facebook.com/manuale.online

http://www.facebook.com/manuale.online

http://www.facebook.com/manuale.online

https://www.facebook.com/manuale.online

Ilie GuvrildDun Nitescu

Paul Tdnase GhildConstuntin Popescu

\

MsIild

i

M*J

A

Clasa a Xl-a

r'E'i1tr;.,,.s'

Prol univ. dr Ilie GAVRILA

Prof. univ. dr. Dan NIIESCU

Prof. univ. dr. Paul Tinase GIIIIA

Prof. univ. dr. Constantin POPESCU

Vir*i +m[t- louqr)

E,CONOMIEManual pentru clasa a XI-a

t'ffi'lF@I9N0\@{EAR]A

l,fanualul a fosr aprobat prin Ordnul ministrulLi Educale ti Cercerani rt. 4742 dn 21.07-2006, in urmaevalua icalitative olganizate de cAtre Consiliul Nationai pentru Evaluarea Fi Dlfuzarea l,lanua]6lor $isslerealizat In conlormilate cu programa ana itica aprobata pr n Ordin al mln slru Li Educaliel si Csrc€tar inr- 3252 din 13.02.2006.

Rclercnli setodico gtiintifi ci:proL unlv. dr. CoTaIitANGELESCU

9ef Catedra Econon ie $i Politici Economice.Academia de Studii Econonr ice Bucxresti

prct Brad.I viorlca El.na MOCANUinspeclor specialitatea Economie, InspecloFtul $colar Judclcan lrahova

Redactorr dr. Mih.iMILCACoperd: AlexDdru ION

Revizie text: Drniela MARINESCUTehnoredactarc conpulerizati: Luminita DRAGOMIR

Copyright O Edltrrt Economicn Preu nive$ii!ri!, 2006ISBN ( 10) 973-8318-71-8; ISBN ( l3 l978_973-8318-?l-7

Descrier.a CIP t Bibliot€cii NrfionnleEconomi.: maDusl pentru cll't . Xl-fl / Ilie Cavdll. PaulTdnasc Ghili,

Dan Nilescu. Constanlin Popesc! Bucuretli: Editura Economicl Preunive6itaria. 2006Blbllogr

_l

it

I

ISBN (10)9r3'8318-71-8i lSt lN ( l l ) 978-973'8318'71-7L ( la!r i l I , l l ie: IL ohiFl . Paul l? inase:

l l l . Ni lescu. Dani lV Popescu. ConstanLin

Editura EconomicaPNEUNIVENSITABIAre l , : 314.10,12; 319.64 96: 319.64 971

lel,/laxr3t7 67 6AF-eail:.dacon @edecon.roloili6e@edeconomlca.comi

hnpr //www edecon.ro:ww odo.onotrrca com

33(0?5.3s)

01055q a!c!re9i , 3ecror r,Calea Donbanll'or nt.33 A;rorJ|6xr 210.73.10j 2l 0.63.07i

htp: //'rww.e-economicshop com

Tiptrrit2006

re@Rru|sixlr

Cuvint-inainte

Acest mttnual este deslinat elevilor tlin invdlcimintul liceal - clasa aXI-a, a

ill-a. ruta SAM, (1r1r si altot persodne dornice sd se inilieze in studiul economiei'

.,; elaborarea sa, autorii ttu tlvut in ,edere (:d eaonomil ' ca adivitate funddmentald

'. orice societate, poate t^i trebuie rd pfineascd o erplicalie ^decvatd

pentru a

:!tea.fiinleleasd.Cuprinsul manualului Preainti,?ntr'o structutd logicd, econotuia uqitctlishi

':i exprcsie d dcliunilor Prottlovate pe criterii de ft1ionalitate economicd'

ConcepteLe, procese Ie actnomi ce , mecanismele $i instrumentele folosite sunt

:rc?entate elevilor i legaftird cu ecotlomiLl rcald, utmdrindu'se lnlelegerea

:dldinlelor \)ielii eco onico-^-or:iale tle la noi din tafi $i din lume, asigutandu-le'u,tostinlele necesetre pentrlt un comPotl:atnent e(onomic tn cuno$tintli dc cauzd'

fnprccesul t1e eluborctte a manuctLului, amPonlit de la experienlu preddrii

.Kestei dis(ipline, precum;i la la dific:uttatile pe carc Ie lntdmpind ele i liceelor

li,t tara noattl'd. De axemene.t, du.fost avute invedere observaliiLe Si sugestiile

lror <:atlre LJi(la(tice ,\i ale presei. Le nullumim tuturor li rdmanem deschi$i

- ( )mLorictirii pentru tnbundtdlircaL conlinutuLui ace stui tuanual.

Am mai tnnsitlerut util sd Lsigurdm elemente aiutatoare - scheme, diagrame,

:e c ale comentat, probleme, miriglosare, unndrind sii credm cadrul care permite

- tt prin t$udiul economiei in liceu sa se contureze mai bine personalitatea activd $i.totivalia implicdrii prctctice d ekr)ik)r i|1 cunoa$erca lumii afQcerilot;i apoitn

)4 i uni sp ecifr c e ac e s te iu.Avtind in t'ed.ere tliJZrenliered numarului (le ore pentru studiul economiei in

-1o1clie de prclilutile liceel ot ;i posibilitdlile redle exir^tente' rdmAhe ca proti'sorii

tt1 atalapte<.e gradudl [i metodic aspectcle cotrsiderdte majore pentru inlelegerea $i

:,tsu$irea acestei (liscipline la clasele cu o on7 pe sdptiimdnd. Pentru afacilita o

)semel7ea decizie, au maifost feLlizatu, a:u cafacter optional' casete, t^cte tematfue.t 0fli, tttii carc pot fiJilorit" Jr toti ?lcvii

Bucuresti '2006 Auturi i

!r

CuprinsCapllolul 1. Aclivilalea €conomica / 5

A. Nevo ii bunud / 6 ^B. Reaue s ulona 1a1d/9 1

C Aqenli eoonomk / lA.vD $ri nla economice.fl6J

Capllolul 2, Proprl€lal€. tl lti4allva sconomica / 20A. Prcp etatoa ii iomole sale / 21B. LibeE nlativa / 25

Capllolul 3. Compodamenlul ca{sumalorulul / 28A. Ur lilalea €conomica/39B. Aogor€a consumaloru u / 31

Capllolul 4. Coflpo an€nlul producilorulul / 40A. Prcducdloru $ lac{or de produclie / 418. Coribinarea laclorlor do producl€ / 43C. Ot€rta / 45

crplrolur 5. 0rlllz6r6a lacronror da prodLrcll6 / 48A. Prcducrvlrarea lactod or de produclis / 49B Coslu produdi€i / 53C. P0liiu / 57

Copllolul 0. Pb16. llocrnlsmul concuronllal / 63A. S€nrnlflcalllle piab / 64B. Prelul / 66c. M€canismul concursnral / 70D. Piala ou ooncur€nla podo.ia / 73E. Pi€le ou condGnb mpa 6cla i 75

csplrolol 7. Plots monorara / 80A. Banil (moned4 / 81B. Cobrca 9i olona d€ monBda / 85C B€glarca mas6i mon6lar€ I 87D oobdnda / 91

Capllolol 8. Pl0la capltalu lor / 95A. C€ sunl aclunie 9 ob galunio? / 96B. Folmoo p6l6icaplalu of / 100C. Bolul burc€i d6 valod I 105

Capllolul L Plols muncll / i09A. C€rerca Siolorla d€ munci / 110B. F6nom€i6 nolp6 plala muncl / 113C. Saadu / 116D. coniractu de munai / 120

crpllolul10, cr€ slg 9l dszvollar€ economlcd, Fluciu3lll oconomlc€t / i23A Ulilizarca venitului' | 124B. Ct6 erc $i dezv.ltate a@nonicel l 132C. Fluctualiila nacrceconanice' | 136

Cspilolul 11. Echlllbru tl doz€chillbru in €conoml€'/ 141A. Echilibrc Fidezeehilibrc iD enhanie'I 142B. Ceterca ag@gata $ialeda agrcgatA' | 145C Pinclpalele dazechilibrc nadoecononice intqnet t 147

C2. $onaiul | 152Crpllolul 12. Sldlul ln oconomia do plali'/ 157

A. lpastaze ale prczentei statuluiin e.onania' t 158B. StQtegii, pali ci tiinsttunente ecananice' I 161c Bwtulde stal | 164

crpilolul 13. Pi!h mondlal,t/ 168A. Fanele pielei tnondiale' | 169B. conetul intenaronal' | 17ac . Piala valutaa' | 174

capitolul 14, hlegnrsa sconomh, ti globalhar€a / 177A. I nteglaea oconomica / 178B. runiunea EuopeanA / 182C. xclobalzatea ecananiei' t 187

Bibliogr.fi€ / 192

AE

dU

5r,nureA(oane

\

\CTIVI'TATITAEC]ON{}MICA

11mul. pentru a exista. estc\-., nevoit sa-$i satisfaca fcbuintele

:;. pentru ci naturn i i otera de-a gata:rumai cate ceva din celc neccsarc, eliebuie sI iii Ie 0sigure pe toate celelalte.Activitetile de toat€ f€lurile prin careoamcnii reusesc sd-qi realizeze bunurilenecesare lbrmeazd activitatea economice sau economia. Acestea prcsllpun relatiilin ce ln ce mai numeroase $i mai complcxe atht intre om $i nAtur2l, cat si lntre!1anreni. Activitatea econon)ic[, Iuatn in totalitatea componcnlclor sale realizate deoJmenr. lorme;r/a obrccrul )r i intci cconomr!c.

Pentru a inlelege in ce constau acliunile oamenilor. ce comport^ment individualii,/sau colectiv adopti ei ln economic $i cu cc rczuftatc, in acest capitol vom analiza:

A. NEVOI SI BUNURI

B. RESURSE

SI RATIONALITATE

C. AGENTII ECONOMICI

D. $TIINTA ECONOMICA

Pri studicrea acestui cdpitol, reliputea inklege cd.:

. neroi le i i obl i td pe oameni sa- i iproducd cele necesare;

, resursele ! :onst i tuie obiectulptoducliei Si apoi al Lonsumului;

. a Jace act iv i tate econof i i tainsedm d u produ(:e folosind resarseLe

" actiritatea ecoinmiLd este operaut lor aut()r i denuni l i a*nl i ; i uni tdt i

' ;tiinla economicd are ca ohiect destudiu act iy i tatea ecot latnicA sicompoftane tele celor carc o realiaedaA.

t : " ! at , t t t 'nt , tx / . i

A. Nevoi si bunuriCeea ce-i determind pe oameni sd facd activitate econornici, adicA sa Droducd.

.unt nevoi le. Consrangerea in ace\ l Sens e, le deoscbrr de mJrc, inrruci l daca oameni iar inceh sa producd, ar inceta si mai exisrc.

Nevoile rcpte2int! cetin\e sau condilii propii oa^"ril"; ,;-fii"|" ;;;";rk $imembri ai so.ietdtii, fdrd satislacerca ajrora (i nu pot erista. Sunt per. epute .ao starc dezaqredbild (nepld.ua), ca o neimplinir? sau ccva (c rrebui? realizarneaptlrat pentru a atihge a stare normald. l:,\,trrttjlat foamea, setea, frigulduierea, oboseala, lnsecr ltatea etc.

. Ncvoikr suntconditii firtr

r:irora atiitexistcula, cit $iprogrcsul omuluisi sociclitii nusunt posibi l0.

ora$, instituliile publicc, adntinistrativ-teritoriale_ economia nafionaltr etc. i,tr,.nilrlr:nevoia _unei lhmilii nentnr piiine. cirne. lcsur.e. ca.A. ciment. ajutor. laple. tl\jgurarela unei firm€ pentru lemn, olel, calculatoarc. intbrmatiij a lrnei primirii pentru iparatetelefax, materiale de birou; a unui copil bolnav pentru ingrijire meciicala; a unuiorai pentru i luminatul public; a unui judet pentru energie clectr ica; a unei t ir ipenftu autosffrzi $.a,m.d.

divcrsi lx lct l

t rcbuir tr l , r lulcndintcgcncrt le dr

Pentru om, problema salisfacerii se pune numai Dentrune\oi le idenli l icare. Pnn identif icare. nevoile re.pectre devininterese economic€, iar oamenii actioneazi consticnt Dentrusatisfacerea 1or.

Nevoile d€curg, sunt ,,dictate.. diniuntrul $i din aferafiintel umane, din mecanismele psihofiziologice ale vicriiomului, din mediul natural ii social cu care acesta interactio-neazd. Nevoile $unt subi€ctive, priD purtdtorii lor, $i obiective.pdn conditriile care le genereazi (de viafi $i muncd). purLitoriin€voii sunt indivizii. familiile. lntreprinderile, iocuito,.ii unui

Faptul cd generaliilc coexisti Si se succed, cd foane multedintre nevoile care se satisfac nu dispar (pentru totdeauna), cise regenereazd, ci adesea safisfacerea unora antreneaz d aDaritiaal lori . c: i in gcneral ne\oi le au rer)dintr j i dcvrnt maj mulcSi mai diferile, determini cxistenta permanenti a societAtiifutr-o stare d€ fapt caracterizate prin cre$terea volumului$i div€rsilicarea nevoilor.

Dupi importanta pe care o are satisfacetea diferitelor nevoipentru existenfa gi progresul omului $i societitii, acestea se pot clasifica in nevoivitale sau d€ subzistenti si nevoi elevate sau de verf.

Dacd avem ln vedere natura subiectului purtator, se pot distinge:. nevoi individual€ - hranA, odihna erc.:. nevoi sociale sau colective educatie. transDort etc.Penlru ca oamenii fr inlea,/a In cadrul rnediului natural ru care interdcl ioneazil

permanent, protectia, refacerea si am€liorarea acestuia constituie o alta cabsodede ne\oi. fxn; sdl iqfacerea carora ef, islenta nodslra dr t i imposibi ld. De al l fel, m;diulnatural este un bun al intregii omedri.

Rezolvarea starilor pe care le gcnereazd nevoile presupune satisfacerea lor.A satisface nevoile inseamni atingerea unei steri de multumire, agreabile,

._ ) t ; ,oitolut I

f bp|inire pe care oamenii o percep ca normalitate $i de,itta urdtdresc sd o intrctind permanent.

\-'\oile sunt satisficute prin consumul de bunuri. De aceea:!: i3 e\prtmd paln cererea pentru bunuri, Bunuri le sau!-at e. cum li se mai spune, reprezintd 1ot ceea c€ folose$tes satisface nevoile vietii $i activititii oamenilor, ale mediului.

A.tfel. apa este o utilitate, penlru cA satisface setea. inir:aie de mArimea Si intensitatea nevoii, aceeasi cantitate dercl: :duce o satisfaclie difedil. Pentu un elev care se joacA in:::-:ea pcolii, un pahar cu apA va avea o mare utilitate. pelltruII: r\ iator supnvietuitor, al carui avion s-a prdbu$it ln de$ert,d--lasi pahar cu apd va avea o utilitate $i maj mare, deoarecec:3nsitatea nevoii sale este cu mult mai maae.

Desigur, inUe satisfacerea unei nevoi Si bunurile la care se'..urse in acest scop trcbui€ se exist€ o anumiti concordanti:Ertru cA altfel nu este posibilA satisfacerea. Purtdtorul nevoii,J.ge daca un bun $i nu altul ii este potrivit pentru nevoia sa.

Diversit4ii nevoilor ii corcspunde o anumitd diversitate a:,unurilor. ln cadrul acesteia din urmd distingem:

. bunuri libere, cele la care oricine are acces ln mod liber,:lta de c^re nu se actioneaza dccet consumandule dupi nevoi.Srnt un daf al naturi i rJi virtual nel imitate. Aerul, lumina,jjldu.a cosmictr sunt astfel de bunuri. Libenatea de a consuma:iinurile de acest gen trbuie interpletatd lntotdeauna ln funcfie:3 loc si de timp. Aerul de munte, de exemplu, este un bun.r 'oer pentru locuitori i zonelor montane! iar pentru cei lalt i:ameni este acccsibil in mod conditionat de cheltuielile culeplasarea, cazarea Si altele, pe care le fac in catitate de turi$ti;

. bunuri economic€, denumite astfel pentru ca provin din.iitivilatea economicA, sunt create de om, Caracteristica lorlominantl este raritatea, faptul cA, in totalitatea lor, fal6 de:revoile ce trebllie satislilcute, sunt insuliciente ca volum $i.nucturd calitativd, sunt produse in cantitdti limitate $i presupunjn anumit efo (resurse umane, blne$ti etc.). Dac! un bunroate fi dobandit fAri niciun efort. nu este un bun economic.

Bunurile economice pot li bunuri palpabil€ - produsemateriale, tangibi le (televizor, paine, calculator etc.), $iservici i , ut i l i tdt i nepalpabil€, nemate ale, netangibi lerransportul, comunicali i le. invalimantul, posta, ocrotirea

!anaLadi. intormll i i le ctc.,. in acelasi r imp. b;nuri lc palpabitematedale). ca si serviciile sau informafiile, pot fi destinate

Jirect producerii altor bunud sau consumului pentu oameni- sub forma buDurilor economice d€ consum personal.

Produclia continud de bunuri nateriale. ale servicii sinlformatii, pentru a obline alte bunur, asigurd neintruruptbunuri econofiirc de consum personal sau (otectiv.

. Nevoilc sunt

complcxifatesi dc

importantidiferitapcrltflr

existenta ljiprogrosul

omrlui ,socicliitii si

pcntru nredirr l

. Sntisf:rccrcoovoik,r

Prcs Prneinloldo{unr

nr i . i loarr

hunuri snt lut i l i t , r l i .

. l lunur i lcsau miik)arol | r

s:rtisl:rccr-ii

sc (hsili(riin bunuri

l iberr t i bunuri

. Scrviriilt'si infbnnuliile

sunt hunurinepalpabi le,

carc s: t t is l?tcreYoi le

dc produci ie.pe cele direcl fale oamerl i lor.

sau leg.r t . dep rotect ia

l l lediulu; natural .

Attiritatea econo it:d

cenn9e saucondilii (dorinfe, aspiralii, leluri) propriioamenilor ca fiinte naturale si membri aisocietdfii, ffti satisfacerca cdroft ei n-arputea exista, n-ar putea atinge acea stareagreabili, de implinire, consideratdnonnal?i.

. Bunud sau utilitdti - tot ceea cefolositor, mijloacele care satisfac nevoilevietii, activitAtii oamenilor $i protectieimediului.

. Bunuri economice - bunurile createin activitatea economicA ce sunt oferite ftlcantitate insuticientA in raport cu nevoile.

. Bunuri liber€ - bunuri oferite denaturd in mod gratuit; sunt nelimitate inraport cu nevoile.

. Bunurl palpabile (tangibile)bunuri matedale des[inate producerii altorbunuri (de produclie) sau satisfaceriidirccte a nevoilor oamenilor (bunuri deconsum).

. Servici i - ut i l i t?if i nepalpabile(netangibile) care satisfa. nevoile de a pro-duce alte bunuri (servicii de poducde) saupe cele dirccte ale oamenilor (se icii deconsum penonal) $i colectiv.

Informalii - urilirifi creare prinactivitatea de cercetare $tiinlificd folo,iibilepentru a satisface nevoile activitdfiloreconomice, aie exislenfei omului $iprotecfiei mediului.

1) /::. I\{INIGLOSAR

"

iN'r'RtiBAnr pEN t Ruvl {It lo\RItacUNOSI TN I I.-LOlr

. Ce sunt nevoile?

. Care sunt caracteristicile nevoilorcum se explicS acestea?

. Cine sunt purtAtorii nevoilor?

. Ce sunt bunurile sau utilitdtile?

. in ce consta satisfacerea nevoilorde protectie a mediului?

. Care sunt principalele categorii debunuri?

. Prin ce se deosebesc bunuri leeconomice de bunurile libere?

. In ce constd rolul informatiilor insocletatea noastrd?

. Raportul dintre diferitele categodide nevoi, factodi care le influenteud Sisensul in care le influenleazd,

. Rolul ratiunii $i voinfei umane inaparitia nevoilor de prctecfie a mediuluinatural,

. lmportanla $i intensitate^ cu care semarifestd latura subiectivi $i laluraobiectiva in determinarea nevoilor.

. Reaclia indivizilor fh{A dc perioolelenesatisfaceri i diferi telor categori i de

. Inreracl iunca dintre infbrmali i sirnteresul Seneral.

PR()ltLl l ivl I tl) t t Rt, izot,v,\ ' l

. Dafi zece exemple de nevoi alelamiliei dumneavoastrtr.

. Enumerafi cinci nevoi al cirorpurtdtor este economia nafionali aRomaniei in prezent.

. Dati exemple dc cinci nevoiconcretizate pe carc le considerali elevate(avansate) djn punchrl dumneavoastri de

. Dali trei exemple de bunudeconomice care se folosesc la producereaaltor bunuri.

. Dati trei exemple dede consum personal.

. Identif ical i zeceprotecl ia mediuluidumneavoastri.

,,)

$1bunuri $i servicii

Devot pentluin local i tatea

B. Resurse si rationalitateStrlisfacerca trebuintelor are loc recurgandu-se concomitent

ri, -:r

ruccesiv la bunuri libere qi economice in dilerite proporlii

&r.: !e modifica in dmp. In acest proces, natura este implicati! : : : .u bunuri l ibere, cat si cu bunuri l imitale precum,T--,rreurile de diferite felui, petrolul, gazelc naturale' pidurile'

r.r--iintul, apa etc. Prin actiunile oamenilor, bunurile naturaler:r transtbrmate in bunuri econornice $i sunt folosite sub

tr::aite fome. Satisfacefea trebuintelor cu bunuri economice

. in raport cu potentialul planet€i, intrucet resurscle

:robabil existente pe alte plancte nu ne sunt inci accesibile Si:umai cele de pc Prlmant ar putea fi folosiiel

. in raport cu dezvoltarca Ftiintr:i $i tehnicii, deoarece succesele

.xJestom asjguri adesea descoperirca $i creafta de noi resurse pnnralorificarea cdrora se l'l)t satisface mai multe trebuinte.

Limita resurselor ar€ caracter permanentr dar est€

{luctuanti in timp, ceea ce inseamni ci in anumite perioade

Jecalajul nevoi-resurse se poate resffange' iar alteori cre$te'omului ii este dat deci sa exislc in condifiile unei tensiunipermanente intre nevoi $i resurse. Vizavi de ;nsuficieDtaresurselor si de cresterca si diversificarea mai rapida a nevoilor'

. Sl l isfrccrcnnev{r i r poato

r!ea l i rc dirr(("pi in t)roduc0rc?r,

tu t t t i . i luacr l turopri i , 1r bunu-

r i | l ) r ncccrnr{r $i .i ' r r l i r . ( | ( t . pr- i , r

rchiml ir :ealizeazir in doui modud;

. prin uti l izarea de cdtre purt i torul nevoii a bunudlor produse de e1 insuli

: : : :oionsun) dupa dorinla $i posibj l i tart i . ala cum' de exemplu. o gospodtrr ie

'i::ncasoii produce greul pe carc il ttansformi in fdina $i apoi i$i face pAinea;

. prin utilizarea de ctrtre Purtilorul nevoii a blrnurilor- doritc pe care si lc asigurd

:|:n schimb, cumpilrarc, inrprumut, lnchiriere etc. in lcest fel' nevoile sunt mai_ n( \t l l i \ fa(Lrlc. irr bunuri le.ru cl icicnl5 mrr marc Acesl mod Je rcl; l lne eslc a' ld7i

: rminant.De regulA, cele cloui moduri de satisfacere a nevoilor sunt conlplementare ln

: ieri t( proponii .Runuri l€ mat€ ale sau cteatc de om carc scrvesc sau ar pu'ea selvl In

r(tivitatea economici si/sau la satisfhcerea unor Devoi individualc Fi colective

ftprezinti resurse. Acoslea stau la baza tuturor activitililor economicc $i satisfacerii

-Jrorl, ,r. lc Ioit te gcr)uri lc. f \ i \ lcnlr tor asigurar dcrvollrreJ ' ionomiel \ i un nivel

: i tr ir i in l t numai ddcll iunl hinc lblo{i le \ i In m, rarion:l l In l irnp. rrnclc resur\e:: rcgenereaz[ in ]nod natural, iar altele pot fi reproduse, pe cand o altd catego e

.u D" ur",I"n"u. exist i resurse rctblosibi le, dar $i nerefolosibi le Metalul ' de

:renrplu, cstc o resursi relblosibill, lnsd curentul electric nu.

in'general, resursele sunt consial€rate ca fiind limitate' in orice moment, ele

:\ ist i in cantitdt i determinabilc $i sub diferi le forrne Limita rcsurselor est€

::]terprctativd in trei sensun:. in raF)r'1cu nevoile, ceea ce fuseamni cd fa1tr de nevoi sunt insulicicnrc intr-o nrisut

:rni marc sau mar micd. iar in timp nevoilc cresc $i se divasiiictr nai repede decat ele;

. i l ( gr L 'r , ' r ( ' t rUlnr| . rasrtr ' r rr ' .

rc l t )h)r , i ' t lI t l l r l f r r r i

gosp(,dl l r i l . r r t l t l rsunt cai crn' i r l i r l !

( l { { i inr i rrr ! r : - , 1:tr i l : r i l | : r i { l rni fL

t l / ' f i j lL ( ! inr I f l f .

r , f l ; . ' i i r i1f . , !fa\ l r f \ f l f

l ; l r r i l r ) i ( .

Atti'itatua eco onici

oamenii au gdsit solufia intrebuintirii alternative a resurselor, ceea ce inseamn:t ceo resulsi, luatA separat sau in combinatii cu altelc, porte servi la satisiacerea unorhebuinte diferite. De aceea activitatea economici s:u economia se afld sub ..dictatul ,limitlirii mijloacelor pentru salisfacerea ne\oilor. dar si sub avanlajul intrebuintAriilor alternative. Este esential pentru om $i, in general, pentru progresul societitiica resurc€le limitate si fie folosite in cea mai buni alternativi posibih.

intrucat resu$ele sunt limitate $i au intrcbuinlari alternative. ;amenii sunt Dusiin situaria de a opta ialeger (e nevor r\ i !or.dl i , lrce ) i lJ (:Lre \or rcnl r lr . i l l lclulacesta, resursele vor f i dir i jate sprc produdia bunuri lor care salisfac nevoileselectionate. Ei au grijd intotdeauna si taca alcgerea cea mai avantaioasi _ care leasigura cea mai mare satisfactie.

Cea mai bun,i altemdtiva di tre cete td (arc se rc unfi atunci cAn(t s-ct tudtdcciz.ia de a folosi rcsurce limitdte pentr a k asi|ura un anumit bun e(.onomic senume$te cost retl al alegerii fdcute. S.i prelupunen c(i o persoand ak 100 .le tei sidofe;te sd cutnpere o pere<:he tle pantofi suu tot padun (.are costa fiec(re fA1 de lei.Dacil ra cumpdru petuchea tle pannfi, (othl rcal al 4(.estei clleleri esle t.e untarcaIa parJum Si invers. Acelt sa(ifkiu est( interptetat cd ll,] ,,cost real al aleqerilor,,.. ,cosl al lernali \ *. . .dc opliunc- \au..de oportunilale. ' .

Dace resursele ar Ii nelimifat€, nicio sctivitat€ economicl nu s-ar inthptui peseama alteia $i toate alternativelc dorite de cheltuire a resursclor s-ar out;arealiza, iar costul oportunitalii ar fi /cro.

' r ' r ( t 's i l r i l i l ( , r

n(. l i | | r ikr lc nft '

prcsir ! | | r : r l i rni l1r,

' - i i r i i l i ' r 'ct l (n.

inqrurrc pl inr ipirr lr i ! l iornl i l r i t i i

Modul de a smbi l i cea nai bun?i al lernat iv i i dc ut i l izare aresLlrsclor pr in care se Asigur. i i sat is i-acl ia cca luai otrLrclntuxinrrr \c bJzci l rr pe ral ionnl i l i t i r .a economica s:rLr pcprincipiul ra( ional i t i t i i , a l €conomici l i t i i . in tuncl ie desrlualre! acesta sc ponlc aplic:l sub fbrrna:

a) maximului, ceea cc presupunc ca la rniilorccle datc sise ohl ina Lele trui blrne re,,ul t i r rc l , \ \ ihr l r ,

b) minimului, ceea cc implici obtinerca rezLlllatek)r dodte,bine dcfinite cu celc mai pufine resLlNe (mijloace);

c) unui mix d€ maxim $i minim, ceea ce jmpujre oblinercacelei mai mari salislacfii cu ccle nrai pufinc rcsursc.

