1

„

STRATEGIA ARB PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI BALNEAR Asociația Română de Balneologie (ARB)

2019

2

CUPRINS

I. Introducere ............................................................................................................................................ 4

II. Informaţii generale ................................................................................................................................ 4

1. Resurse naturale terapeutice - baza turismului balnear ...................................................................... 5

2. Contextul Internațional al strategiei .................................................................................................... 6

3. Contextul Național al strategiei - Situația actuală a turismului balnear ............................................... 7

III. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE STRATEGICE............................................................................................................9

IV. Situația actuală a turismului balnear..................................................................................................11

V. Surse de finanţare pentru dezvoltarea sectorului balnear..................................................................28

VI. Analiza SWOT a sectorului balnear.....................................................................................................29

VII. Evaluarea Stațiunilor Balneare ...........................................................................................................30

VIII. Plan de acțiuni ..................................................................................................................................................31

1. Marketing și publicitate pentru stațiunile balneare în cadrul asociației

Acțiunea 1: Dezvoltarea unui plan de marketing și publicitate

2. Cercetarea factorilor naturali terapeutici Actiunea 2: Elaborarea și implementarea unor proiecte de cercetare

Acțiunea 9: Consolidarea colaborărilor internaționale

Acțiunea 5: Dezvoltarea unui plan de promovare a Școlii Balneare

Acțiunea 6: Organizarea Congresului Național de Medicină Fizică, de Recuperare și Balneologie

Acțiunea 7: Evaluarea, monitorizarea și promovarea Stațiunilor Balneare în colaborarea cu actorii interesați din Stațiuni Balneare

Acțiunea 8: Dezvoltarea parteneriatelor și colaborărilor cu instituții publice și entități private din România

3

Cele 9 acțiuni de implementat Teme de lucru 1 Obiectiv principal

3. Dezvoltarea Școlii Balneare

4. Dezvoltarea relațiilor instituționale ale Asociației Române de Balneologie

Viziunea Asociației Române de Balneologie

Acțiunea 4: Utilizarea resurselor materiale și umane pentru dezvoltarea Școlii Balneare

Dezvoltarea turismului balnear

Acțiunea 3: Planificarea programelor de formare profesionala

4

I. Introducere

Turismul balnear nu poate exista fără resursele naturale terapeutice și fără contextul dat

de o Stațiune Balneară. Asociația Română de Balneologie are ca obiectiv principal cercetarea și

promovarea factorilor naturali terapeutici și dezvoltarea Stațiunlor Balneare, motiv pentru care

această organizație profesională este direct interesată de implementarea unei strategii de

dezvoltare a turismului balnear în România.

Factorii demografici ai societății moderne înregistrează fenomene precum îmbătrânirea

populațiilor și creșterea incidenței afecțiunilor legate de generalizarea stilului de viață urban,

sedentar. Turismul balnear poate reprezenta o alternativă ușor de implementat pentru refacerea

stării de sănătate a individului și de a acționa profilactic și preventiv pentru menținerea unui

echilibru optim funcțional al parametrilor biologici și psiho-sociali ai individului.

Sănătatea, un drept fundamental al tuturor indivizilor, este o stare de bunăstare fizică,

mentală și socială și nu constă numai în absența bolii sau infirmității, după cum precizează

definiția Organizației Mondiale a Sănătății. Bunăstarea, însoțită în mod obligatoriu de o stare

bună de sănătate și vigoare fizică, privită astfel și ca un concept medical cenestezic, este un

sentiment nedeterminat al existenței corpului, perceput în conștiință ca tonalitate pozitvă,

caracterizând ceea ce numim calitate a vieții, direct dependentă de stilul de viață.

Strategia ARB pentru dezvoltarea Turismului Balnear are în vedere analiza propusă de

Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Balnear realizat la nivelul Ministerului Turismului,

autoritatea centrala în domeniul turismului, având calibrul și anvergura necesare pentru

elaborarea unor astfel de documente pe care le poate pune la dispoziția celor interesați sau a

celor vizați de implementarea acțiunilor planificate în reseptivele documente.

Resursele umane și materiale acumulate alături de experiența dobândită de Asociația

Română de Balneologie în cei 8 ani de existență, colaborările naționale și internaționale stabilite,

sunt elementele puse la dispoziție pentru implementarea acestei strategii de dezvoltare, fiind

elaborat un plan de activitate pentru a contribui, în măsura posibililităților, la dezvoltarea

turismului balnear.

Asociația Română de Balneologie își asumă în integralitate proiectul de dezvoltare a

Turismului Balnear, proiect ce definește menirea și scopul existenței acestei asociații. Vom

răspunde pozitiv oricărui demers constructiv ce vizează acest sector, fiind motivați în îndeplinirea

oricărui rol pe care societatea îl poate acorda unei asociații profesionale dedicate în principal

factorilor terapeutici naturali și dezvoltării turismului balnear.

5

II. Informaţii generale Resurse naturale terapeutice - baza Turismului Balnear

Balneologia are o lunga tradiţie europeana şi asiaticã, iar România poate reprezenta placa

turnantã a legãturilor internaţionale în acest domeniu, datoritã poziţiei sale geografice, tradiţiei legendare şi resurselor naturale extraordinare.

Utilizarea izvoarelor termale şi minerale pe teritoriul ţării în scopuri de sănătate şi tratament este o tradiţie cu o istorie de peste doua mii de ani. Legenda lui Hercule scãldat în apele Cernei e o dovadã a utilizãrii apelor termale cu mult timp înainte de cucerirea romanilor. Această tradiţie există în aproape toate civilizaţiile. Astăzi îşi menţine utilitatea şi este răspânditã pe toate continentele, în principal în Orientul Mijlociu şi Europa de Sud şi Est, Asia (Orientul Mijlociu, Japonia, China, Turcia), America de Sud (Argentina, Mexic, Columbia) şi Africa de Nord (Maroc, Tunisia).

Resurse balneare unice, cum sunt izvoarele termale şi minerale, nãmolurile, mofetele, microclimatul salin, bioclimatul (sedativ de cruţare, excitant solicitant de litoral maritim sau campie, tonic stimulant), sunt utilizate cu succes în domeniul serviciilor medicale balneare prin care este urmãritã o acţiune medicalã preventivă, de reabilitare si wellness.

Pentru multe probleme medicale cum ar fi alergiile, probleme pulmonare, dermatologice, reumatismale, ginecologice şi multe altele, dar mai ales pentru prevenirea bolilor, reducerea stresului, profilaxie şi reconfortare, utilizarea factorilor terapeutici naturali prin turismul balnear reprezintã o soluţie vizatã de comunitatea ştiinţificã internaţionalã prin diferiţi experţi, programe medicale, sociale şi de mediu.

Potenţialul uriaş nu poate fi valorificat fãrã cercetare ştiinţificã şi promovare eficientã pe o piaţã turisticã globalizatã şi cu competitori remarcabili. Fiecare staţiune balnearã îşi începe povestea cu descoperirea unor factori naturali a cãror valoare terapeuticã a fost doveditã clinic şi experimental de personalitãţi ştiinţifice ale vremii respective. Diseminarea informaţiei a dus la renumele localitãţii, iar caracterul de staţiune balnearã a fost obţinut printr-o bunã promovare a calitãţii terapeutice a factorilor naturali descoperiţi.

În turismul balnear, importanţa cercetării resurselor naturale este esenţială pentru elaborarea planului de promovare al unei staţiuni balneare, având astfel informaţii despre proprietãţile terapeutice ale factorilor naturali, contribuţia lor la sănătatea noastrã şi mecanismele biologice prin care aceştia acţionează asupra organismului.

Asociaţia Românã de Balneologie şi-a fixat ca obiectiv principal promovarea balneologiei prin cercetare ştiinţificã, dar pentru atingerea acestui obiectiv, participarea comunitãţilor locale, a autoritãţilor publice locale şi centrale, a celor care opereazã în acest sector sau a deţinãtorilor de baze de tratament este una esenţialã.

Balneoterapia este metoda de tratament aplicatã ca stimulare - adaptare sub formã de cure de îmbãiere, de băut şi de inhalare efectuate cu factori naturali, cu calitãţi curative cercetate şi recunoscute, bazate pe efectele chimice, termice şi mecanice asupra organismului.

Apele naturale terapeutice sunt utilizate pe scară largă în majoritatea bazelor balneare de tratament şi sunt clasificate în funcţie de calităţile lor fizice şi chimice.

Peloizii (nãmolurile), utilizaţi în peloidoterapie, una dintre metodele de tratament speciale din domeniul balnear sunt substanţe organice sau anorganice formate ca urmare a unor evenimente geologice şi / sau biologice. Ele sunt folosite în forme de băi de nămol şi pachete de nãmol în diverse boli.

Speleoterapia utilizeazã microclimatul salinelor şi a peşterilor, cu anumite proprietãţi, pentru tratarea mai multor afecţiuni respiratorii sau dermatologice (de exemplu în urma arsurilor şi a rãnilor). Prezenţa a numeroase saline şi peşteri pe teritoriul ţãrii noastre reprezintã un avantaj strategic semnificativ în dezvoltarea turismului balnear.

În general, balneoterapia este practicatã într-un cadru natural specific, caracteristicã fiind absenţa agenţilor poluanţi.

6

● Contextul Internațional al Strategiei Staţiunile balneare europene oferă o gamă diversă de servicii. În prezent, utilizarea factorului

natural terapeutic în cadrul serviciilor desfãşurate sub supraveghere medicalã, este însoţit de o serie de tehnici pentru a ajuta pacienţii să-şi amelioreze starea de sănătate (fizioterapie, kinetoterapie etc.). Actul medical în staţiunea balnearã poate fi orientat spre profilaxie, tratament sau recuperare. În fiecare an, staţiunile balneare europene genereaza o cifra de afaceri de peste 20 miliarde de Euro.

Angajarea directã a peste 500.000 de persoane şi sprijinirea unui numar suplimentar de 1.2 milioane de locuri de muncă în domenii conexe face ca sectorul sã fie unul dintre cei mai mari angajatori din UE atât în domeniul asistenţei medicale cât şi a turismului - în special în regiunile în care industria este mai puţin dezvoltatã. La acest început de mileniu, în multe state din lume existã interes şi preocupare pentru limitarea efectelor negative pe care le-a avut dezvoltarea economicã asupra sãnãtãţii populaţiei. Una dintre cãile eficiente de luptã împotriva bolilor civilizaţiei moderne este oferitã de turismul balnear. Trendul internaţional este acela al întoarcerii la naturã pentru tratament şi recreere, iar din acest punct de vedere staţiunile balneare sunt, în mod evident, o destinaţie potrivitã. Datoritã acestui fapt şi a efectelor benefice pe plan economic şi social, ţãrile ce deţin factori naturali de curã şi au tradiţie în exploatarea acestora, printre care se aflã şi România, stabilesc pentru turismul balnear strategii de diversificare şi relansare, de dezvoltare şi modernizare.

Concepţiile şi orientãrile noi din medicina modernã, ce abordeazã sãnãtatea ca un drept fundamental al omului, introducerea între criteriile de evaluare a sãnãtãţii a noţiunilor de calitate a vieţii, stil de viaţã, bunãstare a determinat o reevaluare a asistenţei medicale din staţiunile balneo-climatice, a balneologiei în general, ca şi a turismului tradiţional. Între balneologia tradiţionalã şi turismul tradiţional a apãrut turismul de bunãstare, turismul de sãnãtate sau curele de sãnãtate profilactice, care au la bazã calitatea vieţii, strâns împletitã cu apãrarea sãnãtãţii şi un raport psiho-fizic valid. Noile criterii de evaluare aratã saltul uriaş înregistrat în terapia cu factori naturali de curã, de la perioadele de crizã când i se reproşa lipsa unei fundamentãri ştiinţifice solide, metodologia utilizatã fiind bazatã în cea mai mare parte pe empirism, la multiplele studii şi cercetãri ştiinţifice care au dovedit eficienţa curelor terapeutice şi de recuperare în diferite grupe de afecţiuni, pe baza unei metodologii complexe.

