- referat la educatie tehnologica -

Autor: ....................

CLASA : a VI – a A

Materii prime si materiale:lemntextilepielelut - ceramica

Materii prime si materiale lemnoase

LEMNUL = Este darul naturii, produsul pădurii, materia primă a economiei ţării noastre. Lemnul are multiple întrebuinţării în aproape toate ramurile economice. Este necesară îngrijirea, protejarea şi exploatarea cât mai chibzuită a pădurii.

Pădurea reprezintă varietatea plantelor, dar şi locul unde se pot ascunde animalele sălbatice.

Dintre plantele pădurilor, importanţă pentru producerea lemnului o au arborii.ARBORII au tulpina cu înălţimea minimă de 5 m şi dau ca produse principale lemnul şi coaja.

Plantele lemnoase (arborii), care furnizează lemnul, se împart în două grupe:

RĂŞINOASELE (au frunzele înguste, asemănătoare unor ace, rămân verzi tot anul, florile sunt grupate în formă de conuri) :

Bradul (este cel mai răspândit arbore din pădurile noastre de la munte, are înălţime mare – 40 m, 50 m, culoarea lemnului este alb – gălbuie, este uşor, moale, se prelucrează uşor, se foloseşte la fabricarea cherestelei, hârtiei, chibriturilor, etc,.

Molidul (înalt, coaja de culoare roşiatică – este numit şi bradul roşu , lemnul este moale, cu luciu mătăsos şi pungi de răşină, este folosit la fabricarea cherestelei, a mobilei, a instrumentelor muzicale, răşina este folosită pentru obţinerea terebentinei din care se fabrică lacurile).

Pinul (are înălţare mică, cam 40 m, coaja se desprinde în foiţe lungi şi subţiri, coroana este alungită – când copacul este tânăr, devine neregulată)

FOIOASELE (au frunzele căzătoare, în formă de foaie, seminţele sunt închise în fruct) Fagul (înalt până la 30-40 m, scoarţa netedă cu pete albicioase, lemnul este greu

şi tare, culoare alb-roşiatică, se fabrică mobilă, furnire, se poate aburii pentru ai da culoare uniformă )

Stejarul Plopul Salcâmul

Rasinoasele

Foioasele

Nucul Produsele din lemn sunt utilizate in constructii,in amenajarea locuintelor,la

fabricarea mobilei sau a instrumentelor muzicale. Pentru realizarea acestor produse lemnul este supus unor operatii de pregatire,de prelucrare si de finisare.

In cadrul operatiilor de pregatire se executa alegerea materialului,masurarea acestuia, trasarea si verificare.

In cadrul operatiilor de prelucrare se executa mai multe operatii:cioplirea, taierea, daltuirea, rindeluirea, gaurirea, baterea cuielor.

Materii prime si materiale textile si din piele

Una dintre necesităţile vitale ale fiinţei umane din toate timpurile a fost ca, pe lângă asigurarea hranei, să-si procure şi materialele necesare confecţionării îmbrăcămintei si incaltamintei. În acest scop, ca şi în alte cazuri, omul s-a adresat naturii. Prin încercări, timp de mii şi mii de ani, el a reuşit să identifice diferite materiale adecvate acestui ţel şi să elaboreze tehnologiile necesesare prelucrării lor. Astfel au intrat în circuitul economic o serie de produse naturale ca blănurile, lâna, inul, cânepa, bumbacul, etc. care din timpul faraonilor şi până la începutul acestui veac au asigurat în proporţie de sută la sută necesităţile de îmbrăcăminte ale umanităţii. În toată această perioadă, progresele s-au referit la elaborarea unor tehnologii perfecţionate de prelucrare care au permis ca din aceste materii prime naturale să se obţină cantităţi tot mai mari de îmbrăcăminte cu calităţi din ce în ce mai bune, precum şi alte articole de decoraţii interioare, funii, etc.

Fibrele textile sunt cele mai utilizate de om pentru imbracaminte. Daca pâna la începutul acestui secol necesitatile de îmbracaminte erau satisfacute în totalitate de produsele naturale, la sfârsitul secolului, 70% din aceste necesitati vor fi satisfacute de fibrele chimice. O ramura mai recenta a fibrelor chimice care s-a dezvoltat în ultimi 40 de ani într-un ritm extraordinar o reprezinta fibrele sintetice.

Fibrele textile se impart in mai multe grupe :

Fibre naturale ;

Fibre artificiale ;

Fibre sintetice .

Fibrele artificiale se impart in doua mari categorii :Fibre artificiale din celuloza regenerata ;Fibre artificiale din celuloza modificata chimic .

