EDUCAȚIA PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ

O propunere de po l i t i că pub l ică e laborată de ONG -ur i .

CuprinsNevoia …………………………………………………………………………. 1

Strategia …………………………………………………………………………. 8

Conceptul …………………………………………………………………………. 14

Abordarea …………………………………………………………………………. 19

Referința …………………………………………………………………………. 26

Inițiativa …………………………………………………………………………. 33

Propunerea …………………………………………………………………………. 40

Intervenția …………………………………………………………………………. 46

Impact …………………………………………………………………………. 55

Oportunitatea …………………………………………………………………………. 61

NEVOIA

Astăzi dezvoltarea e non-durabilă...

Statele lumii practică extractivismul, prin exploatarea masivă și

rapidă a resurselor naturale, pe care le controlează politic. Cu

fluxurile de materii și energii foarte ridicate avute la dispoziție,

piețele își pot menține productivismul și consumismul.

Sfera financiară este cea care amplifică aceste tendințe creând bule

speculative și supraîndatorare, posibile în urma dereglementării

impuse în ultimele decenii.

2

Dacă procesul de globalizare și-ar duce

până la capăt "programul", extinzând

modelul de dezvoltare non-durabilă la

întreaga umanitate, atunci am avea

nevoie de trei planete pentru menținerea

nivelului său actual de producție și

consum. Ori, noi nu avem decât una,

Terra!

Rezultatul este un model de dezvoltare non-durabil, în care

funcționarea economiei excede capacitatea de susținere a

planetei.

3

Lipsa de măsură și negarea limitelor ecologice inerente planetei pun

astăzi în pericol însuși soclul societăților noastre.

Progresul social, bunăstarea materială, democrația și evoluția

culturală vor rămâne aspirații efemere dacă, la baza societăților,

ecosistemele se distrug, biodiversitatea se restrânge, sistemul

climatic se dereglează, resursele neregenerabile se epuizează…

4

Ce ne zice comunitatea oamenilor de știință?

Vocea comunității internaționale a oamenilor de știință e unanimă:

din cauza modelului de dezvoltare non-durabil, ne aflăm astăzi pe o

"traiectorie de depășire-prăbușire". Fiindcă nu putem avea o

creștere infinită a fluxurilor de materii și energii consumate, pe o

planetă finită!

Un Avertisment ("Warning") semnat de 15.364 de oameni de știință

din 184 de țări a fost publicat pe 13 noiembrie 2017.

5

Aceștia atrag atenția asupra stării extrem de grave în care ne găsim:

"ecosistemele planetei sunt

împinse dincolo de capacitatea de

a susține țesătura vieții".

Textul evocă pericolul iminent

ale unei "nenorociri

generalizate" pentru întreaga

omenire...

6

Avertismentul a fost preluat pe prima pagină a celor mai importante

ziare ale lumii, care evocă un "strigăt de alarmă" al științei în

privința dereglării accelerate a climei, prăbușirii biodiversității,

acidificării oceanelor, epuizării resurselor rare, poluării, defrişării,

eroziunii solurilor planetei...

"În curând va fi prea târziu..." Iată titlul de pe prima pagină a

ziarului Le Monde. Dimensiunea fontului e inedită. În istoria ziarului,

titluri de dimensiunea aceasta nu au apărut decât în anumite

momente extrem de grave, precum anunțarea intrării țării în

război…

7

STRATEGIA

Educația e cheia!

Putem construi o economie capabilă să respecte Omul și Natura? Ce

trebuie făcut pentru ca dezvoltarea durabilă să devină un concept

viu și o realitate palpabilă în țara noastră?

Să adoptăm legi și reglementări mai constrângătoare? Să introducem

pe scară largă soluții tehnologice inovatoare? Să alocăm resurse

financiare suplimentare unor sectoare cheie? Toate aceste măsuri

sunt necesare, dar nu și suficiente.

9

Pentru ca România să se dezvolte durabil, este indispensabil să se

producă în rândul majorității românilor o schimbare la nivelul valorilor,

modurilor de gândire, atitudinilor, competențelor, iar acest tip de

schimbare nu se poate realiza decât prin intermediul educației. Deci,

reformarea sistemului de educație e cheia!