Evaluarea modernã a sãnãtãţii, a bunãstãrii, a calitãţii vieţii, impune continuarea şi dezvoltarea activitãţii de cercetare ştiinţificã, pentru stabilirea mecanismelor de acţiune şi a efectelor curative ale factorilor terapeutici naturali. Sunt considerate prioritare cercetãrile asupra metodologiei şi efectelor „curelor de sãnãtate”, care reprezintã cel mai important domeniu al profilaxiei primare a bolilor majore din patologia legatã de modul de viaţã în civilizaţia noului mileniu. Datoritã factorilor naturali de curã şi aparaturii moderne din bazele de tratament, staţiunile balneare din Uniunea Europeanã pot oferi atât posibilitatea tratãrii diverselor afecţiuni, prin balneologia terapeuticã şi de recuperare, cât şi soluţii de prevenire a îmbolnãvirii şi menţinere a stãrii de sãnãtate prin balneologia de bunãstare (curele de sãnãtate). În Europa ultimilor douãzeci de ani a avut loc, dupã cum apreciazã specialiştii în domeniu, o revenire fãrã precedent a turismului balnear. Statele din Uniunea Europeanã cu tradiţie în valorificarea factorilor naturali terapeutici, Geramnia, Italia, Franţa, Spania au acordat o atenţie deosebitã acestui domeniu şi au sprijinit investitorii în tot ceea ce au fãcut în jurul acestor surse de sãnãtate. Odatã cu intrarea noastrã în Uniunea Europeanã, balneologia româneascã a devenit parte integratã a pieţei unice europene. În aceste condiţii, ea se aflã în faţa unei mari provocãri. Dacã oferta nu corespunde standardelor şi exigenţelor pieţei, beneficiarul va alege o altã destinaţie. La nivel european, pe măsură ce argumentele științifice pentru terapiile alternative și specifice wellness-ului devin mai numeroase și influente – diferențierea dintre turismul medical și cel de wellness se diminuează semnificativ. Trebuie ca sectorul balnear românesc să devină conștient de aceste tendințe și ca destinația România să apară ca una dintre primele destinații care au integrat complet aceasta schimbare de paradigmă. Consiliul și Parlamentul European au aprobat în Februarie 2011 o directivă care viza facilitarea accesului transfrontalier la îngrijiri medicale sigure și de înaltă calitate și promovarea cooperării în domeniul sanitar între statele membre. Directiva a avut ca obiectiv principal clarificarea situației drepturilor pacienților care doresc să obțină sau să primescă îngrijiri medicale în alt stat membru decât cel de reședință.

7

● Contextul Național al Strategiei Actualmente, principalele provocări cărora trebuie să le facă faţă Uniunea Europeană pentru

îmbunătăţirea capacităţii de inovare sunt legate de insuficienta concentrare în poli de excelenţă capabili să concureze pe plan global, slaba integrare a elementelor în triunghiul cunoaşterii, insuficienta cercetare trans- şi interdisciplinară focalizată pe nevoile de inovare, lipsa unor modele de guvernare şi organizare a cercetării şi educaţiei la nivel european, costurile ridicate ale brevetării în UE şi mobilitatea redusă a cercetătorilor.

România poate dezvolta un turism balnear de calitate, cu cele aproximativ 8.500 de izvoare minerale şi termale pe care le deţine. Patronatele din Turismul Balnear susţin că România este cea mai bogată ţară din Europa din punct de vedere al resursei balneare, deţinând circa o treime din izvoarele minerale şi termale ale Europei, însă numai 10% din izvoare sunt exploatate, datoritã decalajului de abordare a cercetãrii ştiinţifice. Gradul de conştientizare a potenţialului de dezvoltare a turismului balnear în conjuncturã cu utilizarea avantajelor strategice oferite de cercetare ştiinţifică a factorilor naturali este, din pãcate, foarte redus.

Contribuţia specialiştilor din România la fundamentarea ştiinţificã a terapiei cu factori naturali de curã este remarcabilã. Încã din 1949, când a fost înfiinţat Institutul de Balneologie şi Fizioterapie din Bucureşti, balneoclimatologia a fãcut eforturi deosebite pentru studiul complex al factorilor terapeutici naturali, atât fizico-chimic, microbiologic şi farmacologic experimental, cât şi clinico-terapeutic.

Cadre medicale şi tehnice au efectuat cercetãri sistematice în clinici, laboratoare şi staţiuni balneare. Au fost organizate studii şi cercetãri complexe, au fost descoperite, studiate şi exploatate noi surse valoroase de factori naturali de curã. Rezultatele acestor studii au fost publicate într-o colecţie de 11 volume de „Studii şi cercetãri de balneologie şi fizioterapie”, într-o monografie în 3 volume „Apele minerale şi nãmolurile din România” în perioada 1960-1972, precum şi în numeroase „Îndreptare metodologice” şi „Indicaţii pentru tratamente în staţiunile balneo-climatice”, apãrute în 1960, 1965, 1975, 1986. Aportul cercetãtorilor români la gradul de cunoaştere în domeniul balnear este remarcabil şi a permis punerea în valoare a extraordinarului potenţial al factorilor terapeutici naturali din România, în perioada anterioarã revoluţiei. Din acest punct de vedere, am avut o poziţie de invidiat în comparaţie cu alte state din Europa.

Din pãcate, dupã anul 1990, cercetarea ştiinţificã a înregistrat un declin semnificativ, care, coroborat cu lipsa investiţiilor şi politicile defectuoase au generat situaţia de azi a turismului balnear. Relansarea turismului balnear din ţara noastrã şi alinierea staţiunilor noastre balneare la standardul existent în celelalte ţãri din Uniunea Europeanã, depind acum de un complex de factori ce fac obiectul acestei strategii.

Aceastã strategie îşi propune sã creeze premizele pentru continuarea tradiţiei balneare autohtone, prin ridicarea nivelului ştiinţific al cercetãrilor asupra factorilor naturali cu potenţial terapeutic astfel încât sã fie posibilã actualizarea fundamentãrilor ştiinţifice prin studii experimentale care sã rãspundã cerinţelor moderne şi completarea studiilor de pânã acum.

Perioada prelungitã de tranziţie, cãderea economiei, scãderea puterii de cumpãrare, managementul defectuos, lipsa investiţiilor, a cadrului legislativ, au generat degradarea bazei materiale din staţiuni, atât din punct de vedere al echipamentelor învechite şi depãşite moral din bazele de tratament, cat şi al protecţiei şi cercetãrii factorilor naturali de curã, care s-au degradat considerabil.

Creşterea economicã înregistratã de ţara noastrã dupã anul 2000 s-a reflectat şi într-un reviriment al ofertei din turismul balnear românesc, o tendinţã de modernizare a structurilor hoteliere şi de tratament, de diversificare a ofertei, ceea ce reflectã convingerea societãţilor ce-şi desfãşoarã activitatea în domeniu cã aceastã formã de turism va înregistra o creştere continuã a cererii.

Orice viitoare strategie de dezvoltare a segmentului de turism balnear, dar şi orice strategie de sãnãtate care vizeazã o stare de sãnãtate durabilã a populaţiei trebuie sã porneascã de la sursa acestor domenii, respectiv factorii naturali terapeutici. Pânã a determina valoarea terapeuticã a unui factor natural, sunt însã necesare studii şi cercetãri complexe care sã ofere fundamentul ştiinţific necesar susţinerii unor astfel de afirmaţii. Prin urmare ar fi inutile toate startegiile de dezvoltare a valorificãrii potenţialului balnear al României fãrã investiţii în capacitãţile de cercetare a acestor resurse naturale.

8

Asociaţia Românã de Balneologie, înfiinţatã în anul 2010, are ca scop dezvoltarea şi modernizarea sectorului de turism balnear şi dezvoltarea balneologiei prin urmãtoarele obiective:

• Promovarea cercetării ştiinţifice în domeniul balneologiei; • Înlãturarea poluãrii asupra mediului, florei şi faunei; • Promovarea educaţiei şi dezvoltarea unei societãţi moderne, bazatã pe cunoaştere; • Promovarea turismului şi a balneologiei; • Cunoaşterea factorilor naturali terapeutici; • Cunoaşterea şi valorificarea calitãţilor şi proprietãţilor apei; • Colaborarea cu institutele de învăţământ superior medical şi din domenii înrudite în vederea

formării şi perfecţionării unor specialişti cu înaltă pregătire profesională • Colaborarea cu alte instituţii profesional-ştiinţifice, institute de cercetare din ţară şi din

străinătate în scopul promovării turismului şi balneoturismului; • Stabilirea unui cod de etică şi deontologie profesională şi asigurarea respectării acestuia de către

membrii societãţii; • Ridicarea prestigiului, reprezentarea, susţinerea şi promovarea intereselor profesionale,

ştiinţifice şi sociale ale membrilor asociaţiei. În vederea realizării scopului şi obiectivelor pentru care a fost înfiinţată, asociaţia îşi propune

urmãtoarele proiecte: • ŞCOALA BALNEARÃ, prin care va desfãşura activitãţi educationale la nivel postliceal, universitar şi

postuniversitar pentru pregatirea personalului necesar în sectorul balnear. • Conferinţa Naţională de Balneologie prin care promoveazã diseminarea cunoaşterii ştiinţifice şi

promoveazã resursele naturale terapeutice; • organizeazã şi desfãşoarã activitãţi de cercetare ştiinţificã în cadrul proiectelor finanţate prin

competiţii de granturi la nivel naţional şi internaţional; • proiecte sociale sau proiecte de mediu pe care se obliga sa le implementeze dupa acceptarea lor

la finanţare; • organizeazã centre medicale prin care desfãşoarã activitate medicalã şi de diagnostic medical in

domeniul balneologiei; • organizeazã şi desfãşoarã activitãţi de turism şi de promovare a turismului, în special a turismului

balnear, promovând cercetarea factorilor naturali terapeutici • editeazã cãrţi, publicaţii, reviste şi broşuri; • publică lucrări în revistele de specialitate • concepe si publicã pe internet pagina web a asociaţiei: http://bioclima.ro/ ; • organizează, cursuri de perfecţionare sau studii de documentare

Contextul strategic naţional relevã insuficienţa cercetãrilor ştiinţifice moderne pentru o abordare holisticã a balneologiei, existând un interes major în recapacitarea eforturilor de a utiliza cercetarea ştiinţific[ drept principal promotor al instrumentelor de marketing al staţiunilor balneare. Strategia îşi doreşte sã identifice şi sã gestioneze nevoile de cercetare ştiinţificã în dezvoltarea serviciilor de turism balnear, existând un interes major asupra acestui domeniu la nivel european şi un potenţial insuficient explotat al domeniului balnear din România. Strategia va avea un semnificativ impact asupra cunoştinţelor şi cercetãrilor pe care asociaţia le va performa pe viitor. Prin procesul de diseminare ale rezultatelor ştiinţifice obţinute va fi asiguratã promovarea calitãţii deosebite a componentei balneare a turismului. Rezultatele diseminate vor îmbogãţi fondul general de cunoaştere asupra implicaţiilor factorilor terapeutici naturali asupra sãnãtãţii noastre şi vor aduce un plus de valoare produselor noastre turistice balneare prin fundamentarea ştiiţificã ce poate fi asiguratã prin cercetarea caractaeristicilor terapeutice a factorilor naturali utilizaţi în staţiunile balneare.

9

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE STRATEGICE:

Scopul acestei strategii este de a prezenta modalitatea de intervenţie a Asociaţiei Române de Balneologie în dezvoltarea turismului balnear, acţionând conştient şi pragmatic în sensul valorificãrii potenţialului balnear de care România beneficiazã, susţinând cã acest domeniu trebuie sã reprezinte o prioritate economicã, socialã şi de sãnãtate a ţãrii noastre.

Obiectivele strategiei vizeazã 3 paliere de acţiune: socio-economic, educaţional şi ştiinţific.