Fibrele naturale se impart in doua mari categorii :Fibre proteice naturale: Matasea naturala, LanaFibre celulozice naturale: Bumbacul, Inul, Canepa, Iuta

Matase naturala Bumbac

Fibrele artificiale şi sintetice, reunite sub numele generic de fibre chimice, au devenit astfel alături de fibrele naturale, o bază importantă de materii prime textile. Dacă până la începutul acestui secol necesităţile de îmbrăcăminte erau satisfăcute în totalitate de produsele naturale, la sfârşitul secolului 70% din aceste necesităţi vor fi satisfăcute de fibrele chimice.

Firele sunt produse textile de forma lunga si subtire, obtinute prin rasucirea mai multor fibre. Procesul realizat manual este toarcerea, iar cel in intreprinderi specializate se numete filare.

Firele au aceeasi natura ca si fibrele. Cea mai mare parte a firelor produse in filaturi se foloseste la obtinerea tesaturilor si tricoturilor.

PIEI - Majoritatea pieilor tabacite se obtin azi din piei de vite, dar si de oi, porci, capre, cai, rechini, pesti, struti, reptile, aligatori, serpi si soparle.

filaretoarcere

Ca si procedeu premergator, pieile brute ale animalelor de regula, sunt conservate o perioada de timp anume inaintea prelucrarii, aceasta operatiune fiind facute in 3 etape:

Procesul de transformare a pieilor preparate in piele tabacita este un tratament chimic numit tabacire. In procesul de tabacire de utilizeaza fie tanantii minerali, fie cei vegetali.

Urmatorul pas dupa procesul de tabacire, consta in despicarea pielii rezultand mai multe straturi de piele. Sunt patru straturi: toval, box, vachetta, calf. Fiecare strat este vospit si tratat cu grasime pentru a evita uscarea pielii intr-o masa tare si inflexibila.

După tăbăcire sau uscare pielea este adesea supusă unei serii de operaţii pentru îndepărtarea neuniformităţilor suprafeţei, făcând-o gata pentru utilizare prin mărirea supleţei şi a impermeabilităţii. Aceste operaţiuni constau în prelucrări suplimentare pentru creşterea supleţei sau, în anumite cazuri pentru întărirea, subţierea, egalizarea grosimii, aplatizarea şi lustruirea suprafeţei.

Pielea poate fi ulterior supusă unor altor operaţiuni de finisare, prin aplicarea unui colorant sau pigment, prin granulare sau gofrare (pentru a imita alte tipuri de piei), calibrare, şlefuire (polizare) a feţei exterioare sau uneori a feţei interne (pentru ai da aspectul de piele de căprioară sau de catifea), imprimare, ceruire, înnegrire, netezire (glasare), satinare etc.

BLANURI – Blanurile sunt folosite pentru obtinerea integrala a produselor de imbracaminte sau numai pentru garnituri (gulere, mansete, buzunare).

Dupa origine, blanurile sunt de 2 tipuri:

uscarea la aer

sararea uscata.

tabacirea cu tananti vegetali

tabacire cu tananti minerali

sararea umeda

Blanuri naturale

Blanuri artificiale

Obtinute prin sacrificarea animalelor domestice sau salbatice

Obtinute prin teserea sau tricotarea firelor textile

Blanurile au fost transformate din necesitate, in moda si apoi in simbol al luxului. Si iata ca, la inceputul celui de-al treilea mileniu, obsesia blanurilor inca mai bantuie lumea modei si garderobele personale.

Materii prime si materiale din lut - ceramica

Materiile prime folosite la obţinerea lutului sunt argilele.

Materiile prime folosite la obţinerea produselor ceramice sunt:

Plastice Neplastice

ArgileCaolin

Cuvântul ceramică provine din grecescul keramos care semnifică vas din lut sau argilă. Industria ceramică se ocupă cu producerea articolelor din materiale pământoase moi, care se întăresc prin expunere la temperatură ridicată.

Ceramica a fost folosită de către om din cele mai vechi timpuri. Iniţial, argila a fost folosită pentru confecţionarea unor vase; odată cu descoperirea focului, s-a observat că argila se întăreşte dacă este arsă. Ulterior modificând compoziţia argilei folosite (de exemplu, adăugând nisip) s-au obţinut şi produse ceramice impermeabile.

Produsele ceramice variază la nesfârşit prin materia primă utilizată şi prin calităţile lor. Unele produse ceramice au spărtură poroasă şi sunt permeabile pentru apă, altele au spărtură compactă sau sticloasă şi sunt impermeabile.

Din prima categorie fac parte cărămizile, olanele pentru acoperişuri, teracota, oalele obişnuite etc.

Materialele din cea de-a doua categorie se obţin la temperatură mai ridicată, aşa încât are loc un început de reacţie chimică ducând la o sticlă, prin care particulele solide ale amestecului sunt strâns legate între ele. Rezultă astfel o masă cu duritatea mai mare ca a oţelului.