Fie.l.l. Conti utul fi Jomele pri .:ipiutui ration.ltitijtii in econonie

I l.'" re'unele nu .unt folocire in con(orddnu ''u pnncipiul rd!ionatitatii. in economie

lr.r: risipa de r€surse sau. alffel \pus, un consum prea mare de resurse pentruf rifxerea unei ruritati d€ ne\oie (unei nevoi). Acfl.sta surving in principal' atunci cend:

l l . . . prooucc ce nu \e cere sau mai mull dcc;l "e cere

| .e produce de proa\tl calitate:f ,e pro,luce cu consurnuLi de resu$e rnai mari decat permit cele mai avansale

t1::logii in frnctiune sau exislente, dar inci neaplicate:' productia respectivi polueazd mediLll.l:.a unele rcslrrse fblosite in actjvitatea economici se pot reclrpera mai mult sau

-. rulin. timpul cheltuit d€ om pentru produc€rea de bunuti este o resursi

irEr"up€rabild. De aici aprecierca cd cconomisire^ timpului ce poate fi folosit este ceara!: tnrportanta cerinta a progresului,

i , i N t { I ( r , ' ; I R

.::llane din prccesul utilizirii ditbritclor:iiurse. indiferent de foma sllb cale se::ezinl?i. are caracter uti l $i poatc f i::introdus in rctivitatea economictr.

Costul oportu itiiii, denumil $iiLrstul altern iv (s^u real al alegedloD -, :loarea sacrificiului alegerilor efective.:n condit i i le resurselor l imit. l te;

n*"""" regeneralif" - o..t" tc-i::.se pc care omul le poate produoc IJil:sJtod Ce Contlnuu. I

Resurse r€folosibi le - ceca c0l

| ""^pl*t" li"a*-ai^t. r" "-""no.i"l

]si in soLietate, la carc se adaugd bunurilelproduse 5i rimase nevandute. deterio-l

Llutc slltl utilizate incficient, poluarea. I| - . . -- - - --_-- ,-- l

i t l l l l l t l ' . l i \ l t l l ' l ' \ l Rl

1r l r t , t , t l lcr t , t ' . t,J ( l f \()S l l , \ . ' l l ' l l ,O!{

. Cum cxplicafi existen[a costuluioportunitdlii in economie?

. ln ce condilii costul oponunitilii arputea-fi cgal cu zero?

.ln cc situati i credeli ca se poatei,npune o laturtr sau alta a principiuluiralionaliHtii in viala economica?

. Ce sennificatii .fe risipa de resursein economie'l

o Cum explicafi existenta a doul cdide acopelire a nevoilor?

6 Prin ce se camcterizeazi resunele?. Care sunt factorii esentiali pentru dimi

nuarea tensiunii dinfe nevoi si rcsurse?. Dc ce spunem cd activitatea econo-

mici se afla sub ,.dictatul" limitariil. De ce se considera poluarea ca o

risip:i de rcsurse?

! r t isfacl iapierdut i ipr in ereal izarea

::l::.::::1":*" v'Irianle in orrinexl

' -'- niii"."ritut" economicd *rul

principiul rationalitaFi in econornie -lrrincipiu de folosire a mijloxcelor limitate, I.u intrebuintari altemative, asttel lncetrevoia satisficua sd fie milximli. If Risipd (de resurse) - diferental ,

dintre consumul de resurse naturale saul Ircreate de om. realizat pe unitatea del/lprodus, cu lehnici le si tehnologii lglfolosite $i consumul mai mic, posibil cultehnicile .$i tehnologiile

-9::g:'ft I 9g]

"r t i t : l ! t t? rccno t icd )

t:)

PROBLEMEDE REFLECTIE

c Evolutia in timp a tensiunii dintrcnevoi $i resurse (bunun)

. Avantajele qi dezavantajelcacopcrir i i nevoilor concretizate ptin

intemediul schimbului, fald de situaliaacoperirii lor d;n propda productre.

. De ce se considera ci dmplrl dc care

dispun oamenii este cea mai impoftantAresursi in viata economica si sociali?

. Motivelc pentrlr care oamenii trebuiesi act ioneze potr iv i t pr incipiuluirafionalititii.

" Rolul c(noasteri i i i t i int i f ice $i aleducatiei in dcpi$irea linitclor salisfacerii

PF.{ r ti I- ],t t,11.[, i , ] I{ l lZf l , l , i 'A t '

r Dati cinci exemple de nevoi pe carepurt i torul lor lc acoperd direct dinbunuriie produse de el.

. Prezentati cinci argumente caredemonstreazd avantajul acoperir i inevoilor pdn intermediul schinbului pepia!a.

* Enumerali zece activilati care pot ttconsiderate economice.

. Care ar li costul real pentru sporirenproductiei de armaoent intr-o tard?

. Dati cinci exemple de Produse Pecarc le cunoa,stct i $i Pentru careimbundtdi irea producliej ar prcs pune

aplicarea prinoipiului minimului

F

!!

i

nevoilor.

" Posibilitdlilenuarc) a risipei dein otapa actllala.

reale de sloparc (dimi_ ' Argumentatj importanla prerenjrii

rc\ur: ' , . rn l irrr nor\trr ' porulrr i mcdiului

fC()l l{)I l-1lr{f i

Pafticipand la activitdtile proprii unui sector' agentii economicl

' \ l l r r r l i ' | ,eal ize,rz i o div iz iune a munci i in l re er s i f recare se ra

:i.lllli,;i1:l I .r-"*i"" r' "*""lui"u u""to, opu'"tii 'au acte economice'

. : : , , ; ; , , ; ; ;L,, I in .ur.. '"

d.vede.c a f i cci m:ri ef icienricontribrirv! J inheDrinderile sunt unitqi care produc bunui economicefiocirr'e nunrri I si au autonomia de a decide ce, cat, cum $i pentru cine sa

!l:.iL :l-:::l::Y"" ] producl, cu ce parteneri sd intre in afaceri etc'

' : l : l i l : lL ' : i l ' 'e ;" ; , ' r " ' . " r i r , , .dcinrrepr in{ : ler ia junslapun;rror i inevoi tordirir: i indu-si ." mnarare.

mrr ( i Inf f , r c! . v l i i

Agcmt i i

Activiratea economici csle rczullatul participdrii simultane $i/sau succeslve a

nlrmero$i actori care aclioneazir individual si/sau in grup. realizend anumite operafn

sau acte economice care se finalizqrzi prin bunuri economice Acefti acton sunt

denumili agenti economici. Cei dintre ei c^rc in mod individual sau in grup au

autonomia-de a decide asupra acl iuni lor la oare part icipa se numesc unit i t i

economice sall institutionale. Dupa specificul activitifilor pe care le realizeazA'

asentii economici se grupeaz! pe sectoare' fi anume: intreprinderi' menaie sau

gispoderii, administratii (publice si private), binci ii alte institutii.Inu""tuT::

>,l:.lrindenle sunt de o mare diversitate $i de aceea pot fi

0!r' i::ire mai bine daci le clasificdm dupa difcrite c terii:1tr!-:: l: pfop.ietate. marime, natura activititii sau a bunudlor

Fr.-- . . . r d l re le. t le ru rn.r \ r Inul le caracter ict ,c i comune,,arli:: i.1re cclc mai importante sunt:

. motivati! activititii lor o formeazi prolitul care poatc6 -:i:zar numai dacd bunudle produse de ele contibuje cuDre ..:]r la satislacerea trebrinfelor. Altfel, intreprinderile nu

F r :::ine profit si iqi vor inceta activitatea (intrd in faliment);. creeazi valoar€ care se adaugii celei irvansate pentru

,-r::tarei de factori de produclie necesari pentru a si rcaliza.r,-:.::3tea, Plusul de valoare care s-a creat se nume$te valoare.i.iugata. Aceasta lormellzil izvolul profi(ului, salaliilor qi

P--ntru r-$i real iza acl iv i tatei :r , f iecare intrepl indcrc i$i: - : : ;2, s i dezvoltA un sistcm de relat i i cu numoro$i agentr:-:rtrmici cr.L cafe lrebuie si fie in conl:rct pennanent sau pe- ,::i sprc a-$i asigura aprovizionarca, venzirrca produsolor,i : :p l in irca unor obl igaf i i . rdminist iat ive $i de r l l i r n lurx lo-

- : : ' . nat ionalc $i intcrnat ionAlc ctc, Accst s is lc l dc reladi' - rrz. ' mediul economic Jl Inrrepf indcr ir .

. Inlr . :p nd{rr i l l r

l r i l r i r i i i r l r .f l i r l7rr i i . Srnl

( orrsidet ' l r l f

r { i ) r io! l rr( .a

' ! . . l int"r( ;nrri l .n1nr cl | , r losi

folosrsc brI i ,obi ' r l r r l

nr l iv i l ' i r i i lor '

( )pcrnl i i l (i i ' r x i : " . .

. In r( '0rx |( "! ! ' r , ' , ' i " l

l r rs4- | | rncirTi lr ! r ) r l r l r , t c i r ' (

. l l i r ! ! r i l l i l : r rn

r"( , ' r i i ra

@*-,--

1:g. 1-2. Mednn eonotni al intteptindeii

l lenajele, cunoscutc si sub dcnumilca dc Sospoddri i , reprezinti lumear'rnsumatorilor - agenli economici care utilizeaz:l bunurile pentrll satisfacerea:e\.oilor individualc !/sau colectivc (f5ra a se produce alte bunuri). EIe sunl foma:. "fgrni/rfe in cafe \e reali /er/ i e\ i \ lenra odmenilof. in ace* sen. Ji.r ingem:

. menaj individual, fomat din ocupanlii unei locuinte, indiferent de relaliile ce-irsunesc. Ilxemplu: o familie de tip tata. mama si copii care locuiesc impreund; oi.rmilie fonnati din unul dintre pirinti $i un copil sau copii ce locuiesc impreuna;: peasoane carc locuiestc singura;

F

Ac ti tt i tate a a L o no tn ic i

. _:.T"nuj colectiv, format din persoane care locuiesc impreuna (in camereindividuale sau colective). precum oamenii dintr-un cimin de pensionari, muncitori:dintr-un cdmin de netamili$ti etc. carc fac diferite cheltuicli in comun etc.

Mcnajele sunt con. iJerdlc urr i latea de bala rn ci l j€ are lor. r \ rct |4 lcte | |u | ^^- . . . - . ; ,_,-^_. , - ,. , ' ; ' ; ; , ; i ; ; . ; ; . (. . I con\umul dar parl icipa si la acl ir i tatea economic6: isi produ.

"r . tng", ," . i \ lngute anurrr i le bunur i

.munccsc in al le inrmc de unf la l .- | economice. fac investitii din banii castigati.

Menajele nu sunt omogene. Unele sunt fbrmate din salariatil iar altele din patroni.larani, $omeri, pensionari etc., difercntiiDdu-se inke cle fi din alte puncte dc vedere _mdrimea $i su$a veniturilof, traditii, confort, grad de pregdtire eic.

. Administratiil€ (publice si pdvarc) sunt agenli economicicare produc bunuri sub forma servici i lor necesaresatisfacedi de nevoi colective ce rezultd din faptul ca oamenijtrdiesc in gmpuri (in societate), bunurile respeitive ajunginddirect la consumator. fari a deveni mirrfuri. Exislii:

a) administratii publice sou administraaia publici, precumstatul, ministercle. primilr i i le, prefecturi le, armata. ;olt ia.invdEmantul public, instit!4iile de securitate sociali. s;ndtate.aullu-r i . i l r l i etc. Ace\red produc servici i corespunzdlosreproti lului lor Si percep taxe. impozit€ sau alte contribul i iDanell i (pcn{ru Jsr:-uri ir i lc Loci l l . . dc .ornaJ c(..r potr ivirreglementdrilor legale. utilizind lbndurite astfel con,stituitein activititile respectiv€:

b) administratii private sau administratia privati, precumorganizafii religioase (de culr). sindicarc. parlidc politice, irniuni,funda{ii, asocialii culturale si sporlive. Crucca Ropic, care producin principal ,crvicir rccomcri. iule penrnr populJt ic.r isi n. ieura\enrtunte ne.e\arc irt ' lcr ionir i i Jin conlr iburi i volunlare, lnJlales de la menaie sau diD proprietilile pe care le au.

Bdncile Si alte institutii financiare produc activitiiti (seryicii) cu caracter comercialpentru toate celelalte feluri de unitid Si agenF economici carc constau in:

- colectarea (mobilizarea) sumelor temporar disponibile, economiilor de la ceicare le-au realizal, pldtindule dobanzi $i distribuirea lor cu inprumut (crcdit) celorcare au nevoie de linanfare, incasand de la acestia dobenzi mai mari:

- incasiri $i pl{li intre agenti atunci cend ace$tia realizeazavanzdri-cumpirdri unii de la al1ii, contr.acteazi crcdite etc.;

- taptul cd vegheazd ca banii sA circule noinal $i sI fie incantitate corcspunzAtoare pe pial:l.

Sumele incasate pentru serviciile prestate sunt folosite debdnci $i de celelalte institulii financiare pcnrru suspnereapropdilor activitdti qi constituirea profi turilor.

Intreprinderile, bdncile ti alte institudi financiare (societilide asigurare, tbnduri de pensii, foniluri mutuale. casa de

. I'r'iI

irrp()zitc, 1:rx(! six l te (onlr ibut i il )anesl i s i

l ivc spreI l r \ r l : i rni int .

r( l rnrt i r l rxt ' i i l r

re( l is l r ihuirc nvrni i { ' | l , r in(r( 'f lgeol i i

insaitutiilcl i rnciaro,cci lnl l i agerl icc{}nomici, inmisura in carcrecurg raserviciilc lor,sunt clienti.

economii etc.) aupeltru a le vinde.

scop lucrativ sau comercial, ceea ce inseamnd ca produc bunuriAclesea, aceste unitati economice sunt denumite si firm€.

:rlalile si agenlii economici de toate felurile. in activitalile lor' pot sd dezvolte

c,jl:: e.onomice cu pafieneri din alte tdri' reafzand impo'turi' exporturi, investi(ii'

iEE -ruturi si activitdfi care le pennit si se afirme mai bine

;!',',-":a' \'aloarea adiugati sau valoarea

ftm-create - plusul de valoate ce se-:: l izeazi in unitdt i le economioe cu:::ircter cometcial,

. Mediul economic - sistemul de_::3ti i economice pc cale i l dezvolt i: : iae unitate economicA cu toatcj3lelalte, indiferent de Profilul lor' Tn::dful activitdl i i saie Are o mare:-:luentrtr asupra celor implicati.

Firma - unitatc cconomici cu scoPlarativ sau comercial. carc producc

?.J

iN'tRFrBAt t 'EN1l{uVIlRIl t( 'ARIJAcriNosl'rN l 'ELoR

. Ce criterii de comparalie se folosescpefltru a identif ica asemdndri le $ideosebirile dinhe uniHfile economice?

. Dupd ce criterii sunt reunite lntr_uDscctor (institutional) unitdtile economicecarc il compun?

" Ce au specif ic rdministratr i i lepublice?

. CLln sunt implicate menajele lnmcdiile economice ale unitdtilor care facparte din celelalte sectoare?

' Ce servicii pot presta blncile pentruo intrcprindere?

. Evolutia nunarului de unitat i. ;onomice dintr-o lara. eventual dinRominia. ti semnificalia sa.

" Relatia rafionalitate economic5 -valoare adiugati.

. Utilitatea administraliei publice dinRomania.

t r t { ; t iL l i . l i l l,i; ,t l{0zi)t.1'A t

" Identificaii mediul economic al uoei:nireprinderi cunoscute dumneavoastrdsi precizali rolul pe care il are fiecaredintre unitllile economice implicate-

, Clasificali pe sectoarc unitdlile e8o-nomice existente pe un segment al striziicentmle din localitatea dumncavoastri,

o Din ce sector face parte liceul Pecarel urmafi, dispensarul medical carevi asiguri asisten!.i gmtuitS, liceul privatpe carc il umeazd fostul duinneavoasfdcoleg, oiiciul po$tal de la care vi ridicalialocatia de elev fi unitatea ecoflomicide la care cumpdrali biletul loto?

PROBLEMEDE REFLECTIE

. : ' , t r t ! t i l t t ! t t ] t7 1)nt Ict i

SITUATIE DE FAPT

Cr'tstian tocnaicondusese adouasa echipein livada de neri, pe Fiprunl Elangajeuein iunie $i iulie, apoiin septenb e $i octonbtie sezonieti pentru a culege tructele.

Revenind la sediul finei, colaboeloarea sa il strige: "Vino rcpede! La telet'on estelnstitutul National de Cercedi Agticole!' Ctistian trinisese un proiect de prcpuneti cu priitela un nou tip de poni fructifei - meri, piersici- care, gendea el, ar fispo foarte mult ptoduclialivezilor ii at fr diminuat seios cheltuielile. Dupe ce a inchis telefonul, a cezd pe gedui;neine at trcbui se nearge de utgente la Banca Agticole, care ii acceptase dosarul pentru uncredit inpotlan!, $i sA vad1 cend i se va deschide finantarca.

Apoi auzi din nou: ,Nu ttebuie se uili impozitele. te"au sunat pentu o rccalcularcl"Telefonul a nai sunat ince o datil Fi Cistian a plecat se Aspunda, dat se se $i intereseze

cend va ptimi noul ttactor pe care I'a comandal la uzna oducebarc.

l. Identifi.ali

2. InAiLali tki

nediul economfu al finnei elkcate in tod li prczehtali-l

&racterittiti esenliale ale Jimei lui Cristian.

i l . l id.ni i r r i . : r { . { i ; r i i i t i iJ t i , i

Economir ca activitalc csto dc fapt un nunriir dc aclivitili care sc prcsupun unclepe alrele. const iruind o onunit i uni l l fc in cont inu: i schimbarc, astfel incat ' in t impunclc sc illnplilicii. iar altelc sc rcsrarg. unele ap r ii altelc dispar. in fiecare tartl,economia are aspectele salc spcci f ice carc o di f t renl iazd de celelal tc ca nivel dedezvoltare. structurd, cf ic ieDl. l etc. intrucat cstc dcterminant i pentru existcnlaoanrenilor, activilat€a econdnici s-a bucunr dintotdeauna dc atenfia lor, in ideea dea observa, dc a intelege iii apoi dc a aclionll in cunoftinlil de cauzi ca aBenfi cconomicipentru a obline rezultate mai bune, adici o existenld mai buni. A.!a se facc di, aclionand

pcntru a-$i asigura bunurilc nccesarc vietii, oamenii au sesizatce trebuie sa faca, in cc fcl cand si de ce pentru a mdri volumulproductici, a o divelsifica ;i a-i ameliora calitatea.

Date fiind conditiile foarte difcrite de realizare a activitdtilorcconomice, acuitatea diferentiati a simfurilor, pregitirea diferita5i alte cauze, oarnenii $i-au explic,rt, adesea, mai mult sau maipulin difcrir. fenomenele . i pro.erelc pft,pri i economiei. aLldeosebid de idei si p?ireri aspura unola dinhe acestea atat infimp, de la o epoca la alta, cat si de la o tard la alta, sau chiar ininteriorul acclciasi tiri. Fondul preocuparrilor a fbst si esle insiracelaqi pcnflx toti. De aceea. fiecafe dinfe aceste idei $i plreri

, !s$t) f 'n l i ) rx lu l ! i i

0r 1{Jairpr ' i l i f r '

t , .u1,r i r i i i l ' r i le

!( t : id 5i l i , -i r . ' r , ! r l f : i t r i ,

: : : : lelul sau. un aport la atingerea accluia$i scop.- : : :rafeir i t i buni a trebuintelor in confcxtul rcsurselorrr'::: rr .Lr intfebuintAri altemativc. Camcleristica esentialir

. - -: a accstor idci $i pai:eri este ci ele au un anumit grad!r :rncordanti cu realitatea, ceea ce le face utilizabile de:ri : t oamcni in activitatea lor economice. Realizandr. : i : , Iea econonicd si dcci producind, oairenii vefi f ici de'.: _ir-o fo.md sau alta vcridicitalea ideilor si prirerilor 1or in_.. -: .u difcri tc situati i t i le perlectioneazA adiugend noi

.:::iiri. obseNatii, idei si inliturendu lc pc cele dep:isite.\t i inta €conomici rcprezinti cunostinfelc Si idci lc

I

.i:rcturate intr-un sistem logic si a ciror concordanti cu realitatea lelintru fundameltarea unui compoatamenf al oameDilor in l€gituri cur!re. cu resurse limitate carc au intrebuintiri alternative, €i isi asigurir h:ictivelor concurentc tl€ existentei.

face utite )

atinqerea I

Ret;rindu-se la accstc nspcctc. John Kcnneth Calbraith spuneat ,.Ateta vrenrc.- \L 'considcf i c i i s is lcntul cconotnic l i rDct ionc.rzar, in ul t imi instant l i . in intcrcsul- : . idului cr i csto suhordon:rt ncvoi lor s i dof inrclol salc , sc ponte prcsupunc cI

- l \ l i iDlci cc(,nonricc cslc si sc cxpl icc ploccsul pl in curc individul cst i r servi l .: , ror ist ikn. rLidorn:r l l ( ) or lnrcni dc s{ i i r lar. lc pl l lcc sI dca obicctului lof dcl ini t i r. - ' j ru o scmni l icr l ic pfoi i rrdr i f i univcrs l i . Cc r i r i cunosclt l i i d in0c clc dirnl c i

rta ccononricii cstc <$liinta carc stlrdi.lzi contportNnrentul uman cr o fclalic int,{),fl fi fesu$clc l.trrc clfc ltu inlrcbuinFli rllcrDalivc>. Cel nrti intlucnl profbsor din

:rpurilc noxslrc rcdi cee $i idee nrai sinplr: "Modul in calc nc dccidcnr si tblosiDr_:.ursclc productive ftlrc. cu inlrcboinliri ahcrnalivc, pentru realizarea unui scop.>"

Polr iv i l spir i tu lu i gencrxl dc inrc lcgcrc a act iv i r i t i i ecoDomicc, idci lof f i- : rost inlel(r din t t i in la cconomicl lc surt comune:

. caracterul st'iintific - lrn aDumit grlrd dc concordanli cu rea]itatca cxrc le. ]litfi utilitale si credibilit4te;

. caract€rul istoric - s au formal si s-ru perfeclionat in timp, selccdonand[-se

-: le virbi le:. caracterul util, pragmatic sau aplicativ - sc foloscsc in acfivitaler economica,

- . - , ra f i in, l \en\ul In iUi , f i r l or i ( i r ( i \ r i i lc .in acest sens. obiectivclc dc bazi rle economiei (ca itiintA) presupun:lr.) descrierea unor fapte si evolutii economice. pentru a inlelege ce este. ce a

l)st in activitatcx cconornici ti cum ar trcbui si fic;b) explicarca actelor economice, penmr a intelege de ce este asa, li nu alffel, de

ie a fost a$a, si nu altfcl, ce schimbdri ar lrebui f,lcute $i cum sl se rclioneze;c) prognozarea unor stdri si evolulii economice. pentru a putea inlelege ce va fi

dacd...?d) rafionalizarca actiunii economicc. pcntru a purea explica cu ce mijloace \e

rol ^tinge

anumite obiective, in cal dmp ti cu ce eficienta.

t: .. t : ::1 il1 ! ?t1 r.t)!!,]tirit/j

. ['!.,Ir_itilui!e! Cercetatorul vielii economice studiazd un domeniu din careel insu$i face parte, cu nevoile $i interesele sale de via1d, avandca obiectiv satisfacerea tot mai bun5 a acestora. De aceea,succesul $i etecul economiei, ca de altfel ri ale celorlalte qtiinte,sunt evaluate prin prisma capacitdfii de a atinge obiectivelerespective.

Cunoasterea noliudlor $i teoriilor pe ca.re stiinta economicAle-a descoperit $i le-a formulat, intr-o folma logicd, coerenta,consistenti $i utiid, de-a lungul timpului, confimd cd omul esfedeopotdvi un produs al natuii Si al societitii, preocupat per-manent sd depdseasca limitele mijloacelor de care dispune $isA evile sau sA diminueze dsipa resurselor,

insu;irea cuno$tinlelor de economi€ constituie atal un element de pregitireprofesionali pentru viald, cat $i un act de culturd economice, in sensul ci pemitefomarea unui model despre ceea ce ffebuie si insemne comportament rafional, lncalitate de producdtori sau consurnatori, impus de faptul cd economia este o activitatesociali, aflata intotdeauna sub presiunile limitdrii mijloacelor. dar si sub avantajulintrebuintirilor alternative.

':iti'rii]at r:i l . " ;eni t ' : . rnrXr;:n:r'i cfi.r Era;

jli.il!ia!re {lcirrnl)riritrStlrc fipY:siente; Lir:riir:e.

2J

e Economia - st i int i sociald ce

! Cultuii economici - set de valorieconomice, expresie a unui comporIa-ment economic ral ional, format $i

- i : ] l l ' . r i r : : ' i r l , - i l ! i -

' r i d I l i i I I . ' . t . l l ! : ,

a l i - l : . r l l ! ! i \ l Lr , . l i !

s Ce studiazi economia ca $tiinfd?r Care sunt obiectivele de bazA pe

care le urmirc$te economia ca qtiinF?

" Omul de $ti inlA din domeniuleconomiei poate sd he considerat inde-pendent in rapofl cu propriile interese?

o Ce discipline pe care le-afi parcuspand in prezent considerali ca se pot,,lnfr5ti" cu economia, in avantajul unuicomportament economic rational alelevului?

studiaza comportamentul uman ca orelafie lntre leluri $i fesursele limitate,cu lntrebuinliri alternative.

PROBLEME 'Dl o1lL t, . . r. lI l i i l l i . . ; .{ i i . ! . ' .

' Interdependenta dintre pregatirea:: rromici dc special i tate $i cultura

r Dezvoltarea stiintei economice prin: i.oastefea (cercetarea) unor probleme: j-ap5rute qi,/sau prin aprofundarea $i:aiticarea unor teorii deja existente.

' Cont bulia Stiinlei economice la::zolvarea unor probleme cu care se: rntluntA economia RomAniei la

-omentul infirii in Uniuea Europeand.

. Protectia mediului..obiect de studiu

- itiintei economice,

' Analizafi citatul de mai jos $idesprindefi concluzi i le pe care leconsiderafi relevante din punctul devedere al economiei:

,,Fdri un astfel de sistem - care saproduca hrana, s-o prelucreze, s-oambaleze Si s-o distxibuie, care sa fabricestofe fi si confectioneze lmbr{crminte,care sA construiasci locuinfe $i sd lemobileze, sA asigure servicii medicale fide invAldmant, sa legifereze si sdmentind ordinea, sA pregdteascd apfuareacolectivitA$i - via{a ar fi grea."

J. K. Galbraith

TEXT TEMATIC

Analizali te)dul de mai jos si interpretati semnificatia afirmatiilor lacute deauion.