În această perspectivă, Rețeaua Europeană pentru Promovarea unei

Economii Responsabile secolul XXI (REPER21) și Fundația pentru

Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) au mobilizat ONG-urile și, printr-un

proces de elaborare participativă, desfășurat în prima jumătate a anului

2019, au realizat Propunerea de politică publică pentru Educația

pentru Dezvoltare durabilă prezentată în aceste pagini.

10

Educația pentru Dezvoltarea durabilă

Educația pentru Dezvoltare durabilă (EDD) este un demers de reformă

care vizează integrarea transversală a dezvoltării durabile în toate

componentele sistemului de educație. EDD creează sinergii între

educația formală, nonformală și informală.

Integrată în școală, EDD se regăște în curriculumul tuturor

disciplinelor relevante, în pedagogia profesorilor, în principiile

managementului școlar, în participarea elevilor la viața școlară, în

contribuția școlii la dezvoltarea durabilă a propriei comunități.

11

Atenție, sistemele noastre de educație au

fost construite pe principiile

liberalismului. Prin urmare, ele susțin

prioritar "individul" și autonomia

alegerilor sale.

Remarcăm că EDD este o educație “pentru”, nu “despre” dezvoltarea

durabilă. Această prepoziție în denumirea sa evidențiază faptul că EDD

are o "misiune", aceea de a contribui la clarificarea și realizarea

“binelui comun” pentru societate.

12

Din perspectiva liberală, indivizii sunt singurii capabili să decidă

ceea ce este sau nu “binele” pentru ei.

EDD nu respinge ideea de emancipare a individului, însă readuce în

prim-plan valorile comune: echilibrul ecologic, echitatea socială.

13

CONCEPTUL

O definiție preluată în toată lumeaÎn 1987, Comisia Mondială pentru Mediu şi

Dezvoltare (ONU) a publicat raportul

“Viitorul nostru comun” - cunoscut ca

“Raportul Brundtland” după numele

preşedintei Comisiei, doamna Gro Harlem

Brundtland, pe atunci premier al Norvegiei.

Din acest document desprindem definiţia

dezvoltării durabile cea mai larg

răspândită:

15

o dezvoltare care permite generaţiei actuale să îşi satisfacă nevoile sale, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile lor nevoi.

Două concepte sunt inerente dezvoltării durabile:

• cel de "nevoie", şi în special nevoile de bază ale celor mai săraci, care ar trebui să aibă cea mai mare prioritate;

• ideea de "limite" pe care situaţia tehnologică şi organizarea socială actuală le impun, reducând capacitatea mediului de a răspunde nevoilor actuale şi viitoare.

A t e n ț i e ! D e s e o r i , a c e s t e d o u ă c o n c e p t e f u n d a m e n t a l e s u n t " u i t a t e " , d e f i n i ț i a d e z v o l t ă r i i d u r a b i l e f i i n d p r e l u a t ă t r u n c h i a t , f ă r ă s p e c i f i c a r e a a c e s t o r d o u ă c o n c e p t e f u n d a m e n t a l e .

16

Cinci principii esențiale…

Făcând o sinteză, putem spune că promotorii EDD împărtășesc astăzi cel

puțin cinci principii esenţiale:

1. conștientizarea limitelor inerente planetei, desconsiderate de-a

lungul modernității (din cauza credinței în creșterea economică perpetuă,

capabilă să asigure întregii omeniri un Progres neîntrerupt);

2. echitatea între generația prezentă și generațiile viitoare (echitate

inter-generațională), dar și în cadrul generației actuale (echitate intra-

generațională);

17

3. integrarea politicilor prin care se urmărește dezvoltarea

economică, echilibrul mediului și echitatea socială (cele trei "sfere"

ale dezvoltării durabile);

4. corelarea acțiunilor de la nivel local cu cele de

la nivel global (sisteme spațiale), precum și a celor pe termen

scurt cu cele pe termen lung (sisteme temporale);

5. responsabilitatea ca valoare primordială pentru actorii de la toate

nivelurile: guverne, instituții (“macro”), firme, organizații ale

societății civile (“mezo”), cetățeni, consumatori (“micro”).