În plan socio-economic ne dorim conştientizarea rolului turismului balnear în dezvoltarea economicã, socialã şi medicalã a societãţii, contribuind astfel la creşterea economicã şi dezvoltarea abilitãţilor de exploatare a resurselor naturale pe care le avem.

În plan educaţional, asociaţia îşi propune sã limiteze lipsa de resurse umane calificate din sectorul balnear prin organizarea unor programe specifice de formare profesionalã, construcţie instituţionalã şi dezvoltarea sistemului de educaţie continuã.

În plan ştiinţific, desfãşurarea unor proiecte de cercetare reprezintã obiectivul strategic major pe care asociaţia îl are în vedere.

Rezultatele aşteptate prin implementarea strategiei sunt de creştere a atractivităţii turistice a României, măsurată în creşterea numărului de turişti, creşterea economică, lucrări ştiinţifice, prezentări ştiinţifice, brevete, cărţi cu privire la potenţialul balnear al României.

Produse ale strategiei noastre sunt studii de cercetare privind factorii terapeutici naturali şi mecanismul lor de acţiune pentru sănătate, noi modele curative balneare, un parc ştiinţific pentru cercetare, educaţie şi mediul de afaceri dedicat resurselor naturale terapeutice.

Pentru punerea în aplicare a obiectivului privind parcul ştiinţific pentru cercetare şi educaţie dedicat resurselor naturale terapeutice, cooperarea cu autorităţile locale este esenţială. Succesul implementãrii parcului ştiinţific se bazeazã pe o nouã arhitectura instituţionalã.

Infrastructura educaţionalã a strategiei va fi obiectivul nostru de anvergurã, asumându-ne responsabilitatea de a edifica o nouă instituţie de învăţământ superior: Universitatea Balnearã, cu un concept original de cercetare a factorilor naturali terapeutici. Ideea Universitãţii Balneare va fi dezvoltatã şi va fi pusã în aplicare prin mijloace legale şi juridice. Această idee va avea un impact uriaş asupra dezvoltării sectorului balnear din România şi din Europa, luând în considerare unicitatea unei astfel de instituţii şi impactul pe care îl poate avea asupra cercetării în acest sector şi de formare a resurselor umane necesare sectorului balnear.

Abordarea strategica împleteşte cercetarea factorilor terapeutici naturali şi educaţia cu dezvoltarea turismul balnear. Acest lucru va fi urmărit într-o cooperare între sectorul privat şi sectorul public. O “abordare de afaceri” va fi urmăritã pentru a îmbunătăţi furnizarea de servicii publice. Sinergiile şi legăturile intra / inter-sectoriale vor fi valorificate pe parcursul implementării strategiei.

Publicaţia intitulatã Sisteme de Învăţământ Superior, Cercetare şi Inovare: Schimbarea dinamicã - provenind de la rezultatele Forumului UNESCO privind Învăţământul Superior, Cercetarea şi Cunoaşterea, 2009, se concentrează pe rolul şi statutul sistemelor de cercetare naţionale şi a tendinţelor internaţionale în acest domeniu, în ceea ce priveşte provocările reprezentate de Societatea Cunoaşterii în secolul al XXI-lea. Forumul UNESCO a oferit o platformă pentru cercetători, factorii de decizie politică şi părţile interesate relevante pentru a se angaja critic în elementele cheie care stau la baza sistemelor de cercetare: (i) tendinţele politice; (ii) de infrastructură; (iii) capacităţii umane; şi (iv) de investiţii.

Balneo Research Journal (http://bioclima.ro/Journal.htm), publicat de Asociaţia Românã de Balneologie în limba românã şi în limba englezã reprezintã o platformã de diseminare a cunoaşterii ştiinţifice pentru cercetãtori, medici balneologi şi alţi autori interesaţi sã publice articole ştiinţifice pe domeniul recuperãrii medicale şi balneologiei, având la dispoziţie o revistã ştiinţificã multidisciplinarã, cu colectiv de peer-review, de tip open-access, ce prezintã numeroase aspecte cotidiene de cercetare balnearã, medicinã, turism medical şi balneoclimatic, factori naturali terapeutici, recuperare medicalã şi kinetoterapie.

10

În România, în momentul redactării strategiei pentru dezvoltarea turismului balnear (2019) sunt recunoscute următoarele localități și areale ca : o stațiuni balneoclimatice: Arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor Arealul corespunzător staţiunii turistice 1 Mai, judeţul Bihor Arealul corespunzător staţiunii turistice Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara Arealul corespunzător zonei de agreement-tratament Nicolina din municipiul Iaşi, judeţul Iaşi Arealul Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vâlcea Arealul Băile Turda, județul Cluj Arealul balneoclimatic corespunzător satului Călacea Băi, comuna Orțișoara, județul Timiș Arealul balneoclimatic din structura comunei Ocna Șugatag, județul Maramureș Municipiul Mangalia, judeţul Constanţa, şi arealul corespunzător: Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun şi Olimp Municipiul Vatra Dornei, judeţul Suceava Oraşul Slănic Moldova, judeţul Bacău Oraşul Târgu Ocna, judeţul Bacău Oraşul Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud Oraşul Eforie, judeţul Constanţa Oraşul Năvodari, judeţul Constanţa Oraşul Covasna, judeţul Covasna Oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa Oraşul Băile Tuşnad, judeţul Harghita Oraşul Sovata, judeţul Mureş Oraşul Slănic, judeţul Prahova Oraşul Ocna Sibiului, judeţul Sibiu Oraşul Buziaş, judeţul Timiş Oraşul Băile Olăneşti, judeţul Vâlcea Comuna Moneasa, judeţul Arad Comuna Bazna, judeţul Sibiu Comuna Tinca, județul Bihor Comuna Bala, județul Mehedinți Satul Bizuşa-Băi din structura comunei Ileanda, judeţul Sălaj Satul Sărata Monteoru din structura comunei Merei, județul Buzău o stațiuni balneare: Oraşul Băile Herculane, judeţul Caraş-Severin Oraşul Techirghiol, judeţul Constanţa Oraşul Amara, judeţul Ialomiţa Oraşul Băile Govora, judeţul Vâlcea

În perioada de referință, cadrul normativ de bază este prezentat de Ordonanța Guvernului nr. 109/2000 și Legea nr. 343/2002 prin care ordonanța a fost aprobată cu modificări au rămas în vigoare ca baza legală pentru existența și funcționarea stațiunilor balneare și balneoclimatice. Ordonanța Guvernului nr. 109/2000 cu modificările și completările ulterioare stabilește ce este o stațiune balneară sau balneoclimatică, cum se obțin aceste statuturi de către o localitate sau un areal, care este statutul și regimul de utilizare și protecție al factorilor naturali de cură (prospectarea, exploatarea, valorificarea, protecţia şi conservarea factorilor naturali) și care este regimul de acordare a asistenţei medicale balneare şi de recuperare.

11

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Sursa: date INS

Romani

1000000 900000 800000 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000

0

Evoluția sosirilor turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în stațiunile balneare la nivel național

Sursa: date INS 2017 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

20000 10000

0

Straini

60000 50000 40000 30000

Evoluția sosirilor turiștilor străini în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică în stațiunile balneare la nivel național

IV Situația actuală a turismului balnear

O observație imediată este că ponderea biletelor de tratament în total sosiri în stațiunile balneare reprezintă circa20%-30% din total. În urma distribuției între turiști români și străini a sosirilor, constatăm ca cei dintâi reprezintă peste 90% dintre sosirile în stațiunile balneare, o dominație care rămane constantă în ciuda evoluției pozitive – creștere accentuată – a numărului de sosiri de turiști straini. Cauzele acestei evoluții sunt multiple, însă având în vedere nivelul foarte scăzut al cifrelor absolute de turiști străini, aceste cauze sunt puțin pertinente strategic pentru dezvoltarea consistentă a competitivității la export a sectorului balnear român. În ce îi privește pe români, sosirile acestora în stațiunile balneare naționale au avut o tendință de scădere constantă (în perioada 2011-2014), urmată de o perioadă de creștere medie anuală de cca. 13% pentru intervalul 2015-2017, ilustrate mai jos de cifrele generale.

Sosirile turiștilor străini în stațiunile balneare îngistrează creșteri solide, plecând însă de la niveluri foarte joase, reprezentând sub 10% din totalul fluxurilor turistice din stațiunile balneare.

12

Sursa: date INS

Evoluția duratei medii a sejurului pusă în legatură cu evoluția capacității de cazare prezintă evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare: cât din capacitatea efectiv oferită turiștilor în stațiunile balneare (locuri-zile) a fost ocupată de turiști? Graficul de mai jos ilustrează evoluția acestui indice. Deși superior altor sectoare turistice din țară, el înregistrează fluctuații trecând de la 45% în 2011 la 40% în 2013. Aceste fluctuații au loc pe fondul creșterii capacității de cazare – așa cum am văzut mai sus – în perioada 2011-2013 într-un context în care frecventarea a înregistrat scăderi conținue chiar dacă slabe ca pondere. În contextul în care indicele are o valoare mare în peisajul economiei turistice românești, care se datorează în continuare turismului social subvenționat de stat prin tichetele de tratament, aceste fluctuații sunt îngrijoratoare și indică cât de necesară este implementarea unei strategii sectoriale pentru dezvoltarea competitivității sectorului, în special prin modernizarea bazelor de tratament și a structurilor de cazare și orientarea lor către produse de tip wellness. În lipsa acestora, sustenabilitatea economică a operatorilor din sectorul balnear este amenințată de dependența de clientelele tichetelor de tratament, care singure nu pot asigura ocuparea capacităților adiționale și deci veniturile pentru dezvoltarea sectorului.

Sursa: date INS

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 0

Durata medie a sejurului la nivel national 2

Durata medie a sejurului statiuni balneare

8 6 4

Evoluția comparativă a duratei medii a sejurului în stațiunile balneare față de durata medie a sejurului la

nivelul întregului turism național

Evoluția indicelui de utilizare a capacității de cazare în stațiunile balneare la nivel național

50 40 30 20

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare

10

0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

13

Date de referință la nivelul principalelor Stațiuni Balneare. 1. Băile Felix - 1 Mai

Durata medie de ședere este scădere (de la 6 spre 3,5), coborând sub valoarea acesteia la nivel național în stațiunile balneare, ceea ce indică măsura în care stațiunea este o tinde să nu mai fie o destinație pentru turismul social al biletelor de tratament subvenționate de stat, ceea ce este un indicator al faptului că stațiunea reușește să rămână atractivă șim pentru alte segmente de turiști segment.

Una dintre cele mai cunoscute zone și statiune turistică balneară cu tradiție din România, zona Băile Felix – Băile 1 Mai, înregistrează o sezonalitate clasică pentru sectorul balnear din România cu vârfuri de frecventare în sezonul estival și cu o frecventare foarte scazută în timpul iernii, al toamnei târzii și al primăverii timpurii. Singurul complex balnear de 5* de la Băile Felix s-a deschis în octombrie 2015 în urma unei investiții de circa 30 de milioane de euro a SIF Transilvania. Complexul balnear se întinde pe mai bine de trei hectare. Administratorii complexului il descriu astfel5 : "Sunt 14 bazine; zona de agrement este, practic, un aqua parc din care o treime din bazine vor fi în aer liber și două treimi vor fi acoperite. Complexul ofera urmatoarele servicii și facilități: electroterapie, toată gama de aparatură de electroterapie de ultimă generație, pe lângă care va exista și o terapie specială – tecarterapia, o gamă largă de proceduri, dușurile subacvale, dușurile Vichy, dușurile Caracala. Baza de tratament este dotată cu saune, zone pentru împachetări cu nămol ori cu plante aromatice ecologice. Baza de tratament este completată de o zonă de relaxare. ”

2017 Sursa: date INS 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 0

50000

100000 Sosiri

150000

200000

250000

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Băile Felix- Băile 1 Mai

Sursa: date 2017 2010 2011 2012 2013 2014 2015

300000

200000

0000

Innoptar

900000

800000

700000

60000

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Băile Felix- Băile 1

2. Techirghiol Frecventarea turistică la Techirghiol are o tendință generală de creștere, chiar dacă în 2011 a avut loc o scădere puternică a sosirilor. Înnoptările au înregistrat în perioada de referință o creștere solidă. Sursa: date INS

Durata medie de sejur este una mare, aproape dublă decât cea care se înregistrează la nivel național în stațiunile balneare. Aceasta traduce atractivitatea stațiunii pentru turismului social cu bilete de tratament.