,,Teotia (economice - s,n,) va trebui invdlatd, Fi unii vot gesi teoria captivantepin ea insA€i. Cei care nu o vor gesi captivante vor descoperi, sutpdnzebr dercpede, cd teoiile pot fi utilizate pentru o mai bune i\elegere a prcblemelolreale. Bineinleles, lumea este compbxe, Fiintelegerca depline a aspectelolsale econonice necesite nai muhe Stiina economice decAt poate fi cuprinsdintt- un man ual e I e mentar. "

Richa G. Lipsey, K. Alec Chrysral

ut-

},KOPI{[&TATlIASI }NJ'T{A'TTVAiic{)Nol\{{cA

xplorlnd participarea oamenilorla activitatea economicd, se

impune sd remarcdnl $i complexitateasitualiei lor. in aceast,t ipostazi, ca agenli

economici, oarnenii se irnplici in mod

liber djn punct de vedcre juridic, sunt

independenl i $i egal i in fata legi i , is i

exerci tA l iber dreptul de prr lpr ietate

A. PROPRIETATTASI TORMELD SALE

asupra bunudlor pe care le delin (iorti de mlrnci. bal,Ii, bunuri marfare, tjtluri

financiare etc.), se angaieazd tot in lnod liber in actiuni economice (legale) pe care

le considera oportune qi concordante cu inleresul propriu, i i i asumi inlegral

avantajele !i nsclldle deciziilor luate.Participarea Ia activitdtile esonomice rcflcctii interesul agentilor economici

izvodt din DroDrietalea lor ii are loc in modalitrrU diferire de la o fomd de proprietate

la alta. in isemenea imprcjuriri, intelegerea proprictilii ca slrrsi gcneratoare de

ini ! ia l i \e in economie de\rne condi l r r lundcmenlald fenlru ddoptrrea unui

comportament rational din punct de vedere economlc

Stadiind pro blcmdtica ac e stuicapitol, reli putea sd inlclegeti:

1D esenla proprietdlii ca mottualie

1)entl u acliunil( agentilor econonici;6 prcprietdtea La sisten de relalii

i t rc i l i r i . i (agenl i e(onomici) in

Ieg,iturd cu folosirea bunuribr;e fornele de proprietate $i

impoflanld tleos(birilor dintre ele ;a libera iniliativd rc mod de acliune

a a!<etqiki c(onomici.

B. LIBERA INITIATWA

, ) Capitolul2 ZI

A. Proprietatea si formele sale

Propri€tat€a reprezintl o relatie intre oameni, uncontract social, cu privire la bunurile materiale, spiritualesi de altd naturd existente i{ societate sau obfinute prinactivilatea economici. Aceasti relatie r€levi exercitareaEnuia, mai multora sau a tuturor atributelor proprietA$i:dreptul de posesiune, dreptul de uti l izare, dreptul dedispozilie si dreptul de uzufruct. Propdetarul se bucuri de:n bun care ii apartine in mod exclusiv $i absolut, insd in.imitele prevAzub de lege.

. dreptul de posesiune relevi dreptul de a avea sau delinerunurile cars constituie obiectul proprietifii sau, altfel spus,rrerogativa propdetarului de a stipani in fapt direct $i neDijlocit bunul respectiv;

. dreptul de folosinti sau utilizare asigurd proprietanlui dreptul de folosire a-lunului aflat in proprietatea sa, asa cum crede el cA esrc mai bine pentru a qi realiza!nteresul;

. dreptul de dispozitie conferd propdetarului puterca de a instrAina bunul ce-iJpa4ine, de a constitui asupra acestlria anumite dreptud in favoarea altei persoane etc.:

. dr€ptul de uzufruct este dreptul proprietarului de a-$i insusi si utiliza rodulrnu-i bun. venitul unei mosteniri, dobenda unui imprumut etc.).

Intotdeauna, proprietatea se prezinti sub forma unitdtii a doui elementeiobi€ctul ii subiectul proprietdtii,

Obiectul propdetitii il constituie bunurile. ceea ce este comun vietii economico-sociale. Bunurile pot fi clasificate dupd mai multe criterii;

. dupA fbnna lor materialA. bunurile se pot grupa in: obiecteirabile, servicii ,si iDfbrmalii;

. dupA profunzimea proceselor economice la care au fostsupuse, bunurile pot fi pimare (desprinse direct djn naturd),intemediare (aflate in ditefite faze succesive de prelucmre)ii linale (care nu mai su11t supuse niciunei transformiri qiumeazi si inFe in utilizarea lor finald);

. dup6 modul de utiiizare, bunurile pot fi: pentru consum $i pentru productie.Bunudle pentru consum sunt destinate satisfacerii nemiilocite a trebuintelor umanesi se numesc satisfactori; celelalte sunt folositoare omului indirect, la obtinereacelor dindi $i se numesc prodfactori. Delimitarea infte satisfactori si prodfactorinu este absoluti, Lrn bun economic putand fi utilizat in ambele sensui. De exemplu,ftuctele: consumate ca atare sunt satisfactori, dar folosite ca materie primi pentruobtinerea de sucuri, compotud etc. sunt prodfactori;

. dupd modul in care circuli in cadrul economiei, existd bunuri cu caracler demdrfud si bunuri care circuli ferd a fi mafud.

. Exercitalc;alr ihutel0r

propriet i I i isuprr n$i !)un.

in coqdiliinornrale, liric iite\chlsivilxtc de

suhieciulproprict i t i i " . le

pl.oprietar.

tr1

a1

rcieui

l t t

in

. Obi0ctr : iproplietilii tlsfo

intol{ lm{na { i inburrfr i .

{r

Cele dintei circul6 prin vrnzare-cumpirarc realizatd in diferite variante' iar celelalte

ruh formi dc cadouri. donali t . d,ne. lno\lenir i clc.

Oatorita dezvoltirii economiei !i sociel5tii, sfera de cuprinderc a bunurilor se alld

tn Derrnrnenll \chimbale. qe imbogirle\te ncconlenil ci se Ji\er ' i i i ' r ''in

economir de piald. cea mai mlrfe imponrnla fevine hunurilor care au caracler

marfar sau cel putii imbraca fonna bdneascA de misumre' intrucat defin cea ma1

mare pondere ln satisfacelea trebuinlelor'Su;iectul proprietntii il formeazd agentii vi€fii economic€' Astf€l de suliecti

sunt in;ivizii ca p€rsoane fizice' familia' sociogrupuril€ 9i organizaliile (nationale

si internationale).Decil j i le.ubiecl i lor proprieral i i induc operal i i ecnnomice de difenle feluri r virzari

Jumoirari. inchir iel i , cfedite etL r prin clc ei ici roncedea/a unlr cltord anumlle

Orejuri specifice prop etltii. Transmiterea acestot dreptui' din puncf de ved€re

economic, este echivalenti cu un proces de distribuire a costudlor 5i beneiiciilor

intre cei inplicali. Sub acest aspect, alintre formele de proprietate cel mai ilrcitatlv

iegim luridic il are proprietatea priaatri pentu c?i aici fiecare proprietar suporti costurile

pripriilor actiuni siconcomitent isi insuqes-te beneficiile' Acesta este de fapt consideral

iooiiuut ".t

mai importafi aI s perioritdlii proptietaEi private asupft celei colective

Indivizii sunt subiccti ai proprietaii in oricare dhtre formele acesteia Ei actjoneaza

intr-un cadm dat, istorice$te-constituit' in care pot fi sau nu produdltori lndivizii care

smt producdtori. prin acfiunea lor. intluchipeaz'r stxt po\esiunea' dispozitia' uzuhxctul'

cit Si utilizarea directe a obiectului prcprief;tir' Dala nu sunt si producAton lndrvLzu

iruU;..tii p.opti"titiil nu pot utilz; bunurile lor decat prjn salariati' iar rezultatele

ot tinut" (-of-"totj se imparte intre proprietarii neproducdtori 5i producitorii direcli

intruchipind posesiunea, dispozilia fi insuiindu-$i o parte din uzuftuct' proprietaril

neproducdtori reprezinti un grup important al agenljbr economici din orice lard'sociogrupurile sunt constituite din indivizi reudti pe b^za existenlei a cel putin

trei trisaturi comune, obiective. care genereazi interese si comportamente similare

Dentru membri i grupului. Sociogrupuri le dau naitere

cooperativelor, socielitilor pe actioni. ca.si altor forme de

proprietate asociadvadrganizaliile, constituite pe baza unor cdterii prestabilite,

pot fi nalionale $i internalionale Cele nationale pot si apara

sub forma uniunilor de intreprinderi sau de cooperatlve

constituite pe criteriul de ramud' zonal' teritorial-administrativetc. in ultimd instant:i. insusi statul ca subiect al propJielilii

oodle fi consrderirt c5 rcpre/inld o dsrlel de ol8anj/atle ln ceea

ce priveste org.rnizarjile mtemadonale. acestea se contriruie prin

asocierca agenlilot economici sau (si) a organizatiilor din doud

sau mai multe ldri.Subieclii ptoprietdlii i$i exercitd atributele irl forme extrem

Daci avem ln vedere cine sunl subiectji proprietSlii fi ce au

ei comun qi/sau specific in exercitarea drepturilor de propnetate

distingem:

f?i

,i proprietatea privati sau particulari, ai cdrei proprietari pot fi persoanej-:-. .Liau juridice. Totodati aceasta poate fi proprietate individuald $i asociativA,

- . ' .m.r..Lne. 1l icd. mit locie. Inare \ i toarre mare. in anumile condit i i - \pecif icei':': i democratice , esle compatibila cu propdetatea publicA sau alte forme de

t proprietatea public6, al cdrei proprietar este statul sau sunt unit5lile&!._r.inratiilor publice centralc qi locale din structura sa. Obiectul acestei Foprieti{ii ':-rrazri bunurile care. potrivit legii sau prin natura 1or, sunt de uz sau de interesrr:i: Dupd regimul juddic al bunurilor care o compun, aceastd proprietate poate

-' , : :uidomeniulpublicalstatuluisaudomeniulprivatalstatului,ambeleputand' :. interes national si/sau local. Bunurile care formeazd domeniul public se-..: :rerizeazl prin faptul cA sunt inal i€nabile (nu pot f i instrdinate) siEprescriptibile (nu pot fi urmdritc silit sau grevate de diferite obligatii pentru a-, ,..hestftrte. preluate spre dcspagubire etc.). Apa4in domeniului public bogSliiler .rnce natura alc subsolului, spatiul aerian, apele cu potenlial energetic sau care: :o! folosi in intcres public, situfile istorice qi arheologice, terenurile pentru

-:::r\atii si parcuri naiionale, terenudle pcnffu nevoile ap5rfuii, f sia de protectie, ::-rntierei de stat. imobilele din punctele de frontierd sau sedii ale miDisterelor,r-::rariilor, ale unitAlilor de invaldmant de stat etc. Celelalte bunuri proprietate

--ublici ce nu apar(in domeniului public tin de domeniul pdvat !i se referd lar::urile care au incetat sd mai aparlnA domeniului public, imobilele cate nu sunt:i:iinate utilititii publice, donaliile primite etc. Bunudle din aceastd categode pot:: :oncesionate. inchir iate, inshAinate etc. $i cad sub incidenta celor pattu-::nponente fundamentale ale dreptului de proprietate. Bunurile din domeniul prilat

iiatului sau al unitdtilor administrativ-teritoriale pot fi trecute in domeniul public. :unctie de interesul public pe care 11 prezintd.

Desigur, pot cxista si alte forme de p.oprietate, dar, de cele mai multe ori, acestea.:.rezinti dc fapt modalititi de combinare a fomelor analizate. In lumea de azi,: :rnele de propietate amintite coexistd in cadrul aceleia$i feri, sunt interdependente: in conlinui transformare. In diferite !:iri $i perioade, locul ;i rolul formelor de:.rprietate se modifici in functie de capacjtatea fiecdreia de a-$i demonstra.:rbilitatea prin eficienta $i rentabilitate in folosirea obiecrului proprietdfii.

Pluralismul formelor de proprietate genereazd competifia dinlre ele pentru

-antinere si afinnare to1 mai putemica, ceea ce se realizeazd mai ales print rcducerea

:1eliuielilor. ridicarea calitdtii, promovarea progresului tehnic Si mfuirea volumului:roductiei de pe urma carora in cele din ulmi este avantajat consumatorul. Tocmai. acest sens se spune cd pluralismul formelor de proprietate constituie o necesitate::ntru orice economie moderni.

Coexistenta formelor de proprietate. ca mod de a fi al economiei de pia16, este.\presia fireasci a liberei iniliative, a dreptului pe care il au membdi societdlii de a:;ege, de a pref-era orice forme de propdetate care corespunde cel mai binerrrercselor pe care le are fiecare. Aceasta inseamne ce pluralismul proprietdtii nu.'te nlrmai necesar. ci si Dosibil.

ftr,1i,'drt{1l91. r,-i i'rtr.rlir e e { o ! t ott! i.: ii

FiB.2.1" PrinciNlele fuDn? .le pr.Itiettlte

i r ; ,/

, | { , ! : : i l l : \ . l l . I ( ) i {

, Ce rcprezintd proprietatea din punctde vedere economico-social?

In ce consta importalta componen-telor dreptului de proprietate?

' Ce operalii economice po! generaexercjtarea componentelor fundamentaleale alreptului de propdetate?

. Care sunt principalele forme deproprietate?

Pe ce se bazerzi i superioritateaatribuiu proprietidi pdvate in mport cucelelalte forme de prq)rietate?

o Exisla legaturi intre diferitele lblmedc proprietate? Daci cxisli, care este bazaacestei legalluri?

.- Carc componente ale dreptului deproprietate suni relevate de proprietateaasupra unci case. vanzarea propriuluiautomobi l . iDchif ierea unei locuinfe.conslituirca unui depozit la o bancdl

. . i t . iu l2

PROBLEME

meaza

de

lui

. In ce constd rclal ia dintre

-: -_.-3tate si inleresele proprietarului!. \nalizati evolulia in limp a legilurii

i :: obiectul Si subiectul propdetAtii.

c Identificafi costurile ti beneficiilespccificc proprietitii asupra unei fabici

B. Libena init i*t i i i :L

Libera inifiativA este libe atea agenlilor economici de a actiona pen[u realizarear: r. i i lor intcrese, a$a cum considerd f iecare ci este mai bine. Orice actiune:::prinsa de un agcnt cconomic in intentia de a-$i realiza interesele trebuie sd

-_: loc astfel incit. prin ceea ce facc el, si nu afecteze cu nimic libertatea de

,i:::rne a celorlalti si nici acestia s:'r nu-l je[eze cumva in ceea ce el intreprinde. De::: decurge ci libenatea de acliune este o caracteristici generald aplicabile in mod::r l tuturor ag{rnti lor economici $i ci orice init iat ivd este admisd numai cu-:!-.rctarca acestei conditii. Accst comportzrment s-a conturat treptat $i este sinteza:Deaientei acumulate de agentii economici, Este recunoscut ca necesar si singurul:..iibil de acceptat de to!i, intrucat ii pune in condilii de egalitare sub multiple:!tecte:

r .c aplica l lrrur,,f . l : ]r i l di\criminafi poz t\c .du ncgalive:I nu ingrAdeqte pc nimeni in promovarea acfiunilor de interes propriu;| rcspeclarea sa nu implicA costud sau alte conditii maferiale prealabile pentru

-:.iun agent economic obiinut pe seama altuia sau altora;. din aplicarea ii respectarea sa nu decurgc niciun fel de avantaj pentru niciun

:_:ent economic in actiunclr stimuleaz:i deopotrivd creativitatea tuturor, intrucit, asigurand libeftatea de

::Iiune. realizarca interesului iieciruia depinde de ingeniozitatea propde.Si pentru ca cei care realizeazi acdvitatea economici ar putea intelpreta aceastd

.onditie dupd bunul plac, societatea a stabilit prin legi juridice care sunt coordonatelerajore ale lihertdlii de actiune, carc sunl laptele ce trebuie considerate o incilcare: sa. precum si modalititile prin care poate fi restabittA. Asemenea legi exprim:i:.ceptia pe care o dd socictatca libertatii de actiune in economie, intrucat ele suntidoptate pe principii democratice, pdn votul organelor legislative alese $i ele in:!od liber.

Fundamentul libertifii de acliunc in economie il reprezinti proprietatea. pentru.i aceasta este susa determinantzi pentru interesele agenlilor economici qi asigura.:orodati, mijloacele necesare infAp0i.ii 1or. De aceea, libertalea de actiune exprima.n primd land, cxercitarea dreptului de a poseda bunud, dc a lc utiliza. de a dispuneJe ele $i de uzuf$ctul lor. .

au-

il'fiptititlt$ $; ;i!ii'rti"ih ({8n a ttlrcli

l - . ,^ ' - - -^"^- ' "u l iherJ in i t i i r l i \a ' ru l iber ls lca de

t ' fatete lorme de mirni fe ' lare pc cdl de'' , acliune are numeroa

i 'nutr" pe atat de diferire in 'ce't

sen' * :tt"l:l Ti'^'l:11

rr'.ri in{r.ricl, i ar"p,"i agenlilor economici o" ^ t^"t" "t*l -l l l], ' l-"..t^1it ' l ,.rii"t""""t*"" lor' de a se manilt'tr ca l"'l:l11:::l:

' ' ' r ' i ' ' t '

I "",, . , ] ' . ; ; t ;-. . ; ;

contider; c5 le esre mai ravorrbi l bunuri le

irului de a adopta decizii in orice problemelibera initiativi se expritu &tptllYllltrrtte

care fbrmeazd obiectul propnetalroriviDd acliunile sale economlce 51 oun

i; i . ; ; ; ; ; ; ; ; ; .r, . o su*a prolunda de morrvarri fenrru orice rPenr economrc

:";;;,.#;;-; r" ini!ia,i\a. 'timurare ;;i::'::l:ll:]".:':Tlill'0,o0,,",n,,Libera inifiativd cutoa$te cea mal

oarticulare 9i ale regimurilor politice bazate pe democratie Pe fundameli^":"^:::1

::;;;J;;;;;o'tu'e"t ""ooo-i" cotidian pentN milioane de agenrr

;;";;;;, ; """*e

la rcalizarea unei activit'li economice eficiente atat penru

i l ; ; ; ; ; t*,"; in putt ' tat ) i .penrru-socierare in an'amblul ' i tr

in orrce acti \ irare )r In orrce tara in cdre propnelarec': ' :1::1:: l" i l : .

pnn forma'ea si consoridarea ..unor m"::J:"::i# T' llii':",1'i':::l':" ITlsl

init iat iva este ingr^dita sau el iminata b

ilii,^iii* i"'i-otttt" a libertilii lundamentale a omului se produce instrdrnarea

"^-"tli"t i" ot"**r economic $i de tezultatele acestuia'

Libertatea de actiune cre€aza prerrisele ca agentii ecoromici si parttcrpe,asa

*. uli'i"-t un^"g1" econornice' asigurando-se condi(iile functionarii normde a

"i.t"J"i p".tt;a * la intercsele $i posibilitilile fiecdruia in acest fel' agentul

;;;;:"ir" atenr la semnalele pietei $i i$i indrcaprd eforturile spre_ceea-ce

;.;;;;^;;;t;" necesar $i eficient' orientand resLlrsele de care dlspune spri

acoperirea neloi lor sociale reale spre promo\ared cu pri ')r i{Jlc a Jcl ivi lat i lol ul i le

'"""r lo_..ononlt" 'n caJe nu e\i \ ta un 'eclor pri\ :r l purcrnic.prepondercnt. l ibtre

.,rrrui" ' ' . ."* ' , ' i" ' i ade'ea decizia ohligatorie r organclt 'r rdmini ' l r ir lr \e d'

.,"1"nr.u",.^ 5i infleribilirarea '" ::il:i:"''".1i:[,.i'i.on",ni.. in in,",.,.

Libera in i t iat iva impl icd testructurarea ^ ' l ' " "" ' - """" , - -"^: , - ' , -

*""r'#"""."'iJ ni'' :;:g11"'^':llilli'iffiii;,l?iititli'lili,ll,iJii'ldetermina pf proprietari 'a urrnareasca arrrrrrrcd ! '- l", l l i" i- ,-,-

," *. '" , ' . **,i J".f"U tt *"u" tonditii' venituile vor fi inegal distribuite in socretate- penr

"u-."ti""ir' i".tart"* eficienlei activitdtii agentilor economici la baza c're1a s

;;;;;.;;trd;'"" "i, sub aspectul instruciilei' disciplinei' potenf alului capacitdt

intelectuale $i capacitdlii 'le

nsc' pu@ni 'le

munc'' tenacitdtii' voiniei aptit dinilo

ffiffi;il"* side economie etc lnegalitatea 'levine'

astfel' rezultaTl n:yJloc

li#;;;t ;;;;;tare a hecdrui indivld' prccum si al modului cum el'o folos+t

3"" J*"* lii*" t"*"uvi va iletermina afirmarea valoilor corespuozator acest

it"tJi. ittti*""u tt"ompetenfa' impostura si pseudovalorile'

Capitolul2

iNTREBARI PENTRUVERIFICAREA

Its CUNO$TINTELOR. Ce rcFezintd proprietatea din punctvedere economic?

I . io ce consti importanta obiecrului

Fpdetdlii pentru activitatea economicd?' . Cum ar trebd sd actioneze subiectiilFprietdlii pentru a pulea beneficia catEi mult de obiectul prcpdetafii lor?

. Luafi ca exemplu un tntreprinzabrti ideltificafi ce inseamnA pentru e1libera iniliativd.

. Ce sens alad expresiei ,,proprietateaprivatd este fundamentul libertndi deactiune"?

o Formulati trei idei care se potdesprinde din acest text cu privire lalibertatea economictr.

i PROBLEMEDE REZOI,VAT

r intocmil i un eseu (una-doud

lngini) pe marginea aserfiunii lui J.P.Sarhe: ,,Omul est€ condamnat sA fiehter".

. Libera initiatiyd - libertatea de acliune a agenlilor economici, condifie dese bucurA tofi agentii economici in mod egal.

COI\TPf,}RTAMENT{,[,CONSLJN4ATORULUI

afiunca si finalitatea .7.rititi:lii

economice reprezinta sat is-

A. UTILITATEA ECONOMTCA

B. ALEGEREA

CONSUMATORULUI

C. CERAREA

facerea trebuintelor (nevoilor) care se

realizeaz i prin consumarea bunurilor' Agentul principal al consumullri este menalul

familia sau, ln sens larg, populatraConsumul este o component:i a activiti$i econonfce' iar consumatorul ca agent

economic, purtiitor al nevoij, este o fiintn care febuie si aibd un comportamenl

conltienq b;zat pe criterii ale nlionalitate Si eficienti economic[

Pentru a urmtui modul cum aclioneazi cumpdfitorul dupd ce cdterii se orienteazd

si cum isi maximizeazl satisfaclia' vom sludia:

IStudiitd arrlst cdpiot avel posibif aea]

sri.' ,. itn,:leRei nouunilc tttilitate (in s!11s1

geneml ti in sens economic)' alegere ttcomportdmalt dl conswlBtotlllw' cerere :;l

elasticitdte a cereii;. utilizali a.::este noliuni in sttt.Iierea

realitarii ti a tropttului dut neaNoastrdLomportume t Fttttu a conpdta dit'eritel

dlrcmdive ii a fomula tonclutii dar nall

ales decizii &dec|dte;. cunoatteli inPrejafirile de care

depinale cererea penlru un anumit bun li.:And este in interesttl vdnzdtorului sd

naioreae saa sd reducd Prelul Id bunuiLe

) Capitolul 3

A. Utilitatea economicAO parte dintre nevoi sunt satisfdcute pe seama bunurilor

rrere. iar alte trebuintc sc implinesc consumend , n&tlei-rrdmi.e, insuticientc in rrport cu ncvoilet producerea 5i. riinerea bunurilor economice induc consumuri de resurse,::!ltuieli. De aceca, atentia consumatorului se cenffeazd sprc:-nuriie economicc t'ala de care adoptA un ,mumit comportament,?:in comportamentul consumatorului desemn:un ftdonamentcle!: reactiile pe care Ie are in legffura cu alegerea (cumpa.rarea) Si,:lizarca bunuilof economice. Unul dinoe punctele de referinli:Entru comportamentul consumatorului iI conslrtnie utilitatear.rnurilor economice-

La prima vedere, udlitatea pare o notiune foafte clard. Penfiu oricare dintre noi:rtiunea util, utililate desenneazi ceea ce este de folos. trebuincios. necesar. ceea ce

-n este la ceva. Utilitatea in sens general reprezinti capacitatea unui bun (material,

=niciu, hfolmatie) de a sadsface o nevoie. Bxza acesteia o reprezintd propdetilile,:iusirile, caracteristicile pe care le posedd fiecare bun sau categode de bunud.isemenea proprietdfi pot fi naturale li/sau create de om.-Cele llaturale pot fl luate ca:rre \au \unt adJplJte de om in funct,e de necesi l : i t i . ln dce. l .enc. pentru or icare:nte noi este evident in ce constd utilitatca generale a painii, a apei, a imbrAciminlii::u a locuinlei cIc- Dltr. defi apa este necesarA $i utild pentru oricine, in imprejurdri:iire. nevoia de a consuna o cantitate determinatd de apA (sd presupunem plata) este:rai intensd sau mai putin intensi. in functie de sifuafie, decidem sd o cumpdrtun sau:u. sa pldlim un p.e1 mai mil.re sau mai redus. Decidem intr-un=1 sau altul in functie de intensitatea nevoii in a cdrei intampinare.:ne cantitatea determinafa de api plata la carc ne referim. Din:jcst ratrolament decurge distinctia necesafa intre acceptiagenerali $i cea economicd a utilitili.

Utilitatea €cotromicd }'epre?.inti1 satisfactia pe care sperd.d o i)a c)bline an conramdtor dat, in colrditii determinateJe Ioc ;i de timp, prin folosirea unei cantitdli (unitdli, doze)ilctemindte difir.un anumil bun economrc-

il^.

li:,i5'iii utililairlln .{tils gelrcrai 1lL rrr sorlrj

ilif.rrilr, rl.iic.iirlar 5: if:r{|1ir

rjul,

l ip icr.

genaoent

eazd

btea

ri i ! i l | : i i i

r , t i l i ! . . r l i i

ji: .]lcr.l il:l:tr i'

i l , ' .

r l : . i r : i i I . : , r

Aprecierea utilitatii economice are un caract€r subiectiv:depinde de raportul pe car€ liecare consumator il stabil€steiotre cantititi determinat'€ din-bunul respectiv Si nevoile salein conditii date de loc si timp.lHoliratoare in acest sens estertensitatea nevoii pe care o €simte consumatorul rcspectiv.li aceea, bunuri omogene av^nd aceleaqi proprietiti pot fi:rreciate in mod diferit ca utilitale economica de diferiti-:livizi in functie de volumul !i intensitatea nevoilor, de nivelul:e culturA, de situala economicd $i aspiratiile proprii fiecaruia.\{ai mult chil:ll. pentru rm anumit individ. fiecare e]em€nt dintr o-rltime de bunuri identice are utilitate qconomica diferit?i, in:-xctie de conditiile de loc |ji de rinp../Aprecierea utilititii

iite

1-

iLl C ompo ft ar mentu I co n s uttt tt to r a I ui

. Utilitateamarginali estcce;r a [nei uniiitidintr-un bun,specilic,r pentruliecarccorsumator"

. Utililateaindividualieste pozitivi,dardescr€scAtoare'cind consumulcreste,

. L€gex utilifnfiimarginaledescrcscendereleri ci, odatirJu spor'ireaconsumului.utilitatea)narginald se

economice se rcalizeazd prin suma de bani (pr€!ul) pe care'

in condiFi determinate de loc ti timp, un cumparator decide

s-o pliteasci in schi4Lul unei cantitili d€terminale dintr-un

anumit buA economicJSatisfa4ia suplimei are resimdtd de consumator cu fiecare

unitate dintr-un bun economic consumat se numeite utilitate

marginale. Cand un consumator utilizeazA mai mufte unititi

dintr-un bun in mod succesiv, neintrerupt' compollamentul siu

corespunde legii utilititii marginale descrescande, formulati

de Gbssen, potrivit cdreia ,,mriimea intensititii unei pldceri

descre$te progresiv pand h sahuare' daca respectiva pldcere este

satisficu6 ln mod continuu $i neintrerupt" Intensitatea nevoii

consumatorului se diminueazd cu fiecare unilate consumag,

utilitatea marginali scade, iar utilitatea totali cre$te cu o

mdLrime d€€crescitoare pand h punctul de satumtie. Pentu

individul respectiv. satisfactia re'imrita prin consumarea primei

unit4i din acel bun economic este mai ddicati.. De Dilda. daca un bul1 X €ste fmrnat din n unitai (exemplare,

doze), x, x, . x. . . . . . \ . . [ iecare f i ind apreciala cu uLi l i lat i leindi ! iduate u. u, u. . . . u. . f iecare f i ind pol i l iva ddr

descrescatoare lal, de cea precedenta. utililatea totalA I U f)

este IJT = u, + u, + u. +. . .+ u..Desenul urmitor releva cl i , aluncl cend cteqle cantitatea

coDsulnati. creste Si utilitatea totald, dar utilitat€a marginal5,

cea adifonali, pe care o aduce fiecare noul doza consumall

este din ce ln ce mai micd $i tinde sprc zero cand nevoile de

consum sunt integral satisldcute

(^u), (darsinala)

Fig. 3.L Unl\atea adilionald (Au) 'rblinutd prin crelterea consunutul

Utilitatea (satisfactria) adilionali resimlitl de un consunatol d1rt pdn rr'rifea cll o

unitate a consumului reprezintS utilitatea m'it'inali rulng) cvaluati prjn rclatia:

lui

kle -. AUr- ex AUr- sporul de utilitate totah;

AQr sporul cantit4ii consumaie din bunul X.

tt€it€dtjdll

at6,€ri I

Tste ll, i i l

[4.

rtlunei

;;..;;;;;l;;"s."i

. - -_\r i r , l , l i l l , { } l i i r . 11 i

; Utilitate €conomicd individuah -Ji:.rnul de satisfacfie pe care unfrcsumator considerd (apreciaz A, sperl)Ir L aibi c6.nd foloseste fiecare unitateJ joza) dintr-o mull ime de bunuii :rrcgene, in condi$i determinatre de loc

!r Enp.. Uti l i tate total i - satisfactiaa

\r\elui utilitAdi marginale devine zero cand nevoia der;L-:cuta. iar o dozi consumati peste acest nivel nu ii mai::ctnmatonrlui. ba. din contra. Droduce insatisfactie,

aduce dcio satisfaclie

l;.*"r* -;;;

"; " "-";;;;I consumarea mai multor doze din unulI sau mai multe bunuri economice diferite-

| " Utilitate marginale - satisfacfiali resimlitd de un consumator de pe urrna iI oricfuei do4 consu[ate dintr-un bun eco- II nomiq sporul de utilirate totald, cand iLcpj!!_r![UlEto!9$!q ct o__']!1Blp (S qo!4. i

re,liledariT.)