18

ABORDAREA

Pedagogie interdisciplinară, centrată pe competențe

EDD presupune o învățare complexă, care nu

se rezumă la transmiterea de cunoștințe, ci

pune accentul pe formarea de competențe.

Acestea se formează îmbinând cunoștințe

(a ști), abilități (a ști să faci) și atitudini

(a ști să fii) adaptate la activitatea și

contextul de viață al persoanei care învață.

20

Competențele pentru dezvoltarea durabilă necesită o serie de abilități

cognitive complexe - în particular gândirea critică, etică, sistemică,

prospectivă - foarte puțin dezvoltate de pedagogiile învățământului

actual.

Fiind astăzi un concept “la modă”, dezvoltarea durabilă este evocată

în curriculumul mai multor discipline. La economie, la istorie, la

geografie, se prezintă anumite "fațete" ale conceptului, însă

abordările rămân paralele și insuficiente. Se obține o simplă alăturare

de informații.

21

Pentru o înțelegere holistică a dezvoltării durabile, ca un "întreg",

este nevoie de interdisciplinaritate. În acest sens, trebuie ca

diferitele discipline să se deschidă sistematic unele către celelalte

pentru corelarea abordărilor, transferul rezultatelor, explicitarea

relațiilor dintre diversele fenomene (fizice, chimice, biologice,

sociale, culturale, economice) relevante pentru DD.

22

Cum arată un proiect interdisciplinar?

Într-un proiect educațional ce are ca subiect “Apa – Utilizarea

responsabilă și nepoluantă”:

• profesoara de biologie ajută elevii să înțeleagă efectele

substanțelor poluante asupra organismelor vii;

• profesoara opționalului de educație pentru sănătate le explică

riscurile sanitare ale utilizării apei poluate pentru băut, gătit,

spălat;

23

• profesoara de științe sociale le arată cum

inegalitățile sociale expun grupurile sociale

în moduri foarte diferite la problema poluării

apei;

• profesorul de economie îi ajută să înțeleagă

că pânzele freatice ale unei comunități pot fi

epuizate de activitățile intensive în apă

(irigații nereglementate, fabrică de

aluminiu etc.);

• profesorul opționalului de analiză mass-media le dezvoltă gândirea

critică prin compararea și selectarea informațiilor pertinente pe

tema poluării apei;

24

• profesoara de istorie le arată că și alte civilizații din trecut s-au

confruntat cu probleme majore din cauza utilizării non-durabile a

apei;

• profesorul de literatură îi ajută să integreze toate aceste

informații într-o narațiune coerentă și plină de sens, prin care își

pot sensibiliza propriii prieteni, vecini, părinți.

25

REFERINȚA

"Strategia UNECE pentru Educația pentru Dezvoltare Durabilă" (2005)

Adoptând această Strategie, alături de celelalte state membre ale

UNECE - Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa,

România s-a angajat să realizeze reformele necesare pentru

integrarea EDD în sistemul național de educație. Strategia UNECE

reprezintă principala referinţă a Guvernului României în domeniul

EDD.

27

Documentul a fost adoptat în 2005, la Vilnius, în cadrul "Întâlnirii de

nivel înalt a Miniștrilor Mediului și Educaţiei". Așadar, Ministerele

Mediului și Educației sunt organele responsabile pentru punerea în

practică a Strategiei la nivelul fiecărei țări membre.

28

încurajarea statelor membre UNECE să dezvolte şi să încorporeze EDD în

propriile sisteme de educaţie formală în toate disciplinele relevante şi în

educaţia nonformală şi informală. Aceasta va dota oamenii cu cunoştinţe şi

competenţe privind dezvoltarea durabilă, făcându-i mai competenţi şi

încrezători, sporind oportunităţile acestora de acţiune pentru o viaţă

productivă şi sănătoasă, în armonie cu natura şi cu preocupările pentru

valorile sociale, egalitatea sexelor şi diversitatea culturală.