Chiar dacă este o stațiune balneară doar parțial dependentă de oferta litorală, Techirghiol prezintă în perioada de referință o sezonalitate foarte dezechilibrată cu vârfuri puternice de frecventare în perioada estivală principală (iulie și august), o frecventare înjumătățită față de valorile maxime la marginile sezonului și o scădere puternică a frecventării în perioada de iarnă. Această sezonalitate trădează și ea dependență de turismul social și de lipsa de produse wellness și activități la mare care să atragă mai mulți turiști în extra-sezon. 14

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Techirghiol

160000

140000

120000

100000

80000 Innoptari

60000

40000

20000

0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Sursa: date INS

Sursa: date INS 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sosiri

18000

16000

14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

0

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Techirghiol

15

3. Sovata

Sursa: date INS

Durata medie de ședere a înregistrat însă scăderi importante (de la 4,5 la 3,4 înnoptări), fiind situată sub media națională în stațiunile balneare. Aceasta evoluție indică atragerea turiștilor în sejururi scurte care nu sunt neaparat legate de tratamentele balneare subvenționate, a celor interesați de produse turistice de tip wellness.

Sursa: date INS

Deși urmând în linii mari pattern-ul stațiunilor balneare de la nivel național cu frecventări mari în perioada estivală și cu scăderi puternice în sezonul rece, sezonalitatea la Sovata prezintă totuși specificitatea unei frecventări și în timpul iernii (luna ianuarie depășind în general chiar și luna aprilie) la un nivel non-neglijabil. Este de altfel o destinație cunoscută și atractivă pentru petrecerea sărbătorilor de sfârșit de an, reușind să atragă un flux important de turiști din spațiul ex-sovietic (în special Rusia, Republica Moldova, Ucraina) care vin să sărbătorească Crăciunul și Revelionul conform calendarului iulian, decalat față de sărbătorile din România care urmează calendarul gregorian. La Sovata sunt în curs de implementare și doua proiecte finantate din Programul Operational Regional, Axa 5 Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice.

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sosiri

140000

120000

100000

80000

60000

40000

20000

0

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Sovata

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Innoptari

450000

400000

350000

300000

250000

200000

150000

100000

50000

0

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Sovata

16

4. Covasna

O stațiune balneară printre cele mai mari din țară, Covasna prezintă în perioada de referință o evoluție semi-stabilă, cu fluctuații ale sosirilor și înnoptărilor.

Sursa: date INS

Durata medie de ședere este mare (în jur de 9,5 zile), superioară nivelului național din stațiunile balneare și traducând dominanta turismului social cu bilete de tratament.

Sursa: date INS

Și Covasna este o destinație atractivă pentru turiștii sociali. Ei reprezintă aproape 50% din sosirile în stațiune, o pondere mare care indică un grad de dependență crescut de sistemul biletelor de tratament. Cu toate acestea creșterea numărului de bilete, cuplat cu un trend de creștere general, arată că stațiunea, chiar dacă socială, își menține atractivitatea și ar putea să capitalizeze această situatie și să-și diversifice oferta.

În stațiunea Covasna au avut loc o serie de investiții și dezvoltări care o plasează printre stațiunile balneare în care au fost întreprinse eforturi serioase pentru a asigura o creștere durabilă a atractivității ofertei turistice. În perioada de referință au fost finalizate sau au început următoarele proiecte de investiții cu incidență asupra turismului balnear

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Covasna

60000 50000 40000 30000

Sosiri

20000 10000

0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Covasna

450000 400000 350000 300000 250000 200000 Innoptari 150000 100000

50000 0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

17

5. Govora

Evoluția statistică a fluxurilor turistice la Govora indică o scădere generală a frecventării în primii trei ani din perioada de referință urmată de o perioadă de creștere. Dacă în 2011 s-a înregistrat o creștere atât a sosirilor, cât și a înnoptărilor, în 2012 doar înnoptările au crescut. Scăderile din perioada 2012-2014 se pot traduce în schimbarea tipului de clientelă al stațiunii, în urma renovării unora dintre principalele hoteluri (care a însemnat închiderea într-o prima fază a unei părți a capacității de cazare) și dezvoltarea unor produse de tip wellness. Cu toate acestea creșterea constantă a sosirilor din ultimii trei ani este un element îmbucurător care arată ca stațiunea a reușit să se repoziționeze, în timp ce clientelele sociale sunt în număr mai mic.

Sursa: date INS

Durata medie de ședere la Govora rămane însă foarte mare (circa 10 nopți) pentru prima parte a intervalului analizat (2010 – 2014) cu valori care depășesc nivelul duratei medii de ședere în stațiunile balneare la nivel național. In ultima parte a intervalului analizat valoarea acestuia tinde să atingă valoarea de 6 nopți de cazare.

Govora păstrează și în perioada de referință sezonalitatea puternic dezechilibrată în favoarea perioadei estivale a tuturor stațiunilor balneare de mari dimensiuni ale României. În continuare în perioada de iarnă stațiunea are o frecventare aproape de zero, cu excepția lunii decembrie când sărbătorile de iarnă aduc o clientelă care nu este direct legată de oferta de servicii balneare.

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

5000

0

Sosiri

25000 20000

15000

10000

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Govora

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Govora 140000

120000

100000

80000

60000 Innoptari

40000

20000

0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Sursa: date INS

18

6. Olănești

Durata medie de ședere este de circa 7 nopți, peste media națională din stațiunile balneare, aflându-se în perioada de referință într-o tendință de creștere. Această creștere a duratei medii de ședere pe fondul creșterii frecventării generale poate fi semnul unui reveniri în ultima parte a perioadei analizate: creșterea nivelului de frecventare are loc mai ales prin menținerea clientelei de wellness care preferă sejururi scurte. În acest fel dependența stațiunii de clientela socială a biletelor de tratament rămâne constantă cu efectele relativ negative legate de scăderea capacității de modernizare și atragere de clientele diverse, în special a celor în cautare de produse de tip spa.

Stațiunea Băile Olănești este una dintre principalele stațiuni balneare în care au fost realizate investiții în infrastructura balneară și de agrement în perioada de referință 2010-2017. Aceste investiții au fost, în principal, rezultatul implementării unor proiecte finanțate din fondurile europene puse la dispoziția României atât prin Programul PHARE (pre-aderare), cât și prin programele operaționale românești ale perioadei de programare 2007-2013. Între acestea trebuie menționate:

Turismul biletelor de tratament reprezintă în jur de 40% din totalul sosirilor (2014) și probabil mult mai mult din înnoptări. Numărul de bilete de tratament este aproape constant pe fondul unor tendințe de scădere a frecventării generale. Această combinație de fenomene care indică creșterea ponderii turismului social, deja aflat la niveluri mari, arată că stațiunea rămâne atractivă pentru segmentul social însă riscă să devină complet dependentă de acesta.

Sursa: date INS 2017 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010

10000

0

Sosiri

50000 40000 30000 20000

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Olănești

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Olănești

350000

340000

330000

320000

310000

300000 Innoptari

290000

280000

270000 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Sursa: date INS

19

7. Băile Herculane

atele tati ti e u rivire la lu urile turi ti e nre i trate la nivelul tațiunii B ile er ulane in i o evoluție care poate fi caracterizată ca general pozitivă. Astfel, sosirile au înregistrat în perioada de referință creșteri solide și constante pe fondul unui volum de înnoptări care, deși fluctuant, a rămas gross-modo constant.

Sursa: date INS

Dată fiind evoluția sosirilor și înnoptărilor, durata medie a sejurului la Băile Herculane a scăzut puternic de la 8 la 5 înnoptari pe parcurul intervalului analizat. Aceasta indică faptul că turiștii cu bilete de tratament subvenționate de stat scad în total, ceea ce obligă stațiunea să dezvolte produse care să reușească să o repoziționeze în pe piața de wellness.

Sursa: date INS

Marea problemă a Băilor Herculane rămane sezonalitatea extrem de dezechilibrată cu un sezon estival care înregistrează în medie până la de șapte ori mai multe înnoptări pe lună, decât cel de iarnă și perioade de început de primavară și sfârșit de toamnă cu valori de asemenea scăzute ale frecventării. Echilibrarea acestei sezonalități deja clasice pentru stațiunile balneare tradiționale bazate pe sistemul tichetelor de tratament rămâne deci o miza cheie pentru Băile Herculane, una dintre stațiunile puternic dependente de clientelele sociale.

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Băile Herculane

120000

100000

80000

60000 Sosiri

40000

20000

0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

2017 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010

200000

100000

0

Innoptari

600000

500000

400000

300000

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Băile Herculane

20

8. Călimănești - Căciulata

Interesul pentru construcţia de pensiuni şi hoteluri private în zonă pare a se fi menținut în perioada de referință. Sosirile de turiști în stațiunea Călimanești – Căciulata au scăzut în 2012, revenind pe creștere în perioada 2013 – 2017. Înnoptările au avut însă o evoluție mai pozitivă înregistrând o creștere constantă către jumătate de milion de înnoptări anuale. În 2014 s-a înregistrat însă o mică scădere a înnoptărilor. Ca valoare absolută cifrele indică însă că este vorba de una dintre cele mai frecventate stațiuni balneare din România.

Durata medie de ședere variază în jurul a 4 înnoptări per sejur apropiată celei de la nivel național.

Sursa: date INS

Indicele de utilizare a capacității de cazare, a înregistrat în 2013 o scădere impresionantă de la 50% la 40%, ceea ce reprezintă o scădere cu aproape 20% a ocupării. Această valoare s-a menținut în 2014. Deși se afla astfel la același nivel cu indicele de ocupare al capacității de cazare din stațiunile balneare de la nivel național, rata de ocupare a stațiunii Călimanești – Căciulata este scăzută pentru profilul său de stațiune preponderent socială, inferior altor stațiuni de același tip.

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Sursa: date INS

40000

20000

0

Sosiri

180000

160000

140000

120000

100000

80000

60000

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Călimănești - Căciulata

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Innoptari

700000

600000

500000

400000

300000

200000

100000

0

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Călimănești - Căciulata

9. Amara Stațiunea Amara rămâne una dintre principalele stațiuni balneare ale Regiunii Sud Muntenia. Ea deține o capacitate de cazare importantă. Sosirile de turiști au înregistrat în perioada de referință o fluctuație importantă, urcând puternic în 2011 pentru ca apoi să înregistreze scăderi puternice sub nivelul anterior înregistrat în 2010.

Înnoptările turiștilor în stațiunea Amara au înregistrat o evoluție mai puțin negativă decât cea a sosirilor, fiind totuși afectate începând din 2011 de scăderi anuale constante. Această tendință trădează faptul că stațiunea rămâne în mare parte o destinație socială pentru turismul de sănătate cu bilete de tratament subvenționate de stat și este, ca atare, afectată de scăderea numărului de bilete de tratament acordate și de slaba atractivitate pentru alt tip de clientele datorată asocierii prea puternice cu turismul social. Pe fondul scăderii frecventării generale, durata medie a sejurului rămâne foarte mare (peste 8 nopți per sejur) mult superioară valorii înregistrate la nivel național în stațiunile balneare. Cu toate acestea trebuie spus că și acest indicator înregistrează o ușoară tendință de scădere.

Sezonalitatea de la Amara rămâne una problematică, fiind similară celei înregistate în mai toate stațiunile balneare clasice din România. Există un singur sezon în perioada verii, perioadele de iarnă și primavară înregistrând frecventări foarte scăzute, dacă nu nule. Îngrijorător este faptul că în 2014 frecventarea a scăzut mult mai rapid în perioada de toamnă (cu luna octombrie cu o frecventare mult mai slabă decât de obicei) deși în lunile de vară înregistrase cifre mai mari ca în anii anteriori.