5^ t t ?r r : . i t lF ' . l t< i r

/ - ' t ' ) : '

J r'i.J ,iC !,i'i:; iL irX-0;Lt

Apreciati comparativ mdrimeai-litdtii economice individuale pe care:a consumator o acordd la doud casete

':l€o pe care le poseda qi pe care a fost:r3gistrat acelaqi film.

. Comparali sensul economic al-rirtitii cu cel general.

Iean,

utdde

. De ce utilitatea marginalS este des-crescitoare?

" Argumentati de ce aprccierca utilitdfieconomice are un camcfer subiectiv.

" Cum evolueazd utilitatea totald simarginald cand consumul crette?

" Este posibi ld reducerea uti l i tAfi itotale la cre$terea consumului?

lri .A"l,eEerea corlsuimart{}FnrlniIn prccesul satisfacerii trebuinfelor sale, consumatoml, ca orice

:._3nt economic, trebuie sa aleagA dnand cont de faphrl cd:. multitudinea trebuinlelor pe care le resimte il oblge sd

decidi pe care s{ le satisfacd, in ce ordine $i in ce propo{ie,:.: stabileascl o Drioritate:

. intrebuinFrile altemative pe care le pot avea bunurile, caracterul complementarnu nu al acestora qi substituibilitatea lor (in mdsum in care existd) iI determini sA.3iidi pe carc le preferi si in ce cantitifi.

Modul de combinare in consum a diferitelor cantititi din bunurile x, y, 2.., perare consumatorul le-a preferat spre a obfine o anumitd satisfactie scontatiiormeazi programul de consum. Urmdrind realizarea unui asemenea progralll,oecare consumator iii va cheltui in mod specilic venitul pe care il posedA, astfel

.u o idcAf, in functie d€ prefud, sd achizitioneze cantititi mai mari sau mai mici din

ia. bonurile x, y, 2... pe care le-a pr€ferat.

. i i rg! r )c i ( ; : . i ; i

{- t) t}tp{n tatii ta lt i ti : t o }1 \ | I ; i t tt i | ) i !! ! tti

Alegerea consumatorului ralional este, sau ar trebui sd lie' gurernati deprincipiul elicient€i. El va compara de fiecare datd satisfactia pe care o resimte inurma achizitionarji ii consumului cantitdfilor diferite din respeciivele bunuri cuefortul (sacrificiul) De care trebuie si-l fac6. concretizat in venitul binesc cheltuit.

', "E rrt;;"s;;; ,"^'"^'ri;

achizitii $i consan care ii asiSurdtotald saa agregdtd) posibild. prin

intrucAt consumatorul are un buget limitat, crit€riul esential dupa care iFi vaori€nta alegerea il formeazi maximizarea satisfacdei obtinute pentru o unitatemonetari cheltuiti in vederea procuririi bunurilor d€ care ar€ n€voie

Din punct de redere fomaL-matematic, acedsta se erPrimd ca un

utilitdtea margindll 4 unui bu si prctul sdu.

Consumatorul rational opteazd intotdeauna pentru bunul al cirui raport,astfel calculat, are valoarea c€a mai mare sau eficientt cea mai ridicata

Un asemenea ralionament poate fi prezentat printr_un exemplu simplificat' candconsumatorul are de ales intre difedte cantitiili din dou:i bunud, A si B. Rationamentulpoate fi generalizat apoi pentru n bunuri.

lXea.ir!ftii i i r , i1t t f iva)

ralio al constd fir qdsirca acelui prcgram.le

cea mdi mare satisfaclie (utilitate e.:anomicdcheltuirea (sacrifi&rea) lenitalui sdu limitLtt.

',1e;tt lnrt")

Si prcsupunem un consumator carc dispune de un venit zilnicde 30 de unititi monetare (u.rn.) penffu satisfacerca nevoilor dehrand prin bunurile A !i B. Preturile unitare ale bunudlor A $ B

e^, PB) sunt egale, de 10 u.m. El are de ales intrc aceste bumui,care ii asigurd, in func-iie de cantifilile consumate. utilitafca todasi utilitalea marginali cuprinse in labelele 3.1 Si 3.2.

Tabelul3.l

unitaiea economici pe carc o confera consumatorului X bunul A

------:-Ilililfiiil;2 3 5 6

l0 Iu 24 2rJ 30 l0Uiililatea lusinali (U,,,,^) l0 2

Tabetul 3.2

Utililatea economicn pe cale o conted consrmatoruluiX bunulB

2 3 5 7 8

Uli ilatea tola a (UTB) l5 21 26 30 33 l5 36

Utllalea marg nal (!ruB) 7 6 5 2 I

\

Pde

cuiir.

cti

'- ::.:ul rational decide !i dieagi nlai intai o unitate din bunul A. care ii asigua ceal l r( : : - , - : ixatemarginala(10)sicelmaibunraportut i l i ta lemarginaltpretunitar.

l: :i::!1 rilmas achizift)treazn o a doua unitate tot din bunul A si o prima unitate din B.rj: --- ,: r::\rmrl utilitate narginaltpre! (adici efect/efoo este identic pentu cea de-a doua.r, , : : : r ipr im!dinB.Inf inal ,xchizt i i leoonsunratoruluivorf iq"=2.q"=1, iarsat isfacl ia

' ' : :L l \ ' r r . )o I rdrc i I 8 + 8, lu l0 - 8 F 8r. Once zl l , deci / ,e de (urnpdrr{ nu c\rer

-- - . !:-i asigure o salisthctie egala sau mai mnre prin cheltuirea celor 30 u.m. in conditiile

J: -: : :: pet ii de utilitate marginala.::r: \a fi diferita, insi intr-un alt context. De exemplu, care ar fi rationamentul

. ,-.:-.rului in cazul cand pretudle unirare ale celor doua bunud sunt Pr = 20 u.m.,: = . i nl.. ia. venitul zilnic peDiru cheltuieli este de 90 u.m.? DacE consumabrulr:i: -: r:rze o pnmi unitate din A, respectiv din B, raportul urilitate marginaltprel va fi de: -:.:".ri\ de 0 8.In mod nonnal, cl vaoptr s{ achizitionczc lnai intai prima unitate din B.

'..- ::-.r doua si a treia achizilie vor fi efecruate tot din bunul B. pentru ca 0,7, respectiv 0,6,-r

-j man decat 0,5. Urmatoarele achizitii vor ti consncraie pentu prima trnilate din A si a

--r : . B. realizend .aportul utilitate lnarginaLtplel:

_5I{J

11.

ate

;

and0tul

ltllc'dc

; iBrufi,{ala

TT I

D_D

, rxDele achizitii vor fi consacrate pentru cea de-a cincea unitate din B si cea de,a douaj: i .?re'i asigud un rapoit utilitate marginah, pre! de 0.4 pentru fiecare doz{. Astfel, prir

-::.ruea intregului venit, achizilioneazi q,\ = 2. qB = 5. obtinand o utililate tolali de 48.-:::: prograrn de achizitii (2A + 58) ii asigura cea mai mare utililate posibili in conditiile-- : le renit. de prei si de utilitate narginah.

i lnand seama de cele anterioare, se despdnde concluzia ci- aonsunlator ralional obtine mnximum de satisfactie prin

.lumarea bunurilor achizi.tionate cu vcnitul disponibil dat atunci-:.d rapolul ut i l i tate margindi/prel unitar pentru bunuri le-::iTilionate este identic sau cend nporful dintrc ufilitililc-.jginale esle egal cu cel dintre prclurile unirare, cu condilia

:adrarii in venitul disponibil pcntru achizitii (VD). Adici:

1020

#l

3.1

l

'

(2)

( r )

Aceasta inseamni ca utilitatea nrarginala obdnuta cu ultima unitale lnonetiirii,heltuita cste acceasi, indiferenl de bunul achizilionat.

lllsA I-ln,B t-L*,r

PA PB U-eR

qA'PA+QBXPB:VD,

i>

i . Consumator rational - cel carel- tiaclroneaza pe cr l renr oe e cren!a. i

I alegand bunurile achizilionate in tunclie

lde raportul utilitate marginal5./pret. l

i nreierate -san itruitda Tnnnino; car; 1lasiguri consumatorului un nivel de Ilsatisfaclie dezirabil. I. Bunud complementare - bunuri a Icdrcr utilizare me loc numai impreuna. i

ISunt numite $i bunud-perechi. l-.! r,ri;. I

" Cea mai buni alegere a coisuma-I torului - progamul de achizitii care iiI asigud maximizarea utilitdlii totale prin

I cheltuirea veniolui disponibil.

i .,P"og"am de consum - modul deicombinare in consum a bunuri lorI _______.,_,

folosirea automobilului presupuneconsumul de catbuanti.

" Bunuri substituibile - bunud care,ln procesul utilizirii 1or, se pot inlocuiunul cu altul. Exemplu: cdrbunele,gazul metan, electricitatea $i lemnul sepot inlocui 1a inc{lzirea locuinfei.

. Pe baza cfuor elemente se apreciazaci un consumator a facut cea mai bunaalegere de achizifii?

Dupd ce criteriu se odenteazi consu,rnatorul in alegerea cantitdlilor din diferitebunud?

5f 1 rr rcuu \nt rr :nInr,/ trl:rrt ,+rt. t

3 l lr lr1(iS f l l x '4l,OR

. in ce consti esenla alegerii consu-matorului ralional?

B=b+b,C=c+c,

I

a-

hlxr:nr ult rUtilitatea marginala pe care un consumator o atribuie difedtelor doze din bunurile

x $i y este umabarea:

Preturile unitare sunt Px = 2 u.m. siP, = I u.m. venitul consumatoruluidestinat achizitiilor este de 24 u.m.

CantitAt e achizifionate care li asiguriconsumatorului maximizarea ulilitdfiitotale sunt:

a)x+3y?b) 9x + 6y?c) 8x + 8y?d) 5x + 3y?e)3x+y?

Satisfacfia (utilitatea) totale pe care consumatorul dat o resimte prin programulde achizilii $i de consum care li maximizeazd utilitatea totald este:

^2 = 133; b2 = 3'15: c2 = 269:' dz = 391:. e" = 133.

Rispunsul corcct cumulat care d€fine$e utilitatea tofald $i cantitatea achiitionat5, este:D=d+d,E=e+e2

L

ta

0i

l :IlC

curle.se

i : r i . arek !..-.tt" de la premisa cd programul de achizil i i qi de consum care

utilitatea totah esle cel care, in condifiile venitului dat' asigud

umgy .Py

Programul de achizilii care satisfaceconditla de mar sus este 9x + 6y. El poatefi achizitionat, cheltuiala totald fiind

(9 ' 2) + (6, 1) = 24 um.

UT = 3?5

Rdspuns:B=b+bz.

PRL)[] [ , i l ] ! {A

DF RI'ZOtr,V.A1

La consumator dispune de un buget penfu achizilii de 30 u.m. $i se con{rund cu

lsrile px = 2 si py = 4. El cauti progmmul de achizitii ii consum care li m&'dmizeazd

rcj:Grea totald Drin consumalea unor doze diferite, dupA cum urmeaza:

t. $ldui

:rtitatea (nr. dozei) U

IIIItrIV

VIVIIvttI

1098,7

5432l

20

t'7I4lL)

't

I

Sd se determine:a) cel mai bun program de achizigii,

cel care li asigurd maximizareasatisfactiei (Ur)i

b) care este mddmea acesteia?

Rispuns:a=5x+5y; b = l l8.

Cartitatea UmexPx

UrngvPv

I 30TI 20 28m 7.5 25Iv l5 2l

12.5 t7\'] 10 'l

V 9 5VI 7.5 3IX '7 2

C omp o r| s rnent ul c o n s utua

C. CerereaConsumatorul se manifesta pe piali ca agent al cere i; el intenlioneaza

pentru fiecare aliferA. De aceea, cand [atdm cererea, trebuie sA avem in ve

iererea determinate penftu bunul x sau penru bunul y q.a m.d Cum nevoile

nelimitate, cererea exprimd acea parte din nevoia pentn bunu le x sau y sall

$.a.m.d. care poate fi satislicuti prin intermediul pietei.

cumpere, intr-o perioadl datd, cantitd{i determinate din bunudle x' y. z $ a m'

Fiecare dintre ele are pretul sdu, iar intensitalea nevoilor qi prct-erinfelc consumatorul

. Pretulsi cererea

Dintre aceste imprejuriri, pretul are un rol deosebit' Daca toate celela

imDreiudri rAman leschimbate, cererea penh-u un bun se modilici in sens

modilicirii prefului unitar. Sil presupunem ca, in ora$ul A", cererea s

de morcovi (C ) evolueaztr ln functie de prelul unitar (P^) ca in tabelul 3 3

Tabelul 3.3Bar€mul cererii

P, (u.mj

c" (kc)

5 3 2 I

0 2 4 6 8

Se constatri relatia negativi dintre evolutia prctului unitar $i cea a cantitSfii(dacd celelalte imprejurtui riman neschimbate): cererea se diminueazi cend pretul

cle$f€ 9i se extinde cand pretul scad€. Contractia (diminuarea) cererii cand preful

cle$te se explici pdn tenalinla consumatonrlui de a qi reduce achiziliile din.bunul.al

cdrui prel a irescut si inlocuirea acestuia in consum cu alte bunuri substihribile, dar

ale cfuor Drefuri nu au crescut ori au crescut mai putin. Extinderea cererii cand pretul

P

6

5

l

2

I

0

Fig. 3.2. D iagruma c e re rii

scade are cJ expl icatre economicacompof lamenlul consumarorului de a-t imari consumul penFu o mai hunii salisfacerea nevoi lor , inclu<i \ pr in reslrangerea or irenunlarea la conqumul ijkor bunud. ale c5-rorpreturi au rama. neschimbate ol i au scizut

mai putin.Dactr reprezen6m datele din exemplul

anterior in sistemul cane/ian consemn;ndpe axa OX cantitatea cenrtd $i pe a'ta OYpretul uniLar. obdnem diagrama 'au curbacererii, a$a cum se prezinta in figura 3 2.

lsam.d.rului

suntIU Z.

l*rct ia cereri i la modif icarea imprejurari lor care or&r:s::j:a se numeste elasticitate a cererii. Pentn teoria $i&nl:l:: economici arc mare impodanti studierea elasticitdlii,j5r=: :n funclie de pre! si de venit.

Di<ticitatea c€reri i in func{ie de pret \e ma\orfa prini$idEi€ntu-t de elasticitate, care se calculeazil ca ftport inffeo,':::nrea procentuald sau rclativd a cereiii si modilicarea!n(-=:uala sau relativi a prcfului, folosind una dintre relatiile:

l'/.C'f,.

-.. rz.B, (1) Ke.,'r- =

c,- c0.C-

P,^ - P0- AP.

Pu

P0"." ,

co"

ialteltrarinala

.etulnetuldal), darretul

= coeficientul de elasticitate a cererii in funclie de prelul bunului X;

. = modificarea procentuala a cererii penru bunul X:

- = modificarea procentuald a prelului unit2r al bunului X;

= cererea modificatd;= cererea iniliald (anterioard.);= pretul modificat;= pretul initial (anterior).

D a fiind relalia negativ:i dintre cantitatea cerutd $i pretul unitar, penftu a prevenirsr,:erea unui coeficient permanent negativ, raporlul se innulfe$te cu -1 (sau se:: rideri in modul).

Presupunem cd in ora$ul A cererea anuald cle computere a fosf de 1 000 de unifiti lar::-rl de 2.000 de lei. in anul urmator, preful a devenit 2.100 de lei, iar cererea s-a:_jj]ionat la aproximativ 900 de unitnli (celelalte imprejuriri fiind neschimbate)

900 i000 100Ionn ^

"'- ^ = ,roFiooo

=--it.= r

,000 ,000

Interpretare: la cre$terea cu 5% a prelului cererea s-a redus cu 107.. Cu alte:' rinte, cererea s-a modificat in sens contrar preiului, dar de doua od mai intens.

Daca:LloC > LVoP, Kec"A > 1, cererea este elastici in funcfie de pre[;

- A7.C < 47.P, iar 0 < Ke.. < I, cererea este inelasticd (riSidd) in functie de pret;Lo/oC = LloP, iar Kecr, = 1, c€rerea est€ unitara in funclie de pre1.

Cererea elasticd este specificd bunurilor care au o plaji mare de inlocuitori (ulor

,bstifuibile) fi nu sunt de stricti necesitate pentru consumator' Se caracterizeazd prinljeea cli modificarea pretului unitar (creFterea sau sciderea) detemind modificarea: sens conftar a cantitdtii cerute, dar mai inteNn (Aqa mai mare).

Cererea inelasdce (rigidi) este specificA pentru majoritatea bunurilor conside_:ite de st ctd necesitate pentru un consuntafor dat; se caractcrizeaza prin laptul

.P

r r i : i . l r f r i r i r i >

cA modificarea prelului unitar (cre$terea sau scederea) detemini modificarea iDsens contrar a cantitdtii cerute. dar mai lentd,

Cererea de elasticitate unitara se caractenzeaz\ prin faptul ct modificareaprefului unitar (cre$terea sau scdderea) determind modificarea in sens contrar acantititii cerute cu aceea$i intensiraE (cu acela$i piocent).

'. Cunoasterea tipului dc elasticitate a cererii tn fvnclie de prct rcprczintd. o'i infotmalie de ,naximn importanld si pentru curfipdrdtor, dar nai ales pe ru yAnzdtor.

Astfel:- dacd cererea €ste elastici, iar prelul se reduce, incasfile vanz.atorului cresc: la

cre$terea ptefului acestea se reduc;- daci cererea este inelasticA, ia. preful se reduce, incasArile vanzatorului se

reduci ele cresc, dacd prelul cre$te.Atentie!SA nu se confunde cererea (cantitatea cerutd) cu incasarile al caror volum se

detemini ca produs intre pref $i cantitatea vendutd.Regula generala este: dacA celelalte irnFejur,iri sunt neschimbate, cerereq se modifice

in sens contrar modilicirii pretului; incasirile au insa o evoMe mai speciala; eledepind atat de cerere, cet $i de tipul de elasticitate qi sensul modificarii pretului.

Concluzie. VAnzitorul care urmareste madrea incaserilor, de regule, procedeazala cre$terea pretului daca cererea este inelastica $i la reducerea prefului, daca cerereaeste elasdce (celelalte imFejurafi care determina celerea sunt neschimbate).

Cererea penbu un bun depinde nu numai de prel ci $j de venitul consumatorului.-

Ct reg,.ld. **r-" se aO,A in retite poativd cu venituti1 modifcarea venilului, vaiabild independentd (prelul ti alli :) factori de Waentd sunt considerati consta ti), atrage dupd .i sine modilcarea ln otela$ sens a cereii. :

l ' :

_=

Sensibilitatea cererii pentru un bun la modificarea venitului consumatorului semAsoari pdn coelicientul de elasticitate a cereii in funclie de venit (Kec*/v).calculat ca un raport inhe modificarea relativA sau procentuali a cererii (C") qimodiflcarea relativa sau procentualii a vetitului (V), folosind una dirtre relatiile:

Cr' C*( o* AC^ Vo .. Lo/aC. -Ke,. \ - __ _ ._f l l sau rre. .v 1I-7rV r2).

Vj -Vo AV Cn

%in care:

C1-, C0,. AC-, ATaC^ au semnificatiile anterioare;V0 = venitul initial al consumatorului;Vr = venitul modificat (actual);AToV = modificarea (variaiia) procentuali a venitului;AV = rns61J1.ai.. absoluu a \enitului.

{..1 . fi le regula o valoare pozitiva $i este diferit ca mirime pentru diferite bunurif'118 :F r.-nuri. Aceasta inseanmd cd, atunci cand venitul cre$te, va crc$te $i cererca,

r! r -rrl identic pentru toate categodile de bunuri marfare. In func1ie de nivelul

n la.rica. atunci cend modificarea venitului atrage dupi sine modificareamal

r lLirare. arunci cand modificarea venitului affage dupd sine modificarea strictIc:a proportionald a cererii (Kecfl > 1);

:r:..iia a cercrii (Kecru = 1;'! d:sticr, atunci cand modificarea venitului atrage dupi

uogri!:i !.-Lr. dar mai 1ent5, a cererii (l > Kec,- > 0).

;;;,;;,,;,- I__, _-._..J

modificarea in

aza

. Cererea - cantitatea (bucif i ,|ir.i ,5--ne. Iitri etc.) dintr-un bun pe

-:IIE : cumpiritor sau to! cumpdrdtorii:r .

---n spatiu economic dat

r;-.::rneazd sA o achizitioneze intr-orc: ..1,1 la diferite niveluri ale prefului

, Elasticitatea la pret a cererii -sli.rlilatea modificeiii cercrii (variabili:!-Erden!A) la modificarea prctului unitar. ---:bild

independenti).. Elasticitat€a c€rerii in func$e de

',:ait - sensibilitatea modificArii cererii: :-abi ia dependenra) la schimbarea

:.irului cumparatorului.

Pentru a si mdri incaserile (celelalteimprejurAri fiind neschimbate), se reco-mandb ca el sA:

a. majoreze Prefurile;b. reducS prelurile;!. lase prelurile neschimbate.

', De ce, in mod normal, cererea penfirun bun dat este in relafie negative fafd depreful unitar?

: i : , r . ! r l

t ! t , : .1t : : : : . , .

7- r 1 l i r r r - -

/ - j r i i "

J i l . i l l i$1j- i ' l i r , i " i1-

' Un bun de larg coflsum, consumat: i : :dian de un cerc mare de agenl i: rlomici, are o cererc in functie de prel:

r. elastici?). inelast ic i li . uni tard?, Fie un comerciant care vinde bunuri

- idror cerere in fu[ct ie de pref se,.::acterizeazi prin elasticitate dicatd.

, Coeficientul de elasticitate a cereriiunui bun in funcfie de pre1ul sdu unitareste 2. hifial, cend pretul unitar era de 2.000u.m./buc., cererea sipumanala era de15.000 buc. Care va fi cetrea saFimanaft.dacA ple$l unitar cre$te cu 207.?

'. Coeficientul de elasticitate a cereriide paine a unei familii in functie de veniteste 0,4. Se anticipeaza cd, in perioadaumitoare, venitul lunar al familiei crestede la 700 de lei la 800 de lei. Care va irprocentul modjficirii cererii de piine caumare a modificfii venihrlui?

COMPORTAMENTTLPRODUCATORT'LUI

n subiect al activitilii economiceeste producdtorul - cel care

ini!Lazi, otgani.zeazd,. supnvegheaza $idecide asupra desfd$urfii activitifii sale,fiind direct interesat sa o realizeze in cele mai bune conditii.

Pentru a intelege comportamentul producAtorului, modul in care acest

A. PRODUCATORUL

SI FACTORII

DE PRODUCTM

B. COMBINAREA

C. OFERTA

actioneazS, ce mijloace folose$le $i care sunt caracteristicile 1or, cum trebuie s:l fiecombinate ele pentru ca produsele asdel oblinute sd fie vandute si sd aducd profit,in acest capitol veti studia urmitoarele probleme:

in cele ce urmeaad vei pufua inrdle:, (um ?ti organizeazd producdtorul

activitatea economicd ir tlod tu:lional qi

. cd producdarul elte purtitorul ofeftei;

. modul in care producdtorul utitiaea-

zd factorii de produclie pentru a obtinebunurile economice.

:.-:-- . !: asigura obiectul consumului, trebuie sA existe productie. Aceasta seu xli r i.5. producitor. Bunu'ile economice (fuani, i,nbrlicftninte, mobild,lrcuinle,

1 q ; :i:. i si serviciile (transport, lnviEmant, emisiuni TV. mdio. se.vicii sanitare

-i -::e din activitidlc organizate de producitor sunl oferite consurnatomlui: r::: i:ns spunem cI producdtorul €ste purtitorul ofertei.:_ :-: :r. .rul isi dest ' , isoard activitatca intr-un cadru organizat, creendu-si

: . : .esare. i$i procuri unelte, instalati i . materi i prime, matedale etc.fii ilri:-.::=-i lucralorii. RelevAm astlel cll activitatea de qeare a bunudlor economice,aE t- r: !) firmd sau intreprindele.

i -:.:oa :ntreprinderea) este o unitate economicA cu un anumit specific inu,!rj '::. :n mod propriu de organizare Si functionare a capacititii de a prcduce1r, : - i_: : l lomice.

,- ! -- aroduclitorului este maximizar€a prolitului $i de aceea firma are caracter, -,_, . . a"." se realizeazi pdn actiuni purtate concornitent in dou:i sensuri:. i- ' : . : :ronare, adica asiglLrarea factori lor de produclie sau' mai general spus'I#,:'i---:o resurselor nccesare, ceea ce, in ruporf fli fima insi$i' reprezinti intriri;r -: : : : . 'a bunuri lor obtinute din activitatea depusi, prin care trebuie si i_si.r.,:.::.ze cheltuielile fricute $i si obtind castig, ceca ce reprezintd de fapt iesirile.

:::::rii de productie sunt de fapt resurse atrase $i utilizate pentru a produce'- ' - - :conomrce.

i -::ri1e produse reprezint:i. la randul 1or. resurse prin care se satisfac in mod:-:: : :e\oi individuale si coleotive ale oamenilor sau sunt uti l izate ca factori dcT ,i:ie pentru a se obline : te bunud. Factorii de productie Si resursele suntF.,ld!r intr-o interacliune permanenti.

.:jrorii de productie pafticipri in activitatea economicd atat cantitativ, cAt si

- .::r. CAnd volumul producliei, al bunurilor obtinute din activjtatea economica'-. -:.ie. in pfincipal prin folosirea unor cantiti! mai mari de factori de productie,:.-1erea economici realizati est'e de tip exl€nsiv. Dar dacd volumul productiei: . ie. Ln princilrl pnn folo\rrea unor factori de produclie de mai bunA calitate'

* - . t . 'ent uti l i /r t i . creslered economica e\le de l ip inlensiv.

