griul germinat este un adevarat ou vegetal. El contine aproape toate elementele necesare bunei functionari a organismului: amidon, multe minerale, lecitina, vitamine (A, B, E, K, D si PP), enzime, proteine, acizi nucleici, fibre, glucide si lipide. Este indicat, mai ales, in demineralizari, anemie, astenie fizica sau intelectuala, hipotensiune, rahitism, tuberculoza, sarcina, alaptare, insuficienta tiroidiana si paratiroidiana, impotenta sexuala, frigiditate, colite, balonari, constipatie, boli metabolice, boli hepatice, intoxicatii, tumori benigne si unele forme de cancer (de colon, de stomac, al uterului si prostatei). Este contraindicat in caz de hipertensiune arteriala, fiind vasoconstrictor. Adultii vor minca 4-6 linguri de boabe incoltite, copiii 2-3 linguri, de 3 ori/zi, la mesele principale, timp de 3 saptamini. Dupa o pauza, cura se poate relua.

PORUMBUL incoltit scade colesterolul din singe Porumbul germinat contine, indeosebi, vitaminele B si E, lecitina, minerale, proteine, acizi nucleici, fibre, enzime, glucide si lipide. Actiunea sa terapeutica se opune cresterii colesterolului in singe, regleaza secretiile tiroidei si asigura buna functionare a organelor genitale. Este indicat in ateroscleroza, avitaminoze, nevroze, obezitate, dislipidemii, constipatii, intoxicatii, afectiuni ale aparatului respirator si tulburari sexuale. Se administreaza la fel ca griul germinat.

ORZUL stimuleaza sistemul nervos si circulatia singelui Orzul incoltit, la fel ca si cel neincoltit contine, in special, hordelina - un alcaloid cu proprietati tonice pentru sistemul nervos. Are actiune stimulenta a sistemului nervos, tonicardiaca, emolienta, astringenta dar si favorizanta a secretiilor biliare. Este indicat in caz de hipotensiune arteriala si insuficienta cardiaca, dar si in afectiuni pulmonare (tuberculoza, emfizem pulmonar, cancer pulmonar), afectiuni digestive, urinare si renale, atonie gastrica si intestinala. Este contraindicat in caz de hipertensiune arteriala. Se poate consuma si fiert in lapte.

OVAZUL stimuleaza functia sexuala feminina Ovazul contine multe minerale, hidrati de carbon, lecitina, acizi nucleici, fibre, vitamine (B, D si PP), enzime si un hormon asemanator foliculinei. Ovazul germinat, cit si cel negerminat sau tinctura 10 la suta (1-3 lingurite, de 3 ori/zi), ofera proprietati diuretice, hipoglicemiante, antiazotemice (reduce acidul uric si ureea din singe), antiasmatice si, mai ales, stimulente ale functiei sexuale feminine. Este indicat in caz de frigiditate, sterilitate feminina, nevroze, astenie fizica si intelectula, insuficienta tiroidiana si paratiroidiana, diabet, azotemie, afectiuni renale si astm bronsic. (C.Iacob)

Legume

Arpagicul (ALLIUM SCHOENOPRASUM)

Este o liliacee, ca si usturoiul, ceapa, prazul. Toate contin o esent sulfurat. Se gsesc proprietti analoge sau comparabile.Contine: siliciu, esent sulfurat.

PROPRIETTI: Antiputrid, digestiv, anticanceros.INDICATII: Util n caz de dispepsii si de fermentatii intestinale.MOD DE FOLOSIRE: in salate si aperitive.

Bostanul si pepenele tamaios (CURCUBITA PEPA, CURCUBITA MOSCHATA)

Exist numeroase specii, cum ar fi: bostanul de Brazilia, pepenele tmios de Marsilia, dovleacul galben, dovleacul rosu, cel gri, verde, dovleacul turban, cel din America. La toate aceste tipuri se foloseste miezul precum si semintele.Contine: leucina, tirozina, peporezina, vitamina B, provitamina A, fosfor.

PROPRIETTI: Nutritiv, sedativ, rcoritor, emolient, pectoral, laxativ, diuretic.

INDICATII:Astenii, infectii urinare, insuficienta renal, hemoroizi, dispepsii, enterite, dizenterie, constipatie, afectiuni cardiace, insomnii, diabet.

MOD DE FOLOSIRE:a) UZ INTERN:* Crud, amestecat cu aperitive, n supe, nnbusit.* Un pahar de suc dimineata, pe nemncate, ca laxativ.* Se piseaz 50 gr. de seminte, se amestec cu miere. Se foloseste n 3 reprize, din jumtate n jumtate de or. Dup o or, se bea o infuzie de ceai purgativ, pregtit dup cum urmeaz: 1 lingurit de coaj de crusin la o ceasc mare de ap, care se d n clocot 2 - 3 minute.* Semintele, mpreun cu cele de castravete, de pepene galben, decojite si pisate se fierb n ap sau lapte. Emulsia este calmant si rcoritoare, are efect mpotriva insomniilor, durerilor inflamatorii ale cilor urinare.b) UZ EXTERN:* n cataplasme, contra arsurilor, a inflamatiilor, abceselor, a cangrenei senile.

MORCOVUL (DAUCUS CAROTA)Este cea mai pretioas legum pentru om.PrtI utilizates: pulpa, sucul, frunza uscat, semintele.Contine: vitaminele A, B, C, caroten, zaharuri, dextroz, sruri minerale, fier, fosfor, calciu, sodiu, potasiu, magneziu, arsenic, mangan, sulf, cupru, brom, asparagina. PROPRIETTI:Tonic, remineralizant, antianemic, ntreste imunitatea natural, factor de crestere, antidiareic, antiputrid, cicatrizant gastric, depurativ, fluidifiant biliar, pectoral, diuretic, favorizeaz lactatia, vermifug, cicatrizant al rnilor, ntineritor al tegumentelor.

INDICATII:A. UZ INTERN:Astenii, tulburri de crestere, demineralizare, rahitism, carii dentare, anemii, insuficient a acuittii vizuale, enterocolite, infectii intestinale, diaree, colibaciloz, ulcer gastro-duodenal, hemoragii gastro-intestinale, constipatie, afectiuni pulmonare (tuberculoz, bronsite cronice, astm), scrofuloz, reumatism, gut, litiaz, ateroscleroz, insuficient hepato - biliar, icter, insuficienta lactatiei, dermatoze, parazitI intestinali (tenia), prevenirea bolilor infectioase, degenerative, prevenirea mbtrnirii, a ridurilor.B. UZ EXTERN:Plgi, ulcere, arsuri, furuncule, dermatoz, eczeme, pecingine, degerturi, crpturi, cancerul snului (pentru ajutorare).

MOD DE FOLOSIRE:A. UZ INTERN:* Suc de morcovi cruzi. ntre 50-500 gr. pe zi, dimineata si seara. Pentru copii se dilueaz cu ap.* Amestecat cu lapte - expectorant.* Sup dintr-un kg. de morcovi, fierti de dou ori, ntr-un litru de ap, si paserat - contra constipatiei.* Sup din 500 gr. morcovi, fierti ntr-un litru de ap, paserati, se adaug ap clocotit si lapte pn se ajunge la un litru de compozitie, se adaug 1 lingurit sare marin - mpotriva diareei infantile. Se pstreaz la rece.* Pentru o mai bun mineralizare a organismului copiilor, se va da un terci de cereale cu sup de frunze uscate de morcovi.* mpotriva gazelor intestinale, ca stimulent, aperitiv, diuretic - se folosesc semintele. O infuzie dintr-o lingur de seminte la o ceasc de ap dat n clocot.B. UZ EXTERN:* Decoct de morcovi, aplicatii de morcovi dati pe rztoare, cataplasme de frunze proaspete pisate, lotiuni din decoct de frunze proaspete - pentru abcese, cancerul snului, plgi recente, ulcere ale gambei, arsuri, furuncule.* Decoct de frunze de morcovi n gargar - pentru afte, abcese ale gurii, bi sau splturi n degerturi, crpturi.* Lotiuni cu suc de morcovi pentru ngrijirea fetei, a gtului (cu lptuc, rosie, castravete, fragi). Dau suplete si prospetime. mpotriva aparitiei ridurilor.Morcovul reprezint un puternic factor de echilibru.