21

2017 Sursa: date INS 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010

5000

0

Sosiri

25000 20000 15000 10000

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Amara

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Amara 200000

150000

100000

Innoptari

50000

0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Sursa: date INS

22

10. Geoagiu Băi Frecventarea turistică a stațiunii Geoagiu Băi pare să fi beneficiat de investițiile care au avut loc în perioada de referință. Cu toate acestea, deși în prima parte a intervalului au fost înregistrate creșteri solide atât ale sosirilor cât și ale înnoptărilor, în a doua parte a intervalului sosirile s-au oprit din creștere, iar înnoptările au înregistrat o scădere în 2014. În intervalul 2015-2017 sunt înregistrate creșteri accentuate ale sosirilor turiștilor în structurile de cazare (creștere medie anuală de 14,2% ).

Sursa: date INS Durata medie de sejur a scăzut puternic în perioada de referință, de la 7 nopți la sub 4,5. Aceasta scădere pe fond de creștere a frecventării și de investiții în modernizarea unor capacități de cazare și a serviciilor asociate, indică o creștere a proporției turiștilor care nu vin pe baza biletului de tratament, ci accesează pachete de servicii turistice care pot include sau nu tratamentul balnear sau, mai probabil, cel de tip wellness. Cu toate acestea, durata medie de ședere nu este mult mai mică decât cea de la nivel național în stațiunile balneare.

La Geoagiu sosirile turiștilor cu bilete de tratament au fost în creștere până în 2016, aflandu-se însă sub 20% din total, urmată apoi de o scădere cu cca. 45% în 2017. Și aici probabil că ponderea în înnoptări este mai mare, însă creșterea rapidă indică un interes crescut nu doar al turiștilor sociali pentru stațiune, ci probabil și un interes al hotelierilor și furnizorilor de servicii balneare de a miza pe segmentul social. Deși nu reprezintă un element în sine negativ, o pondere în creștere a turismului social, poate reprezenta un pericol pe termen mediu și lung având în vedere poziționarea de marketing pe care o presupune și riscul de dependență pe care îl presupune. În stațiunea Geoagiu Băi au fost implementate și finalizate în perioada de referință două proiecte finanțate din Programul Operațional Regional, Axa 5 Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice, cu relevanță pentru dezvoltarea turismului balnear:

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sosiri

50000 45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000

5000 0

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Geoagiu-Băi

23

11. Mangalia

Frecventarea turistică a stațiunii Mangalia, care în mod evident include o mare parte de turiști de litoral pe lângă cei în căutarea ofertei balneare, a fluctuat puternic cu creștere până în 2012, scădere în 2013 și o revenire pe creștere în 2017.

Sursa: date INS

Durata medie de ședere este de circa 4 nopți, cifra relativ egală cu cea înregistrată la nivel național în stațiunile balneare. Această cifră variază foarte puțin în perioada de referință indicînd că nu au existat schimbări majore în profilul produselor oferite și al clientelelor atrase.

Sursa: date INS

Sezonalitatea unei stațiuni, de dimensiunea și poziția pe litoral a Mangaliei, este ușor de definit ca una caracteristică stațiunilor de litoral ale României. Ca și în cazul unor stațiuni ca Mamaia, Mangalia este vizitată de turiști practic doar 4 luni pe an (iunie, iulie, august, septembrie). Restul anului multe din capacitățile de cazare sunt închise sau nu înregistrează decât un număr infim de sosiri. Aceasta traduce lipsa totală de produse alternative celor legate de mare și litoral și slaba dezvoltare a unor produse turistice specific balneare, cum ar fi talasoterapia.

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sosiri

400000

350000

300000

250000

200000

150000

100000

50000

0

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Mangalia

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Mangalia

1800000 1600000 1400000 1200000 1000000

800000 Innoptari 600000 400000 200000

0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

24

12. Slănic Moldova

Evoluția frecventării turistice la Slănic Moldova este similară cu cea de la Vatra Dornei. Dacă până în 2013 se poate vorbi despre o tendință generală de creștere a frecventării, în 2014 are loc o scădere puternică a acesteia urmată apoi de creștere puternică în 2017.

Sursa: date INS

Cum durata medie de ședere este și ea în scădere, este clar că înnoptările scad mai repede decât sosirile. În cifre absolute durata de ședere de circa 3 nopți în 2014 reprezintă o valoare extrem de scazută, ceea ce traduce trecerea stațiunii de la modelul strict social tradițional al curei subvenționate în structurile mari de cazare la sejururile mai scurte care includ o mare componență de agrement în structuri mai mici de cazare (pensiuni etc.).

Sursa: date INS

Sezonalitatea turistică la Slănic Moldova rămâne însă una extrem de caracteristică stațiunilor balneare din România, cu o frecventare foarte puternică vara și una foarte slabă iarna. La Slănic Moldova sezonul este mai „îngust” ca în alte stațiuni, cu o începere târzie în iunie și o terminare timpurie în septembrie-octombrie.

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sosiri

45000 40000 35000 30000 25000 20000 15000 10000

5000 0

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Slănic Moldova

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Innoptari

160000 140000

120000

100000

80000

60000

40000

20000

0

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Slănic Moldova

25

13. Vatra Dornei

acă în 2011 sosirile au scăzut, iar înnoptările au crescut, în 2014 s-a produs un fenomen invers. Cu toate acestea atât sosirile, cât și înnoptările din 2014 sunt superioare celor din 2010.

Sursa: date INS

Durata medie a sejurului variază în jurul valorii de 4 nopți, doar marginal inferioară mediei naționale din 2014.

Sursa: date INS

Sezonalitatea turistică la Vatra Dornei este centrată în jurul sezonului estival chiar dacă este mai echilibrată decât cea din alte stațiuni balneare, pe fondul capacității stațiunii de a oferi alte produse turistice complementare de tip turism în natură, montan (care include schiul), rural etc. Această diversitate mai mare a ofertei stațiunii explică, de altfel, existența unei frecventări non-neglijabile, chiar dacă mai mici în perioada de iarnă dincolo de perioada sărbătorilor de iarnă.

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Vatra Dornei

60000 50000 40000 30000

Sosiri 20000 10000

0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

100000

50000

0

Innoptari

300000

250000

200000

150000

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Vatra Dornei

26

13. Sângeorz Băi Stațiunea Sângeorz-Băi înregistrează un număr de sosiri care în cifre absolute este destul de scăzut, având în vedere capacitatea de cazare totală. Dacă în perioada 2010-2012 acesta înregistra creșteri, el a început să scadă puternic începând din 2013, urmată de o perioadă de creștere ușoară in perioada 2016-2017 care nu a atins nivelul înregistrat in 2012.

Sursa: date INS

Sursa date: CNPP În perioada de referință la Sângeorz-Băi a fost finalizat un singur proiect major, finanțat din fonduri europene. Este vorba despre proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de turism balnear pentru sporirea atractivității Regiunii Nord-Vest (Turda-Sângeorz Băi)” al Consiliului Local Sângeorz-Băi, finanțat din Programul Operațional Regional DMI 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice. Proiectul, care s-a desfășurat între 2010 și 2012 a avut un buget total de 50 de milioane de lei și a vizat în principal reabilitarea rutieră a 10 străzi, amenajarea tuturor aleilor din parcul staţiunii şi a parcările aferente.

Consiliul Local Sângeorz-Băi și Consiliul Județean Bistrița-Năsăud au ca proiect amenajarea unui domeniu schiabil la cota 1857 altitudine în proximitatea stațiunii (în zona numită Nedeia Ţăranulu)i, în limitele Parcului Național Munții Rodnei. Deși anunțat de mai multe ori, stadiul acestui proiect nu este clar.

2017 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010

2000

1000

0

Sosiri

7000

6000

5000

4000

3000

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Sângeorz-Băi

2017 2016 2015 2014 2013 2012

1000

500

0

Bilete de tratament decontate

3500

3000

2500

2000

1500

Evoluția numărului biletelor de tratament decontate - Sângeorz-Băi

27

14. Borsec

Sursa: date INS

Sursa: date INS

Pe fondul general al unei slabe frecventări în termeni de retenție a clientelelor în structurile de cazare, Borsec prezintă vârfuri de sezon vara și iarna legate de perioadele de vacanță estivală și de sezonul de schi din timpul iernii. Acest pattern al sezonalității, coroborat cu slaba prezența a infrastructurilor care să ofere servicii balneare moderne, indică faptul că Borsec nu reprezintă o destinație balneară, ci mai degrabă una montană-agrement în natură și una de schi.

Indicele de utilizare a capacității de cazare este extrem de scăzut, el punând problema viabilității sau durabilității economiei turistice din zonă în condițiile inexistenței unor produse moderne care să utilizeze atractiv resursele locale și să asigure retenția turiștilor pentru sejururi care să includă înnoptări la Borsec. Urgența unor intervenții care să asigure dezvoltarea acestei zone este ilustrată de tendința de scădere de la niveluri deja joase ale indicelui de utilizare a capacității de cazare.

În perioada 2012-2017, la Borsec, nu au fost acordate bilete de tratament subvenționate de către stat, fapt care traduce lipsa infrastucturilor de tratament balnear din stațiune.

La Borsec au fost derulate mai multe investiții în perioada de referință, în special in infrastructura rutieră/de acces și cea de agrement, cu precădere din fonduri structurale europene, dar și din fondurile publice naționale:

2017 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010

2000

0

Sosiri

10000

8000

6000

4000

Sosiri turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică - Borsec

Înnoptări turiști în structurile de primire turistică - Borsec 25000 20000 15000 10000 Innoptari

5000

0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

28

V. Surse de finanţare pentru dezvoltarea sectorului balnear Prezentarea fondurilor europene disponibile pentru sectorul turistic balnear Pentru perioada 2014- 2020, industria turistică în ansamblu, în general şi turismul balnear în particular, vor beneficia de diverse resurse financiare. Printre cele mai importante sunt Fondurile Structurale și de Investiții europene puse la dispoziția României prin Programelor Operaționale naționale. Diversitatea și numărul obiectivelor lor specifice care sunt adaptate finanțării sectorului turistic impune o abordare integrată a lor de către sectorul balnear. Această abordare integrată presupune utilizarea complexă a mai multor surse de finanțare în cadrul fiecărui proiect care vizează transformări profunde în diverse domenii ale sectorului balnear din Romania: resurse umane, echipament, infrastructuri etc.

1. Programul Operaiţonal Regional (POR) Programul Operațional Regional 2014-2020 își propune să asigure continuitatea viziunii strategice privind dezvoltarea regională în România, prin completarea și dezvoltarea direcțiilor și priorităților de dezvoltare regională conținute în PND și CNSR 2007–2013 și implementate prin POR 2007–2013, precum și prin alte programe naționale. Planurile de Dezvoltare Regională au identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare pe baza potenţialului turistic existent în toate regiunile. Acest potenţial justifică sprijinirea dezvoltării economice prin turism, materializat în dezvoltarea infrastructurii zonelor turistice, valorificarea patrimoniului natural, istoric şi cultural, precum și includerea acestora în circuitul turistic şi promovarea lor în scopul atragerii turiştilor.

2. Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 – 2020 Avand în vedere că multe izvoare termale și minerale sunt situate în zonele rurale și necesită investiții urgente în modernizarea sau crearea infrastructurilor și echipamentelor necesare utilizării lor în produsele de turism balnear, PNDR poate reprezentă o sursă importantă pentru finanțarea acțiunilor de dezvoltare a sectorului balnear.