: i3

'l-l--

!'.ditetea elementelor de cdre firmele au neroie pe tru a prclluce bunuri

-: xr.aice poartd ufiele de factori ile produclie. i

Uutrca rcprezintd o .lctivitate specific umand, conftientd li cu o .finalitate

-: condiriile contemporane, in economia de piatd, economisir€a qi imbunltitirea*:rrrlor'de prodlrclie constituie prcocupAri majore pentnL orice producdtor.

)upi continutrl si natum actiunii 1or, factorii dc produclic se clasifica in trei:::-: categodi: munca, naura li caPital.

\luncail dellneskpc om.i Fpreanla penm el o acfiune ircdtodre ln ploce\ul lnunc],r.:ri isi folose$te apd$dinile, experienta si cunostintele pe clre le poseda.

\luncind, omul depune atat un efort intelectual, cat li unul fizic. Munca reprezinte

:'.}ttorul activ ii determinant ^l

producljei, al activititii econonrice in general

ktoda dezvokarii socictdfii esle istoria dezvolttuii procesului de munci. a cresterii

: 'dniciei sale. a rczultatelor obtinute, atlt cantitativ, cat qi calitativ. ceea ce a

!:rerminat tendinta obiecdva de reducere a duratei muncii.

. , , t1: ! ) . : t t : . lL{ , i r i lu i ) ,

Cend anal i t ;m IacLorul munci t . l rehuic \a luam Dc.onsiderdre, iaplul c i nu tol i oameni i Inu ( ' ( \ ( : un nu polrDandrcdpar i . minor i . . b i l r : in i er( . ' . uni i nu dofe.c. iJr a l rdnu sr gasesc un toc de munci i (someri) ,

Natura ca .factor de prcductie subsumeazd pamantuI,lapa. rcsurpl? min?ral? .ti .osnire tltmina..dldird erc.) taCar? onut lace apel p?ntru a frodu(e 5i pe.ate lctnJluenleazti prin muncd.

Pdmdntul, care din pun"t a" u"O.i"'."onorrri; i;;; ;apa. este un la or de product ie deo\cbrt dc reslncr i \ . penlf l ica esle l imit \ i . roloddl: i . depradabi l . atel pf in poluarc. cdt !pnn e\ploarare neratrondja. Relacerca \a csie posrbi la daca serecurge la lehnologii sofisticate, dar acest proces este lent sjtoarte costisitor

. Tn cadrul acl iv i ladi economi(e. muncl 5i natura \unl faclor ide productie primari sau originari. penLru (.j orice operaJeeconomrc;. or i ra l de. impla r f f , . e\ le po\ ih j la num;r Dr i0Inleracttunea om-narur i t . CeeJ ce a aparut ul ter ior are la bazaaeeasta rnleract iunc \ i de a(eea tactor i i de pfoduct ie creal i nace\l conle\l au caractef denvaL_

I

Cap,italut rcji ror d. prcducti? i"pr"'ir," *r"rttrtounuruor prott.us? prrn muncd ti urilil.at? pcnrru obtinereaanor Dunun )trou 5?nicii ?,.onomicc detrinate tdnzaii.

! prin narura lor, uunuriie care iormeaza ;i;;i;i ;;;.* l;acttvi la lei economic: i la care paf l ictpa rmpreuna cLl cci l : t lLfacrof i de. producrie. conr r ibui nd l ! rar i51-aigr. . . , r"Uui ni" ioi\octate pf ln tnlermediul bunuri lof pjoduce. pcnlru ca servesractr \ i lddj economrce din care sc obt in alre bunuri ; i .err iei i .etemenretc care torm€azA trctorul Je ptoduct ie capi lal mai \u, lnumfie capttar tehntc \au bunuri (rniloace) de produeie. inaceasti categorie intrd clidirile in care se desfas;ara aciivitiriindustriale, comerciale, de cercetare stiintific:i etc.. masin.l

.

urilajele. instalariile, mareriile prime. materialele, seninieie.combusribitut. energia. rehnico etecrfonica de catcut. t icenlete lupa ini", i, i i 'r i l i i l i l-

( aptratut lchnrc este lactor de product ie derirat ; re/ul la din interacLrune,Tacrof i tor de produc[e pr imari fmunfa \ i nxlrra] ., " tn

dct lvt talea economica. componentele cdpi lalului tehnic \e comootrd in mooorref l r . tndepttne\c tunct i j d i \erse. se por cla\ i f ica dupa mai mulre cr i ter i i . penrruanaJrza economrca prczrnld imponanr, specialA impdrlirea in capitttl fix si caDiralcrrrurazrt ctasi [ icare ce sre Ia bat i modul in care part ic iDa l ; acl iv i l r rerecolornj!{. cum se consuma $i se intocuiesc elemenrete capirafirfuiiefrni..---''-

r apttatut t l r e\ l r acea pane a capirajului formata drn bunuri (c ladir i . ut i taieInsural l l . ma)mt-unelte. calcul l roare Je proce\ elc,) crre part ictpa la maj multe acLercrcruf i r 0e produclre. je conrumA treplal s i se inlocuic.c dupa mai mult i anl deuurzare. tn decur\ul acnvitAl i j economjce. capi lajul f i r se con.uma. dar e\re dfechr$i de alte fenomene tehnico-economice qi naturale care ii determina uzura.

,, lJzura-reprezintir:leprecierea ,ipir"t"tri iif ,"), ""i

j.l.a i,t.lt,'iltbtln?at(ti). imbraca forma dc amonizare.

C,Fr se prezintd sub doud forme: . uzura fizici, ce const{ ln deprecierea tleptata

*-..i.ti"itot functrionale ale caPitalului fix, ca urmate a folosirii si acfiunii

mrcc narurali; ! uzura morald, involuntard, ce apare sub incidenla progresului

,: ; a condiliilor pietei care asigura masini. utilaje etc noi mai iefrine decat

b:llcriuDe si./sau cu p".f.*-J. tjhl-":::l-.:ruj-""s.1l:.11T.:lll-t"jl:f"';d aflat in func;iune apate ..depa5if moral in rapon cu noile exemplare

: i€:rocura de pe piatd.

C4aialul circutant'este formal din bunxri (malerii Prime.materia]e com-bustibil'

J. apa tehnologica elc.) cate parl icipa la un singur ciclu de produclie sunt

;lre sau sunt irofund transformate in cusul acestuia 5i trebuie inlocuite cu

Bou ciclu de ptoducfie.

i... rqi:,iAlii PPI'i'l Rur i_Eln!{1.\ f lEA

1l()s ' r ' rNTEl,() t {

' De ce prcducitorul este considetat@i!i!..rul ofertei?

. Ce rapolt de mdrime lrebuie str,!fie iDtre,,intruri" $i,,ie$ i" pentru cafu;r sa fie consideratd eficient{?

. Care este Procedul ese[lial ce,eilsErzi capitalul fix in funcliune $i care

g_f,,'i:;'Ji;)J;,,intocmi! un dosar in care, luand

rc eremplu de lntreprindere (firma)xL omsul dumneavoastra (sau sectorr. aatiralej), sa inscriefi Pe fi$e:

. so€cificul de activitate a fimei;

. modul de organizare a firmei;

. care sunt resursele atrase $tnjizate de respectiva frm{ pentru atr..duce bunud economicel

este forma monetartr pe care acesla oimbractr?

. Care surlt efectele uzurii morale(involuntare) asupra compofiame[tuluiaeentului economic in calitatea sa dep;oducitor? Aceste efecte sunt identicepentru toti agentii economici produ_catori?

- de u[de ifi procurd forfa demuncA necesari;

- dacA suprafala de teren Pe caleeste amplasata firrna este proPrietateasa sau este irchiriata;

- care sunt elementele de capitaltehnic pe care $i le procura firma $i lace intervale face aprovizionarea cualte elemente.

,l

It

;1!Iffin

i!le.

od

talea

:tedetztI

li, Comirinarea lactorilor de productie

Once activitate economici se bazeazi pe utilizarea factorilor de produclie sau

aombinarea acestora.

li butnrilc ce utmeazd a fi produse, ile cantitatea acesto/a Si de alli parametri'

sstfel tucAt efrciehla lor sd fe marimd

Combirurea factorilot ale protluclie este operalia teh ico'etohomic'I de unire

! factorilor (k proiluclie tn care cantitatea ti calitatea liecllr ia s ,n.t

tn funclie

Acest proc€s maj depindq desigur, de natua activititii economice rcspective, conditide producfie, abiiitatea lnhrprinzatorului, managementul $i marketingul fumei etc.

Abilitatea intreprinziforului. Aceasta se concretizeazi in capacitatea

I

iscusintei $i dibdciei iltreprinzitorului, dcpisind momentele dificite pe care le impuconcuren!4.

Aceleafi bunuri $i servicii pot rezulta insi din modaliliti diferite de combinaretactodlor de productie. Agentii economici cauti si geseascd cele mai eficienmodalitdli de combinarc a factorilor de productie.

In cadrrl acestui proces, un rol important il a1e $i substituirea factorilorproducfie, Aceasta irseamrJi ?nlocuirea, pa4ialii sau in intregime, a unuie satimai mubor factori de productie c& unal :au mai mubi (lintre cei tuja.fotosiyi sal'.noi, in conditiile obtineii aceLorasi rezubate sdu chiar d unora mai b n ?. Substituireafactorilor de productie se bazeazd pe compatibilitttea caracteristicilor de utilitate sjde rdaplabil i tr le a pAnilor care \e ,mhin5.

In acest rns. calculele de eficienta se felert la pfoducri\ i(alea marginrl6 si l&rata marginald de substitufie.

1) Productivitatea marginali a unui lactor de productie (W.) exprimi spoflilde productie oblinut (AQ) prin crelterea cu o unitate a factoruluj respectiv (AX).ceilalli rdmanand nemodificati.

w =AQ'ax

2) Rata marginali de substitutie (R.,) reprezint:i cantitatea dintr-un factor deproduciie necesard (Ax) penffu a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor

adaptare rdpidd Si elicientd la (onditiile pielei ca umare a pticeperii, pregAti

(-Ay), asdel incat produclia sd rimand aceeasi. Rm"

i r/

J . r - r . , . r r . : i : l l t . r : t f .

Ax

Substituirea factorilor de productiepoate avea loc intotdeauna ti in oricecondif i i?

Argumentati raspunsul.

Se pot stabili relatii intre substituireafactorilor de produclie si productivitateamarginald a unui factor de productie?Daci r: ispunsul este,,da", stabil j f i le.Dacd r:ispunsul este ,,nu", justificafi-L

avea loc substituirea capitalului prinmuncd l w'. _ ts.ooo

w 5.000

r l r ' : i : , r l . r i .

: DacA productivitatea mafginald amuncii este de 5.000 de bucdli , iarproductivitatea marginalS a capitaluluieste de 15.000 de bucdti, cu ce rati va

. )

)nditillsc.rtea di

Sdtin;mpunr

_: : r ta muginal i de subst i lut ic: : nf i . 1 i i ! , cste dc 10. i r r

: r : rrca mar.sinala a factorului' : i re dc 20. cat cste Produc-

: . : . rrrgiral i a factorului cc i l

Daca un produci i lor decide si

inlocuiascA o partc din cantitltea de muncii

ut i l izar i cu trei uni t i t i de capital . in

condit i i lc cand rata mrfginald de

substituife este de 2- ce marime va aveacantitatea de munci inlocuita?

Cand rata nlarginali dc substitulic a

doi factori. x si y. este de 5, iar produc

tivitalca marginala a t'actorului substilllitcste dc 10. cat este product iv i ta{ea

mffgind:l a frctorului ce il substituie?

lnarc :

'= = ror -?L = lo = w.,, = 2lor dr

Ilurrc;itate sl

TEXT TEMATICasi l !

,Fiecare individ se steduies.te se-Qi intrebuinteze capitalul astfel incet: :Jusul acestuia sa poata avea cea mai mare valoare' ln general' el nu

',t^il --aresrc sa promoveze interesut public 9i nici nu.Ftie in ce masure il\ ' :':-aveaza. El arc invederc numai securilalea proprie sices gul propiu

- -.eindu-1i doar intercsul prop u, el il prcmoveaze adesea pe cel al socie6lii':, naimultefect decat atuncicand intenlioneazacu adevarat sel prcmoveze:: scesta din urme "

1or dcfactor

AdAm Smith (1723 1790),ecanotnist ti filosof scolian, consitlerat ,,Pirintel(" econoniei Politi.e

\l.ilofitatea bunurilof economice produse (sau importate.) se

: ofq4a d9. qll}l1 narfare, pro-ducdtorul fiind agcntul ofcfici

OfertL rePreai td o Parte a product iei lotale din

-:tp.(1i\) l bun, Penttu cti, din ceea te s-4 Prodas, o parte'.nti nare sou ai mid este Peisabild, se sto(heaa'i sdu

.,! e d( s I ina fi Ltuloconsulrlrtl trt.

Ottrta estc Oeii"linati |i evolueazi in timp sub incidenta mai multor imprejudrr_ {,}nomice si extraeconomice ca: nivelul pretului unitar, niv€lul costului (nrediu

,r narsinall nivelul taxclor Fi al subrentiilor' numarul de producitori etc'Dintrc acestea, pretul influenteazi in cea mai mare mesuri of€rta' Drci

.: l . lal le imprejuralr i sunt datc. nrodif icarea prctului dctermini. in mod normLii '

,hlmbarca in ace)a1i sens a clnlitdlii oferitc, liind o relatie

rozitivi intre cvolutia prctului Lrnilar si cea a cantit:itii oferile.:fe venzarc: cand pretul unitar creite productia respecdwlui

:n devinc mri prof i tabi l i pent lu producitdi i cxistent i sau

regiscsc pe piatd

rurea

'ilalca

i! i le.rtr l.

pIn

3

2

I

pentru al1i i , care iqi reprotj leazactivitatea. Din contri , cand pr€

Crafic. felaria drntre oterri ) i prc

unitar scade. pfoducarori i . de regulrestrang productia $i oferta, iar ucl intre ei abandoneazA iespectivactivitate, orientendu se spre al!domenii.

LlolE l

[qlrg4$

,dttt l

qg

!':'

FiE 4.1. Di|Brama ofertei

unitar se exprimi sub forma curbei(diagramei) ofert€i, a$a cum se prezintain fignra 4.1. S-a presupus ca Ia prelul deI u.m. producdtodi ar oferi doui tone din I

ox

speciali prezintd elasticitatea ofertei in functie de pr€t,Aceasta se calculeazd ca rapont lntre modificarea relativi sau procentuali 1:r canfitaliiofer i te si modif icarea relat iva .au procenluala a pfetului uni l ; r . folo\ ind una d,nrerelatiile:

a'" - a,-a,- AQ* Po"

Keo\P\ - ; ; . ^ t l ) sauP!^ - Po, orr Qu,

***.:#*r,r

marfa x, patru tone la pretul de 2 u.m.q.a,m,d.

Sensibilitafea oiertei la modificarea imprejurfuilor care odetermind se apreciazA prin elasticitat'ea ofertei; o importante

Po.Lrnde: Keor, = coeficientul de elasticitate a ol-ertei in functic de pret la bunul xlOr"=ofe a modif icata;oo" = oferta initiald (precedenrd);Pr. = pretul modificat;P0_ = prelul unilar inilial (precedent);DToO* = m64i6"-"u nrocentuala a cantitdlii ofedte;D%P. = modificarea Focentuala a pretului unitar.

. :,.j:- Presupunem cd la preful unitar de l0 lei, producatorii sunt dispu$i s6produci $i sA ofere siptimanal pietei 300 kg din marla,,x,'. DacA preful ar creqte la12 lei, cantitatea oferild a,r ajun8e la 390 kg.

390 ,300

'^;Kco, p, = -----ill9 ^ -- -:.-l = t.5 5au.)2 t t ) 2 l ( lo

Interpretare: Keo*/p, indici faptul cd, la modificarea pretLrlui, oferta se modificA inacelasi sens, dar mai intens. de 1.5 ori sau cu 507, mai mult.

ln pracdca se'Lntalnerc u-ci \irualii lipice:a. oferti elasticd, definitA pdn faptul ci modificarca pretufti (ffesterca sau scdderea).

atrage dupd sine modificarea (cre$terea sau scaderea) mai intensd a cantitAdi oferite

*trlc

-qyI

G

til :

1E

-ti

idasticn, specificd situaliilor in care modificarea prelului atrage dupl

-ft€a iII acelasi sens, dar mai lenla, a cantitzlii oferite (l < Keoa> 0);

&t & dasticitate unitar6, proprie situatiil, or pentru care modificarea prefului.bt sioe modificarea ln acelaqi sens qi cu aceeaqi intensitate a cantititii oferite

l!!ci Fd este dat, of€rta unui blm este determinati si de alte irnprejur'tri, numitelI r fuori ai ofertei. IatZ cat€va dhte acestea Si modul cum rcacioneazd ofertafulor:

- LrGhl mstului unitar $ marginal - rel4ie de sens opus (negativtr);

- [irhl tarelor li impozitelor - relalie d€ sens opus (negativd);

- nrthl subvenliilor - relafie de acelati sens (pozitiva);

- ,-nt,tiite naturale (mai ales in agdcultu$ li construcfii) - relatie de acela$i sens

7C)

. cend Feful unitar al bunului X estel-m u.m"/kg, producatorii sunt dispu$i{a= si sa vaodd hmtr 5.000 kg. Care ar,trtrta lunara daca Eetul devine 12.000

iar coeficienhrl de elasticitate ai in furlclie de pret este de |y',

. Decizia intreprinzatorutui de a pro-li oferi un bun pietei se funda-

iNTREBARI PENTRUVERIFICAREACUNODTINTILOR

. De ce obiect al ofertei sunt doarbunurile economice?

. Afirmalia ,,oferta anuald de mereeste mai micd decet cantiHlile recoltate$i importate" este adevdrati sau fabA?

. Cum se explictr faptul ce oferta unuianumit bun este ln relafie pozitivd cumodificarea prefului?

b. nivelul prefului?c. nivelul costului total mediu?d. nivelul coshrlui marginal?e. nivelul costului total?1. Alegefi $i argumentali rdspunsurile

corecte.2. Simulafi activitatea unei frme, cu

ilustrdri cifrice, pentru a demonstraalegerea de la punctul 1.

PROi3I-|jNIIDE RIZOI,VAT

. (fcrtn - cantitatea dintr-un butric pe carc un prcducabr sau totii.orii pot $i sunt dispu$i se o

iE decursul unei perioade, la un

. f,L$icitates in funcFe de pret a- sensibilitatea ofertei dintr-un

X (variabila dependenta) lapref ului unitar (variabild

& existeDla cererii?

{,i'.$. Xi, t r,;ri{ F.,4.t A. {:i i { i,Ftl ri,{-}1dlll f i"i- '; l lr-r{'TIE

Tnrent i i le producdtor i lor por f i. l real izate numai daca xre loc

ut i l izarea efect iv i a factor i lor deproductie, consumul lor in mod eficient.Acest proces dificil si complicat poate fi gestionat numai recurgand la anumilnstrumente specifice, de comensurare !i apreciere, cunoscute sub denumireaindicatori €conomici care, prin marimea lor, sensul in care evolueaze si raDortuddintre ei la un moment dat, au capacitatea de a senuala unde, cand si cum at

dr .q=&'fl!

maE

.T

-a l

,G!

@

F

sa se inteNiDA pentru crelterea eficientei utilizirij factorilor de productie. pentluintelege senmificaliile acestor indicatori Si modul in care pot fi folositi spre a obtinecele mai bune rezultate, in acest capitol vom studia:

A. PRODUCTIVITATEA

FACTORILOR

DE PRODUCTIE

B. COSTUL PRODUCTIEI

C. PROFITUL

Studiirtd acest capitol, y4i putea:,. intetege in ce constd utilizarea

factorilor de prcduclie )i care esteimporta la sa pentru eco omia moilemd;

, canoa;te importanta si inplicaliiledeosebite ale productivittjlii ;i .ostutuica indicatori econofiici releyanti. +

\. Productivitatea factorilor de productieh---:rr sintetici a eficien{ei utilizarii factorilor de produclie este productivitaf€a,

b ieu randamentul factorilor de productie, Aceasta poafe fi determinati 1^

1 dlelului productiYitnfii.tiir+hl marimea) productivititii se determine ca un raport intre rezultatele obonutelnrrr-ror (producfia) si eforturile depus€ pentru a obtine aceste rezultate (cantitatea

r!& .!-ar: de productie utilizati). Relatia prin care se exprimi nivelul productivitritii este:

{t0tlt'

?r = r:31u1 productivititii; F = factorii (sau factorul) de Droducticnl : . imu. ounuri lof economicc pro- uti l izrr i ,ul i l i , ,dl). e\prim.rr i \ i ei.dupaca/.dlrx€ 31ximat, dup?i caz, in unitati fizice in uniteti fizice naturale si nitural-r l l |rbe ls. In. huc;l i . I etc.t . i uni lal i con\enliondle r i^au in unitat i monehre (caflt@----lnlentionale (kwh, CP etc.) sau valoare):r!&riE:ronetare ( lei, dolari, euro etc.), i = l ,2. . . . . n = factori i de oroductie: 'doare a producriei: ut i l i /al i .

- Foductivitate mai nare arc o impoflatld economic?i deosebitd, pentru cd astfel:r rE :airce costul total mediu (unitar): . este atenuati tensiunea dintre nevoi g resurseir ]r:

-iaeste competitivitatea intemi $i externd a produselor nalionale; I se poate

ff Jlr|ul lar|r a genem inllarie: r <e por drminua prerurile \i re poare mari salariui real;. * a:lgxri crcsterea bLrndslirii, a standardului de viald al populatiei etc.

:1 :--oria $i practica economici contemporald sunt consacrate doui forme deF.E:-inare $i analizA a acestcia: productivitat€a partiali $i productivitatea globalSis-- :5.1).

.- ::ina. ramura economica si economie lationald,:"E .= :nare este rodnicia, randamentul factodlor de productie, se apreciazi cu

Productivitatea partiali este cea a unui factor de producti€t consid.erat a.fib oiqinea producliei ti a hodificdrii acestei| (ceik ti factori fiind constanli).

w=q.F, '

rdebul

ne

-: iunctie de factoruI retinut, productivitafea pa4iald se prezintd, dup:i caz, ca

-trdDctivitate a muncii, prcducfivitate a capitalului sau productivitate a pdmantului.

ile

Fig- 5.1. Fomele Jundanentab si nirelurile determiniitii pro.Iuctirifitii

i, irlriiir;'; J/.iir, :i: :i, : n''irr".:1.rfte

Productivitatea gbbJd ; -Et;;;*" "frkrt-i"i.'a o iu,,,o, I',,",ito,

roductie implicati in oblinerea unui rezubat.

Aceasta arat:i performanfa de ansamblu a factorilor de productie din a cArorcombinare a rezultat efectul util.

Nivelul ambelor forme ale productivitdfii se expdmi pin productivifatea medie$i productivitatea marginali.

Productivitatea medie erprimd eficacitatea medie oblinutii priil utilizarealiecdrui faLtor de produclie ?n parte sau e tuturor (luali impreund).

Astfel, productivitatea medie a muncii arati eficacitatea medie cu care esteconsumat factorul munce. Se determind ca raport intre productia tokli (Q) sic^ntitatea totalA de muncd utilizatd (L). Se poate exprima, dup5 caz, prin num,rul

de saladati, de ore-munci etc., dupi relalia \ry1=Y.F.\cmplu:

DacA presupunem cd un producdtor (o firmd) utilizeazi zihic 50 de salariati siobline o productie de 6.000 de bucili din bunul X, rezulta cA

w. =!M =rzq a" ru.a,v"or*iuv,i.50

Aceasta inseaund c6, in medie, fiecarc salariat lucrcazi cu o eficientd (rodnicie) de120 de bucili zilnic din bunul X. Desigur cA infe salariati exista dcosebiri sub aspe€tulcalificrii. indemendni. inrere\ulLLi. componamenrului elc. AJe\le deosebiri condui la oeficienfd (rodnicie) individuald care se va abate, in sus sau in jos, fati de medie.

Productivitatea medie a capitahrlui arata eficacitatea medie cu care este utilizatfactorul cirpital. Se calculeaza ca rapofl intre rezultatele oblinule intr-o anumih

pefioaJa ,Ql si caprtalrt l lehnic utj l i /at ,Ko. dupr relaria ut< - Q

Floductivitatea medie a pimentului arard eficacitatea medie cu care este utilizarlirctorul pimeft. Se determind ca raporl intre ellcnrl util obtinut (Q) si suprafala totald

de refen rP' folo\ ira penrru obdnerea produclier reqpecrrve. dupa,etul ia l ln=!.

Productivitatea medie globali a factorilor de produclie ne arati eficienla agiegataa tactorilor de produclje utilizafi. Se determini ca raport intre rezultatul total obtinu!si totalul factorilor de pmductie utilizali (evaluati in expresie valoicd), dupd relatia

- L+Kt+P

Productivitatea marginrli exprimi varialia rezultatelor obtinute prin modificareacu o unitare a unuia, mai mulrora .au a lulLuor taclori lor de produile.

tr fundrmenreata decizia pfrdUc,lorului privind opoflu; i tdtea i i viabi l jrar€amodificirii (cretterea sau scaderea) cantitdtii de factori de productie utilizati.

Corcspunzdtor fomelor productivit;tii (vezi figura 5.1), se pot detemina !i analiza:- productivitatea narginald a muncii (WLmg) - exprina eficienta ultimei unirSd de

munca implicatc in activitatea economicd. Se detemini ca un raport inhe variatia absolutAa rezultatelor obtinute (AQ) Si variatia cantititii de munca udlizatA (AL), dupi relafia

)!

' ,1

aU, I rQ.wLm! _

- . : 'lducfi vitafca marginali a ""r,"r11",

***, - "xprind

eficienta ultimeir ,: ,: capitalul lehnic atras si r.ltilizat in activitatea economicd.

: ,::ernind c| un raport intre variatia absolutd a rczultatelor (AQ) $i vadatiarJ -:. i capitalului tehnic utilizd (AKL). dupa rclatia

wxmgS$;AK

r)wcte- lr ' Ai, ' np

-:-_i productivitatea cfeste sau scade de la o perioadd la alta se poale afla pin

- :roductivitatea marginali a ptmentului WPmg - cxpriml randamentul: este r - -: uitati dc tcrcn (ha, ar, mp) atlas in actrvitatea economica.Q) si : ::lemina ca rxpofi intrc vari:rtia absolu6 a productiei (AQ), exprimatd in unititiodrul .: : ritu monefare! $i variatia absoluti a suprafetei de teren (AP), dupd rclatia

14,p.q = 4Q1-AP

- :roductivitatea globali marginali WGmg - cxpdmd eticienta ultimei unitdtiali $j r_actorii de pftxiuctie tilizati in activilatea economici.

, rirermina ca fapoft intre vaialia absoluti .l rezultatelor (AQ) Qi variatia absol li, :,r factorilor de productie (AL + AK, + AP). dupd relalia

caro:

nedie

ie) de)ectul; lao

dlizat,mitd

egata)tinutelalia

altzaleF deiolutiela!a

:::inarea dinamicii acesteia, calculind indicele produclivililii (lw) ca raportli\'elul productivitdtii in perioada curenta (Wr) si cel din perioada de bazddupa lbmula:

.wL

tilizat Factorii care pot influenta prcduclivilarea (rardamentui) activititii economrce arotal :- .,r.aorullri sunl foane diferiti (vezi figura 5.2).

Faclo nalurall

Faclo lehnici

Produclivilate6(nndamenlu|)

Faclod sociall

Facbripsihologici

int€rnalonal

on#nrurah$bsranFdha urllzac,mAirn nehlabudeira su d iats! re$@ or de apa eb

.omb m.er lacloi orde prcducl olmod! deorcaDzareaacl Bl deprcducloeL

Ondu dop€qEfias mll.area lcalol ot@ ar ie diirrc r ndi.are s paro.arerc

€ laFa relat ore@tumicetuPadfrei *lemniva ! prcducfv14iirceleabF Brc

Fig.5-2. Fdttttii carc influentea.d ptuductiritatea (rdndamentt )

in cadrul formelor productivitdlii' locul central il

muncii (medie $i marginaltr), pentru ca iactorul muncA

ansamblul faclorilor de produclie

iNTREBARI PENTRTJvERrr'lcARlrA

(J CUNOSTINTEI,OR

. Productivitatea este un indicator econo_mic cantitativ si,/sau calitativ? Argu-mentati r5spunsul.

