edgar allan poe - adormita

2
Adormita (The Sleeper) E miez de noapte şi de an.  În abur mistic, transmundan, De opiu- i învelită luna. Şi văd scurgându-se întruna, Pe munţii murmurând nimic, Din muchea ei, pic după pic, Strop după strop, cu ireale Cadenţe-n pământeana vale. Pe un mormânt, un rozmarin Îşi pleacă faţa spre un crin; Defuncta, muceda ruină Cu piept înceţoşat suspină.  Dar jos, ce dormitează jos, Greu adâncit, misterios? E râul Lete? Nu. E lacul Ce-aproape treaz îşi duce veacul. Şi-n cel sicriu, o, doamne, ce-i? Irina, cu Ursita ei! Stea lucitoare, drept e oare Că raza ta şi -acum răsare? Cu hohot de pe vârf de brad Curenţii crunţi prin gratii cad - Vrăjite, destrupate foale  Dau freamăt locuinţei tale, Şi flutură fermecător  De sumbru adierea lor Pe ferecatele capace Sub care sufletul tău zace. Sus peste criptă, jos sub mur,  Stafii, stafii, jur împrejur! O, dragă damă, nu ţi-e teamă? Ce vise peste Stix te cheamă? Venit-ai peste mări şi zări  Să împli lumea de-ntrebări! Străin ţi-e părul, şi mormântul, Şi chipul palid, şi vestmântul! În calmul sacru, grav, profund Ea doarme! Fie-i somnul blând În pace vecinică deplină! 

Upload: klavdian

Post on 04-Jun-2018

226 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

8/13/2019 Edgar Allan Poe - Adormita

http://slidepdf.com/reader/full/edgar-allan-poe-adormita 1/2

Adormita (The Sleeper)E miez de noapte şi de an. 

În abur mistic, transmundan,De opiu-i învelită luna.Şi văd scurgându-se întruna,Pe munţii murmurând nimic,Din muchea ei, pic după pic, Strop după strop, cu irealeCadenţe-n pământeana vale. 

Pe un mormânt, un rozmarinÎşi pleacă faţa spre un crin; 

Defuncta, muceda ruină Cu piept înceţoşat suspină. Dar jos, ce dormitează jos, Greu adâncit, misterios?E râul Lete? Nu. E laculCe-aproape treaz îşi duce veacul. Şi-n cel sicriu, o, doamne, ce-i?Irina, cu Ursita ei!

Stea lucitoare, drept e oare

Că raza ta şi-acum răsare? Cu hohot de pe vârf de bradCurenţii crunţi prin gratii cad -Vrăjite, destrupate foale Dau freamăt locuinţei tale, Şi flutură fermecător  De sumbru adierea lorPe ferecatele capaceSub care sufletul tău zace. Sus peste criptă, jos sub mur, 

Stafii, stafii, jur împrejur!

O, dragă damă, nu ţi-e teamă? Ce vise peste Stix te cheamă? Venit-ai peste mări şi zări Să împli lumea de-ntrebări! Străin ţi-e părul, şi mormântul, Şi chipul palid, şi vestmântul!

În calmul sacru, grav, profund

Ea doarme! Fie-i somnul blândÎn pace vecinică deplină! 

8/13/2019 Edgar Allan Poe - Adormita

http://slidepdf.com/reader/full/edgar-allan-poe-adormita 2/2

Şi raiu-n grija lui s-o ţină! În alt, mai pacinic, sanctuar,La tristul lumilor hotar,Mă rog să-i ocrotească Domnul De umbre şi fantasme somnul!

Iubita mea, cum doarme ea!Somn preaferice de-ar avea!Iar viermii lin să o dezmierde, Şi-n codrul ce-n genuni se pierdeO criptă-naltă de i-o fiSortită spre a o primi, Acolo unde-n vremi apuseFamilia-i cu fast se duse,

Sepulcru singur, izolat,Spre care va fi aruncatCu pietre în copilărie, Ecoul lor dorind să-l ştie... În veci nu s-o isca ecouDe ea pornit, din cel cavou!Copilă tragică a sorţii!Se tânguie-n străfunduri morţii.