Varza (BRASSICA OLERACEA)Contine: fecul verde, albumin vegetal, rsin, extrace gomos, extract solubil n ap si alcool, sulfat nitrat de potasiu, oxizi de fier, sulf, protide, lipide, glucide, minerale ca fosfor, calciu, fier, vitaminele B2 , PP, D2 , A.

PROPRIETTI:A. UZ INTERN:* Anemie, slbiciune general, aefctiuni respiratorii, gastrice, intestinale, tratarea alcoolismului, a ulcerelor gastruce sau duodenale cu ajutorul substantei extrase "glutamina", antibiotic, colite ulceroase, remineralizant, antiscorbutic, ntretine nutritia tesuturilor, ntrzie semnele exterioare de mbtrnire, factor de echilibru nervos, dezinfectant, tonifiant, previne cancerul, energetic, paraziti intestinali.B. UZ EXTERN:* Crpturi, degerturi, contuzii, plgi diverse, ulcere ale gambei, cangrene, necroze, arsuri, eczeme, acnee, tumori albe, afectiuni vasculare, hemoroizi, flegmoane, panaritiu, furuncule, abcese, nevralgii reumatismale, migrene, cefalee.

MOD DE FOLOSIRE:A. UZ INTERN:* Crud sau nbusit, suc proaspt - n caz de acnee, alcoolism, anemie, artrite, colite, betie, ciroz, demineralizare, constipatie, stri depresive, dureri musculare, reumatismale, eczeme, enterite, grip, infectii intrestinale, litiaz urinar, nervozitate, rahitism, scrobut, seboree, ulcer gastric, viermi intestinali.* Bronsite cronice - decoct cu 60 gr. varz fiert o or n 0,5 litri ap, cu un adaus de 70 gr. miere .

B. UZ EXTERN:* Antrax, abcese, furuncule - se aplic frunze crude.* Acnee - lotiuni din suc proaspt.* Afectiuni ale gambelor - frunze de varz crude, aplicate pe zona dureroas.* Arsuri - aplicri de frunze proaspete de varz.* Astm bronsic - aplicatii de frunze proaspete de varz pe piept, pe gt, omoplati.* Congestie cerebral, insolatie - aplicarea frunzelor de varz crude pe crestet, ceaf.* Dureri musculare, reumatice - se aplic 3-4 straturi de frunze de varz, se acoper cu un material clduros; se rennoiesc de 3 ori pe zi. Se mai pot aplica cataplasme cu frunze fierte n vin alb.* Msti de frumusete - aplicri de frunze 1 or, dar se recomand pstrarea pe toat durata noptii.

Fructe

AFINA (VACCINIUM MYRTILLUS

Se foloseste frunza si fructul.Contine: tanin, acid citric, malic, tatric, bezoic, zahr, pectin, pectoz, albuminoide, materie colorant, factori vitaminici P.

PROPRIETTI:Astringent antiseptic, antiputrid, bactericid, dizolvant uric, ocrotitor ai peretilor vasculari, antisclerotic, antidiabetic.

INDICATII:A. UZ INTERN:Enterit, diaree, dizenterie, putrefactii intestinale, hemoragii prin fragilitatea capilar, retinopatii, ateroscleroz, tulburri circulatorii, diabet, insuficient biliar.B. UZ EXTERN:Stomatite, faringite, afte.

MOD DE FOLOSIRE:A. UZ INTERN:* Boabe bine coapte, consumate crude, sau sub form de jeleuri, marmelade.* Decoct - o lingur de fructe la o ceasc de ap, fiierte 5 minute, infuzate 15 minute; se strecoar prin presare; se consum 2-6 cesti pe zi.* Tinctur de afine - 100 gr. afine, 1 litru rachiu, se las la macerat 15 zile. Se consum 2-5 gr. pe zi, n putin ap, nainte de mese, indicat pentru afectiuni catarale, diaree, scrobut.

B. UZ EXTERN:* Decoct - o mn de fructe la un litru de ap, se fierbe pn scade la jumtate. Se foloseste la cltitul gurii, mpotriva stomatitelor, faringitelor, aftelor, la splarea exzemelor, sub form de comprese n cazul hemoroizilor.* Frunzele au proprietti hipoglicemiante, se folosesc n infuzie, sau decoct, n doze de 30-40 frunze la litrul de ap.

ALUNA (CORYLUS AVELLANA)

Contine cea mai mare cantitate de materii grase, azotate, de asemenea calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, clor, sodiu, fier, cupru, vitaminele A, B.

PROPRIETTI:Foarte nutritiv si energetic, Digerabil, dizolvant al calculilor, Vermifug.

INDICATII:Adolescent, crestere, sarcin, sporturi, tuberculoz, litiaz urinar, colici nefritice, tenie.

MOD DE FOLOSIRE:A. UZ INTERN:* Fructul ca atare.* Ulei de alune - o lingur dimineata timp de 15 zile, contra teniei.* Extract fluid de frunze - 60-80 picturi pe zi, contra varicelor, edemelor gambelor, are actiune vasoconstrictoare si tonifiant.* Are efect antiepileptic, se consum esenta de alun, sau uleiul heraclin.

B. UZ EXTERN:* Comprese din infuzie de frunze, aplicat pe plgi, ulcere ale gambei.

ANANASUL (ANANAS SATIVUS)

Contine: ap, n proportie de 75,7 %, materii azotate 0,68 %, materii gazoase 0,06 %, materii zaharate 18,4%, materii extractive 4,35%, celuloza 0,57%, cenuse 1,24% acizi citric malic, vitaminele A, B, C, o drojdie si un ferment, iod, magneziu, potasiu, calciu, fosfor, fier, sulf.

PROPRIETTI:Nutritiv, stomahic, diuretic, dezintoxicant, sporeste potenta sexual.

INDICATII:Anemie, crestere, convalescent, demineralizare, dispepsii, intoxicatii, ateroscleroz, artrit, gut, litiaz, obezitate.

MOD DE FOLOSIRE:* Fructul foarte copt.* Suc.

ANGHINAREA (CYNARA SCOLYMUS)

Contine: protide, lipide, zaharuri, insulin, ap, mangan, fier, fosfor, vitamina A.

PROPRIETTI:* Foarte digerabil, mai ales crud, energetic, stimulent, aperitiv, tonic hepatic, tonic cardiac, depurativ sanguin, antitoxic, diuretic, mpiedic secretia lactat.

INDICATII:* Astenie, surmenaj, crestere, insuficient hepatic, renal, litiaz, reumatism, gut, artrite, intoxicatii, infectii intestinale.

MOD DE FOLOSIRE:*n ciorbe, fierte.* Crud, n caz de diaree.* Rdcina de anghinare este diuretic, se consum n decoct cu vin alb. Se recomand pentru tratarea reumatismului, gutei, litiazei, icterului.* Frunza (extrasul din frunz), are efect asupra sistemului sanguin, circulator, renal.

