efectele radiatiilor asupra sănătătii oamenilor

7/23/2019 Efectele Radiatiilor Asupra Sănătătii Oamenilor

http://slidepdf.com/reader/full/efectele-radiatiilor-asupra-sanatatii-oamenilor 1/4

Efectele radiatiilor asupra sănătătii oamenilor Radiaţiile ionizante pot fi periculoase pentru om. La fel cum soarele poate arde pielea, aşa şi

radiaţiile ionizante pot cauza daune corpului. Cum se întâmplă acest lucru? În drumul lor, radiaţiile

ionizante, care eliberează o cantitate suficientă de enerie, pentru a putea îndepărta unul sau mai

mulţi electroni din atomii ţesuturilor iradiate, derelând în consecinţă acti!itatea lor c"imică normală

în ţesu tu ri le !i i. La un anumit rad de derelare a aces to r procese c" im ic e, ce lu le le !i i nu se mai po t

reenera pe cale naturală şi rămân permanent derelate sau mor #în cazul distruerii $%&'ului(.

)radul de se!eritate al efectelor radiaţiei depinde de*

• durata e+puneri i

• intensitatea radiaţi i lor

• t ipul radiaţi i lor

E+punerea la o doză foarte mare de radiaţii poate conduce în scurt timp la arsuri ale pielii, stări

de !omă şi "emoraii interne oranismul nu poate enera celule noi într'un timp foarte scurt.

E+punerea îndelunată la doze mai mici de radiaţii poate cauza apariţia cu întârziere a cancerului

şi posibil a unor boli ereditare, lucru constatat în special la supra!ieţuitorii bombardamentelor de

la -iros"ima şi &aasai.

Doza de radiaţii

/ăsurăm ni!elul de radiaţii la care o persoană este e+pusă şi riscul rezultat în urma e+punerii,

folosind conceptul de doză, care în termeni simpli, este o măsură a eneriei li!rate de respecti!a

radiaţie către ţesutul uman.Cea mai simplă formă de e+primare a dozei este doza absorbită, care se defineşte ca fiind eneria

absorbită de radiaţie într'un i loram de ţesut. 0nitatea de doză absorbită se e+primă în 1oule pe

2i loram #13( ş i are denumirea de ra4 #)4(0nitatea tolerată de doză absorbi tă este rad'ul

#radiation absorbed dose(. 5 )4 6 577 rad.

%eoarece o doză absorbită, în cazul unei radiaţii alfa, produce mai multe distrueri ţesuturilor !ii faţă

de aceeaşi doză produsă de radiaţiile beta şi ama, doza absorbită se înmulţeşte cu o constantă #care

este eală cu 87 pentru radiaţ i i le a l fa ş i cu 5 pentru cele ama şi beta( , pentru a obţ ine doza

ec"i!alentă. $ceastă doză ec"i!alentă este măsurată în următoarele unităţi 9 :ie!ert #:!( sau rem #5

:! 6 577 rem(. %eoarece un 5 :! reprezintă o doză e+trem de ridicată şi, prin urmare, dozele sunt

deseori e+primate în m:! #miimi de :ie!ert(. %e e+emplu, o persoană normală, care nu este e+pusăunor surse suplimentare naturale sau artificiale de radioacti!itate, primeşte o doză a radiaţiei naturale

în tr e 8 şi ; m:! pe an.

:ensibilitatea ţesuturilor umane la radiaţie diferă în funcţie de ţesut, de e+emplu o doză de 5 :! la

oranele de reproducere este mai dăunătoare decât 5 :! la ficat. %oza efecti!ă se calculează prin

aplicarea factori lor de ponderare la dozele ec"i!alente pentru f iecare oran şi pr in însumarea

contribuţiilor din diferite orane. 0nitatea de măsură pentru doza efecti!ă este de asemenea sie!ertul

#:!(.

%oza efecti!ă reprezintă suma ponderată a dozelor ec"i!alente, pro!enite din e+punere e+ternă şi

internă, efectuată pentru toate ţesuturile şi oranele corpului uman. 0nitatea de doză efecti!ă este tot

sie!ert'ul.



0nitatea to lerată de doză ec"i!alentă este rem'ul # r<nten e=ui!alent man(. 5 :! 6 577 rem.

E+emple de doze

Activitate Doza echivalentă primită de o persoană

Doza medie mondială din toate sursele 2,8 mSv pe an

Zbor cu avionul dus – întors Europa–SUA ,! mSv

"adio#ra$ie pulmonară ,! mSv

%rocedură medicală cu doză ridicată &–! mSv

Căile de contaminare ale organismului uman

>n situaţia e+punerii la doze care depăşesc limitele ma+im admise, fie că !orbim de personal care

lucrează în mod direct cu sursele de radiaţii sau de persoane afectate în cazul unui accident nuclear

e fectele asupra sănătăţ ii acestora dep ind în mare măsură ş i de modul de contaminare .