. Care trebuie sd fie relatia dintredinamica productivitat i i muncii qi

dinamica salariilor? De ce optag pentrurdspunsul pe carel considerali corect?

Iltiliz,nrcd Jactorilor de produ

ocupi productivitatare rolul determinant i

. Cum interpretati, in primul randpunct de vedere economic. rezulunei analize care vi amti ci in

!dri, X $i Y, nivelul qi dinamiproductivititii sunt diferite?

. Analizati relalia productivitate-tiliber qi consecinlele acesteia

alotdrile necesarc ln capjtal tehnic (maqini, utilaje' carburanli, ingrd$dminte' pesticl

etc.), folose$te in \ 5 iucrtrlori agricoli, fiecme lu:Ianj ln l-de

1 000 de ore anual,

otii* o p.oa*ri"'a" 3.000 de ;hintale de cercale. in anul r,' pe acela$i teren $i

acelasi volum de capit tebnjc, dar utilizand 6lucrdtori agdcolj (limpul lucrat de

PROBLRMEDE REZOLVAT

. O societate comerciah cu profil agricol, care dispune de 100 ha teren arabil

lucrdtor rimane neschimbat), s-au ob.mut 3 800 de chintale de cereale Si se determi

a) nivelul productivitdtii mealii si marginale a muncii (pe lucrdtor qi pe ord); b) ni

pnccentual al productivit{ii medii a mmcii (pe lucribr si p€ oli) ln Tr fald de To'

Rezolvarer

3.000 oar \\ . De lucralor = -- l 1 60Uq/lucl iLor = 600 q/lucratof

i luc(aton

L000qw.u pe ori =

slooore = u.o q/h

3.800qW,, pe lucritor = 6 lucritori

= 633,3 qnuffdtor

3.800qw., l" o.r =;;nn-" = 0,633 q,41

wg^ = --:::L = 800 o/lusitor;"'6 llucritor

800ql .000ore

= 0,8q,4r

ty Iwr =!11i 16s=1os,s%;rw1ft=ffi 100=105,s%

-: :::ra. l0 salariari munceau 6 zile pe siphmani, 8 ore pc zi. iar rodniciafir , _:_i:;ir efa de 4 produse pe ord. In prezent, salarialii lucreazd 5 zile pe,[ . ,:: - ore zilnic si obtin aceca$i productie s:iptimena]i.

:- . . Jrescut productivitaten medic a nruncii?

idr lI tarL

ni . - :

nl ! :

al. s:t i cL

tune:

" .l. l ' l i i l : '. ' ' , l 'rlr-l rl i, i rl i l

, : : :r iratea sa, producatorul cons[n]A faclori de productie_ Acestia suntr-:..: : Je producator de la piam, iaf apoi sunt utilizati. producatorul efectueazi

r)i :..]tuial:i. Dc asemenea, el cheltuieste pentru a_si depozita bunurilc prod,rsc

-- -: .: le oleri curnp.i:iJo,,lilol:__.,-

- .::itatea chettuietito, 1a,"t" i j,"iiiili, p;;;,, o,;i;;;;;; a.;i;;; I' :.a:red banurilor economice produse Ae el se namege costul productiei. I

-:_iectionarea (fab carea) unui costunr:--: ::.rarclor cheltuieli:

naterie prirna (sro1h)materiale auxiiiare

de haine presupunc efectuarea

=1.500.000 lei

cAp0seala. ati, nasturi, fermoare etc.) = 700.000combustibil, energie, apa rehDologicd = 200.000amo.tizarea ulilajelor = 200.000.rldf i ; si |r. ni larc lor ,contf iburi i l i t r \ igur; l isociale $i la ajurorul de tomaj) = 200.000

alte cheltuieli (chidi. dobanzi etc.) = 100.000Total 2.900.000

Pfoducdtorul chcltuiette cu desfacerea(distribrtia.) produsului siu pe piatdl'otal cheltuieli de fabdcatiesi de desfacere

1eilelle i

le iiciIei

= 300.0{)0 tei

3.200.000 leiChel$ielile cu factodi de productie utilizati si consumati trebuie si se regaseasca_ pretul d€ venzare al bunurilor economice, pentru a putea fi rccuperate-si astfcl

:lllnuati actii'ilatea economicA.Includerea accslor cheltuielj in prelul dc yanzare se face pdn costul de Droductie.

' ' rul Je nroductie al unui bun trebuic u f ie mci rnrc deiar prctul dc vinzarc r l' rulur re\pe.l i ! . pentru ca producatorul . ,6 oblina pfofi l .Aceasti condif ie i l determint 'r pe producitor sA urmireasch si si analizeze

ltructura costului productiei (elementele sale componente).Elemtntele de baze ale qrstultri productiei, potrivit reglementarilor in vigoare. suntla. cheltuieli materiale de productie (C), care includ cheltuielile cu: ;materjile

prrme: r materi i le auxil iare; . conbnstibi lul; r piesele de schimb; r cnergia:. iluminalui unitAii; r amortizare c.rpitalului fir: r reparaliile: r depr:rzitarca e_tc.:

Utilia.au c4.l{t{I!,!ii il' .]t;;dtittie

b. cheltuieli salarial€ (S) corespunzatoare factorului munci din unitatea

respectivi;---l- atte cheltuieli: r amenzi; r penalizdri pl5tite; r cheltuieli de protocol;

r chirii.Cheltuielile efectuate ale proalucdtor reflecta in ultimi instantd consumurile de

in"to.i a" p.o,lo"1i". Fiecare iactor de produclie are insa o forma specificd de a se

consuma, ;anr(rplnLl di leri t la fomareir Loslurrlor penlrtr produclia tes-pecti\a ---

i-. ionti-.rf fL"ro".tfui capital tehnic d/i'f,.r pP it le d"ttct rctmporc rc al" sdle - fr\

si circulant.. ionsumut capitatului (tehnic) tix are loc in mod treplat' prin participarea sa-la

-"i rn"tt" ciitU de produclie (acte economice), flind afectat de uzur'i Astfel'

un rdzboi de lesut paftlcipd ani de zile la producerea stofei' deci la mxlte ciclnn

de producfie (actt economice), se uzeazi treptat' adici se depreciazd intregimbricdnd fbrma valodca asca. monetara) de amortizarc.

economic de re.cuperare treptcttd

.-o.tirn.." ."pitutut"i lL\ reprezinta o suma de bani ce se include in costul de

f orllta;; ,t"*t1r,ttil", rle capital circuknt imPrcun'l cu amortizarea

capitalului fit, formea<d !h"!!n!t" .*4ry-Y"4!4". - - -,. -,- -, -r

fabicalie al bunului qi/sau servicittlui produsr Consumul capitalului t tehnic) circulanl pretupune Includerea inGgral ' rn forma

materiala init i i r lJ .au l lanslorrnrla d bunufi lor din care esle tbrmal in reTultateleproductiei, in cadrul liecirui ciclu de fabricalie. Spre deosebire de consumuliaoitalului fix. care se inregistreaza numai in expresie bdneascd, consumulcaoitalului circulant apare atat in expresie fizici' dar $i valoricd'C;titatea consumata_de capital circulant' in expresie fizica, pentru oblinerea

unui bun economic este denlrmitd consum specific sau tehdologic'

2. Consumuf fa(lorului munca podtr.li ?tPinat frzic. pnn ]inpul de munft

ihcl| t i t pc ru oUin?rc , ui hun etonomit ,au a i tr '9i i ptodu'I i i r i valoric

salt firorret^r, prin ceea ce chehuie$te proaucdtorul pentn factorul muncd angalaL

3. ( onsumuf faclorufui nalura {pamenl) i , dcl ivi latcd Ptononi 'd cie cvi '

dent i semnificativ, dar este foarte greu de rele|at uneori chiar inposibil -sub asDed ftzic. De aceea, se umfire$e numai v^loric (monetar), prin ceea cese plaieste pentru a-t dobAndi ti aJ atilrza.

Costurile Droductici. datr fiind dive$itatea lor $i din necesiidti practice privindprogranrarea, derularea s-i ralionalitatea producfiei, sunt grllpale pe cdteSorii in

fu clie de diferite criterii." bool relatia €xistenti intre dinamica volumului productiei si dinamica

cheltui;fbr ficute in acest scop, se disting urmitoarel€ categorii de co6luri:

\-_

- : "lxdTe;ie5ilTe\rr inilu?FaiFle cheltuieliTe-p6duffi?oiespunTlioare I,u:rrr'-:: --.j J< idctori Larc. pc lermen scurt. evolueaza in acelasr \ens cu modijlcatea Irtr'Lr:rj--l- Componenrc: r mateni prime: r matenale: r combustibili: r energie: r ,.,L-ir: :----r: dlc lucratorilof din pmducrie erc. Daci volumul productiei esr egal cu lroi,- -:\-J |'adabil este zero. I

: .:.!si total (CT) este suma costului fix $i a costului variabil al productiei i. 15{, !

CT=CF+CV I-__,,*___,- _-- i

ml &

Citirea diagrameilr curba costului f ix este o l inie

paralel i cu axiL productiei pentru camfimea sa rAmane constantA (pe temenscurt), indiferent de evolulia producliei;

. curba costului variabil porneste dinorigine, cu o tendinti de crcqtere, dup:icare are loc o inf lexiune a ratei decrestere $i din nou o tendinli de cre$tere;

| :rrba costului total de prcductie pleaca din acelasi punct (a) cu cea a costului:::.c inseanlni di. la Q = 0 +CT - CF), cu o evolulie ultcrioari conditionatd

.irr - -:riica costului variabil-

Lnerea l.:: avem insd in vcdere natura actiunilor producito lor car€ genereazdl5b:::jjelile respective. costnrile se grupeazi in alte doui categorii:

iui r ..rsturi de fabricatic (fixe, vaiabile si totale). ocazionate de obtinerca proouserot' ' -

_rrn., le . umefcial i , ,e ir / ; :

:.--"' . losturi de distributie (fixc. variabile $i tolale). genemte de comercializarea:" ' . " . . . ' r . t r r : r Je cdfe fabr icJl ia n ar aver \en\. iar pruducarurul dr l rebLr : i t - , rlollc

-: :ze activitateil.lalat iit;rent ci sunt lixe sau variabile, de ttbricalie sau de distribulie, prcducitoml, inI e|i --- \au de a-!i gestiona activitatea c,t mai bine, se fobse$te atat de costurile totale p€biL -: l:-am relevat mai inainte, ce1 Si de cele pe unitatea de produs, formate clrn

"d cz : ::.afele categorii:

I costul fix medill sau uoitar (CFM). carc sc dctcmind orin raoortarca cosftlui

sa lrr5iIe-iclurJtIrec

tda

ibrmiItatel.tumuiumu.

orii ir

mlca

:':. : --\. Didsra'na costurilor

!8.a

r costul variabi l mediu sau unitar (CVM), care se determine prinrrortarea coslului variabil tdal al productiei la volumul produciei oblinute:

6Y1'1 =lY 'a

costul total mediu sau unitar (CTM). ce se calculeazA ca rapofi intre costulal productiei (adici CF + CV) si volurnul productiei oblinute:

acrM = !! =o

CF+CF = Q*Q = cFM * cvu'aa

U tilizar e a.th c t o ib r de p r o d u

r codful marginal (Cmg), ce reFezinli sporul costului total (ACT) determinatde ffeqterea cu o unitate a volumului prcducdei (AQ). Se calculeaz A ca mpofi intresporul costului total (CTr - CTo) $i sporul de Foductje (Q1- q):

_. acr cr, -cl'o- - ' ^e e, o.

Intotdeauna producdtorii sunt interesafi sd ob(ind producfia cu costud catmici. in acest scop, ei analizeaza fiecare element din structura costurilor, stabmisud de rcducerc, in concordanF insd cu exigenfele competitiei impuse de

Principalele ci i de reducere a costuri lor ut i l izate de producitorr negocierea unor preluri de cumpdrare a factorilor de producfie cat mair reducerca stocudlor si diminuarea consumului de materiale; r reducereacu salariile pe unitatea de pmdus: r micqomrea cheltuieliloi de exploatare a utilinstalaliilor etc.; r scdderea cheltuielilor adminishative s.a. Reducereatrebuie conceputS $i realizatd ffud deprecierea cafitatii.

. Argumentali daci $i de ce produc-t ivitatea $i costul producliei suntindicatori de eficienF economica.

. Analiza{i relatiile reciproce dinffeproductivitafe $i cost (mediu si marginal),precum $i implicatiile acestei rclafii asupracompoflamentului agentului economjcproducitor.

. Stabilili si explicali corelaliacostul rotal mediu al producfiei $i cos

prtsumi

total marginal. Stabilifi care esemnificalia acestei corelatii penagentul economic producltor?

. Demonstrati - matematic $inomic egalitatea dinffe costul totalgiDal $i costul variabil marginal.

PRORLEMAREZOLVAl'A

. O firmtr oarecare utilizeazd un capital de 500 de milioane u.m., din care 5reprezinti capitif fix, qi pldteqte salarii de 100 de milioane u-m., obfinand oanuald evaluata la 400 de milioane u.m. DacA amortizarea capitalului fix are locl0 ani, str se determine costul anual al producliei (CT) si profitul.

Rezolvare:Capitalul (K) este format din capital {ix + capital circulantCapitalul fix = 250.000.000 u.m.Capitalul circulant = 250.000.000 u.m.Amortizarea anuald a capitalului fix este egald cu250.000.000u.m.

10 ani= 25.000.000 u.m./ an

- = ,:' r O.000 u.m. (amorrizarea anual6) + 250.000.000 u.m. (capital circulanr)L r l ' ' : , rsalari i le); =CT = 375.000.000 u.m.

Fr.dmi = \-T (venitul roral) CT (costul rotal) = 400.{XJ0.000 u.m.- -:- r I i 000 u.m. = 25.000.000 u.m.

- ! irJtsLtu.t

.. REZOLVA.'I '

d!t---'

: :.:aprinzdtor cunoaite ca prctul

- rinurilor pe care le vinde ester , .rbuc. Cosrurile fixe (CF) 1.r.. :.::r de 60-000 u.m., iar costLrile

:i unitatea de pmdus (CVM)l u.m.

Ce cantitate de bunuri trebuie s: iproducd iii sd vandd acest inffeprinz?itorpentru a obline un profit total brut deu0.(X)0 u.m.?

ena hEricol

r dintEi costul

pentn

si ecctal mar-

C. Profitulr: ::-.nonia de piatA, ralionalitalea rctivitatilor economice cu caracter comercial

*r , ' : : . . r tadeprof i t ,caruiaisemaispunesibenef ic iu.Prol i tu lesteexcedentulhtsiirilor realizate peste costurile de fabdcatie si distributie a bunurilor obthute.'k,- ...ii rlui ftce dificili sau chiar imposibili existenta in continDare a activitirliijixs: ,: incheie cu un asemenea rezullat $i a firmei care o realizeazi, Unititile!l: r,:::ire il urmdresc sistematic, constituind motivatia obiectivi a proprietarilor$[Gr]Ului. Ma-ximizarea profltului la nivelul unitililor economice constituie criteiul-:ja

-:: impodant de apreciere a eficienfei 1or.

,:: punctul de vedcre al firmei, diferenfa dinrre incasirile lotale $i costurilei -,: ::prezirlta prolitul brut-

: _ j r_CT=CA CT=rp_CTMre.

P, = masa Profirului;Ir = incasari totale;CA = cifia dc afaceri;CT = costul total:P = preful unitar:CTM = costul total rnediu;Q = cantitatea vanduti.

:gea contabiliiilii fi codul fiscal din fiecare fard reglcmenteazi modalitifile'rr::ice de detcminare a profitului Si impozitului pe profit in difedte domenii.

lupa ce fima pliteste impozitul $i alte taxe pe profit, pa ea care l.mlne esteF:fltul net. Plofitnl net are ca dcsdnalii: investitii noi, pcnfu mArirea capitaluluirr-:i.. constituirea de rezerve financi^re. dividende (beneficii) penhu proprietarii.:li: :alului (actionarilor).

.14 un exemplu de calcul al acestor forme de profit in contabilitatea unei firrle care$- '-uce un anumit bun economic.

re 50c

e loc ir

, / , . ' ; , i " ' - r ; . . >

. i : r iDar i i i ! , i

1. Chs1tuie|icu mate i|e0rime.............................................................................,45rni1ioane1e]

Profitul indeplinefte mai multe funcfii:s ii moliveazi pe proprictarii de capital asupra utiliTar:

acestuia in activittti cu caracter comercial:,' stimuleazi initiativa $i acc€ptarea fiscului din partca ccl.r

care il umaresc drept scop in actiunile lor;- inciti la cresterea eficientei si cultivi spiritul de cconomie;'j est€ un criteriu in lunctie de car€ se decide alocar€a resurselor (factorilct

de productie) pc activifiti si tirme, orientandu-le cu Prioritate spre cele m:Drofitabilc. moderne:

' este o sursd de finantare directi sau indirecti a oricbrei activititi. inclusi\ : .celor .ociai .cul lurr lc:

. asiguri autofinantarea, totale sau partiale. respectiv o minim:i indcpenden'r

(Pr) si totalul incasdrilo: -

financiara, absolut necesari o cerei firme competitrve.. 'rlnlir,ll:,l Sistemul activitililol motivate de obfinerea profitului poate. -_-- : - . - , ' . a | . 1!-. I s; genere/e si abuzuri . t r i \ tenla insa I unui cadru legal

I putcrnic descuraiant sub acest aspect li a unor mijloace 'm l

I ef ic iente Ia dj .pozi t id \ l r tului . intre care trn. is lem de rrnpo/rreI I s i taxe care lsrgurd o redi i t r ibuire corespunzatoare a $iL

' veniiqilgl in societatgt poa!9 gontracara astfel de fenomenc r.Madmea profitului este variabila de la firna la firnri. in timp si in sp.4iu.

,,Gradul de profitabilitate a firmei se exprima cu ajutorul ratei profituh(Rp). Exis6 mai multe metode de calcul al acest€ia.

- Ca un aaport procentual intre masa pr'ofitului (?r) $i oapitalul tehnic folo'it (K,

PRr:

- x 100

. Ca un raport procentual infr€ masa profituluiIirmei (cifra de afaceri CA),

R I Ino(A

, Ca un raport procentual intre masa prolituluiproductie (CT) - rata rentabilititii,

n,:$ rr ' t r

(Pr) si costurilc aot'ale dr :-

_:-_-:

0ane leihne leitane €loilne leltane telFne leiEne brEne el

.oduc

cele

:r. :naliza ratelor de prcfit rezultd factorii de care depind volumul profitului si- le profitabilitate a firmei, $i anune:

. lirellJl costului unitar, cu care profitul cste intr-o relalie indirecti (negativa);

. jrelul pretului unitar, cu care profitul este intr-o relafie dirccti (pozitivi);

. tolumul produselor si serviciilor vindute. cu care profitul este intr-o relaticr-E-= iDozitivi):

r siaza de rotatie a capitalului folo6it, faF de care pofitul este intr-o rclatie direcI..AiE=i le rotalie a capitalului (VK) se exprirM fie prin durata unei rotatii, fie prin numirula rrfrlii in unitarea de timp. Sprc exemplu, daci un capital de 100 de rnilioane de leiie ; numtu de douA rotatii pe an, itseamnd cA durata unei rotatii este de sase luni.rcr :& dumta unei rotatii este mai micA, cu atat numaml de rotatii in unitatea de timp este![n :6re si deci viteza de rotalie a capitalului folosit creste, spodnd productia siP':--rl

nclusiv

loare

IU,

|Iofituki

losit Kr

casdriloa

totale & futa profinrlui este foarte importantd pentru orieniarea stuucturii Foducliei pc prodNe.FEuri fi subramud, fiind ciutate cele care oferd o rali cat mai inalti. in cduare.r acesteits--. unii agenti economici r$i restreng sau chiar abandoneazi anumjte activitAti (cu

Fil mai mic) \ i de/\oftd {au init iaTd altelc rcu protlr maj mare,. cce, ce ,mprirnrItlror activitililor o dezvoltare inegald in timp.

Numarul de rolatii pe an

Fie- 5.4, R?latid dintre riteza de ratalie a capitdtului si profil

Utilizqrea factorilor de produc

Profitul este fomat din profit obifnuit sau ordinar, iar uneod

$i din profit suplim€ntar sau pmfit de monopol' Profi$l obiqnuilnomal sau ordinar. este cel consideGt suficient de oriceeconomic pentrlr a-$i continua activitatea. Nivelul siu esterezultatul oDtiunii fiecSruia ln functie de circumstanfe' de

psihologie etc. Lipsa aceshtri profit face imposibild existenla agentului respectrv'Unii agenli economici obtn fi supraprotit (profit de monopol) sau profit

Modopolul este o situatie proprie numai unor firme sau agenfi economici care dide anumite condi$i nahuale sau e€onomice (pe care altii nu le au) $i de care sepintr-o concurentA imperfectA de un anumit tip, pentn a obline un profit mai mare'monopol.

Agentul economic care obline Fofit suplimentar 1l obtinepe cel normal; reciproca nu este neapdrat valabih

Profiful este un concept de naturd complexa Aceastadin lnsusi faptul ca mirimea sa poate fi suma a doui

. Profitulobiinuitsi pro{ituld€ monopol

. Profitul mcritatsi profituln€meritat

componente: profitul legitim, merital, Qi profitul nelegitim, sau veninrl nementatProfitut legitim este suma ce rcvile celui care detine finna sau int€pdnderea

serviciul adus prin activitatea economicd pe care o desfd$oarAProfitul leeitim esle format din venitLfi insuqite ca umrare a progreselor

si tehnice realizate de firmd prin intermediul unor mijloace de muDcd rnai

si IIIai ieftirc, inbunftaFea prcduselor sale si obinerca altom noi, organizareaa activitdtii economice etc., la care a ajlrns fu ulma efoftorilor alepuse Acestea sunt

fapt serviciile reale aduse de {ilma nu numai prcpriei sale activildti, ci $i societdfiibeneficiazd de ele. Economigti de prestigiu susln cd profitul astfel dobfudit arscutit de impozit pentu a stimula progresul tehnico-economic.

Ventr nemedtat sau profiful nelegitim este suma lnsu$iti ale posesorulffud sd li avut vreo contdbutie la activitatea economici- Acesta apare ca o sursdirnbogafire ftui cauzd. in esenta, cum spune Maurice Allais' laureat a1 Premiului N

Deniu economie pe 1988, el ,,are camcterul unui venit gatuit' rezdtend din cifavorabile. indeDendente de beneficiar", adicd de posesorul factorului derespectiv. El nu este un rczultat al aportullli firmei la activitatea economici, ci aIeconomii nejustificate de cheltuieli pentru protecfia mediului inconjurabr' practi

unor Dreturi ale vanzarc excesiv de ridicate, ce$dgl]dlor suplimentare prilejuite de isau de alte fenomene social-economice etc, De aici $i sugestia ca asemenea profitud

fle preluate ln intregime de societate. Calculul pm{ihrlui conduce la o sumd globa.la'

care cele douA componente cu greu se pot identifica De aceea' pentru a dezvcontiruhrl lor. este necesard intotdeauna o analizd mai profundd

Eficienta economici pe care o relevd pmfitul este atat rezultatul condiliilorformarc a ofertei - concretizate in costurile de produclie Si in calitate -' cat qi

mpoftului cererii latd de oferti pe piatd - concretizat in nivelul qi evoluliade vanzare si veniturile consumatodlor. Economia de piali cere ca eficieneconomictr si se asigure 1a nivelul fiecdrei finne, deoarece ineficienla activiiitiielimind. Dunand-o in situalia de faliment.

Falimentul unei firme apare atunci cand aceasta nu mai are nicio posi

rcali de continuare a activitalii. Aceasta inseamld cd incasArib din venzarea

nu-i mai permit cumpArarea;nsu$i mecanismul pielei si

de noi factori de producfie. Falimentulse sanclioneazi juridic potrivit legislatiei

aiilorcat qi

:l sau Ia activitatea unei unitatit ce cu caractel comelcial.

. Profit - venitut care se cuvirieltr ietarului de capital pentru

uti l izdri i ef iciente a factori lor deproducfie.

. Profrt nelegitim - venit nemeritat,obfinut ca urmare a unor economiinejustiticate sau a unor situatii care nutin de activitatea legala a firmei.

. Faliment - situatie determinatd demecadsmele pielei si sancfionatd ju-ridic, ca unnare a laptului cA agentulecononic nu mai are nicio posibjlitatereali de continuarc a activitdtii respec

. Autofinantare - mdrirea t iperfecl ionarea capitalului tehnicfolosind o parte din profi t $i/sauaporturi suplimentare ale actionarilor.

5. Carc dintre moditlitatile de deteminare a profitului ii preocupi in maremAsuri pe actionari?

6. O imagine asupra capacitiii con-cuenliale a firmei se poate forma mai alesin ftinctie de nivelul:

a. masei prcfituluilb. mtei profirului in tunctie de capital?c. ratei profitului in funclie de costul

total?d. rarei Fofirului in tuncfie de cifra de

afaceri?

gne . Profit brut - denumire careL-Lre difcrentei dinrre incasarile

ile totale ale unei firme.. Prolit net - partea din protitul

6unt

4nct ire

)fituriobald,dezvS

Ei!:-.mici (cifra de afaceri, capitalul8rr\:L costul total etc.).

. Profit legitim - venit meritat, care*e ,rbtine de finni, ca urmare a

iNTREBARI PsNTRUVERIFICAREACLTNOS'I'INTELOR

a unei firme comerciale:iport cu o serie de factori

i hofitul este o formd de venit. Cum

pect lva urmdtoafelor elemente:

.- e ramane dupA ce se platescatul [i alte taxe pe profit.

. Rata profi tului - mdrime:aeriuala care exprima gfadul de

:e fi motiva$ insuqirea acestuia?:- Explicafi functiile profitului. Care

acestea condi(ioneazi Si succesul:onfrunttrrile concrrentiale?

-: Argumentari de ce penru firma pro-

neturil: net preznt?i cea nai mare inpoftantd,

,fici -!- Pe exemplul unei fume, despre carecunoqtinte, analizati profitul dinivitaFi

: treneficiffi: morivatie; functii; risc.

ti:

PROBLEMDDE

a Profitul fi satisfacerea unor nevoicu caracter social-uman ale colectivitAfii-

. Cum s-ar putea explica orientarea aDumeroqi intreprinzdiori de afaceri inspecial in domeniul come4ului?

PI{OR I ,F] \'I EDE RF]ZOLYAT

. Se cunosc urmitoarele informatii,privind situatia unei f irme la f ineleanului:

Cifra de aiaceri 200 mil.lei; pondereacosturilor materiale in CT = 807.

Costuri salarizle 30 mil. Iei; capitalutilizat - 400 mil. lei.

Impozitul pe profit 167..Sa se delefmine:. profitr brut;. profitul nel;. rata profitului calculata prin toate

formele cLrnoscute,

. Ardtali (nrgunentati) leg?iturile car.pot exista intre: profi t legit im; profi :nelegit im; economie subterand; profi :net: autofinantare; independenla ti

este:

. Rata profitului in functie de citra

ro!

lmgt

afarer i , comp,rat i \ cu rata rentabi l iHr i

a. mai rnare?b. mai micd!c. identidl ld. in functie de situalie, poate fi

mare. mai mici sau egali?