3. Program Operațional Capital Uman Programul Operațional Capital Uman are o relevanță crescută pentru dezvoltarea sectorului balnear prin obiectivele și măsurile asociate care finanțează programele de educație și formare profesională care să asigure adaptarea competentelor resurselor umane la cererile pieței, creșterea capacității managerilor de a dezvolta competitivitatea propriilor firme prin dezvoltarea abiliăților și competențelor propriilor angajați și dezvoltarea sistemului de educație profesională și vocațională care să furnizeze abilitățile menționate. Liniile de finanțare menționate mai jos vizează în prioritate sectoarele cu potențial competitiv identificate conform SNC şi SNCDI. Sectorul balnear este unul dintre aceste sectoare. Nevoia de formare profesională rămâne esențială pentru creșterea competitivității acestui sector. Toate obiectivele specifice de mai jos pot astfel, prin finanțarea unor proiecte de formare a personalului de diferite tipuri implicat în sectorul balnear, să contribuie la creșterea competitivității acestuia.

4. OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Monitorul oficial nr. 1116 din 29.12.2018 Emitent: GUVERNUL ROMÂNIEI Având în vedere potenţialul turistic semnificativ al României, atât în scop recreativ, cât şi balnear, luând în considerare prevederile Programului de guvernare cu privire la dezvoltarea activităţii şi capacităţii unităţilor turistice cu scopul creşterii eficienţei utilizării resurselor naturale specifice zonelor în care sunt plasate, ţinând cont că se urmăreşte sporirea valorificării potenţialului balnear prin aplicarea mijloacelor de promovare a factorilor naturali de cură utilizaţi inclusiv prin reabilitarea/dezvoltarea infrastructurii existente în staţiunile balneare, Articolul 1 (1) Se înfiinţează Fondul de Dezvoltare şi Investiţii, denumit în continuare Fond...... Secţiunea a 2-a Aprobarea Programului de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare Articolul 12 (1) Se aprobă Programul de finanţare a investiţiilor pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor balneare, denumit în continuare Programul staţiuni balneare, finanţat integral din bugetul Secretariatului General al Guvernului

VI. Analiza SWOT a sectorului balnear

Mediu intern

Puncte tari Puncte slabe Mediu intern

• Potenţialul balnear ridicat generat de diversitatea şi bogãţia de resurse naturale

• Tradiție balneară importantă • Existența unui personal

competent moștenit • Existența unei rețele de

stațiuni balneare • Stațiuni balneare care au reuțit

să-și diversifice clientela și să iasă din dependențade biletele de tratament

• Existența unor asociații reprezentative ale sectorului

• Creșterea frecventării turistice în stațiunile balneare

• Increderea populaţiei în proprietãţile curative ale factorilor naturali terapeutici

• Stațiuni care depind aproape în întregime de sistemul biletelor de tratament și nu reusesc ăs investeasca în renovarea infrastructurii și crearea de noi produse balneare

• Declinul cercetãrii ştiinţifice în domeniul balnear;

• Scăderea numărului de bilete de tratament

• Slaba competitivitate a produselor turistice balneare la export (puțini straini în stațiuni)

• Sezonalitate extrem de dezechilibrată: sezon de doar 2-3 luni în perioada estivală

• Lipsa de personal specializat medical și din alte categorii;

• Lipsa de investiţii în turismul balnear;

Mediu exter

• Riscuri • Oportunități Mediu extern

• Cantonarea turismului balnear la nivel legal și de politicp publicp doar în zona medical-recuperatorie

• Dificultatea autorităților publice locale în a accesa fondurile structurale europene dedicate sectorului balnear : capacitate administrativă slabă, dificultăți în montarea de PPP, resurse puține pentru co-finanțare, puține autorități au proprietatea asupra infrastructurilor balneare

• Repoziționarea către wellness a unor operatori turistici într-un sector dominat de social comportă riscuri de scădere prea rapidă și puternică a veniturilor acestora

• Nevoia de infrastructuri de transport și utilități în multe stațiuni fac dificile investițiile în noi structuri de cazare sau tratament/agrement balnear

• Dezvoltarea unor produse balneare și wellness care să vizeze clientela externă și în special asiguratorii străini în contextul aplicării Directivei 2011/24/UE

• Existența unor fonduri structurale europene în perioada 2014-2020 dedicate dezvoltării infrastructurii balneare

• Asigurarea unei coerențe a legislației (ex : între cea a stațiunilor turistice și cea a stațiunilor balneare) care să încurajeze cooperarea între instituțiile centrale și locale responsabile și care să permită investiții strategice coordonate

• Tendinţa globalã a reîntoarcerii la naturã;

• Potenţialul turistic încã nevalorificat;

Criterii de evaluare a staţiunilor balneare

POZIŢIA DOMENIU CRITERIU 1

ATRACTIVITATE

ACCESIBILITATE 2 INFRASTRUCTURA PUBLICÃ ȘI MANAGEMENT URBANISTIC 3 ISTORICUL STATIUNII ȘI ATRACTII TURISTICE 4 POTENTIAL TURISTIC – Nr. Locuri de cazare 5 GRADUL DE OCUPARE AL STAȚIUNII 6

RESURSE NATURALE

APE MINERALE TERAPEUTICE 7 NAMOLURI TERAPEUTICE 8 MOFETE / SALINE TERAPEUTICE 9 LACURI TERAPEUTICE / MARE

10 BIOCLIMAT 11

RESURSE UMANE

PERSONAL MEDICAL – NIVEL DE ACOPERIRE 12 PERSONAL HOTELIER 13 PERSONAL ALIMENTATIE PUBLICA 14 PERSONAL AUXILIAR 15 FUNCTIONARI PUBLICI 16

CALITATEA SERVICIILOR

SERVICII MEDICALE 17 SERVICII DE CAZARE 18 SERVICII DE ALIMENTATIE PUBLICA 19 SERVICII DE ANIMATIE SI CONEXE 20 SERVICII DE TRANSPORT 21

OLITICI SI STRATEGII DE DEZVOLTARE

PAGINA WEB A AUTORITATILOR LOCALE 22 STRATEGIE DE DEZVOLTARE A STATIUNII 23 PLANURI URBANISTICE DE AMENAJARE 24 PROIECTE DE DEZVOLTARE LOCALE 25 DEPARTAMENT LOCAL PENTRU DEZVOLTARE TURISTICA 26

INVESTIŢII

IDENTIFICAREA INVESTITIILOR 27 VALOAREA INVESTITIILOR LOCALE 28 NATURA INVESTITIILOR (HOTELURI, PENSIUNI, BAZE DE TRATAMENT) 29 PLANURI INVESTITIONALE ALE OPERATORILOR ECONOMICI 30 FACILITATI LOCALE PENTRU INVESTITORI 31

PROMOVARE

PAGINI WEB DE PROMOVARE A STATIUNII (ROMANA / ENGLEZA) 32 SPOTURI VIDEO DE PROMOVARE A STATIUNII 33 INCLUDEREA STATIUNII IN OFERTELE TOUR - OPERATORILOR 34 PREZENTARE LA TARGURI SI EVENIMENTE DE PROMOVARE INTERNA 35 PREZENTA LA TARGURI INTERNATIONALE DE TURISM 36

CREDIBILITATE

EXISTENTA UNOR INSTITUTII DE INVATAMANT SUPERIOR 37 EXISTENTA UNUI NUCLE DE CERCETARE STIINTIFICA 38 ARTICOLE STIINTIFICE VIZAND FACTORII NATURALI DIN STATIUNE 39 MATERIALE DE PRESA LEGATE DE STATIUNEA BALNEARA 40 PREMII, RECUNOASTERE INTERNATIONALA, CERTIFICATE 41

RELAŢII PUBLICE

RELATII DE COLABORARE CU AUTORITATILE CENTRALE 42 RELATIA CU ASOCIAȚIA ROMÂNĂ DE BALNEOLOGIE 43 RELATIA CU ALTE ONG-URI, PATRONATE 44 RELATIA CU ALTE AUTORITATI LOCALE 45 RELATII EXTERNE, LOCALITATI INFRATITE CU PROFIL BALNEAR 46

IMPLICARE CIVICA

EXISTENTA UNOR ONG-URI IN STATIUNE 47 OSPITALITATEA LOCALNICILOR 48 DEZBATERI LOCALE, WORKSHOPURI, SEMINARII 49 ASPECTUL GENERAL AL LOCALITATII (CURATENIE, SERVICII PUBLICE) 50 ASPECTUL CLADIRILOR / LOCUINTELOR PERSONALE

NOTA 0 – CRITERIU NESATISFACUT, NOTA 1 – CRITERIU PARTIAL SATISFACUT, NOTA 2 – CRITERIU SATISFACUT

Criterii bine definite

Evaluare realizata de profesioniști

din domeniu

Transparență ridicata

Evaluarea Stațiunilor Balneare

Promovarea Stațiunilor Balneare

Frecvența anuala a evaluarii

identificarea tendințelor de

creștere

Nr Staţiunea Balneară PUNCTAJ TOTAL

1 Băile Felix - 1 Mai 70 2 Techirghiol 67 3 Băile Tuşnad 65 4 Sovata 64 5 Covasna 63 6 Băile Govora 62 7 Băile Olăneşti 60 8 Turda 59 9 Eforie Nord 58 10 Băile Herculane 56 11 Călimăneşti-Căciulata 55 12 Amara 54 13 Geoagiu Băi 53 14 Mangalia - Neptun 52 15 Slănic Moldova 51 16 Slănic Prahova 50 17 Vatra Dornei 48 18 Ocna Şugatag 47 19 Buziaş 46 20 Ocna Sibiului 45 21 Sîngeorz Băi 44 22 Balvanyos 43 23 Praid 42 24 Lacul Sărat 41 25 Bălţăteşti 40 26 Bazna 38 27 Pucioasa 37 28 Borsec 35 29 Moneasa 34 30 Sarata Monteoru 33

VII Evaluare Stațiuni Balneare 2018

Evaluarea determina competitivitate

Evaluarea creeaza o imagine a prezentului

Este subliniata importnața cercetării

Necesitatea segmentării stațiunilor balneare

Ipot

eze

DIRECȚII STRATEGICE ALE ASOCIAȚIEI ROMÂNE DE BALNEOLOGIE 1. Proiectarea activității asociaței în raport cu necesitatea promovării Stațiunilor Balneare Abordarea unor canale de comunicare eficiente care să creeze premisele pentru implementare planurilor de marketing și publicitate orientate spre nevoia de promovare a Stațiunilor Balneare. Clientelele turistice sunt din ce în ce mai atente la condițiile de călătorie și sejur și privilegiază sejururi turistice care pot să le asigure menținerea și ameliorarea stării lor de bine față de sejururi disruptive pentru echilibrul lor cotidian. A devenit astfel foarte important pentru o destinație să-și promoveze oferta sa de wellness, chiar dacă aceasta nu reprezintă principalul motiv de vizită pentru turiști și deci nici principalul argument de vânzare al destinației. Spre exemplu, agențiile de turism MICE, care au în ofertă organizarea de întâlniri/conferințe și călătorii de tip incentives, raportează creșteri importante ale cererii pentru produsele de tip corporate Wellness (mâncare sănătoasă, experiențe legate de spa și fitness, acces la natură).

• Clientelele turismului de wellness caută să acorde importanță măsurilor pentru păstrarea stării de sănătate în activitatea cotidiană și au început, în general, să-și moditifice deja modul de viață pentru a-și conserva starea de sănătate. Aceasta tendință de căutare a bunăstării fizice și spirituale se manifestă prin emergența unei noi industrii: cea a fitnessului și a sălilor de sport, a tratamentelor preventive și homeopatice, a alimentației bio, a medicinelor alternative etc. • Acești consumatori caută evident să-și mențină și amelioreze echilibrul de viață pe parcursul sejururilor lor turistice, creând astfel oportunități importante pentru sectorul privat și public al turismului, dacă acesta reușește să se poziționeze astfel încât să atragă clientelele care în general au o putere de cumpărare superioară.