Scopul Strategiei este:

29

“Agenda 2030 pentru Dezvoltarea durabilă” (2015)

Națiunile Unite au adoptat Agenda

2030, în 2015, prin semnătura a

193 state membre, inclusiv

România. Este un angajament

comun, centrat pe 17 Obiective

de Dezvoltare Durabilă (ODD),

însoțite de 169 de ținte.

30

Documentul stabilește un program de acţiune ambiţios și coerent, cu

caracter universal - toate statele sunt considerate "în curs de

dezvoltare durabilă".

Prin ODD4 urmărește o "Educaţie de calitate şi promovarea

oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi".

În cadrul acestui obiectiv, Ținta 4.7 vizează specific EDD:

31

Până în 2030, va trebui ca toţi elevii să dobândească cunoștințele și

competențele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile, în primul

rând prin educația pentru dezvoltare și moduri de viață sustenabile,

drepturile omului, egalitatea de gen, promovarea unei culturi a păcii și

non-violenței, cetățenia globală și aprecierea diversității culturale,

contribuția culturii la dezvoltarea durabilă.

UN ESCO a r a t ă c ă Educ a ț i a e s t e " t r a n s ve r s a l ă " , a d i c ă ea a r e un r o l de te rm i nan t pen t r u a t i n ge rea f i e c ă ru i a d i n c e l e 1 7 O DD -u r i a l e A gende i 2 0 3 0 .

32

IN IȚ IATIVA

Rețeaua ONG21

Strategia UNECE pentru EDD (2005) recomandă guvernelor stabilirea

unor mecanisme de colaborare cu diverșii actori relevanți pentru

EDD: ministere, autorităţi locale, ONG-uri, actori din sectorul

educaţional şi cel ştiinţific, actori economici și socio-culturali, mass-

media.

UNECE (2016, "Ten Years of the UNECE Strategy for Education for

Development") arată că 95% dintre guvernele care au raportat succese

în implementarea Strategiei au beneficiat de contribuția rețelelor/

platformelor pentru EDD.

34

În unele societăți s-au dezvoltat modele avansate de participare

(precum "mesele rotunde pentru EDD” în Germania).

În societatea românească, acțiunile pentru

EDD au rămas mult timp punctuale, puține la

număr și mai ales deconectate unele de

celelalte.

Din noiembrie 2018, Asociaţia REPER21 și

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii

Civile dezvoltă “Rețeaua ONG21”.

35

Până în iulie 2019, rețeaua a adus împreună 75 de ONG-uri din

întreaga țară, cu experiențe relevante și complementare în domeniul

educațional, al dezvoltării durabile și al activităților de advocacy.

Lista lor este disponibilă: aici.

36

Misiunea și rolurileRețeaua ONG21 își propune să devină un actor național de referință

pentru EDD și, în particular, un partener vizibil și activ pe scena

politico-administrativă, capabil să impulsioneze și să contribuie

substanțial la elaborarea și implementarea politicilor guvernamentale

în domeniul EDD.

Rețeaua își asumă ca roluri:

• să asigure o contribuție consistentă și unitară a ONG-urilor

membre la politicile și la inițiativele naționale pentru EDD.

37

• să fie un instrument de capacitare a organizațiilor pentru ca

acestea să poată contribui relevant și eficace la EDD;

• să creeze contexte de lucru pentru ONG-

uri și stakeholderii din mediul

educațional, publici și privați, pentru

elaborarea și implementarea măsurilor

specifice pentru EDD;

38

• să ofere oportunități de conectare la inițiative internaționale și

europene din domeniul EDD;

• să constituie o platformă de dialog și advocacy în vederea

transformării propunerilor pe care le elaborează în decizii necesare

EDD.

39

PROPUNEREA

Propunerea de Politică publică în domeniul EDD

Primul obiectiv comun al Rețelei ONG21 a fost elaborarea unei

"Propuneri de politică publică în domeniul EDD". Redactarea a fost

realizată pe baza contribuțiilor membrilor, în cadrul unui proces

participativ cu o durată de nouă luni, început în noiembrie 2018.