ZMEURA (RUBUS IDAEUS)

Contine: ap, materii azotate, materii grase, materii extractive, zaharuri, celuloz, cenusi, acid citric, malic, salicilic, fragarin, vitamina C. Datorit levulozei este indicat diabeticilor.

PROPRIETTI:Tonic, stomahic, aperitiv, depurativ, diuretic, laxativ, sudorific, rcoritor.

RECOMANDARE:Astenie, dispepsii, dermatoze, gut, constipatie, insuficienta transpiratiei, afectiuni febrile, temperamente bilioase.

MOD DE FOLOSIRE:* Fructul ca atare.* Sucul de zmeur, cu cel de coacze, diluat n ap, este rcoritor n stri febrile, infectioase, rujeol, scarlatin, greutate gastrointestinal, inflamatii urinare, febre bilioase.* Frunzele au proprietti astringente, diuretice, laxative.* Salat de zmeur, fragi, coacze, ndulcit, sampanizat, consumat rece.* Jeleu, gem.

ALUNA (CORYLUS AVELLANA)

Contine cea mai mare cantitate de materii grase, azotate, de asemenea calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, clor, sodiu, fier, cupru, vitaminele A, B.

PROPRIETTI:Foarte nutritiv si energetic, Digerabil, dizolvant al calculilor, Vermifug.

INDICATII:Adolescent, crestere, sarcin, sporturi, tuberculoz, litiaz urinar, colici nefritice, tenie.

MOD DE FOLOSIRE:A. UZ INTERN:* Fructul ca atare.* Ulei de alune - o lingur dimineata timp de 15 zile, contra teniei.* Extract fluid de frunze - 60-80 picturi pe zi, contra varicelor, edemelor gambelor, are actiune vasoconstrictoare si tonifiant.* Are efect antiepileptic, se consum esenta de alun, sau uleiul heraclin.

B. UZ EXTERN:* Comprese din infuzie de frunze, aplicat pe plgi, ulcere ale gambei.

ANANASUL (ANANAS SATIVUS)

Contine: ap, n proportie de 75,7 %, materii azotate 0,68 %, materii gazoase 0,06 %, materii zaharate 18,4%, materii extractive 4,35%, celuloza 0,57%, cenuse 1,24% acizi citric malic, vitaminele A, B, C, o drojdie si un ferment, iod, magneziu, potasiu, calciu, fosfor, fier, sulf.

PROPRIETTI:Nutritiv, stomahic, diuretic, dezintoxicant, sporeste potenta sexual.

INDICATII:Anemie, crestere, convalescent, demineralizare, dispepsii, intoxicatii, ateroscleroz, artrit, gut, litiaz, obezitate.

MOD DE FOLOSIRE:* Fructul foarte copt.* Suc.

Fructele galbene si portocalii

Asemanatoare cu niste comete poposite pe tarabele din piete, fructele galbene si portocalii au in ele o adevarata combustie de sorginte stelara: saruri minerale bogate si variate, topite in magma parfumata si dulce a miezului. Daca mai pomenim si de "trena" de vitamine pe care o duc dupa ele, vom intelege ce importanta are pentru sanatatea si frumusetea noastra sa ne hranim stomacul, dar si obrazul, cu fructe galbene si portocalii.

CAISA

Contine cantitati masive de vitamina A, grupul de vitamine B, zaharuri naturale, saruri minerale si oligoelemente din belsug: magneziu, fosfor, fier, calciu, potasiu, sulf etc. In sanatate (trebuie consumata doar bine coapta) - Vindeca anemiile, astenia, starile depresive, reglementeaza constipatia, dar si diareea. Este excelenta pentru calmarea pielii arse de soare (se taie felii si se aseaza sub forma de plasturi pe piele). In cosmetica - Marea bogatie in vitamina A transforma caisa intr-o adevarata vedeta a cosmeticii naturiste. Intre proprietatile ei cele mai renumite, se afla aceea de intarziere a procesului de imbatranire a pielii. Este tonica si hranitoare pentru obraz. Plasturi - Ori de cate ori mancati caise, nu uitati sa va hraniti si obrazul. Curatata de samburi si taiata felii, caisa se aplica pe fata in randuri consecutive (incercati sa acoperiti si obrazul si decolteul). Daca fructele sunt bine coapte, le puteti zdrobi cu o furculita, intinzand miezul pe obraz. Dupa o jumatate de ora, fata se spala, urmand sa se aplice pe ea o crema hidratanta. Masti - 1/2 galbenus de ou se amesteca cu 1/2 lingurita untdelemn de buna calitate, pana ce se obtine putina maioneza. Se adauga 1/2 lingurita de miere si pulpa zdrobita a unei caise coapte. Produsul se poate aplica pe orice tip de ten. Pentru a beneficia si iarna de aportul caisei, pulpa amestecata cu miere se poate pastra si in congelator (la fel se procedeaza si cu celelalte fructe).

PIERSICA

Principalele substante pe care le contine sunt potasiul si vitamina A. In sanatate - Depurativ, da rezultate bune in tratarea litiazelor urinare; inlatura insomnia si stressul; saraca in calorii, este indicata in curele de slabit. Este bine sa fie consumata inainte de mesele principale, deoarece fibrele pe care le contine umplu stomacul si taie senzatia de foame. In cosmetica - Fructele bine coapte si zdrobite au fost inca din antichitate folosite de femei pentru ingrijirea tenului. Ele hidrateaza, catifeleaza si dau stralucire pielii.

BANANA

Fruct foarte nutritiv, se spune ca banana este mai hranitoare decat cartoful si la fel de hranitoare ca si carnea. Trebuie consumata numai coapta, fiindca altfel este indigesta. Fiind o veritabila bomba calorica, ea trebuie consumata cu moderatie (o banana pe zi), mai ales de supraponderali sau cei care tin regim de slabit. Contine mult potasiu, vitamine si saruri minerale. In sanatate - Intareste sistemul osos, sprijina cresterea, asigura echilibrul nervos. Astenicii, la fel ca sportivii si intelectualii, ar trebui sa manance zilnic banane, chiar amestecate cu miere. Bogatia ei in hidrati de carbon nu o face recomandabila diabeticilor. In cosmetica - Este hranitoare, emolienta, catifeleaza pielea. Se aplica sub forma de plasturi sau sub forma de masca, amestecata cu miere si caimac de lapte.