Alimentatie nesanatoasa si in exces Stil de viata sanatos

Stresul de a calatori Revitalizare si relaxare

Consumul de bauturi in exces Intelegere si comunicare

Calitate slaba a somnului Experiente autentice

Intreruperea rutinei de exercitii fizice Prevenirea bolilor si controlul lor

Sejur turistic nesanatos Sejur turistic sanatos (Turismul Wellness)

REACTIV Paradigma Medicală Paradigma Welness PROACTIV

2 Dezvoltarea Școlii Balneare din cadrul Asociației Române de Balneologie Stațiunile balneare românești pot să valorifice un real know-how la nivel medical și trebuie să dezvolte mai mult paradigma wellness legând-o de potențialul lor turistic, în special în segmentul turismului de natură. Într-adevar, nu trebuie ca cele două paradigme – medicală și wellness – să fie percepute ca două paradigme care se opun, ci mai degrabă ca două paradigme care se suprapun la nivelul realității și care permit formularea unui răspuns ansamblului cererilor clientelelor care se poziționează pe acest continuum. Pentru implementarea acestei linii strategice un rol important îl poate juca și programele de formare profesională derulate de Școala Balneară, care poate transpune paradigma în concepte utile cursanților din cadrul programelor de formare profesională.

Tratarea și vindecarea bolii Menținerea și îmbunătățirea sănătății

Corectivă Preventivă

Episodică Holistică

Responsabilitatea aparține medicilor Responsabilitate individuală

Compartimentată Integrată în stilul de viață

Starea optimă de sănătate Continuum-ul sănătății Sănătate

slabă

3. Dezvoltarea cunoașterii resurselor balneare Suprapunerea dintre turismul de Wellness și turismul medical este evidentă în cazul activităților plasate în mijlocul continuum-ului de sănătate, spre exemplu talassoterapia, băi termale, stațiuni de sănătate, tratamente anti îmbătrânire – activități care pot fi atât preventive, cât și curative.

La nivel european, pe măsură ce argumentele științifice pentru terapiile alternative și specifice wellness-ului devin mai numeroase și influente – diferențierea dintre turismul medical și cel de wellness se diminuează semnificativ. Trebuie ca sectorul balnear românesc să devină conștient de aceste tendințe și ca destinația România să apară ca una dintre primele destinații care au integrat complet aceasta schimbare de paradigmă. Datorită factorilor naturali de cură și a know-how-ului recunoscut (ex.: tratamentele Ana Aslan) stațiunile balneare românești au toate atuurile pentru a răspunde cererilor clientelelor, cu condiția de a se orienta și îndrepta către abordări preventive, alternative pe lângă cele tradiționale (care ar trebui să includă și utilizarea terapiilor tradiționale pe bază de plante etc. pe langă terapia balneară clasică) pentru a oferi servicii de îngrijire mai inovante și mai diversificate păstrând costuri foarte atractive și competitive față de media europeană. Cercetarea științifică poate să creeze emulația necesară integrării noilor concepte holistice printr-o abordare integrativă a valorii terapeutice a resurselor naturale

O largă varietate de actori publici și privați au un rol și se pot asocia pentru a dezvolta aceste oportunități:

Servicii de primire și turism Sănătate • Hoteluri/stațiuni • Spitale • Atracții turistice/destinații • Clinici cu terapii holistice • Restaurante • Centre de medicină alternativă • Comerț • Furnizori de asigurări medicale

Spa și Wellness

Stakeholderii Turismului

Balnear Administrație •

• • • •

Centre Spa Izvoare apă termală/minerală Centre/Săli de fitness Saloane Retreats

• Ministerul Turismului • Ministerul Dezvoltarii Regionale • Ministerul Sănătății • Ministerul Economiei • Ministerul Mediului

Asociații profesionale

● Asigură Fluxul de comunicare, creează oportunități de promovare, generează cunoaștere, motivează actorii implicați, gestionează planuri de marketing și publicitate, desfășoară programe de formare profesională, disemniează cunoaștere

Set de instrumente pentru implementarea strategiei Un sumar al procesului de implementare

Planificare

1. Ancorare în realitatea Stațiunilor Balneare

2. Concentrare

3. Competitivitate - concurență

4. Cooperare

Activitate

1. Procese în comun: C&D și dezvoltare

2. Activitate comună de marketing

3. Pragmatism

4. Dezvoltarea programelor de formare profesională

Efecte

1. Crearea unei infrastructuri adecvate

2. Identitate, încredere, imagine

3. Mediu inovator

4. Competitivitate

Acțiunea 1: Dezvoltarea unui plan de marketing și publicitate pentru Stațiunile Balneare în cadrul asociației

Obiective Crearea unui plan de marketing și publicitate la nivel național care să asigure dezvoltarea și promovarea produselor de turism

balnear și de ecoturism pe piața internațională

Conținut

Plan de marketing și publicitate

Planul de marketing și publicitate - strategie detaliată a modului în care asociația își asumă rolul de promovare a Stațiunilor Balneare. Un plan de marketing inteligent va lua în calcul elemente importante precum costuri de distribuție, costuri de producție, cheltuieli de publicitate, precum și orice alte cheltuieli referitoare la identificarea și promovarea produselor turismului balnear.

Dezvoltarea unui plan de marketing adecvat implică utilizarea informației din mai multe surse diferite. Opinia agenților de publlicitate în legatură cu linia de produse este foarte importantă. Directorii de companii furnizează informatii privind procesul de fabricație si costurile asociate creării produselor. Directorii de marketing identifică publicul ținta, definesc caracteristicile ce se aplică acestei baze de consum și modul în care linia de produse va satisface nevoile și dorințele.

Implementarea cu succes a planului de marketing și publicitate poate reprezenta diferența dintre succesul turismului balnear românesc sau falimentul acestuia, în contextul unei acerbei competiții la nivel internațional.

Planificare

Lansare pe termen scurt și prelungire pe termen mediu/lung

Buget

1000 EUR pentru a asigura logistica adecvată implementării planului de marketing și publicitate

Actori implicați

ARB, Parteneri, investitori locali, autorități publice locale, instituții publice, asociații

Monitorizare/indicatori Plan de marketing și publicitate adecvat

Acțiunea 2: Elaborarea și implementarea unor proiecte de cercetare

Obiective ● Cercetarea științifică reprezintă un element important al dezvoltării turismului balnear, ignorat de majoritatea actorilor implicați în cadrul sectorului

Conținut

Cercetarea științifică este acel mecanism intern al turimului balnear care poate să indice corect, ca și în cazul unui ceas, ora exactă la un ceas oricât de scump ar fi el. A stopa procesul de cercetare este ca și cum ți-ai asuma că ceasul merge și fără mecanismul din interior. Ei bine, așa cum ceasul nu poate să funcționeze fără mecanismele sale din interior, nici turismul balnear nu va putea cunoaște dezvoltarea și succesul fără cercetare științifică. Cercetarea țtiințifică creează cunoaștere, iar cunoașterea diseminată prin lucrări, prin conferințe și congrese atrage atenția asupra resurselor balneare. Toate elementele conexe asociate fenomenului de cercetare stârnesc interesul și fundamentează planul de marketing. Afaceristul orientat exclusiv pe profitul imediat se poate baza pe consumerismul celor lipsiți de valori identitare și conștiință. Afaceristul onest, marcat de o gândire strategică pe termen lung, înțelege faptul că cercetarea științifică este acel motoraș care transformă necunoscutul în cunoscut valoros și profitabil pentru el și societate în egală măsură. Resursele balneare nu sunt bunuri pe care să le valorificăm inconștient, sunt parte din natură, iar natura trebuie exploatată durabil și inteligent. Spre deosebire de bani, care se pare ”nu au miros”, resursele naturale au nu doar miros, au propria lor identitate, au valoarea dată de mii de ani de existență ”în natură”, au fluxul de energie înregistrat pe parcursul sutelor de ani de conservare. Se spune ”nu te pune cu prostul căci are mintea odihnită”, dar ce te faci cu ignorantul căruia nu-i pasă de energia naturii pe care e gata să o utilizeze noar pentru interesul imediat și nu pentru dezvoltarea durabilă a societății din care face și el parte? Continuăm cercetările începute asupra nămolului sapropelic de Techirghiol și în 2019. Proiect de cercetare: Cercetări privind valoarea terapeutică a nămolului de Techirghiol la nivelul culturilor de fibroblaste, in vitro.

Planificare Anul 2019 Buget 1000 EUR – achiziția reactivilor necesari, demararea noilor cercetări la nivel celular și molecular. Obținerea culturilor de fibroblaste.

Actori implicați

ARB și parteneri / colaboratori

Monitorizare/indicatori

Articole științifice Demersuri de diseminare a cunoștințelor acumulate

Acțiunea 3: Planificarea programelor de formare profesională din cadrul Școlii Balneare

Obiective

Dezvoltarea programelor de formare profesională din cadrul Școlii Balneare; Asigurarea resurselor materiale și umane necesare implementării programelor de formare profesională; Evaluarea performanțelor derulării programelor de formare profesională; Elaborarea unor noi programe de formare profesională în raport cu necesitățile identificate la nivelul Stațiunilor Balneare; Colaborarea cu actorii din Stațiuni Balneare pentru sincronizarea programelor de formare profesională cu necesarul de la nivelul acestora.

Conținut

Școala Balneară organizată în cadrul Asociației Române de Balneologie furnizează momentan următoarele programe de formare profesională: • Formator; • Asistent personal; • Mediator sanitar; • Tehnician maseur; • Agent de turism – ghid; • Infirmieră; • Animator centre de vacanță • Cameristă • Ospătar (chelner)

Planificare

Pe termen scurt, în colaborare cu inițiativa lansată de Asociația de Ecotourism din România de a crea un Profil Ocupațional de Manager de destinație ecoturistică

Buget

1000 Euro – închiriere săli de curs, plata formatorilor O importantă sursă de finanțare va fi POCU 2014-2020. Plata cursurilor de către cursanți Asigurarea materialelor educaționale adecvate

Actori implicați

Școala Balneară, ARB, Parteneri

Monitorizare/ indicatori

Materiale de curs adecvate, manuale de curs Număr de cursanți Număr programe de formare profesională

Acțiunea 4: Utilizarea resurselor materiale și umane pentru dezvoltarea Școlii Balneare

Obiective

Școala Balneară reprezintă infrastructura educaţionalã a strategiei va fi obiectivul nostru de anvergurã, asumându-ne responsabilitatea de a edifica pe termen lung o nouă instituţie de învăţământ superior: Universitatea Balnearã, cu un concept original de cercetare a factorilor naturali terapeutici. Ideea Universitãţii Balneare va fi dezvoltatã şi va fi pusã în aplicare prin mijloace legale şi juridice. Această idee va avea un impact uriaş asupra dezvoltării sectorului balnear din România şi din Europa, luând în considerare unicitatea unei astfel de instituţii şi impactul pe care îl poate avea asupra cercetării în acest sector şi de formare a resurselor umane necesare sectorului balnear.

Conținut

Abordarea strategica împleteşte cercetarea factorilor terapeutici naturali şi educaţia cu dezvoltarea turismul balnear. Acest lucru va fi urmărit într-o cooperare între sectorul privat şi sectorul public. O “abordare de afaceri” va fi urmăritã pentru a îmbunătăţi furnizarea de servicii publice. Sinergiile şi legăturile intra / inter-sectoriale vor fi valorificate pe parcursul implementării strategiei. Publicaţia intitulatã Sisteme de Învăţământ Superior, Cercetare şi Inovare: Schimbarea dinamicã - provenind de la rezultatele Forumului UNESCO privind Învăţământul Superior, Cercetarea şi Cunoaşterea, 2009, se concentrează pe rolul şi statutul sistemelor de cercetare naţionale şi a tendinţelor internaţionale în acest domeniu, în ceea ce priveşte provocările reprezentate de Societatea Cunoaşterii în secolul al XXI-lea. Forumul UNESCO a oferit o platformă pentru cercetători, factorii de decizie politică şi părţile interesate relevante pentru a se angaja critic în elementele cheie care stau la baza sistemelor de cercetare: (i) tendinţele politice; (ii) de infrastructură; (iii) capacităţii umane; şi (iv) de investiţii.