Plecând de la expertize și experiențe din cele mai variate,

organizațiile au conturat o propunere relevantă pentru nevoile

educaționale ale cetățenilor țării, eficace și eficientă ca politică

41

publică, cu impact sistemic asupra educației naționale și viabilă la

orizontul 2030.

Propunerea a fost înaintată, în iulie

2019, celor două instituții responsabile

de implementarea Strategiei UNECE

pentru EDD, și anume Ministerul

Educației Naționale și Ministerul

Mediului. Documentul înaintat

ministerelor este disponibil: aici.

42

Rețeaua a fost dezvoltată și propunerea realizată în cadrul proiectului

“Participarea ONG-urilor la politica de educație pentru dezvoltarea

durabilă”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul

Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020.

43

Planul național pentru EDD –un indicator cheie

Încă de la lansarea Strategiei UNECE pentru EDD a fost stabilit un

format unic pentru raportarea periodică, astfel încât guvernele

diverselor țări să răspundă la același set de indicatori pentru

evaluarea progresului implementării (toate rapoartele de progres

ale țărilor sunt accesibile pe www.unece.org).

Un indicator considerat esențial privește elaborarea și adoptarea unui

"Plan naţional de implementare a EDD" (indicator 1.1.4).

44

În Rapoartele de execuţie transmise la UNECE până în prezent, România

răspunde negativ la acest indicator. Conform UNECE (2016, "Ten Years

of the UNECE Strategy for Education for Development"), 71% dintre

state au elaborat un document național strategic pentru implementarea

EDD, dar România nu se află încă printre ele.

Propunerea de politică publică elaborată de Rețeaua ONG21 conține o

paletă vastă de măsuri specifice pentru EDD. În condițiile în care

propunerea ONG-urilor va fi transformată într-o politică publică

efectivă (asumată de ministerele cărora le-a fost înaintată), măsurile

propuse au menirea să devină acel Plan naţional de implementare

a EDD, conform cerinței Strategiei UNECE.

45

INTERVENȚ IA

Obiectivele politicii propuse

Scop: Asigurarea contribuției educației naționale la atingerea

Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030.

Obiectiv general: Dezvoltarea, în rândul copiilor, tinerilor, dar și al

cetățenilor adulți, a cadrului de competențe (cunoștințe, abilități,

atitudini) necesare implementării ODD-urilor.

47

Obiective specifice:

1. Stabilirea unui Program EDD în fiecare școală și asumarea

dezvoltării durabile în Planul de acțiune al fiecărei școli;

2. Formarea pentru EDD a profesorilor, dar și a altor persoane cu

roluri de “educatori” în societate;

3. Dezvoltarea învățământului tehnic și profesional care contribuie

la economia verde;

48

4. Întărirea încorporării EDD în diversele politici naționale relevante;

5. Întărirea sinergiilor dintre educația formală, nonformală și

informală în vederea EDD;

6. Recunoașterea rolului rețelelor pentru promovarea EDD.

Aceste șase obiective specifice corespund celor șase priorități ale

Declarației interministeriale de la Batumi (iunie 2016), prin care

statele UNECE au relansat Strategia pentru EDD, corelând-o cu Agenda

2030.

49

1.1. Punerea la dispoziția școlilor a unei etichete/label pentru

adoptarea voluntară a EDD.

1.2 Utilizarea CDȘ în scopul integrării unor teme ale EDD în curriculum

școlii.

Măsurile vizate

1.3 Incorporarea EDD în Proiectele de dezvoltare

instituțională (PDI) și Planurile de acțiune ale

școlilor (PAS).

1.4. Implementarea unui program național

„Săptămâna durabilă”.

50

2.1. Formarea continuă a cadrelor didactice pentru implementarea

etichetei EDD.

2.2. Integrarea EDD în formarea continuă.

2.3. Includerea EDD în formarea inițială a cadrelor didactice.

2.4. Punerea la dispoziție a unui corpus consistent

de resurse didactice EDD.