PORTOCALA

Numita si "fructul soarelui", de o vreme incoace o gasim si noi permanent pe piata. Cultivata initial in China, ea cunoaste peste 100 de varietati. Este foarte bogata in vitamina C, A si caroten. Contine saruri minerale si acizi, esente aromate. In sanatate (trebuie consumata imediat ce a fost stoarsa, deoarece pierde in cateva minute vitamina C) - Este antioxidanta (se opune formarii placilor arterosclerotice in artere), se recomanda in crestere, anemie, anorexie, astenie fizica si intelectuala, fragilitate capilara, tromboza, infectii, intoxicatii, stari febrile, eczeme. Ar trebui sa fie fructul diabeticilor. Cateva retete utile contra gripei: o portocala stoarsa + 2 bucati de zahar + 1 pahar de rom + apa clocotita - se bea seara, la culcare. contra obezitatii: se fierb timp de 10 minute in 0,5 l de apa o portocala si trei lamai taiate felii. Se adauga 2 linguri de miere si se pune totul din nou la fiert, vreme de 5 minute. Se strecoara si se lasa sa se raceasca. Se beau 3 pahare pe zi. aperitiv: cojile de la 6 portocale se pun la macerat intr-o jumatate de litru de rachiu, vreme de 15 zile. Se adauga 2 litri de vin alb, in care se dizolva 500 gr. zahar. Se strecoara dupa o saptamana. Cu cat e mai vechi, cu atat e mai bun. digestiv: se fierbe o lingurita de coji uscate de portocale intr-o cana de apa. Se lasa sa se infuzeze 15 minute, apoi se strecoara si se bea. contra constipatiei: se pune la fiert in apa coaja unei portocale proaspete, netratate, vreme de o jumatate de ora. Aruncam apa si o mai fierbem o data in apa indulcita cu putin zahar (o lingurita la litru), douazeci de minute. Se scoate coaja si se lasa sa se usuce pe farfurie. O vom manca a doua zi dimineata, pe stomacul gol. In cosmetica suc de portocale: stors proaspat si aplicat ca atare pe fata, tonifica pielea si intarzie aparitia ridurilor. masca de portocale: se zdrobeste miezul si se intinde pe obraz, gat si decolteu, neaparat dupa demachiaj. Dupa o jumatate de ora, se clateste pielea cu apa calduta. Tonic: se pun la macerat coji de portocale intr-o sticla, pana se ajunge la trei sferturi din ea. Se completeaza cu alcool de 60. Se lasa la macerat o saptamana, agitand sticla in fiecare zi. Se strecoara si se pastreaza in sticlute inchise la culoare si bine astupate. Se utilizeaza in dilutii cosmetice: 20 de grame tinctura de portocale + 80 ml apa distilata sau apa de trandafiri, dupa demachiere.

GRAPEFRUIT

Poate fi considerat o imperechere intre lamaie si portocala. La americani, e fructul slabitului (alaturi de ananas). Contine putine calorii, in schimb are mult potasiu, vitamina C si grupul de vitamine B. In sanatate - Da rezultate excelente in curele de slabit (se beau 3 pahare de suc pe zi, la mesele principale), mentine arterele curate si elastice (poate fi utilizat si de persoanele cu aciditate gastrica sau ulcer), combate oboseala, este un bun tonic nervos. In cosmetica - Este tonic si astringent, excelent pentru persoanele cu seboree si acnee, purifica pielea. Masti - o lingurita de suc de grepfruit se amesteca cu o lingurita de oxid de zinc, pana se obtine o pasta moale. Se evita aplicarea mastii in zona oculara. Se spala cu multa apa, dupa ce se intareste masca.

LAMAIA

Este inamicul numarul unu al germenilor. Combate infectiile interne si externe, fiind in acelasi timp un ajutor pentru pastrarea frumusetii pielii. Este bogata in microelemente, vitamine - mai ales B, A, C si PP. Carotenul (provitamina A) se afla mai ales in coaja; vitamina A - in pulpa si suc. Ele au o mare importanta in fenomenele de crestere, in mentinerea tineretii tesuturilor. Caracteristica principala a lamaii o constituie cantitatea mare de acid citric din suc. In sanatate: Se recomanda in tratarea infectiilor diverse (pulmonare, intestinale...), stari febrile, reumatisme, aterioscleroza, varice, fragilitate capilara, obezitate, anemie, scaderea colesterolului etc. Cateva retete: Uz intern vermifug: se zdrobesc coaja, semintele si pulpa unei lamai. Se pun la macerat vreme de doua ore intr-un pahar de apa cu o lingurita de miere. Se strecoara, storcandu-se bine. Se bea la culcare. contra oxiurilor: samburi pisati, amestecati cu miere, o lingurita in fiecare dimineata. contra viermilor intestinali: se mananca cu totul o lamaie bine fiarta. contra ingrasarii: se taie o lamaie in felii, se adauga o priza de musetel, dupa care se oparesc cu o cana de apa in clocot. Se lasa sa se macereze peste noapte. A doua zi dimineata, se bea lichidul strecurat, pe nemancate. Uz extern pentru maini: in loc de sapun - suc de lamaie cu putina sare. coatele aspre se freaca in fiecare seara cu jumatati de lamaie. dureri de cap : comprese cu suc de lamaie pe tample. unghii fragile : se aplica suc de lamaie pe unghii, dimineata si seara, vreme de 10 zile. otite: doua picaturi de lamaie in conductul auditiv. contra conjunctivitelor, blefaritelor si a altor boli de ochi: 1-2 picaturi de lamaie in ochi. pe rani infectate: suc de lamaie pur sau diluat.

AFINELECu fructul lor ca niste margele negre, brumate, afinele inglobeaza in ele toata energia solara captata pe platourile muntoase pe care cresc. Sunt fructe specifice marilor inaltimi, facute special, parca, pentru a completa hrana destul de saraca a oamenilor de munte. O portie de afine valoreaza cat 3-4 casete cu vitamine, cu specificatia ca vitaminele A, E, F, PP si B (B1 si B2) continute de afine sunt mult mai usor de asimilat, deoarece sunt in formula naturala. Cat despre actiunile terapeutice, lista impresioneaza nu atat prin marime, cat prin efectul neobisnuit al acestor alimente-medicament sau, mai bine zis, medicamente-aliment care sunt afinele. Fructul proaspat de afin, dar mai ales cel uscat, ajuta la regenerarea vaselor de sange, la normalizarea glicemiei si la regenerarea purpurei retinei, creste sensibilitatea fotoreceptorilor de la nivelul ochiului, neutralizeaza infectiile din intestin, dilata usor vasele coronare, protejeaza organismul contra radioactivitatii. Mirtilina, o substanta continuta de fructe si frunze, penetreaza celula bacteriei si ii slabeste vitalitatea, iar administrata intern, scade glicemia. Pigmentii care dau nuanta albastruie fructului protejeaza corpul impotriva radioactivitatii si regleaza anumite procese imunitare. Din lista de afectiuni in care se folosesc cu succes fructele de afin am selectat cateva: Ateroscleroza cerebrala, tulburari de circulatie encefalica - se consuma in fiecare zi 200-300 g de fructe proaspete, inainte de fiecare masa. In afara sezonului se consuma o lingurita de pulbere de afine uscate de trei ori pe zi. Diaree, enterocolita de fermentatie - pulberea de afine uscate este un leac care actioneaza fara gres in aceste afectiuni. In cazurile acute se ia o lingurita rasa din doua in doua ore. Suplimentar, se poate bea un ceai cald din fructe si frunze pentru rehidratare. Enterocolite de putrefactie - se face o cura de afine proaspete - 300-500 g zilnic - repartizate in trei portii egale. Prima portie se ia dimineata pe stomacul gol, iar restul inainte de mesele principale. Oxiuroza - se face un macerat dintr-o lingura de fructe zdrobite la 400 ml apa rece; in afara sezonului, se pune pulbere de fructe in apa si se lasa la temperatura camerei, vreme de 8 ore; se bea in trei reprize, in decursul unei zile. Diabet, maladii vasculare ale diabeticilor - se pun la inmuiat de seara pana dimineata doua linguri de frunze maruntite in jumatate de litru de apa. Dimineata se strecoara, se pune licoarea obtinuta deoparte, iar frunzele se oparesc cu o cana de apa clocotita si se lasa sa se raceasca 20 de minute. Se combina cele doua extracte si se bea acest amestec, pe parcursul unei zile, pe stomacul gol. Tratamentul se tine 40 de zile, apoi se face pauza 14 zile, dupa care se repeta. Infectii urinare - se folosesc fructele uscate si macinate, se ia cate un varf de cutit din doua in doua ore. Se poate face si o tinctura dintr-o cana de afine zdrobite si frunze de afin taiate marunt, peste care se toarna patru cani de alcool diluat (50?) sau rachiu. Se lasa la macerat 10-14 zile, timp in care sticla se scutura de doua-trei ori pe zi. Se strecoara in sticle inchise la culoare. Se consuma circa doua-trei linguri pe zi. Arterite ale membrelor inferioare, sechele dupa infarct, coronarite - se bea macerat de fructe uscate (o lingurita de pulbere la un pahar de apa) in cure de sase luni, doua-trei pahare pe zi. Tulburari specifice varstei a treia - o serie intreaga de probleme, cum ar fi tulburarile vasculare, tulburarile de vedere (presbitia) si senilitatea se atenueaza daca se bea zilnic jumatate de litru din preparatul obtinut prin combinarea unei cani de macerat la rece de afine cu o cana de decoct de afine. Maceratul se obtine la fel ca in reteta anterioara, in timp ce decoctul se obtine astfel: o lingura de fructe zdrobite se fierb 2-3 minute intr-o cana de apa, se lasa la racit, dupa care se combina cu maceratul. Candidoza bucala si digestiva - jumatate de kilogram de afine proaspete consumate zilnic, vreme de o saptamana, elimina aceasta afectiune, care de altfel este destul de refractara la tratamentele clasice. Tulburari produse de folosirea antibioticelor - sechelele abuzului de antibiotice (tulburari de imunitate, infectii cu ciuperci parazite, tulburari digestive, hormonale s.a.) sunt atenuate si, gradat, eliminate, daca se consuma doua saptamani la rand cate 300 g de afine crude. Pe timpul iernii se fac cure indelungate cu afine, de-a lungul carora se beau una-doua cani de macerat de afine uscate zilnic. Faringite, stomatite, afte - se face o infuzie din doua lingurite de afine uscate zdrobite, peste care se toarna 200 ml apa clocotita; se infuzeaza 20-30 minute. Se face gargara de mai multe ori pe zi, din care una inainte de culcare. Micoze, eczeme, rani sangerande - se fierbe o lingurita de fructe uscate intr-un pahar de apa, vreme de 5 minute, la foc domol; se filtreaza, dupa care cu solutia obtinuta se fac lotionari cu un tampon de vata; fructele ramase dupa filtrare se aplica pe locul afectat sub forma de cataplasme, folosindu-se un pansament steril.