Planificare

Pe termen lung – obiectiv de anvergură al Asociației Române de Balneologie

Buget

1000 Euro

Actori implicați

Școala Balneară, ARB, Parteneri

Monitorizare/indicatori

Număr programe de formare profesională

Spații adecvate pentru activitatea de formare profesională

Acțiunea 5: Dezvoltarea unui plan de promovare a Școlii Balneare

Obiective Crearea unui «nou proces de comunicare» care sa facă vizibilă Școala Balneară, înființată în cadrul Asociației Române de

Balneologie

Conținut

Conceptor al programelor de formare, pe baza documentelor normative în vigoare, a standardelor ocupaționale de pregătire

profesională și a nevoilor unui anumit sector sau domeniu de activitate – inclusiv al celui de formare a formatorilor.

Proiectant al programelor și al activitătilor de formare, pe baza identificării nevoii și cererii de formare dintr-un anumit sector sau

domeniu de activitate.

Organizator al programelor de formare, asigurând toate condițiile necesare desfăsurării optime a programului de formare.

Facilitator al procesului de învățare și de dezvoltare prin crearea unor situații de învățare adecvate dezvoltării competențelor

profesionale care se constituie în ținte ale formării.

Evaluator al competențelor efectiv formate sau dezvoltate ale participanților la formare, precum și al propriei prestații ca formator.

Evaluator al programelor de formare – atât al celor proprii, cât și al programelor de formare propuse spre evaluare în vederea

autorizării.

Planificare Pe termen scurt și lung – obiectiv de

constant al Asociației Române de Balneologie Finanțări 1000 Euro

Actori implicați

Școala Balneară, ARB, Parteneri

Monitorizare/indicatori

Planul de promovare

Acțiunea 6: Organizarea Congresului Național de Medicină Fizică, de Recuperare și Balneologie

Obiective

Societatea Română de Medicină Fizică, de Recuperare și Balneoclimatologie (SRMFRB) și Asociația Română de Balneologie (ARB), în parteneriat consorțial cu Societatea Romana de NeuroReabilitare (RoSNeRa) si Societatea Romana de Patologie, Terapie și Recuperare Vertebro Medulare (RoSCoS), organizează în perioada 4 - 6 Septembrie 2019 la Galați, Congresul Național, cu participare internațională, de Medicină Fizică, de Recuperare și Balneologie, în parteneriat cu Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați, prin Facultatea de Medicină și Farmacie. Post-Congres vom fi bucuroși să organizăm un atractiv program social.

Conținut

Termenul pentru trimiterea rezumatelor: 31 Mai 2019, la adresa: abstract2019@bioclima.ro Lucrările prezentate în varianta E-POSTER vor fi trimise în intervalul 01 iunie - 31 iulie 2019 la adresa : poster2019@bioclima.ro Prezentările ppt / pptx sau pdf ale lucrărilor acceptate orale pot fi transmise (in același interval ) prin email la adresa: ppt2019@bioclima.ro Program General poate fi consultat pe pagina web dedicată evenimentului: http://bioclima.ro/Congress.php Anul centenarului, 2018, a înregistrat activitatea academică și de cercetare de excepție, concretizată prin publicarea unor valoroase articole științifice, organizarea sau/și participarea la manifestări naționale și internaționale, reuniuni de lucru multidisciplinare. În acest context aniversar SRMFRB și ARB, asociate consorțial cu RoSNeRa si RoSCoS, au organizat în perioada 22-26 mai, 2018 la Cluj-Napoca și Turda, Congresul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie din România, cu participare internațională. Calitatea lucrărilor, nivelul mondial al invitaților cât și problematica de actualitate abordată au fost factori care au contribuit la creditarea de către de Consiliul European de Acreditare a Educației Medicale Continue European (Accreditation Council for Continuing Medical Education - EACCME®), din cadrul Uniunii Europene a Medicilor Specialiști (UEMS) cu 24 credite EMC (ECMEC®s). Congresul s-a desfășurat sub auspiciile academice ale Universităților de Medicină și Farmacie "Iuliu Hațieganu" din Cluj-Napoca, "Carol Davila" din București și "Grigore T. Popa" din Iași, fiind dedicat Centenarului Marii Uniri de la 1918. La eveniment au participat 10 invitați din străinătate (Polonia, Spania, Estonia și Tucia), reprezentanți ai Societății Internaționale de Hidrologie și Climatologie Medicală.

Planificare

4 - 6 Septembrie 2019 la Galați

Buget

20000 Euro

Actori implicați

ARB, SRMFRB, Parteneri Monitorizare/indicatori

Raportul manifestării

Număr de participanți

Acțiunea 7: Evaluarea, monitorizarea și promovarea Stațiunilor Balneare, colaborarea cu actorii interesați din Stațiunile Balneare

Obiective

Vorbim în fiecare an de un top al Stațiunilor Balneare. Asociația Română de Balneologie și-a propus să analizeze în permanență situația stațiunilor balneare. Topul Stațiunilor Balneare pe anul 2018 este prezentat pe pagina de internet a

ARB: http://bioclima.ro/Statiuni_Balneare.php

Conținut

Pentru evaluarea staţiunilor balneare au fost utilizate 10 criterii de evaluare : 1. Accesibilitate, infrastructura, patrimoniu public, management urbanistic, implicarea autoritatilor locale; 2. Existenţa unor structuri de educaţie şi cercetare ştiinţifică aflate în legătură cu centre universitare apropiate, prezenţa unui personal

universitar în staţiune, existenţa unui nucleu de cercetare ştiinţifică; 3. Notorietatea externă a staţiunii: identificarea unor elemente ce vizează promovarea staţiunii la nivel internaţional, spoturi video în limba

engleza, situri web în limba engleză, participarea la targuri internaţionale, articole ştiinţifice în limba engleză, participarea la evenimente desfăşurate la nivel internaţional, legaturi externe, prezenţa unor tour-operatori intarnţionali, existenţa unor investitori externi;

4. Notorietatea internă a staţiunii: identificarea unor elemente moderne de promovare internă a staţinuii balneare, organizarea unor evenimente specifice promovarii sectorului balnear , participarea la targuri interne de turism, articole şi materiale de promovare în limba română, situri de promovare ;

5. Calitatea factorilor naturali de cură utilizaţi în staţiunea balneară analizată, certificarea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, elemente de cercetare ştiinţifică a factorilor naturali, diversitatea factorilor naturali utilizaţi, gradul de prezentare a acestora;

6. Calitatea serviciilor turistice şi medicale din cadrul staţiunii balneare analizate, nivelul de calificare a resurselor umane, prezenţa animatorilor de staţiune ;

7. Strategii de dezvoltare a staţiunii identificate prin planuri ale autorităţilor locale şi ale operatorilor din staţiunea balneară analizată ; 8. Nivelul investiţiilor în baze de tratament şi unităţi de cazare la nivelul staţiunii balneare analizate ; 9. Disponibilitate la dialog a factorilor de decizie locali şi a investitorilor / operatorilor economici din staţiune ; 10. Premii ştiinţifice, medalii, menţionări ale staţiunii în documente ale autorităţilor centrale, vizibilitate a nivelului de excelenţă al staţiunii

Planificare Anul 2019 Buget 1 000 Euro

Actori implicați

ARB, Parteneri

Monitorizare/indicatori

Număr de deplasări în Stațiuni Balneare Număr de studii

Acțiunea 8: Dezvoltarea parteneriatelor și colaborărilor cu instituții publice și entități private din România

Obiective

Consolidarea cooperării dintre actorii interesați de dezvoltarea turismului balnear. Parteneriatele bilaterale dintre entităţi publice și private, ONG-uri, institute de cercetare şi instituţii de învăţământ superior.

Conținut

Orice relaţie se construieşte prin comunicare – iar relaţia de parteneriat se bazează pe ceea ce este fiecare „actor” al parteneriatului şi pe cum ştie să se facă cunoscut (IMAGINEA ORGANIZAŢIEI), pe schimbul de mesaje/ idei/ experienţe între părţi atât în pregătirea, cât şi în implementarea proiectului/ serviciului/ programului care face obiectul parteneriatului (COMUNICAREA EXTERNĂ, de la ONG către structura publică şi către alte părti, inclusiv comunitatatea, mass-media etc), dar şi pe dialogul intern, la nivel intepersonal şi interprofesional, între membrii organizaţiei/ membrii echipei de proiect/program/ între profesionişti şi beneficiari ai serviciului social/ proiectului (COMUNICAREA INTERNĂ). Parteneriatele vor viza următoarele rezultate:

Extinderea cooperării : prin promovarea parteneriatelor între diferite tipuri de entități care au intenții comune sau complementare de dezvoltare; Partajarea rezultatelor: prin obținerea de rezultate comune, cum ar fi elaborarea de politici, legi, strategii sau noi cunoștințe/practici. Îmbunătățirea cunoștințelor și înțelegerea reciprocă: prin crearea mediului în care persoanele din partea diferitelor entități să lucreze împreună

pentru scopuri comune care generează încredere și înțelegere reciprocă. Pentru asigurarea sustenabilităţii şi a flexilibităţii acestor parteneriate sunt : Cooperare instituţională la nivel de programe (de exemplu programe de formare profesională) Cooperare la nivel de proiecte Cooperare la nivelul iniţiativelor de interes comun între entităţile publice sau private și Asociația Română de Balneologie. Partenerii de Program joacă un rol strategic în planificarea și implementarea programelor, precum și în facilitarea parteneriatelor la nivel de

proiecte. Parteneriatele la nivel de program sunt reciproc avantajoase pentru entitățile implicate prin transfer de cunoștințe, tehnologie, schimb de

experiență şi bune practici.

Planificare După înfiinţarea clusterul Buget 1 000 Euro

Actori implicați

ARB, Parteneri naționali

Monitorizare/indicatori

Număr de parteneriate Număr de parteneri publici Număr de parteneri privați

Acțiunea 9: Consolidarea colaborărilor internaționale

Obiective

Colaborarea internațională este instrumentul de bază în soluționarea problemelor globale actuale ale umanității. Aceasta a devenit o necesitate obiectivă în diferite sectoare ale economiei mondiale, inclusiv în domeniul balneologiei. Cooperarea științifică este forma de colaborare internațională între Asociația Română de Balneologie și diferite entități internaționale sau din alte țări, a utilizării comune a resurselor pentru dezvoltarea balneologiei.

Conținut

Relaţiile cu mediul internaţional trebuie să devină active, în sensul că interactivitatea trebuie să fie preponderent emiţătoare decât receptoare de cunoaştere. În acest sens, o preocupare permanentă a asociației este dezvoltarea parteneriatului cu alte asociații de profil din plan internaţional şi intensificarea participării noastre la procesul de integrare europeană în domeniul cunoaşterii.

Obiective specifice: • participarea activă la realizarea unor programe comune de dezvoltare a turismului balnear; • integrarea Asociației Romîne de Balneologie în Societatea Internațională de Hidrologie Medicală; • consolidarea conexiunilor profesional-ştiinţifice cu personalităţi şi instituţii din domeniul balneologiei.

Balneo Research Journal (http://bioclima.ro/Journal.htm), publicat de Asociaţia Românã de Balneologie în limba românã şi în limba englezã reprezintã o platformã de diseminare a cunoaşterii ştiinţifice pentru cercetãtori, medici balneologi şi alţi autori interesaţi sã publice articole ştiinţifice pe domeniul recuperãrii medicale şi balneologiei, având la dispoziţie o revistã ştiinţificã multidisciplinarã, cu colectiv de peer-review, de tip open-access, ce prezintã numeroase aspecte cotidiene de cercetare balnearã, medicinã, turism medical şi balneoclimatic, factori naturali terapeutici, recuperare medicalã şi kinetoterapie.

Planificare Anul 2019 și pe termen lung Buget 1000 Euro

Actori implicați

ARB, Parteneri internaționali

Monitorizare/indicatori

Numar de deplasari internaționale Număr de invitați străini la Congres Numar de parteneriate internaționale Număr de afilieri