2.5. Programe de formare EDD pentru persoane cu

roluri de educatori (altele decât cadrele

didactice).

51

3.1. Program de dezvoltare a abilităților pentru o viață durabilă.

3.2. Integrarea DD și EDD în Planul Regional de Acţiune pentru

Învăţământ (PRAI).

4.1. Recunoașterea EDD ca prioritatea în legile

educației.

4.2. Includerea contribuției la EDD în criteriile de

evaluare pentru evoluția în cariera didactică.

4.3. Stabilirea unei priorități anuale pentru politica

EDD, aleasă dintre subiectele de actualitate care

preocupă copiii și tinerii din societatea

românească.

52

4.4. Alinierea funcționării ministerelor la principiile dezvoltării

durabile.

4.5. Delegarea de atribuții EDD inspectoratelor școlare.

4.6. Introducerea de criterii EDD în cerințele de concurs pentru

funcțiile de director și de inspector

4.7. Integrarea EDD în politicile locale si regionale.

4.8. Introducerea EDD ca prioritate pentru noile

programe de finanțare.

53

5.1. Introducerea EDD în rețeaua de cluburi și palate ale copiilor.

5.2. Promovarea unor forme avansate de colaborare între școli și

comunitățile lor.

5.3. Dezvoltarea unor programe EDD pentru educația pe tot parcursul

vieții. 6.1. Crearea unui mecanism național pentru

stimularea, colectarea și difuzarea unor resurse

educaționale adaptate EDD.

6.2. Implicarea ONG-urilor în planificarea,

monitorizarea și evaluarea măsurilor pentru EDD

asumate prin politica

publică.

54

IMPACT

Românii, "cetățeni ai sustenabilității"

Agenda 2030 dedică educației ODD 4, însă ea este fundamentală

pentru realizarea celorlalte 16 ODD-uri. Urmând UNESCO, considerăm

că provocarea educației este să formeze "cetățeni ai sustenabilității",

adică persoane echipate cu o paletă de "8 competențe transversale

pentru sustenabilitate" care le permit să înțeleagă și să se angajeze

constructiv și responsabil în lumea complexă în care trăiesc.

(UNESCO, 2017, “Educația pentru Obiectivele Dezvoltării Durabile:

Obiective de învățare”, versiune în română disponibilă: aici.

56

Impactul la orizontul 2030 (termenul Agendei 2030), pe care îl urmărim

prin politica publică pentru EDD, este dezvoltarea acestei palete de 8

competențe complexe, necesare atingerii ODD-urilor, în rândul tuturor

românilor, tineri și adulți - cu o atenție sporită pentru cetățenii din

comunitățile și grupurile sociale cele mai vulnerabile față de efectele

dezvoltării non-durabile.

1. Competența sistemică: capacitatea

de a recunoaște și înțelege relaţiile

dintre diferite elemente, de a analiza

sistemele complexe cu

57

diferite dimensiuni, încorporate în diferite domenii, de a aborda

incertitudinea.

2. Competența anticipativă/prospectivă: capacitatea de a înțelege și

evalua diferite viitoruri posibile, probabile și dezirabile, de a-și crea

propria viziune privind viitorul, de a aplica principiul precauției, de a

evalua consecințele acţiunilor, ținând cont de riscuri și schimbări.

3. Competența normativă/etică: capacitatea de a înțelege valorile și

principiile care susțin propriile acţiuni, de a negocia principiile,

obiectivele și țintele sustenabilității într-un context de conflict de

interese, compromisuri, cunoștințe incerte și contradicții.

58

4. Competența strategică: capacitatea de a dezvolta și implementa

împreună cu alții acţiuni inovatoare și concrete, care să

materializeze principiile sustenabilității la nivel local.

5. Competența de colaborare: capacitatea de a învăța de la alții, de

a înțelege și respecta nevoile, perspectivele și acţiunile altora

(empatie), de a facilita rezolvarea problemelor și diminua conflictele

dintr-un grup.