MURELEForma fructelor si a frunzelor, micii spini de pe tulpina recomanda murele ca fiind un fel de verisor primar, ceva mai salbatic, al zmeurei. De altfel, murele au in linii mari aceleasi proprietati terapeutice ca si zmeura. Cele mai importante virtuti tamaduitoare le au frunzele de mur, care sunt dezinfectante, cicatrizante, reglatoare hormonale si antihemoragice redutabile. Fructele sunt depurative, racoritoare, usor astringente, laxative in stare proaspata si antidiareice in stare uscata; in medicina populara, fructele erau frecvent folosite pentru a trata raguseala si bolile de gat, in general. Iata un mic indrumar terapeutic pentru mure: Constipatie - cu 15 minute inainte de fiecare masa se mananca 3-4 pumni de mure proaspete, dupa care se iau 1-2 lingurite de miere. Dureri de gat, raguseala - jumatate de pahar de mure proaspete se combina cu un pahar si jumatate de miere lichida si se amesteca bine, dupa care se lasa sa se intrepatrunda intr-un borcan inchis, vreme de 40 de zile. Se consuma ca atare sau filtrat, patru-sase lingurite pe zi. Ciclu menstrual prelungit ori cu sangerari abundente - se ia o lingurita de fructe uscate si una de frunze, se oparesc cu o cana de apa fierbinte si se lasa la infuzat vreme de 20 de minute. Se bea acest ceai ceva mai fierbinte, indulcit cu miere, trei-patru cani pe zi. Infectii urinare - o lingura de frunze de mur, una de frunze de afin si o lingurita de fructe de afin se pun la inmuiat de seara pana dimineata in jumatate de litru de apa. Dimineata se strecoara, iar plantele care raman se oparesc cu jumatate de litru de apa fierbinte, dupa care se asteapta sa se raceasca. La sfarsit, se combina cele doua licori, obtinandu-se aproximativ un litru de ceai, din care se bea cate o jumatate de cana din ora in ora. Diaree - se ia din doua in doua ore o jumatate de lingurita de frunze uscate si, eventual, un varf de cutit de mure uscate. Leucoree - o lingura de frunze de mur se oparesc cu jumatate de cana de apa, dupa care se lasa la racit. Se fac spalaturi cu irigatorul, de doua ori pe zi, vreme de o saptamana, dupa care se face o pauza de cinci zile. La nevoie, tratamentul se reia; pentru a reduce inflamatia, in ceai se adauga si jumatate de lingurita de flori de musetel. Hemoroizi, fisuri anale - cinci linguri de frunze se oparesc cu doi litri de apa clocotita, se lasa la racit, dupa care se filtreaza. Se face o baie de sezut cu acest extract vreme de 10 minute, dupa care se strecoara printr-un tifon, frunzele ramase folosindu-se pentru o cataplasma ce se tine o ora pe anus.