Rispuns: b

pagini privind rclatia profit legitim.nelegitim, lunctiile profi trlui,subterand,

3. Elabolal i un eseu de una-dou

rd@

&

F

1- rl"

\I;:{jAI\liSMUtr,i{.ENTIAI-

piara este un tenomen care jn vialaI cle toate zilele poare fi intelnjra sub:€roase Jorme concrete: tljrguri. hale,r.e,.rcFIe de magazine. supermagazine,

:.,rzilii cu vanzare, case de comenzi, burs(:{.i aatea niere .41a .,ra . .3,

tranzacfii int e finne $.a.m.d. practic,

:i*':"i;*i ;fn:,.,J "'J# ;il il i:T:it#l':l*lmit,hi:#*ti:Tff.g:tl{i"il.{##tti"":.,::':,";il:ltii,yf,*yi".-a smul. concurenliaj, de nivelul si evolutia prelurilor. Cil;;;fi.i#;;

f;":J"*: ff"1;i:l ::::Tl:*rtd**ni "o'"","' ;* rio"i""" ir p".riirffi".,'"',".".iilaff :,1"1 ;J ":,:l;:l,i::;; ii;ff #;.1l: * o' * 5, de de / \ o, r a,eaPentru intelegerea probrematicii pietei qi a medrului concurential, vom studia:

A. SEMNIFICATIILE PIDTEI

B. PRETUL

C. MECANISMULCONCURXNTIAL

D. PIATA CU CONCURENTAPERT'ECTA

E. PrETE cu coNcuRENTAIMPERT'NCT,i

Stadii d acest capitol, veti fi tnmdsurii sd:

. in|elegeli :etuijbaliite pielei i ereeste rolul sda in economia moderrd:

a cunoa;teli interacliu ite dintrc prel,c_efere st oJertai, precam si incidenlelelor asupra eco omiei;

. explic.tli avantajele meca ismului

. .. -inlelegeti cum funclioneazd o piat,i

kleari, cu concurenld pefectd:a cunoasteli care sunt ;i cam fi.nctio

neazd cele nai relevante tipuri de piatd.care se infilnesc in realhateo econimica.

61 Piala. Meta isn icancurentiil

A" Semnificatiile Pie{eiProductia qi consumul, componente fundamentale ale

odcdrei economii, se realizeaza in mod coverlitor prin piali.

infucat bunurile pe cale acestea le implicd imbraca fblma demarturi. De aici decurg rolul, imporu4a 9i sennificatiile pielei

in acest context, piafa are un cimp de manifestare extrem de

cuprinz6tor in care, pe baza corelatiei cerere ofertd - prc!:. proiluclia determind consLrmul, furDizandu-i bunurile

necesare prin vanzare-cumpirare;. consumul se realizeazd prin cheltuirca veniturilor oblinute

de agentii economici pentru a-$i procura bunudle pfovenife

din produclie;. se asigura reploducerea bunudlor consumate pdn

cumpararea factorilor d€ produclie necesad de pe piefele

specifice qi utilizarea lor;. se realizeazd crc$terea eficientei economice care detemind

sporirea productiei, iar pe aceasti bazd, a venituiloi din munci.dar qi a consumului prin schirnbul acestor venituri pe bunurileproduse in plus;

. se formeaza strrctura producliei !i consumului prin

selectionarea bunurilor ce corespund nevoilor $i au succes peplaia;

. se constituie modelele de consum pe categorii socioprcfesionale' de varsti' de

ne.diu de viata. de venituri etc., in tuncfie de reactiile pietei la conditiile diferitelor

categoii de consumatori $i de adaptare a acestora la tendintele piefei etc

Piata este un fenomen economic complex, o sintezd pentru multiple ipostaze $iaccepfii. Fiecare acceplie este, desigur, corectd, dar partiali; sensul profund al pietei

poate fi definit numai prin considerarea tLrturor accepfiilor in unitatea lor.. Piafa este spatiul economic in care se pozilioneazi toF

agentii economici care in acliunile lor coopereaza $i btodat5se concurcaz6, lposta/ele in care se pozi t ioneaTa agen! i leconomici decurg din conditiile specifice fieciruia, intereseleumfite $i compoltamentul 1or' Ca spatiu economic, piala aresi o determinare fizicd, in sensul cd se delimiteaza printr-oanumitd suprafald sau punct de pe Glob.

. Piata este locul de intalnire a agentilor economici, grupa!in cumpdrArcri qi vanzdtori, onde fiecare i$i expdmd cererea-oferta si conditiile concrete de rcalizare a vanzarii-cumparfuiiAceasti intalnire poate fi fizici, ,,fatd in tafl", sau poate fiintermediati de mrjloacele modeme de comunicare: telefon.fax, corespondenta, intemet, cataloage, mostre ets.

. Piata relevilpulsul vietiicconomic€ si almersuluicconomiei uneitdri.. Starea pietei laun anumitmoment csterezultatulmoduluiin carc a evoluateconomia sipoate liinterpretati pcbazacaracteristicilor!ariabilchr sal€.

. Pistadcsemneazt orealitatccomplcxd,dcfiniti prin

pretul sitrdnzactiiledintrecumpir6tori lti!Anzdtori.

I tapitohtt 6

. Piafa €ste cadrul de formare a prelului la care sunt hanzacfionate bunudler..rfare $i in functie de carc agentii economici se orienteazd ce $i cat sd produca $i sdr:mpere. Pretul reprezintd aprecierea sau evaluarca in bani a unui bun €conomicrarfar $i asupra ciruia cumpirdtorul Si vanzatorul sunt de acord atunci cend.cheie o alacere.

Piata rclerd ifiaLnirea, diectd sau intermediatd, a cererii cu oferta unuia s&uni multor bwlurL stabilirea prelului li a cantitdli[or cdre se schimbd.

in econornia oricdrei tdri, piafa indepline$te functii deosebit de importante. Dinte:x-stea lac pafte:

. functla de informare cu privire la ceea ce este nevoie li ar trebui sr se producd,

letul la care s-ar putea vinde sau cumpira o marfa, cantitatea si calitf,tile sale e1c.l. functia de vedlicare !i conlirmare (sau infirmare) a

mmpo amentului $i decizi i lor luale de d8enti i economici.leal izarea actului de venzare cumpdrare este modul de:,rrlfirmare. Cand vanzdtorul sau cumpirdtonrl nu poate vinde,:-'spectiv, cumpara marfa avuta in vedere in cantitatea, Ia:aLitatea $i pretul care i permit realizarea interesului, irseamni:afinna€a orientarii care poate fi totali sau pa4iah;

. functia de comunicare intre productie $i consum ca:omenii fundamentale ale activitatii economice care determina:onditiile existenlei celei mai mari ptuti a populafiei de perlaneta noastrd:

. functia de distribuire (orientare) a resurselor pe activiEti.conomice dupd importanta acestora pentru existenta $irogrcsul societAlii. Pdoritate au cele mai importante activitd.ti caresatisfac cele mai

jmprc q1 rnal acure nevor.Orice piatl poate fi definita, caracterizata $i cunoscuti ln vederea unei mai bune

rrientari a agenlilor economici prin umirirea atenta a evoluliei, variabilelor sale:

- pretul;concuren|a.

65

. \'arialiilcpietci pr'ill

n}odifi(areararn: ter is l ic! !or

i{}r' qlitativc siral{ i lat i !e dlc

mirfor i lor ot tr iagcDti l ( t r

economiciposibilitatea de a

- obiectultranzac(iilor;

oferta;

6 Burse de mirfuri - formimodemd de piata organizat:l, carefunclioneazzi ln sfucturi qi dupA regu-lamente r iguroase i i unde suntranzacfionate pdn intemediari, in partizimari, mirfu fungibile (omogene):cereale, bumbac, i a, cafea, tifei, mefale,cdrbune etc,

lua deciziir'atidraic.

. Piati - termen ce relevi lntAlnireacererii cu oferta uneia sau mai multor

care se schimbi Io Marfe - bun economic apt si

satisfact o nevoie $i care este destinatschimbului, pdn vanzare-cumparare, la

T*'T:rL_____l

i:\dIl.[I GL OSA R

a-,

J

Identificati formele de realizare arclatiilor productie-consum prin intsmediul piefei.

Pe exemplul unui bun de caredumneavoastri avefi nevoie zi lnic,descrjeti cum se realizeaz:l functiile pielei(bunului respectiv).

Ce accepfii (semnificafii) are penEuduirmeavoast a termenul ,,pia!a"? E\plicafifiecare accepiie.

Ce forme (concrete) de piala cunoa!-teti?

Cum se cl2lsificd pielele dupa bunurilecare fac obiectul traDzacliilor in cadrul lor?

Explicati, pe exemplul unei mArfi date.modul in care variabilele sale verificzdeciziile agentilor economici pdvind ce.cat $i cum si produca?

Care sunt cele mai importante funcfipe care le indeplineste piata intr ceconomie modema?

Cum v?l reprezentati dumeavoastramodul in care piata realizeazl functia deorientare (distr ibuire) a resurselor peactivitdti economice?

TEXT TEMATIC

,,O cre1tere a cererii va duce atet h cre1terca prclului de echilibru, cat Fi acan Elii de echilibtu; o scedere a cercrii le reduce pe amendoue. O crcFtere aofeieispore1te cantitatea de echilibru, dar scade prelulde echilibru; o sc4derca oleftei rcduce cantitatea de echilibru, dar ctegte prelul de echilibru. Acesteasunt a€a-numitele "legi" ale cererii $i ofeftei."

Richard G. Lipsey, K. Alec ChDtstalSe cere:1. sd se reprezinte gtafrc modilicdfile rariabilelor pielei descrise in textut de

2. sd cons ierali un bun marfar oarecare, ce se tranzaclioneaza in loa itateadumneavoastrd. Pe baza celor prez.entate mai sas de cdtre ei doi autori, puteliaprecia eliolLtlit:t prclului ;i u cantifi{ii de echilibru? Argumentali-,,d rdspllnsltl.

Tranzactionarea fiecirui bun marfar are loc la un anumilpret diferenfiat, in timp, spatiu $i de la un agent economic laaltul. lntr-un sislem concurential, pretul se formeazi in modliber, in funcFe de raportul dintre cerere $i ofertA, El apar€ca f i ind determinat de piald, ca rezultanti a confruntir i inumcroaselor cereri si oferte individuale,

> Capirolulf 67

. Pretul format

-ezulfat al pietei,.1 mportrl i

!i oter$.

Cererea $i oferta, modificandu-se, determind schimbareapretului. Astfel, cresterea cercrii face sa sporeasci preFl, iar ourcare a prefului va face, Ia randu-i, sd se reduca cererea. Laurcarea pretului, cantitatea oferitA de reguli se mAre$te, iaraceasta poate genera o reducere ulterioara a prefului, ceea cear permite vanzarea mdrfurilor produse.

in condilii de concurentd $i de preluri libere, cele tieivariabile a1e pielei se afld in interdependenld, aqa cum rezultddin figlra de mai jos:

Fig. 6,7. I n rc depende nta r. rre red -ofertd

in funclie de nivelul prclului, cererea $i oferta exprimate de purtitorii lor pe opiatd concurentiald sunt de regula diferite; cererea qi oferta satisficute sunt lnsiintotdeauna egale !i asa se intampla la fiecare nivel al Felului. Tabelul care umeaztprczinti aceste aspecle ln mod ipotetic.

Tabelul6.l

Cererea, oferta si pretul la morcovi

1

c

Pretul0ei/tS)

Cererea(kc)

Oferta(kc)

Cerer€a9i of€rts

satisfecute (kg)

Exces de cerereCc)

Exces d€ofertn(kc)

l 500 lm tm 4002 400 2!I 2m 2U03 300 3m 3m

2m 4{u 2n ,J)5 100 3l) 1m 4006 600 0 600

Situafia din tabelul 6.1 este reprezentati grafic in figura 6.2.

loi $ ta. M ea at iti tfit u l c o nc ti te n lial

300 400 o,

Fi5.6.2. Fonnar?a pretuLui d. echilibn pe o piatd concutentictLd

Exemplul de mai sus relcvd cd prelul de echilibru este de3 lei, iar cererea $i oferta, atat cele expdmate pe piafd, cat $icele realizate, sunt egale (qe = 300). in practici este posibil cacererea $i oferta exprimate la pre1ul de echilibru si nu fie per

fect egale fi una dintre aceste variabile sd nu se satisf-rci ln intrcgime.Pretul de echilibru (P") este cel la care se realizeaze cel mai mare volum de

tranzactii pe piatri ii dinia ii corcspunde cantitatea de echilibru. La prqui diferilede pretul de echilibru, cererca $i oflrta exprimate pe piatd nu concordd $i aparc, dupacaz! exces de cerere sau de ofertS, ala cum se lelevi in tabelul 6.1 si figura 6.2.

Pe o piatd in care concurenfa este noma16, preturile piefei tind spre echilibru. Deexemplu, dacd pe piafb s-ar pmctica un pret, Pr (vezi figura 6.3), superior pretului deecbilibru, cererea ar scadea de la q h Qr. Oferta (q) ar fi superioard ceredi, c€ea ce vaaccentua mnculenla drntre ofertanF: prefurile vor scddea, unii producitori se vor retragede pe piali $i ofefia se va dirnjnua. Paralel cu rcducerea plefului, pe pialS vor fi afalitreptat noi agenti ai cer€rii, ceea ce thde spre rcintoarcerca la situafia de ecbilibm. Unpref P. mai mic deret cel de echilibru genercaza comportamente opuse celor desffisemai in-ainte. in practta, o asemenea evolutie se iffegistreaza, in timp $i ca tendinli.

. ij,'{'lul1l , r crhi l ihr$si ecurui i i rui i : r ' i1,

Importanta pretuld de echilibru:. relcva condiliile economice recu-

noscute ca normale pentru producerea

si consumul unui bun la un moment dat:. minimize^zi riscul cend activitatee

producato lor t i consumatori lor sedesfi$oard Ia nivelul pretului de echilibru:

. la acest nivel de pre[, cererea s:oferta tind si se 4propie sau chiar sI fieegale;Fig.6-3. Reintoarcerea la pretul de echilibtu

) Capitolul6 69

. interesele producitorilor fi consumatodlor sunt mai bine:.risftrcute cend ei acfioneazi pe baza prefului de echilibru.

Fiecare produs aie la un moment dat propriul prel de:.hilibru. Pretul de echilibru se modifici in timp sub incidenfa1 numerosi factod: de exemplu, dacd venjtudle cumpdrdtorului!u numarul cumparatorilor ar cre\le. vJ (recte si cererea. iar

-hilibrul se va forma la un pret qi o cantitate superioare. Dar

liruafia poate evolua $i invels.Guvernele, autoritdlile publice inte in adesea asupra

r.relurilor atat direct - fixand anumite niveluri sau platbanele prel (ceea ce perturba piafa. dar asigurd atingerea unor. brecl i \e \ocialei -. ci l mai ales indirect. in aceql ul l im cal.ile adoptl difeite mdsuri de politicl economicA prin carerclioneaza, dupa caz, in directia stimutdrii sau reducerii cererii.au olenei. De e\emplu. slatul poale i tcl iona dsupra cereri ifacind achizilii din acel bun sau majorand venitudle unor.ategorii de consumatod (de exemplu, pensionmii $i bugetarii).in felul acesta, ccrerea va cre$te si, probabil, qi nivelul Fefudlorde echilibru.

Dace se contuleazd o olert?i insuficienta, care ar putea generatituafii de penurie (lipsd) $i cre$tere exageratd a prefu lor,guvemul poate acorda unele pdme producitorilor pentru sporircaproducfiei sau poate reduce unele taxe de import, facittand,penffu o pedoada, cre$terca importurilor ti asigurarea ofertei.

. Pretuldc cchilibru

otte dinan c!se modifici

in timp.. Artoritntilc

intcrvin indonr€niul

preturilor nlaiales indirect,

influentind

olcrla.

reflecti real i tatea piefei, f i ind maireduse decat cele normale,

. Exc€s de oferti - partea de oferticare dep5$e$te cantitatea cerutd.

. Subventii - sume acordate destat de la buget, clr t i t lu gratuit qinerambursabil, unor agenti economici(producitori sau consumatori) pentrua-i stimula sA producd anumite bunurisau sd facd fattr cre$terii prefurilor.

a

='i--- -]arra. Venituri reale - cnntitatea totalA

de bunuri marfare pe care agenti ieconomici o pot achizif iona cveniturile bine$ti.

:u-

tu:: i

. Exces de cerere - partea cereriicare depi$eqte cantjtatea ofeitd. Aparede regula cand preturile practicate nu

. Pre! de echilibru - nivel de preli la care cererea $i oferta satisf icutelasigurd cel mai mare vollrm de vanzfui-cumpardri (ranzacti i ) .

Piafu, lllecarisnrul co ca|ential

INTnEBART PENTRTJVERIFICAREA

t) cuNosTINr. 'ELORo Ce este preful de echilibru?. Ce importaqa are preld de echilibru?o Analiza{i factorii (cauzele) care pot

influenfa preful de echilibru.. cum pot influenta artoritelile

preturile in mod indi-rect?n Inteflenlia autoriidfilor in domeniul

prefurilor este sau nu dezirabili?Argrmentati-vA opinia.

. Afirmafia ,,preful de echilibru esieacela la care se efectueazA toatetranzactri i le" este corectl sau falsa?Argumentafi.

PROtsI,EN{EDI' REZOI,VAT

. Imaginafi-vd ca autoritdtile fixeazila unele bunuri marfare preturi maimici decet prelul de echil ibru.Analiza{i consecinlele unei asemeneamiswi pentru respectiva piafA $ipentru interesele produc{tori lor $icumpfudtorilor.

. Pe pia[a bunului ,,x" cererea seexpdmi p.in funcfia C, = 30 - Pr, iarofe a prin tunctia Q" = 2P, + 9 (unde P-este prelul 1a care se efeclneazAtranzac[iile).

l. determinai preful $i cantitatea deechilibru pentu bunul ,,x".

2. dacd autoridlile ar fixa preful la5 u.m. pe aceastd piafd se constatA:

compctitie, cet si

in ,-' Ie liccarractioD€azir

diii interes

lropr iu"

aJ exces oe cerere;b) exces de ofefta;c) echilibru.Indicafi raspunsul corect $i argu-

men[a!!,3. In funcgie de situafia constatata la

punctul anlerior se dore$te stimulareaofertei. Pentru acest obiectiv serecomandS:

a) reducerea taxelor suportate decumpdratori;

b) reducerea unor taxe suportate deproducdtori;

c) argumentali m{rirea taxelornomale de import.

Rispunsudi 1(7; 23); 2(a); 3(b)

C. Mecanismul concurentialPe piatn, relaliile dinffe agenfii economici sunt exhem de

numeroase $i de ahverse, dar la baza lor suDt propriile interese,pe care nu ;i le-ar putea realiza altfel. Nimeni lt-ar putea vindedaci n-ar avea cumpdrdtod cdrora sA le convind calitatea.condiliile de liware qi de p1a!4,p,r9!ure de vanzebr $i nimenin-ar putea cumpdra daci n ar exista vanzAtori care sA oferemdrfuri la prelud $i calitate convenabile. Nevoia de a-ti satlsfaceinteresele personale ii determind pe agenlii economici si se. .caute reciproc. sa colaborere. sa-si cunoasca si sa- ' irealizeze obiectivele. Faptul cd interesele fieciruia sunt

> Capik,l t6

:e.ifice, dar nu pot fi lealizate decat prin intennediul relaliilor cu ceilalti' facer:: aceste relatii baza mecanismului concurenlial: fiecare este in competitie cu:-={al!i pentru a-si realiza interesele, dar trebuie sd $i coopereze, pentru c, depind

-:ii de altii.De aceea, agenlii economici sunt intr-o competilie permanentd pentru a-$i gdsi

*fteneri de interese si a dezvolta relatiile adecvale realzarii lor.

@;""dp"fit{;il;;J*"illp{'opriile inlerese. astfel incet liberlaaea niciunuia dinire ei sd nu fie stirbitn.ipoarti denumirea de concurenli. I

in deplindtatea sa, concurenta existA atunci cand $i acolo

-1de: pretul se formeazi liber, in functie de cerere $i ofertd,purtitorii cererii ;i ofertei sunt numerogi, iar libertatea lorr5te apiratd $i garantati de lege ii de un sistem democratic.

Ca qi piala, concurenla cunoa;te o amploare dilerite in dmp

-: spatiu, in functie de:. numarul agenlilor economici implicati ca vanzttori $i

:umparatorl;. gradul de diferentiere a ofertei $i a preferinlelor

rumpdritorilor exprimate pIiD cerere;. capacitatea societAfii de a stimula iniliativa, creativitatea

!i spiritul de competilie al agenfilor economlcl.Pentru a preveni comportamentul inadecvat ti abuzuile unor agenfi economici,

:n toate tfuile exis6 un cadfl leBal, adaptabil la rcalta{i, in care sunt prcvizute: regulile*sfa.suririi concurentei, organismele abilitate si o supravegheze, sancti, unile carc se apfcaaeloa cafe o incalcd etc, Aceasta inseamna ci o concurenF libera este aceea ln care se:espectd rcglementarile legale dar $i unele cutume care s-au fonnat Si sunt recunoscute.a atare de agentii economic;.

De aici se desprinde concluzia implicitd cd o concurenld ,,libed" este aceea carerespectd reglementdrile legale, dar si unele reguli (cutume) impuse in timp $i carei au dovedit adecvate.-ii nonaniat"el"."n*ea ciirr*"nrci si firine Faz'

' ,r^";;"e ;i;e )

nornativ?. d?ta.tAndu-re L"gcd (oncurenki nL 2l/1a96 .arc a intral in viSo'trcta I februarie 1997. Autoritatea pincipald in domeniu este Consiliul Concurentei. I.u r JEU' 64r.<

Legislalia romAneastal privind concurenla este armonizdtd cu cea a Uniunii IIEuropene, menitd sd asiSure o concurenld liberd ;i loialn pe piala intemd a UE. I

. - .1cand se de\l-a.oxra cu re5peclarea regrl l lor \ l mll loacelor conqloerate corecle sl

recunoscute ca atare prin reglemen$ri in vigoare, concurenfa este $i loiale saucorecte. Cand se destisoar:i cu mijloace $i prin actioni contrare uzantelor comercialelegale, concurenla este incorectA, neloiali. Aceasta li favorizeaza:in mod artificialpe unii agenli economici care oblin avantaje nemeritate in dauna altora. Cei careapeleazd la asemenea practici incalc5 legea fi pot fi actionafi in justitie la sesizareacelor prejudiciati sau a organismelor abilitate sA supravegheze concurenta

dr&'ir!iii

-2 Liota. Meca is ruI concut ettial

. ConrtrentaloialAsi con(urcntancloial i

. Functiiale coDcurenfeiloinle,tactor dcreglRrc a piefei

Concurenla liberA, loiali, are nai multe functii:. stimuleaz5 progresul general, incitd agenlii economici la

inifiativd, creativitate qi inovare, pentru utilizarea rcsurselor.In felul acesta sporefte eficienla economica, iar nevoile suntmai bine satisficute:

. diferenf.iazd agentii economici: ji avantajeazd pe cei creativi.abili, competenli 9i intrepdnzitori. Ei isi imbtm:italesc pozita pepia!5, iti mAresc patdmoniul Totodatd, concurenta ii,,sancfioneaz5" pe cei imobili $i conservatori, mergandu-se panela piederca patrimoniului. In felul acesta concurenta salubriz€azAviafa economici, eliminandu-i pe cei lipsiti de eficiefiA;

. conduce in mod nafural la reducerea costurilor unitare. ladiferenlierea ofe(ei, iar uneori chiar la reducerea preturilor devanzare, acliuni care in ultima instanF il avantajeazi pecumParAtor.

Teoria economici pome$te de la premisa ci radunea de a fra concurentei, sensul sAu ulfim. este de a favoriza satisfacereamai buni a trebuinlelor consumatorilor, tera ca interesele

producdtorului si lie sacrificate. De aceea, organismele abilitate si in primul rend celemenite si asigure protecfia consumatonrlui sunt chemate si veghcze la ap5rareaconcuenfei Si menlinerea sa in limile rationale.

ij;- MrNr(;r.osAR

. Concurentd - sistem de rclafii intreagenfii pietei in carc fiecin€ are libertateasa produci, sa vend.d si sa cumpere ceeace ii convhe, la prelul $i in condiliile pecare le considerd cele mai favorabilepentru realizarea interesului sAu.

. Concur€nti loiali - denumiredatd relatiilor dintre agenlii economicicare se bazeazd pe respectarea regulilor

:Dr tNTRuuARr PENTRU1r/ t-enrt rc r nr:t

(} CUNOSTINl' I t |-oR

. Cum poate concuenF sA sdmulezeprogresul general?

. Pe baza factorilor care influenleazdconcurenfa! evaluali dacd in viitorulapropiat, in Romania, ar putea avea locextinderea sau restrangerea acesteia.

[i mijloacelor stabilite prin rcglemen-larile adoptate in mod democratic decdtre autoriti[ Qi acceptate ca fiind

. Conc€ntrare - reuniunea maimultor activit i t i , resurse, capitaluri,unititi economice etc. astfel incat fo4aeconomicA a acestom se amplificd fafide momentul cand actionau separat.

. Cum puteli explica diferenliereaagenlilor economici $i salubrizarea pieteiprin mecanismul concurenlei?

. Care sunt premisele economicenecesare pentru existenta qi functionarea

) Capitolal6 73

D. Piata cu concurenti Perl'ecteVirtutile concurenlei $i potenfialul de progtes al acestela

iunt puse in eviden!:i prin modelul teoretic al concurenteiperfecte. Acesta se bazeaza pe o serie de caracteristici care,

in interactiunea lor. constituie mecanismul perfect de

funclionare a pietei qi a concwenfei. Caracteristicile sale sunt:

a, atomicitatea piefei' situatie in carc agenlii cererii $i oferteijunt numerosi si fiecare are o forfd economicd redusS, asdel

ad niciunul nu poab sA exercite un efect semnificativ asupra.eredi, ofertei $i prctului;

b. omogenitatea perfecta a bunurilor marfare, ceea ce

inseamn:i cd toate b[nurile de acela$i fel sunt pefect identice,

Indilerenl de producalorul de la care pro!in:c. transparenta pietei care presupune ca informaliile

privind piala sunt corect cunoscute de to{i agenlii economici'

asl lel rnci l ei pol lud cele mai bune deci/ i i :d. libertatea de a intra $i de a ieii de pe piata oricdrui

bun. exclu\iv De cri leri i de el icienla economica

. Nlodelulteorctic, ideal, al

concurentelpcrfcctc

. Caracteris-t ici le

piefei cur()nc|.rrentA

pcriect,pr)t asrgum

liberlat0lrde actiunc si

conditii deegali tatcpe p|r}tn

ag€nti loreconomici.

. Pretul csfcronsidcaat ta

liind dat

Astfel, producitorul va intra $i se va mentine pe piald atata

timp cet qi costurile sale vor fi mai mici decat preful, iar

cumparetorul. cel lrmp va pulea \r_qr procure cca mai mare

utilitate la un pret anume pe care li-l pemite;e. la moaLficarea prctului $i a cererii, oferta se adapteaze

spontan refl ectand schimbirile pietei;f. mobilitatea perfectd a factorilor de productie care

consta in capacitatea acestora de a se deplasa in mod liber si

oricand de la o firmi la alta $i de la o piafa la alta, ceea ce

infl uenteazi mdrimea ofertei.Penftu cd, pe aceastd piali, agenfii economici implicali nu

pot influenla prin acfiuni individuale cererea, oferta si pretul, acesta din urmd se

formeazi ca €xpresie a raportului c€rere-oferti pe pia1tr, ceea ce lnseanrnA cd,

penfiu fiecare dintre ei, pretul este,,dat" sau,,impus" de piaF' apare akept ceva

..obiectiv".Piata cu concurentd perfecta tinde ln mod natural sPre echilibru, spre o situalie

in care cantitSlile oferte sunt egale cu cele cerute $i la care se ajunge prin oscilaliileprelului; cand acesta cre$te, este stimDlatd oferta $i descurajati cererea, iar cand

scade. este stimulatd cererea $i descurajatli oferta, astfel incet acestea str se apropie

si sd tinda spre egalizare.Echiljbrul pe piaia unui bun este lntofdeauna dinamic.

Piata. Meca ui s rttul ton curenliitl

[r{INIGLOS.4.RINTREtsARI PENTRUYERIII(]AREACUNOSTINTELOR

?o

. De ce piala cu concuren[i pedectaeste considemtl un model teoretic, ideal?

. Ce rol are caracteristica de atomi-citale ln funcfionarea pie(ei cuconcurenla perfecta?

. in ce imprejurari sciderea canti-tdtilor cerute $i oferite este inso{itd decre$terea prelului de echilibru?