Contaminarea e+ternă se referă la depunerea accidentală pe piele sau îmbrăcăminte a radionuclizilor

fi+aţi, incluşi sau adsorbiţi pe3în particule de praf. >radierea oranismului rezultă din radiaţiile beta şi

amma ale radionuclizilor contaminanţi care produc arsuri caracteristice, în funcţie de acti!itatea şi

timpul de înumătăţire fizică a acestora şi de eneria radiaţiilor. $cestea pot e!olua asemănător cu

arsurile produse de orice alt aent f izic sau c"imic.

Contaminarea internă este dată de pătrunderea accidentală a radionuclizilor în oranism prin in"alare,inestie sau prin piele.

a. C ont am ina re a in te rn ă pri n in "a la re s e d at or ea ză p raf ul ui s au a ero sol il or c ont am inaţ i de

căder i le radioact i!e pro!eni te de la teste le sau de la accidentele nucleare maore. )radul de

contaminare internă pe această cale depinde de caracterist ici le part iculelor radioacti!e #încărcare

radioacti!ă şi electrostatică, mărime, densitate, compoziţ ie c"imică etc.(.

b. C ont am ina re a in te rn ă p e ca le di e st i! ă se re al ize ază în u rm a con sum ăr ii d e ali me nt e şi

apă contaminate, d i rect d in depuner i sau pr in t ransferul d i fer i telor substanţe radioacti!e în

inter iorul lanţului trof ic.

c . C on ta mi na re a p ri n p ie le #a bs or bţ ie te u me nt ar ă( , a re im po rt an ţă re du să p uţ in i ra di on uc li zi

d i luaţ i în apă pătrund pr in teumentele intacte #cazul celor d in rupele a lcal inelor ş i a lcal ino'

pământoase lor (. >n p r ime le 58 z i le de după accidentul de la Cernobâ l , p r inc ipa la ca le de

contaminare a omului a fost cea prin in"alare, după care ponderea a trecut la cea prin i nestie.

>n pr imele 58 zi le de după accidentul de la Cernobâl, pr incipala cale de contaminare a omului a

fost cea prin in"alare, după care ponderea a trecut la cea prin inestie.

Efectele biologice

Radionuclizii pătrunşi în oranismul omului pot fi repede detectaţi în sâne, urină #iod 5;5, cesiu5;@( şi fecale #stronţiu A7(. /aoritatea radionuclizilor pătrunşi în oranism se comportă foarte

asemănător cu elementele c"imice din care pro!in sau cu care se aseamănă din punct de !edere al



proprietăţi lor c"imice astfel r i tmul de acumularea şi el iminarea radionuclizi lor în şi din om, pot f i

calculate suficient de precis cu autorul unor modele matematice . Bo+icitatea radionuclizilor patrunsi

in oranism depinde de* acti!itatea acestora, forma c"imică, tipul şi eneria radiaţiilor emise, timpii de

în umă tă ţi re fi zică şi biolo ică. În contam inăr il e e+ te rne radionuc li zi i be ta em iţător i sunt ce i ma i

periculoşi, în contaminările interne cei alfa emiţători, în timp ce radionuclizii amma emiţători produc

iradiere, dar mai redusă, în ambele cazuri.

Radionuclizii pătrunşi în oranism, în funcţie de proprietăţile fizice şi c"imice #ale elementelor c"imice

din care fac parte( sunt metabolizaţi diferit, putând fi împărţiţi astfel*

• transferabil i , sunt radionuclizi i în combinaţi i solubile în mediul bioloic, care difuzează cu

uşurinţă în oranism, precum* "idroen ;, carbon 5, radiu 88D, cesiu 5;@, cesiu 5;, stronţiu

A7, stronţiu A, iod 5;5 etc.,

• netransferabil i , radionuclizi i în combinaţi i insolubile la or ice p- din mediul bioloic, practic

di fuzează puţ in sau de loc în corp, c"iar dacă au t recut de bar iera intest inală. $cesta estecazul p lutoniulu i 8;A care are ca oran cr i tic f icatu l , unde staţ ionează ce!a t imp, după care

este el iminat pr in ur ină.

Radionuclizi i odată aunşi în sâne, trec în în ţesuturi, unde o parte este f i+ată # între ;7 şi @7 la

sută(, cealaltă fiind eliminată prin urină, fecale şi transpiraţie. >n funcţie de acti!itatea metabolică a

di!erselor ţesuturi, radionuclizii pot fi eliminaţi sau recirculaţi în sâne şi fi+aţi din nou.

• %e e+emplu, în comparaţie cu stronţiul radioacti!, care odată f i+at în sistemul osos nu mai

poate f i e l iminat cu uşur inţă, cesiu l radioact i! care se acumulează în oranele moi ş i în

sistemul muscular, este metabolizat intens, ceea ce permite el iminarea sa mult mai rapidă din

oranism. $stfel, în cazul unui om adult, dacă stronţiul A7 f i+at în sistemul osos se reduce la

um ăta te ab ia dup ă cca @7 77 zi le, ce siul 5;@ se re du ce la um ătat e mul t mai re pe de , în F7 9

5F7 zi le.