Fructe si caloriiAnanasul Descoperit de Cristofor Columb in Antile, deliciosul ananas a ajuns in Europa abia in secolul al XVI-lea. Aici el si-a cistigat repede adepti, fiind cultivat ulterior in sere. 100 de grame de ananas proaspat contin: Calorii: 52; Glucide: 12 g; Indice glicemic: 66; Fibre: 1,2 g; Vitamina C: 25 mg. 100 de grame de ananas din compot contin: Calorii: 83; Glucide: 20 g; Fibre: 3 g; Vitamina C: 15mg; Vitamina E: 3,2 mg.Banana Bananierul este o planta erbacee, lipsita de trunchi lemons, ale carui tulpini dispar dupa perioada de formare a fructelor. Iata de ce Buddha a facut din bananier simbolul fragilitatii lucrurilor. Inteleptul meditind asupra caracterului trecator al lucrurilor, infatisat la poalele unui bananier, reprezinta una din temele clasice ale picturii chineze. Bananierul a existat in acelasi timp, din cele mai vechi timpuri, si in America, incasii considerindu-l un arbore productiv. Bogat in amidon, acesta este un aliment tipic pentru tarile tropicale. 100 de grame de fruct contin: Calorii: 83; Glucide: 19 g; Indice glicemic: 54; Fibre: 3,4 g; Vitamina C: 10 mg.Caisa Caisul a fost cunoscut in China inca de acum 5.000 de ani. Dupa ce a traversat India si Persia, el a ajuns pe malul Mediteranei. Fructul sau foarte nutritiv, racoritor, astringent (in stare proaspata), laxativ (in stare uscata) il recomanda in anemii, astenii, insomnii, convalescente, diaree sau constipatie. 100 de grame de caise proaspete contin: Calorii: 44; Glucide: 10g; Indice glicemic: 31; Fibre: 2,1 g; Vitamina C: 7 mg.100 de grame de caise uscate contin: Calorii: 27; Glucide: 63 g; Fibre: 3 g; Vitamina C: 2,5 mg.Curmala Fructe ale palmierului, curmalele sint cunoscute din cele mai vechi timpuri. In Sumer, Mesopotamia, curmalul era considerat un arbore sacru. In Biblie, el este simbolul celui drept, daruit cu binecuvintarea cerului. In Egipt, curmalele faceau parte din alimentatia cotidiana, iar arborele a servit la sculptarea coloanelor ce simbolizau stilpii pe care se sprijinea lumea. Valoarea energetica si savoarea deosebita au facut din curmale un aliment si un medicament in acelasi timp (ele previn imbatrinirea, iar dupa unele date sint anticanceroase). 100 de game de curmale contin: Calorii: 30; Glucide: 73 g; Fibre: 8,7 g; Magneziu: 59 mg.Grepfrutul Originar din Asia, el s-a cultivat vreme indelungata in India si Japonia, dupa care a ajuns in Florida. Fructul de grepfrut este aperitiv, tonic, depurativ, digestiv, fiind indicat in anorexii, dispepsii, insuficienta biliara, afectiuni febrile si pulmonare. 100 de grame de fruct contin: Calorii: 43; Glucide: 10 g; Indice glicemic: 25; Fibre: 0,6; Vitamina C: 40 mg; Magneziu: 10 mg.Kiwi Kiwi (numele sau adevarat fiind actinidia) este un fruct originar din China. Bogat in vitamina C, el protejeaza organismul contra multor maladii. Este un excelent fruct de iarna. 100 de grame de fruct contin: Calorii: 57; Indice glicemic: 53; Fibre: 1,5 g; Vitamina C: 94 mg; Magneziu: 27 mg.Lamiia Se presupune ca lamiiul este originar din India, din partea de nord a acesteia. De aici, el a ajuns in China, catre 1900 i.Hr., pentru a reveni apoi in Persia. In jurul anilor 900, lamiiul a ajuns pe coastele Mediteranei, fiind cultivat mai ales in Spania si Portugalia. Fructul este racoritor, tonic al sistemului nervos central, diuretic, antiscorbutic, remineralizant, depurativ. Este indicat in anemii, astenii, TBC, demineralizari, crestere, convalescenta, reumatisme, ateroscleroza, precum si astm, bronsita, gripa, cefalee. 100 de grame de fruct contin: Calorii: 32; Glucide: 8 g; Fibre: 1 g; Vitamina C: 80 mg.Mandarina Originar din China, mandarinul a fost sacralizat la Pekin. Aici, fiii cerului i-au acordat omagiul cuvenit, inainte ca el sa ia drumul matasii si sa ajunga in Europa, pe coastele Mediteranei. Ca proprietati, mandarina este comparabila cu portocala, dar contine mai putine minerale. Fructul este energetic si inlesneste evacuarea intestinala. 100 de grame de fruct contin: Calorii: 47; Glucide: 11 g; Fibre: 1,9 g; Vitamina C: 30 mg; Calciu: 33 mg.Marul Plasat sub protectia Pomonei, zeita abundentei, marul era des cultivat in livezile din antichitate. Marul a avut de-a lungul istoriei mai multe sensuri, fiind considerat un mijloc al cunoasterii, Arbore al vietii sau al Stiintei binelui sau raului: marul Discordiei, atribuit lui Paris, merele de aur din Gradina Hesperidelor, marul mincat de Adam si Eva etc. In afara de aceasta, marul ca fruct a fost considerat un aliment-medicament, devenind un punct de referinta in alimentatia dietetica. Este tonic, racoritor, antiseptic intestinal, depurativ sanguin si este indicat in astenii, surmenaj, reumatism, artritism, stari febrile, insomnii, nervozitate, cefalee. 100 de grame de mere contin: Calorii: 51; Glucide: 12 g; Indice glicemic: 38; Fibre: 2 g; Vitamina C: 5 mg; Magneziu: 12 mg.Para Parul este originar probabil din partea de nord a Indiei. In China, floarea sa alba era considerata simbol de doliu si al caracterului efemer al existentei. Desi a existat mult timp in stare salbatica, fructele sale raminind putin comestibile, romanii din timpul lui Pliniu cunosteau peste 40 de varietati de par. Fructul este depurativ, laxativ, remineralizant si nutritiv, fiind indicat in anemii, surmenaj, TBC. 100 de grame de fruct contin: Calorii: 55; Glucide: 13 g; Indice glicemic: 37; Fibre: 2,3 g; Vitamina C; 3 mg; Magneziu: 7 mg.Piersica Piersicul in floare era celebrat in China si Japonia, fiind un simbol al innoirii si al fecunditatii. Sarbatorile tinute in Japonia in cinstea florilor de piersic (Momo) adauga la aceasta si notiunea de puritate si fidelitate. Piersicul a traversat apoi India si Persia, pentru a ajunge la romani, care l-au primit cu bratele deschise. 100 de grame de fruct contin: Calorii: 50; Glucide: 12 g; Indice glicemic: 42; Fibre: 1,4; Vitamina C: 8 mg; Magneziu: 8 mg.Portocala Originar din China, portocalul a urmat ca si mandarinul drumul matasii. Ulterior, el a ajuns pe coastele Mediteranei, facind parte, alaturi de maslini, din peisajul mediteranean. Portocalele sint unele din cele mai bune fructe de iarna, suplinind carentele vitaminice. Portocala este remineralizanta, antiinfectioasa, digestiva, diuretica si laxativa. Este indicata in convalescente, anemii, anorexii, demineralizari si prevenirea bolilor infectioase. 100 de grame de fruct contin: Calorii: 39; Glucide: 8,5 g; Indice glicemic: 44; Fibre: 2 g; Vitamina C; 50 mg; Magneziu: 13 mg.PrunulIn pictura Extremului Orient, prunul este in primul rind un simbol al primaverii, dar in acelasi timp, inflorind la sfirsitul acesteia, el indica reinnoirea, tineretea care se afla pe punctul de a se manifesta. In Japonia, prunul apare printre plantele purtatoare de noroc. Fructele prunului sint energetice, diuretice, laxative, fiind indicate in astenii, anemii, surmenaj, ateroscleroza. 100 de grame de fruct contin: Calorii: 52; Glucide: 12 g; Fibre: 2,5; Vitamina C: 3 mg; Magneziu: 8 mg.Smochina Smochinele sint unele din fructele cele mai cunoscute in vechime. In Egipt, smochinul avea un sens initiatic, fructele fiind degustate de preoti, inainte de ceremonii. Ele mai erau utilizate in terapeutica. Pliniu, spre exemplu, recomanda smochinele, afirmind ca ele sint hrana atletilor. Smochinele sint tonifiante, nutritive, diuretice si laxative, fiind recomandate in astenii, stari acute, inflamatii urinare si pulmonare. Ele se recomanda copiilor, adolescentilor, convalescentilor, batrinilor si sportivilor. 100 de grame de smochine proaspete contin: Calorii: 54; Glucide: 12 g; Fibre: 2,5; Potasiu: 250 mg; Calciu: 42 mg; Magneziu: 20 mg.100 de grame de smochine uscate contin: Calorii: 27; Glucide: 62 g; Fibre: 18,5; Potasiu: 983 mg; Magneziu: 70 mg.Strugurele Vita-de-vie trecea, in regiunile din jurul vechiului Israel, drept un arbore sacru fiind, alaturi de maslin, unul dintre arborii mesianici.Textele evanghelice fac din vie un simbol al impatiei cerului, al carui rod este Euharistia. Strugurele de masa, alb sau negru, este un fruct excelent, ornind mesele de mii de ani. Este diuretic, remineralizant, energetic, stimulant si decongestionant hepatic, fiind recomandat in anemii, convalescente, remineralizare, dispepsii, dermatoze, intoxicatii. 