6. Competența de gândire critică: capacitatea de a pune sub semnul

întrebării normele, practicile și opiniile, de a reflecta la propriile

valori, percepții și acţiuni, de a lua poziție în dezbaterea privind

sustenabilitatea.

59

7. Competența de auto-cunoaștere: capacitatea de a reflecta la

propriul rol în comunitatea locală și în societatea globală, de a-și

evalua continuu și motiva propriile acţiuni, de a-și gestiona propriile

sentimente și dorințe.

8. Competența de rezolvare integrată de probleme: capacitatea

generală de a aplica diferite cadre de rezolvare la probleme complexe

de sustenabilitate și de a concepe opțiuni de soluționare viabile,

incluzive și echitabile, prin activarea și combinarea celorlalte

competențe.

60

O P O RT U N I TAT E A

Propunerea de politică publică vine într-un context menit a favoriza

acţiunea de decizie politică în domeniu:

• Asumarea la nivel guvernamental a Strategiei Naționale de

Dezvoltare Durabilă 2018 poate reprezenta un imbold pentru

actorii relevanţi de adresare responsabilă a provocărilor curente

asociate dezvoltării durabile;

• Angajamentele internaţionale ale României prin semnarea

Declaraţiei de la Batumi şi asumarea ţintelor vizând educaţia

pentru dezvoltare durabilă impun nevoia de acţiune şi

responsabilizare în domeniu;

62

• O mai mare vizibilitate şi atenţie acordată, în ultimul an, în

agenda publică, pentru cele 17 Obiective de Dezvoltare durabilă

(Agenda 2030), poate genera prioritizarea educaţiei pentru

dezvoltare durabilă şi susţinerea de acţiuni sistemice menite a

dezvolta competenţe în domeniu, precum şi de a sensibiliza

publicul larg;

• Implementarea măsurilor propuse implică alocarea şi pregătirea

resurselor umane şi implicit resurse financiare. Alocarea

financiară 2014-2020 din fondurile structurale şi de coeziune

63

poate fi în continuare utilizată pentru susţinerea unora dintre acţiuni

(în special cele ce ţin de dezvoltarea de competenţe, pilotarea de

intervenţii, facilitarea schimbului de experienţe şi acţiune comună

între actori relevanţi, etc). Mai mult, deschiderea dialogului pentru

planificarea priorităţilor de acţiune şi finanţare pentru perioada

programatică 2021-2027 permite asumarea educaţiei pentru

dezvoltare durabilă ca dimensiune transversală şi direct susţinută

prin program.

64

Iniţiativa ONG21 a creat contextul de coagulare a unei reţele de

organizaţii neguvernamentale active şi cu experienţă relevantă în

susţinerea educaţiei pentru dezvoltare durabilă (Reţeaua ONG21).

Procesul de elaborare a propunerii de politică publică a evidenţiat

posibilitatea de colaborare constructivă între sectorul

neguvernamental şi reprezentanţi ai autorităţilor

publice/decidenţilor în domeniu. Acest demers este posibil a fi

continuat, cu disponibilitate din partea Reţelei de a fi parte din

mecanismul de implementare şi monitorizare a măsurilor de politică

publică propuse.

65

ONG21.Part ic iparea ONG-ur i lor la pol i t ica de Educaț ie pentru

dezvol tarea durabi lă”

c o d S I P O C A / M y S M I S : 2 6 2 / 1 1 2 0 6 6

D a t a p u b l i c ă r i i : I u l i e 2 0 1 9

P r o i e c t c o f i n a n ț a t d i n F o n d u l S o c i a l E u r o p e a n p r i n P r o g r a m u l

O p e r a ț i o n a l C a p a c i t a t e A d m i n i s t r a t i v ă 2 0 1 4 - 2 0 2 0

C o n ț i n u t u l a c e s t u i m a t e r i a l n u r e p r e z i n t ă

î n m o d o b l i g a t o r i u p o z i ț i a o f i c i a l ă a

U n i u n i i E u r o p e n e s a u a G u v e r n u l u i R o m â n i e i

M a t e r i a l g r a t u i t