• G atenţie deosebită este acordată de special işt i i în radioprotecţie radionuclidului "idroen

;, numit şi tr i t iu, cu care se poate contamina mediul, implicit şi omul, în condiţ i i de funcţionare

necorespunzătoare a unei cent rale nucleare cu reactor C$&%0 #cum este ş i cea de la

Cerna!odă(. Brit iul este reţ inut în oranism aproape 577H la pătrunderea pe cale pulmonară,

F7H pr in p ie lea intactă ş i 577H pe cale d iest i!ă #mai a les d in apa contaminată( , dar este

eliminat repede.

• $l ţ i izot opi Iţ int es cI an um ite or an e şi ţesu tu ri şi au o rat ă de el im ina re mu lt mai scăzu tă.

%e e+emplu, landa t i ro idă absoarbe o mare par te d in iodul 5;5 care intră în corpul uman.

%acă sunt in"alate sau în"iţ i te cantităţ i suficiente de iod radioacti!, landă t iroidă poate f i

afectată serios în t imp ce alte ţesuturi sunt relat i! puţin afectate. >odul radioacti! este unul din

produşii reacţi i lor de f isiune nucleară şi a fost unul din componentele maore ale contaminări i

produse de e+plozia de la Cernobâl. $cumularea sa în oranismele unor copii a dus la multe

cazuri de cancer t iroidian la copii din zonele foarte contaminate din Jelarus #)omel(.

Radioizotopii şi organele lor ţintă



Element radioactiv 'r#anele, (esuturile a$ectate

)*!+! iroidă

Sr *-, %b*2! .ăduva /i supra$a(a oaselor

S*+& 0ntre# corpul

1*+ luidele din corp

3*!4 5esuturile #rase

$c ti !i ta tea radionuc li zi lo r pă trunşi în oranism pr in una din că il e de contam inare amin ti te , es te

proporţională cu cantitatea sau concentraţile e+istente la intrarea în oranism. %upă ce radionuclizii

au intrat în sâne, situaţia de!ine mai ra!ă după ce aceştia s'au fi+at dea în oranele lor IţintăI. >n

consecinţă, este mult mai important ca în caz de contaminare radioacti!ă, să se acţioneze rapid

pentru l imitarea e+puneri i la respecti!a sursă, de e+emplu prin îndepărtarea şi izolarea sursei

respecti!e, sau prin părăsirea zonei contaminate.

Caracterul determinist şi probabil ist ic sau stoc"astic al efectelor.Gdată ce radionuclizi i respecti!i

intră în oranismul uman, eneria el iberată de radiaţi i le ionizante poate f i dăunătoare. >n situaţia

înc as ăr ii un ei do ze mari #D 9 57 :! ( în t im p sc ur t, cel ul el e dif er it el or or a ne po t f i dis tru se, du cân d

la moartea persoanei în urma e+puneri i la radiaţi i . La un ni!el de e+punere mai scăzut, persoana

respecti!ă poate suferi !ătămări ire!ersibi le, cum ar f i arsuri profunde cauzate de radiaţi i . %acă

e+punerea este mai redusă #dar în continuare foarte r idicată în comparaţie cu ni!elur i le normale(

efectele sunt de natură temporară, cum ar f i înroşirea piel i i . :ub un anumit ni!el de e+punere 9

numit pra 9 aceste efecte nu mai apar . Keste acest pra, ra!i tatea efectelor creşte odată cu

doza. $ceste t ipuri de efecte se numesc efecte determininiste. %acă acestea se produc, putem fi

siuri că au fost cauzate de radiaţi i .

&i!elur i le de radiaţi i mai scăzute 9 inclusi! ni!elur i le la care suntem e+puşi în mod normal 9 nu

distru celulele dar pot cauza modif icări la ni!elul acestora #pr in deteriorarea $%&'ului( . În multe

cazuri, modif icări le !or f i benine sau !or putea f i remediate de oranism. Cu toate acestea, e+istă

posibi l i tatea ca, ulter ior, modif icări le să de!ină maline adică să ducă la apariţ ia cancerului sau,

dacă sun t a fectate o ranele de rep roduce re , cop ii persoanei r espect i!e pot f i a fectaţ i.

Krobabil i tatea produceri i unor astfel de efecte 9 cunoscute ca efecte stocastice 9 creşte odată cu

doza, dar nu se poate determina, pr in e+aminarea unei anumite persoane, dacă efectul de care

suferă a fost cauzat de radiaţi i sau de altce!a. :e presupune că orice ni!el de e+punere, or icât ar

f i de mic, impl ică un r isc* la n i!elur i de e+punere foar te scăzute r iscul este foar te mic, dar se

presupune că nu este zero.

efectele radiatiilor asupra sănătătii oamenilor

Documents