100 de grame de struguri proaspeti contin: Calorii: 73; Glucide: 16 g; Indice glicemic: 46.100 de grame de struguri uscati contin: Indice glicemic: 64; Fibre: 0,9 g; Vitamina C: 4 mg; Magneziu: 7 mg.Fructe de iarna (nuci, alune si migdale)Caracteristici principaleNucile, alunele si migdalele proaspete (in special cele culese putin inainte de deplina lor maturitate) au o compozitie deosebita, diferentiindu-se de alte fructe prin urmatoarele caracteristici:a) Bogatia mare de lipide, sau substante grase, care sint constituite in majoritate din acizi grasi nesaturati; (acizii saturati nu depasesc 8-10 la suta). Nucile sint bogate in special in acizi grasi polinesaturati (72 la suta din totalul acizilor grasi), iar alunele si migdalele contin in majoritate acizi mononesaturati, respectiv 76 la suta si 68 la suta din totalul acizilor grasi.b) Continutul in apa al fructelor uscate este moderat (20-40 la suta), fata de cel al fructelor proaspete, care este de circa 85 la suta.c) Nivelul glucidelor este modest la fructele uscate: 5-7 la suta si circa 10 la suta la cele proaspete.d) Aportul proteinic este superior celorlalte fructe, variind intre 8 si 11 la suta. Aceste proteine contin toti acizii aminati esentiali: metionina, cistina si lisina.e.) Aportul energetic deosebit este furnizat in proportie de 80 la suta de lipide: 525 kcal (2195 kjouli) in cazul nucilor proaspete, 385 kcal (1605 kjouli) in cazul alunelor proaspete (la 100 g).f) Concentratia mare de minerale si oligoelemente (2-2,6 g la 100 g de fructe). Dintre minerale, valorile cele mai mari le are potasiul (690 mg la 100 g de nuci), fosforul (510 mg la 100 g de nuci si 230 mg la 100 g de alune). Urmeaza apoi magneziul (130 mg la 100 g de nuci si 56 mg la 100 g de alone) si calciul (44 mg la 100 g de nuci). Oligoelementele sint si ele bine reprezentate: fier (2,4 mg la 100 g de nuci si 1,1 mg la 100 g de alune); zinc (intre 2,4 si 3,0 mg la 100 g) si cupru (0,21-0,31 mg).g) Vitaminele sint si ele bine reprezentate: vitamina E, (21 mg la 100 g de alune si 7 mg la 100 g de nuci); vitaminele din grupa B sint de asemenea bine reprezentate, continutul lor fiind de 2-10 ori mai ridicat decit in cazul celorlalte fructe. In schimb, provitamina A este prezenta in mica cantitate, la fel si vitamina C.h) Continutul bogat in fibre (6,5 si 5,5 g la 100 g de alune si respectiv nuci proaspete) constituite in majoritate din fibre solubile, mai ales din familia pectinelor).Protejeaza inimaStudiile recente ale unor medici englezi (Fraser, 1992; Spiller, 1992; Durlach, 1993) au demonstrat ca nucile, alunele si migdalele, sau fructele oleaginoase numite generic nuts, constituie factori protectori importanti cardiovasculari. Acest lucru este atribuit in primul rind lipidelor si raportului dintre acizii grasi polinesaturati si saturati (7,4 pentru nuci, 2,7 pentru migdale si 2,2 pentru alune), apoi procentajului important de acizi grasi monoinsaturati (76 la suta in cazul alunelor si 68 la suta in cel al migdalelor), procentajului scazut de acizi grasi saturati (8-10 la suta in raport cu continutul lipidic total). Un alt mecanism posibil ce genereaza acest efect protector cardiovascular ar fi, spun specialisii mai sus mentionati, si cel al actiunii magneziului. Deficienta de magneziu constituie, dupa cum se stie, un factor de risc in cazul maladiilor cardiovasculare. Continutul de magneziu al nucilor, alunelor si migdalelor este ridicat: 15-22 mg. In fine, continutul bogat in fibre, in special solubile, le atribuie nucilor, alunelor si migdalelor un efect favorabil asupra sanatatii cardiovasculare.Nuca, un fruct care ingrasaNuca (Juglans regia), asa cum am vazut, este un fruct deosebit de caloric. Fructul este bogat in potasiu, fosfor, cupru, magneziu, vitamine, saruri minerale, diferite uleiuri volatile, materii grase, celuloza, ceea ce il face sa fie un complement nutritiv de calitate, chiar in cazul in care este consumat in cantitate mica (25-50 g). Acelasi lucru se poate spune si despre alune si migdale. Fructul, frunzele, ca si coaja de nuc contin mult magneziu, a carui lipsa, dupa cum se stie, genereaza tumorile maligne, ateroscleroza, accidentele cerebrale si astmul bronsic, precum si alte boli destul de serioase. Frunzele de nuc au o actiune puternic bactericida, astringenta, hipoglicemianta si tonifianta. Se folosesc pentru tratamentul TBC-ului pulmonar, al bolii Basedow, al unor infectii ale tubului digestiv, precum si al unor boli de piele.Cum pregatim diverse decocturi, infuzii si tincturi si la ce folosescDecoctul de frunze de nuc se pregateste in felul urmator: peste o lingura de frunze maruntite se toarna 2 pahare de apa. Se fierbe timp de 15 minute in vas acoperit cu capac, dupa care se strecoara. Se administreaza cite un pahar de trei ori pe zi. Decoctul poate fi folosit si pentru clatirea gitului, in caz de inflamatie. In caz de podagra sau reumatism, foarte eficiente sint baile la temperatura camerei (un litru de decoct la o baie). In hemoragiile nazale este deosebit de eficient praful obtinut din frunzulitele de nuc, aflate in apropierea fructului necopt.Uleiul de nuca se prepara in felul urmator: se pun nucile verzi intr-un vas de sticla, se toarna deasupra ulei de masline, dupa care se inchide bine vasul si se lasa timp de 40 de zile la soare. Se strecoara si se pastraza la loc intunecos si uscat. Acest ulei se foloseste in dermatoze, litiaza renala, enurezis, varice, arsuri si rani care se vindeca greu. Infuzia din membrana nucilor este un mijloc eficient in angina: peste o lingurita de membrane maruntite se toarna un pahar de apa clocotita si se lasa 2-3 ore. Se clateste gitul de citeva ori cu infuzie calduta. Tinctura obtinuta din membrana despartitoare interna este recomandata in mastopatii si fibrom uterin: se iau membranele de la 20-25 de nuci, se toarna peste ele o jumatate de pahar de alcool sau votca si se lasa timp de 10 zile la loc uscat si intunecos. Se iau cite 20 de picaturi in putina apa, cu 20-30 de minute inainte de masa.Cum folosim nucile coapteFructele coapte sint recomandate in caz de aciditate prea mare a stomacului (2-3 nuci pe zi), de asemenea in hipertensiune: 5-6 nuci pe zi, vreme de 50 de zile, de preferinta amestecate cu miere. Se face o pauza de doua luni, dupa care se repeta tratamentul.Miezul de nuca este recomandat in caz de slabiciune generala si extenuare. Se poate pregati in acest caz o bautura energetica dintr-un pahar de suc proaspat de fructe, amestecat cu miez de nuca si miere.Care sint contraindicatiileNucile sint contraindicate in boli ale intestinului.Aluna este nutritiva si energeticaAluna (Corylus avelana) este de asemenea foarte nutritiva si energetica. Ea contine calciu, fosfor, clor, sodiu, fier, cupru, vitamine, materii grase si azotate, celuloza.Fructul este indicat in anemii, litiaze urinare, meteorism si diaree. Nu sint recomandate insa mai mult de 8-10 fructe pe zi.Ce proprietati au frunzele de alunFrunzele de alun au proprietati tonifiante si vasoconstrictoare. Infuzia de frunze de alun se prepara astfel: peste o lingura de frunze se toarna un pahar de apa clocotita. Se lasa o ora, dupa care se strecoara. Se administreaza cite 1/3 de pahar, de 3 ori pe zi, cu 20 de minute inainte de masa.Infuzia de frunze se mai foloseste sub forma de comprese in tratamentul ulcerelor gambelor.Migdala, un fruct energetic si remineralizantMigdala (Prunus amygdalis) este un fruct foarte caloric (migdala uscata contine 606 kcal la 100 g). Ea contine saruri minerale: calciu, fosfor, potasiu, sulf, magneziu, vitamine, materii grase, materii azotate, celuloza. Este un bun echilibrant nervos, remineralizant, antiseptic intestinal. Fructul necopt este bun pentru eliminarea sarurilor de metale grele din organism. Fructele coapte, amestecate cu miere, sint indicate in insomnii, anemii si astm bronsic. Data fiind marea putere nutritiva a migdalelor, acestea trebuie consumate cu moderatie: 6-10 fructe pe zi, de la caz la caz.Cum preparam laptele si uleiul de migdaleLaptele de migdale se prepara in felul urmator: se inmoaie migdalele in apa clocotita citeva secunde si se curata apoi de coaja. Se piseaza apoi cu putina apa rece, pina se obtine un fel de pasta si se amesteca in cantitati egale cu miere dizolvata. Se recomanda in special batrinilor si copiilor si convalescentilor, in inflamatii ale cailor urinare si ale intestinului, palpitatii, tuse cu accese violente.Uleiul de migdale este recomandat ca laxativ usor si in caz de tuse violenta. In amestec cu ulei de nuca si infuzie de radacina de lemn dulce, este folosit pentru eliminarea calculilor urinari ulei de migdale si de nuca in parti egale si infuzie preparata din 10 g de radacina de lemn dulce la un pahar de apa clocotita.Sucuri

Sucurile s-ar putea clasifica astfel:

1. sucuri din fructe

2. sucuri din legume

3. sucuri din plante medicinale

Sucurile de fructe si legume avnd valoare energetic redus, pot nlocui alimentele concentrate si hipercalorice, reducnd astfel substantial nivelul energetic al ratiei alimentare, fr a diminua volumul mesei. Dac 100 gr de pine ofer 230-250 calorii, aceeasi cantitate de pepeni galbeni sau rosii dau 30-40 calorii. Dac 100 gr smntn dau 200-300 calorii, aceeasi cantitate de mere, pere sau prune, furnizeaz 71-80 calorii.

In continuare sunt prezentate cateva proprietati ale sucurilor din fructe si legume:

Sucurile scad colesterolul din snge si din bil, prevenind concentrarea si precipitarea lui n colecist, sub form da calculi. n acelasi timp sucurile dezintegreaz acidul uric, prevenind pe aceast cale formarea calculilor renali, pe baz de urati.

n bolile renale, care evolueaz cu cresterea retentiei de ap, ca si n acelea cu retentie de substante azotate n snge (uree si acid uric), aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretic mpiedic acest inconvenient.

Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si legume se influenteaz favorabil si evolutia insuficientei cardiace; totodat vitaminele si zaharurile naturale continute de fructe si unele zarzavaturi tonific muschiul inimii, crescndu-i astfel puterea de contractie.

Sucul de struguri poate acoperi 90-95% din necesittile de vitamina C ale organsimului.

Sucul de rosii este bogat n acid ascorbic, vitamina C, apoi n caroten, fier, potasiu. Acest suc stimuleaz secretiile digestive, motiv pentru care luat nainte de mas este aperitiv, ca si sucul de telin. Sucul de rosii reprezint o butur reconfortant, cu indicatii speciale n anemii si convalescent.

Sucul de varz alb reprezint la rndul su un bogat rezervor de vitamina C, de derivati sulfurosi cu marcat activitate antimicrobian, ca si de sruri. Contine un principiu activ cu actiune antitiroidian, ca si un factor cicatrizant n ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale, factor indentificat de cercettori americani nc din 1956 si denumit de ctre acestia vitamina U.

Sucul de morcovi impresioneaz prin cantittile mari de caroten, motiv pentru care se bucur de mare trecere n toate bolile tributare lipsei sau insuficientei de vitamina A din organism.

Sucul de ridichi negre d rezultate excelente n colecistitele si anginocolitele cronice, mai ale nsotite de constipatie, exercitnd efecte benefice asupra peristaltismului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a canaliculelor biliare, usurnd n felul acesta secretarea bileiSucuri din fructe

Sucul de grepfruit

Contine multe minerale, vitamine (C, B1 si B2, PP), enzime, pectina, acid citric etc. Este aperitiv, tonic, depurativ, antihemoragic. Este indicat in anorexii, dispepsii, oboseala, stari febrile, artrita, afectiuni pulmonare. Se administreaza 3 pahare pe zi, inainte de mesele principale. Se consuma ca atare sau indulcit cu miere.

Sucul de lamiie

Contine acid citric, acid malic, glucide, saruri minerale, oligoelemente, vitamine: B1, B2, B3, A, C, PP. Este racoritor, bactericid, tonic al sistemului nervos, tonic cardiac, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiscorbutic, remineralizant, carminativ. Este indicat in infectii diverse, reumatism, guta, ulcere stomacale, obezitate, ateroscleroza, demineralizare, crestere la copii, diaree, dizenterie, paraziti intestinali. Se administreaza intr-o jumatate de pahar de apa indulcita, numarul de lamii stoarse crescind progresiv pina la 8-10 lamii pe zi. Dupa o cura de o luna, numarul de lamii stoarse incepe sa descreasca. Combinatia dintre sucul de lamiie, morcov, sfecla si castraveti ajuta la curatirea ficatului, a rinichilor si vezicii biliare si in general a organismului de toxine. In perioada folosirii acestor sucuri este indicat sa se renunte la carne, amidon, zaharuri.

Sucul de mere

Contine zaharoza, celuloza, pectina, saruri minerale, vitamine: B1, PP, A, C. Este diuretic, tonic muscular, racoritor, antiseptic intestinal, laxativ, depurativ sanguin, antireumatismal. Este indicat in astenie fizica si intelectuala, anemie si demineralizare, reumatisme, guta, obezitate, stari febrile, gastrita, ulcer gastric, insomnii, cefalee. Sucul de mere este unul dintre cele mai apreciate sucuri pentru toate virstele. Se administreaza cite 3-4 pahare pe zi, inainte de masa. Combinat cu celelalte sucuri mai putin placute la gust, le da o aroma deosebita.

Sucul de pere

Contine acizi, hidrati de carbon, pectina, vitamine: A, B1, B2, PP, C, saruri minerale. Este diuretic, antiputrid, laxativ, sedativ, racoritor. Se recomanda in reumatisme, guta, astenie, surmenaj, TBC, sarcina, diaree. Se recomanda cite 2-3 pahare de suc pe zi, cu 30 de minute inainte de mese.

Sucuri din legume

Sucul de ardei gras

Sucul de ardei gras contine o mare cantitate de siliciu necesar unghiilor, parului si glandelor sebacee. Ajuta la curatarea pielii de petele inchise la culoare. Este bun in colici intestinale, crampe, meteorism. Sucul este mai eficient daca este combinat cu suc de morcov si de spanac, in proportie de 1:2:2. Se be