Probnerna rez(llvatiPresupunem cd, pe piafa bunului X, dependenla cererii (C_) Si a oferlei (O_) fate

de pretul unitar (P,) se expdml prin functiile:C^=40 3P_

Q=30t21Determinati variabilele (ceterea, oferta, pre$l) care caracterizeazz situatia de

echilibru pe piata bunului X.

RezoharclSitua.tia de echilibru se caftcterizeazd prin aceea cd, la un anumit pref, de echilibru,

cantittrlile cerute si oferite se egalizeazd.Dacd

C,=O, =>40-3P =30+21,

5 P, = l0 u.m.P =2u.m.

IDlocuind prelul in functiile cererii $i ofertei, oblinem:C =O =34

PROtsI-I'MAi I]E REZ{JI,VAT

Pe piata bunului X, dependenla ce(erii Si ofertei fafa de pretul unitar se exprimaprin funcgiile:

C"=5 3P.O =4P +2.

1. Sd se detemine variabilele care catacteizeaz| situatia de echilibru pe piatabunului X.

Raspuns: Pc

. Piafa in echilibru - situatie lrl care,la un pref dat, cantitatile cerute gi oferitese egalizeazd $i se realizeazi cel maimare volum posibil de tranzacfii.

lol

!-rt

tll-

cu

) Capitolut 6

2. Ilustrafi grafic situatia piefei bunului X cand:a) se aIld in echilibru;b) Fetul pmcticat pe pia!{ devine 8;c) prelul pmcticat pe piald devine 6;d) se produc schimbfi carc conduc h madrea ofertei la 45.3. ImagiDafi-vd piafa bunului X allatd ln echilibru. Presupunem cA are loc mtrirca

c€redi $i reducerea ofertei, in aceeaoi propo4ie.Prerul si caDtiralea de echilibru. in ordine:a) cresc; b) scad; c) cre$te; scade; d) creste; constantd; e) scade; cre$te;Rispuns: d.4. Fald de situatia initia.ld de echilibru, cererea $i ofefta cresc ln aceea$i Fopo4ie.

ca rezultat, pretul $i cantitatea de echilibru, in ordine:a) cresc; b) scad; c) constanq cle$te; d) cre$te; constantd; e) constante:Rispunsi c.

E. Piefe cu concurenti imperfecta

de

. P;ctol.

impedectd.

Pie{ele cu concurenti impefecti se prezintd ll1tr-o mare diversitate, niciodatiintr-o fome purA. O prezentare sinteticd, dar simplificatl a acestora se prezinta infigura 6.3.

Tabelul 62

Comentariufiecare np de piafi ftald, tu concurcild inp"rfeda, reultd din int{tecfa uvt linh ti a

unei coloane iidepinde dc nwnarul si fo4a econoni.d a aSenlilor c"rc ii 5i otenc i carc parti.iPd

Tipologia pielelor cu concurent-i imperfecti

-H:ior€rteiAgentii cererii-----\ Numeroqi cafva Unul

Numero$i piaF monopolistjcA piali de oligopol piati de monopol

UaFva piala de otigopson oligopot brlateral

Utrd pial.A de monopson monopol bilateral

Ilk$a. M ct a tr!! tx.] t I to n t ure ntia!

Dintre numercasele tipuri de piefe reale, cu concuenl5 impedect;. vom prezentain continuare cereva: monopolisrica. ol igopol. munopol. mo;opson : i ol igopsonele avand semnificajii deosebite.

monopoiisticil

. Pr'{rt $!.?tt in

de pr{,duc,itor

Piata cu concurenti monopolistici este definitd pinatomicitatea cererii si a ofertei. In lara noasrA, pe piatamonopolistica aclioneazi 'in calitate de ofefianli gospoddriilefirine$i, care flunircazd pietei o parte din productia de cereale.legume, fructe si zarzavaturi, produse agrozootehnice $,a., lacare se adaugi cele pesre 400.000 de inreprinderi mici qi mijlociidin sectoarele neagicole (industrie, conslrctji, comed, prestaride iervici i . .r.r. Olend bunufi lor de un anumil gen proi ine dela un numAr mare de producdtori ;i isi pierde caracterul deomogenitate, Fiecare producator incearci s:l,,personalizeze.bunurile pe care le produce, conferindu le unele caracteristici -chiar $i secundare pdn care se deosebesc de ale celorlalti.

Concurenla dintre producitori se duce in principal prinprodus, fiecare umarind ca, in cadrul genului de marfA, sAof-ere un bun care vine cat |nai bine in indmpinarea gusturilorsi preferintelor anumitor categorii de cumpdrdto.i.

Pretul este fixat in mod autonom de fiecare producator, luand in considerarecosturile, la care adaugd o madd de ca$tig dimonsionati ln raport cu situatia deansamblu a piefei $i de rcacfia cererii la modificarea pretului.

Fie. 6.3. pidkl monopotistitd

Piala de oligopol este perceputA prin atomicitafea cererii, iar oferta bunurilor deun anumlt gen (autoturisme, televizoare, calculatoare, materiale de constructii.electrocasnice. bunuri al imenlare prelucra(e inductrial etc. l e\te concenlrala la unnumar mic de producitori cu forti economici ridicati, Iiecare detinanal o pondere

Intrarea unor noi producdtori pe aceasu piati este rclaliv usoard, pentr cA sunt;nexislente sau redu<e reslf ict i i le tchnrce. economi(e \ i in\t irul ionale, tar cuinDaraldri iau largi po\ibi l i lat i de alegere inlre numeroit\e hunuri sub\l i luibi le.

bunurilor prodtrE dautor

) Capitolal 6 77

rilicata in oferta totale. Fiecare producdtor poate, prin deciziiler.Je. \a inf luenle/e in mod.en\ibi l pidra bunului respecliv

. Oligopolul.lnter depcndenta

dintre deciziilc

$i act iuni letirmektr dc

ol igopol

De pildi. dacl fima A lanseaze pe piata un nou model de autoturism, acest faptpoate determina deplasarea spre produsele sale a unui important segment al cererii,diminuandu-se clientela si cererea pentru produsele oferite de fimele B, C $ a m dh consecintS, acestea vor reacliona pentru a-$i pistra poziliile pe piati: pot reducepfetu le, pot lansa $i ele modele noi, ifi intensifici publicitatea, acordf, bonusuiipeciale $.a.m.d. Aceste actiuni pot sii afecteze atingerea obiectivelor urmdrite detlrma A atunci cend a lansat noul model. Rezultatul acestor acEuni interdependenteeste dificil de anticipat, fiind guvemat de o mare incefiitudine.

in relaliile reciproce, firmele de oligopol pot sa desf4oare ocodcurenla violenti sau procedeaza la rcalizarea unor inielegeride tip cartel sau trust privind fixarea niveluld producliei $i alpreturilor, modul de modificare a 1or, impdnjrea piefelor.

Cand intervin asemenea infelegeri se reduce rolulconcurenlei prin pre[: dar aceasta se desf:i$oard prin altemi j loace ca: publ ic i ta lea. acordarea de aranlaiecumpiritorilor (tombole, reduceri de pret, cadoud), garantii

atractive postvanzare (organizatea unor activitifi de service diversificate $iprompte), cu scopul atmgerii unei clientele cet mai numeroase, stabile Si cu fo4aeconomicb ridicati. Asemenea inlelegeri sunt supravegheate de autoritrlile publiceqi sunt reglementate prin acte legislative. in legislatia romAneascl asemenea intelegerisunt intezise daci limiteaud concurenta, distorsioneazd piafa qi afecteazd bunashreaconsumatoruiui.

. Eormede int€lcgerc:

cartel. trust

. { or icurcn( l lin l re f i rmelc de

ol igopol

Piata de monopol sau cu situatie de monopol reprezmta aceltip de piatd in cate oferta unui bun esfe concentata iJr lb4a unulsingur agent economic avand puterc economicd ridicata; oerereaeste atomizati, monopolul fiind in misuri si controlcr piata'st impmi domina$a producatorului asupm consumatorului.

De aceea, in legislatia statelor cu economie de piafa siregimurr democratice sunt promovate mdsuri legislat iveantimonopol, pentru limitarea tendinlei de monopolizare aproduc[iei unor bunuri si reducerea puterii ps care o delinproducarori i df ldl i rn.r lual ie de monopol

. N,Ionopolul -situatie opusi

libcrci

P iattt. )Ie c a nis nui c o t1 i u r e n tial

ln practica economic5, pietele avand caracteristici de monopol srmt foarte aliverse._In functie de sioa(ie, monopolul poate fixa pretul mdrfurilor la un nivel superior

celui de concuren!., iar ploduclia este cea pe care o cere piata in functie de pretuire\pecliv. { l teori. monopolul f ixeaza volumul producliei si la\a pietei t ibenalea de. Situatiirle monopol pur(2bi io i r t )

. l \ { {r ,nopolrr lpo:rte (o ditiotraPretdl saucAntit:rLea dep. pialt.

.Pi.te pc camprelui este tixaisau inlluenldidr, :usrpi tr i tor.. Piaf?idc monopsor

. olitopsonirl -ret ivaeumpAri tai iputerniri

a impune preul in functie de mportul cerere-ofeftA.Alaturi de pietele pe care producitori i f ixeazi sau

influenleazd prelurile, existA $i piete pe care pretul est€ fixatsau influentat de cumpirifori.

In aceastd situal ie, pretul este f ixat sau inf luentat decumpirdtor datoit, pozitiei exclusive Si fortei economiceridicate de care dispune. in Romenia, de exemplu, productiade tutun brut provine de la zeci de mii de Eoducdtori asricoli.daf este achil i t ionari in cea mai mare parte de o singur;societale care li asigurd fermentarea. Deci piafa aceslui proalusare caracteristici de monopson.

Alteori, se htahesc pie{e de tip oligopson, ln care suntcafiva cumpadbri cu forld economico-financiard ddicatd, iaroterta provine de Ia numero$i producitori atomizati.

Si h acest caz prelul este Fr{at sau influental de cumoAriiori. Dee\emplu. piata qeminlelor de f loarea sorrelui pentm ulei sau xlegumelot $i ftuctelor penhu consene, ori a cerealelor pentu ex-pon, pentru care cumpiritorii sunt caEv4 puternici (fabricile deulei ori de consewe sau marii expoflatori), iar ofefantii - z€cile demii de produc{tori agdcoli, cu fo(.i economicd scdzutd. pe acestetipud de pialA, Foducdtorul este cel dezavantaiat. cumDirdtorulf i ind cel care isi rmpune condrri i le. E.te normal ca si aremeneapiete sd fie supravegheate atent de Consiliul Concurenjei.

. Phinoroncurq i imperf€ctd - pialareala in car€, dupd caz, producitorii saucump&Atoni pot exercita influente indi\ri,duale asupm pefurilor sau caftitAfilor.

' Cartel - o infelegere, de cele maimulte ori confidenfialA, lntre firme

independente, putemice, care aclioneaz din acela$i domeniu $i convin asupranivelului productiei, preturilor si moduluiin care $i cand sd se modifice impdrtlreapiefelor Este interzis prin lege.

NIINICLOST{R

: i : r 'a ' r i l ! l i r I : l

? l - , i l ( i l l l , r . ! . l l i l i r ; l l r i$ i i. r - ; i r i i i , ! ( ,1 . i 1 '_

j _L IL\ iL lJ ; L ' i X l l , i J . !U

. De ce pe piata cu concurenta mono-polisticd concurenla dintre ofertanti sedesf4oad mai ales prin produs?

-' Caracterizati pia1a pairfi din locali-iatea dulnneavoastla. De ce tip de piafAimpedectf, se apropie?

. ldentificati paftu produse industrialecare in Romania sunt obfinute Sicomercializate in condiliile care se apropiede pia[a de oligopol

e De ce, in mod necesar, autoritr e qisocietatea civil5 trebuie sh actioneze

pentru limitarea tendinFi de monopo-lizare $i rcducere a puterii pe care o de{in

Foducltorii afla1i in situalie de monopol?

" Identificali in localitatea dumnea-voastri doua-rei produse care se comer_cia].ize zA in structuri de pia!6 apropiatede cele monopsonice $i oligopsonice.Caracterizali-le.

. Caracterizali piafa principalelorservjci i personale din locali tateadumneavoastrd,

TEXT TEMATIC

,Contrat caracteisticilor presupuse de modelul concurenlei peiecte, inmajotitatea domeniilot activiatiieconomice lirmele sunt inegale .

lstoria capitalismului nu este in niciun fel aceea a unei lupte intre un numdrmare de unfteti de dimensiuni 9ifo4e egale... Ea este istoia centrelot succesivdominante, a mailorlirme succesiv dominante carc antreneaze in drumul lolregiuni intregi ale lumii, populate de unfteli ii indivizi rclativ pasivi,"

Franeois Perrohr, L'Eco anie dn XX-e siicle'PuF'Paris, 1961, Pp.86- 88

Analizali ocest text ti preciz&ti:. la ce fonte ale piald rcald se referd

^utorul?. de ce centrele 4 m(lrile.finne clominante se schimbiL (sunt succesive, cum seexDrimd autorulJ?

I}IATAMONETAR.A

Economia de piala funcnoneazi caLun sistem de pie[e care se

condil ioneaz:i reciproc. Una dintreacestea este piata monetati, in cadrulcireia se efectueazd tranzactii cu bani,se face comelt cu bani,

A. BAMI (MONEDA,)

B. CERNRI,A SI OTERTADE MONEDA

C. RTGLAREA MASAI

MONETARE

D. DOBANDA

Pentru a surpf inde modul dc tuncr ionafe si rolul pielei monetare, vom sludia:

Prtn stuilierea acestei teme se oblin

cunoTtinlelc necesare pentru a inlelege

fenomene de tuaximil complexitate $iachtalitate pentfu oinul moalem, precum:

. rc sunt banii si ce rol lndeplinesc

acestia tn economie;

. cum fknclioneLzd piata monetura;

. care su t imprejurdrile care fac sd

creascd sau sd scddd cantitatea de bani

. cifie li cum regleazi masa nnnetafti;

. ce este doba dd si care sunt.fonnele

I CupitolutT

A. fJanii (moneda)Banii au apdrut cu mult timp in urm:i, iar de-a lungul

existentei lor s-au modificat prcfund. Punctul de plecare penhuaparifia banilor a fost schimbul. Inifial, schimbul s a efectuatsub forma de troc.

Pe mlsura amplificdrii actelor de schimb, din necesitateafacili$rii acestora, din mullimea bunurilor marfare s audesp.ins unele avand rolul de intermediar $i, totodat'i, deetalon pentru misurarea celorlalte, Acest€a au fost pdmeleforme de bani care s-au ffxat, dupi caz, asupra unor obiecte,(precum buciti de metal, piei, blinuri), animale s.a. Treptat,pe masum extindedi schimbunlor $i evolufiei societSlii, rolulde bani s-a restrans la melalele prelioase (aur, argint), datoiitlprcprietaf ilor aceslora.

Ulterior, din metalele prelioase s a confeciionat moneda,bucdli ,,tipizate" de o anumitd greutate, puntate sl marcate cusemne distinctive pentru a fi recunoscute, ,Baterca" primelormonede a avut loc, dupd Herodot, in sec. VII-VI i.H. $i practicpand in sec. al XVII lea banii au existat in pdncipal sub formade monede de aur [i argint. Ele au fost dilbrite in timp $i spaliuca denumire, dimensiuni, confinut de metal pretios etc. Pentrutranzactii mici se foloseau in paralel qi monede din metaleordinare.

Emiterea, adicli ,,baterea de monedt', era rcglementatl strictca Drivilesiu al suveranului sau al statului,

Din sec. al XVI-lea, monedelor aflate ir circulalie li s-au adaugat bancnotele (bjletulde banca sau moneda-heftie). Primele bancnote au fost emise in Olanda, pomindu-sede la obiceiul comercianlilor ds a qi pdstra piesele de aur $i argint la binci Pentru aconfuma acest fapt, bincile emiteau un inscds, un bilet la puftator, pe carc era inscrisevaloar€a nominala a pieselor depuse. Biletul respectiv confirma depozitul $i angajamenfulbancii de a restitui la cerere cantitatea corespunzatoai'e de piese metalice oricui prercntaun asemenea bilet. Cu timpul, emisiunea de moneda sub fomd de piese metalice gibancnote a devenit perogativa exclusiva a bancii centrale, denumiti $i banci de emisiune,iar pana h Primul Rdzboi Mondiiil ele circulau in paialel. Practic, dupa 1920, emisiunilemonedelor din metale prEfioase au devenit excepli, ocazionate de evenimente dmsebife,si se efectuau in cantitali foarte mici. Odatd cu aceasta, s a recurs tot mai rar laconvertibilifatea bancnotelor $i monedelor din diferite aliaje in metaie prelioase saupiese din aceste metale. Intre cele doui rizboaie mondiale, multe !5ri nu au putut realizaaceasti formi de convertibilitale od au realizat-o numai pa(ial, ajungandu-se ca, dupi1971 (cand si SUA au luat o asemenea misuri), convertibilitatea banmotelor in metaleprelioase sI fie eliminatd, in felul acesta s a pierdut orice relalie intre bani si aur'Desigur, bancnotele se.resc $i la cumpdrarea metalelor pretrioa,se la prc1u1 pietei, fdrd caacea$a sa insemne convertibilitatea lor in aur.

. Schimb Jbrza aparitici

si cxistenteibanilor

. Banii sublorini de bunuri

'Apar i i i l3monedelor dr;ru! si argirtl

. Aparifiahancnotel{) iconvcl.tibitrr

in pi€sc dc aurii xgiflt

! :

Evolufia banilor (monedei) a continuat prin apari$a $i exthdereamonedei scripturale Oanilor de cont). Aceasta exisfd sub fonnarmor inscrisuri in conturile bancare, a c6ror m5rime cre$te $i/sauscade prin iffegistr.iri contabile in fuaclre de sensul in care baniicircul.5 (trec) de la un propdetar la altul sau dintr-o forma in alta.

Itr prezenl. ool iunea generica de bani (monedd) desemneaza moneda

. .lir u:i.. :r r'rtcil, ji L,r'jir:

. rt ! rcLi i ic

metalica, bancnotele, moneda scriptwal{ $i alte instrumenfe legale avand formeSi denumiri specifice, diferite de la lard la FrA, care sunt gen€ral acceptate camijloace penlru schimburi fi plati intr-un spatiu economic dar.

Banii au un ml covargitor in economia de piala. In acest sens, laureatul PremiuluiNobel pentru economie Paul Samuelson aprecia cd fluxul sau miscarea banilorreprezinti ,,sengele care irigd sistemul economic". Rolul economic al banilor estepus in evidentd in special prin intermediul functiilor pe care le indeplinesc. Astfel,

prin intermediul banilor €ste misurati activitatea economice,adica cheltuielile. rezultatele. fluxudle si stocurile din cadruleconomiei . in general . \ i pentru f iecare ageDt ecoDomic.Unitatea etalon folositi in mAsurarea activititii economicee\le uniralea banea{a proprie fiecalei r.l-ri \au /one economice(leu, dolar, euro etc-). Banii indeplinesc si funclia de mijlocde schimb, Pdn intermediul lor se tealizeaza orice vanzare-

cumpdrare, pe toate categoriile de piele. Piin vanzare cumpirare se realizeazA unschrmb de propdetate (in[e cel care detine mafa $i cel care deline banii), respectivde utilitate economica. Banii sunt Si mijloc de plati, ln sensul cA orice obliga{ieeconomica este evaluatd in monedd qi se stinge prin cedarea sumei corespunzitoate.in economiile care funcfioneaza normal, banii mai indeplinesc $i funcfia de formia avuliei sub care se constituie rezervele $i patrimoniul agenfilor economici, iardetinerea lor conferi posesorului fo4d $i putere economici.

EXISTENTEIN PosEsrAAGENTTLORECONOMICI

DII'RIIF

AITE ]NS'IRIIMEN'IE

Fig.7. l . Banii fome contenporun.

I hpitoirl T

Pentru a-!ii indeplini funcfiile, banii lrebuie sd existe in societate,adicd sa tie crcati fi pusi in circulafie intr-o anumit4 cantltate

Suma de bani aflatd in ciftalalie la an moment dat intr-oeco omie ;i apa4indnd difeililor agenli economici reprezintll masa bdneascd (saumonetard). Aceasti este fomatA din: a) numetar b) bani scriptardli. Numerarul secompune din bancnote si monedd metalicd (confecfionatl cel mai adesea din aliajede nichel, cupru. aluminiu etc.). Banii scripturali sunt reprezentali de sumele(inscrisuri le) in conturi le bancare pe numele agenli lor economici (persoane,intreprinderi, institulii etc.).'

N,.";;'Lr' c,eanh b",," urt,oti. ii, ioied" "i,ipiu,al.,.

dc -b;;;;

i centratd si de oriu atttj_ 1,'!!-U:l'!!!"'y:!:!!!!_t!!!yi!i!:.. _- -_,--rCelc doui componente ale masei baneqti (monetarc) au acelaqi rol, se pot suplini

si se transforma uDa in cealalta. De exemplu, daca un agent economic constituie undepozit prin deplrnerea unei sume in numerar intr-un cont bancar sau la casa deeconomii, nurnerarLrl se tmnsformd in bani scdpturali, $i invers: ridicand o sumddin contul deschis la banci, moneda scriptulala se ransformd in numeral, scademasa monedei scripturale Si cres,te cea a numerarului, Majoritatea masei baneQti -infte 3/,+ qi 9/10 - se prezinti sub foma banilor de cont, pdn intermedid carora seelectueazd cele mai ample opemtiuni, in timp mai scurt $i cu cheltuieli mai mici.

' , l t " , ldr imea mat?i tnon?Iote e\ tc dct?rhindta d? n?voi lc dP b, tn i pe care l?

) senereazd trunzactiile din economie $i ?tt special de voLumul bunuilor marfare, i

pretwite lor ti ,ir, n d, ,nt'lip td?_.itculati.ct r banilor.

inlr-o cxpresie simplilicati, marimea masei moDetale se determind pdn relafia:

tht:ncrrf:r:

0)M=

unde:M = masa monetrri; P = nivelul prefurilor; Y = cantitatea bunudlor supuse

tranzacfiihr V = viteza de rotatie a monedei.Rezulti ca M se afl:i in relafie de acela$i sens cu evolutia preturilor $i a volumului

mdrtu lor $i in rclalie de sens opus cu viteza de rotalie a banilor.Prin viteaa de rotulie r, bnilor sc infelege numfuul de operaliuni de vanzare

cumpdrare $i de pldli pe care o unitate monetad le mijloce$te intr_o anumitd perioadd.De exemplur agentul X detine o sumi de bani tblosilS penffu a achizitiona de la

Y o arumitd marfii. Cu surna p.imita, Y pl,teqte impozite administraf-iei locale; larandu-i, administratia fblosestc suma pentru plata salarialilor bugetari. Cu sumelepimite, ace$tia. la dndul 1or, achizilioneazi mirfuri de la agentul Z, care foloseqtemoreda obtinuti pentru a cumpira de la agentul X anumite materii prime. Rezultach. in intervalul dc lirnp luat in calcul, viteza de rotafie a monedei a fost:

X ') Y + AdniDisraii + Salariati bugetari ) Z -) X,adica cinci operatiuni. dintrc care trei de vdnzare-curnpdrare si doud de platd

Decembrie 1990 514,4Decembre 1995 l'8.278.1Decembrie 2000 185.060.0Decembrie 2004 644.617 0

SuNar a&lerir?le BNR.

Tabetul 7.1Volumul masei monetsr€ in Romenia

|5 NIINIGI,OSAR

. Troc - forma a schimbului in care io mafe A se schimba crr o alta, B. intr-o

i ::l::': *:T'l"i T,1111 1't:"::.llprezent, apare mai ales in comertulintemational, sub denumirea dc barter,cand, in l ipsa valutei convcrt ibi le,parteneri din ldri diferite isi livreazareclproc anumite cantitdti din mdrfuidiferite, dar evaluate in bani. Se practic:iFi in tranzacti i interne in cazulblocajelor financjare in lant, al unorcize economico-financiare grave si alinflaliei galopanre.

. Bancnotd - bi let de banci, cuinscrisuri gi elemente de secudtatespeciale, emis de binci. Inilial. bancnotaexpdma angajamentul bdncii enritente de la restitui la cerere o cantitate determinatide piese de aur (argint). in prezent,

ts59t"! .".: .:-"" banes.ri, avand

In Romania. in decurs de 15 ani, dindecernbrie 1990 pana in decembrie 20{M,volumul rnasei monetarc a crescut de peste1.250 de ori. in condifiile in care produsriintem brut (PIB) - practic volumul debunuri finale supusc tranzaclilor - a crescutdoar cu circa 207a, ceea ce reflecti unuldintre cele mai grave dezechilibre dineconornianoastrd dezechil ibrulinflationisL

-"r.t fnauq fira

" fr

"o.\'"ttitif" i. u*

lmonetar. qi circuli datorid increderii inseriozitatea autoritdtii emitente.

. Bani scripturali (bani de cont) -sume inscrise in contudle bancare saula alte institutii financiare. ca depozitesau solduri in conturile la vedere apartinand persoanelor flzice si juridice.

. Valoarea (puterea de cumpdrareP"J a unitdtii moneta.e - cantitatea debunuri economice care poate fiachizition^ti cLr o unitate monetari lncondit i i determinate de loc $i t imp;depinde de starca genemlA a economieiqi de eficienla ei, de increderea pe careagenl i i economici o au in monedanafjonali. In sintezi. valoarea banilor

. Ce deosebAe exista inte bancnoteleexisfente pand la Primul Rizboi Mondialqi cele contempomne?

. Ce functie indeplinesc banii pe careii folositi pentru rchizitionarea unui bunmarfar dintr un supermarket?

. Argumentati de ce majodtateamasei monetare este fbmati din moneddscripturald.

7o

iN'tREBARI pnNTRUVERIFICAREACI]NOSTINTELOR

. Indicafi pdncipalele fonne de banicare s-au derulat $i au coexistat de-alungul timpului.

/ t'qinilui -/ 3i

, t,'crc,r.c:t ofert:-r e'[e monedd

Piala monetard este o piald ca concurenld imperfectd, pecere se iixAhusc cererea $i ofet'ta de noned|4 de bani in sensgeEric. Agenlii econofiici patTicipd li pe aceastat pia,td suntpuixdtoii cerelii, ai ofeftei;i intctmediaii, iar tra zttcliile seefectueazd prin intermediul unui prct specifc, rata dobanzii.

cl

jIIi::. foni in [rd

s; aqcnliiprcacr

Cererea de moneda provine de la agenlii economici care, prin natura activitilii lor,se afl5 in situalia ca in unele pedoade si cheltuiascd nai mult decet rcsursele bine$tirlichiditdtile) Ploprii, astfel incat, pentru a-fi realiza interesele, trebuie sd recurgi laimpmmuntri. in situalia de ofeftanli se afl:i agentii economici ale cdrcr resuse monetarerimen, intr-o propo(ie mai mare sau mai nricd, tempora-r disponibile, alte instituliifinanciar-banca.re cu atributii de acest fel (vezi figura 7.2).

Intahirea cererii cu ofefia este asiglratd pdn acfiunea pe piala monetafi a unoragenti economjci - bAncj de toate genurile, case de economii, societa! de asigurarietc. care colecteazi disponibitHtile binegti din economie pentru a le fructifica,acordandu-le celor care au nevoie de ele sub formd de credit.

Piala monetard are rolul de a compensa eftedentul cu deficitul de monelldeistent la dderili ageni economici ;i de a regla ctTntitatea de moned.d din economie.

Compensarea excedentului cu deficitul de monedi al agenli lor economicireprezintA o activitate cu caracter comercial realizata de banci, acestea avand rolulde intemediar intre cerere ti ofeni. Cererea de monedi provine de la intreprinderi

penffu a $i asigura finantarca activititilor economice, de la trezoreric sau tezaur -pentru a finanta deficitul bugetar (cheltujeli mai mari decat incasarile), de Ia bnncisi alte institutii financiare care au nevoie de credite $i de la populalie pentru dileriteproiecte. Ofertantii de monedi sunt bdncile, casele de econonii $i de pensii,societaile de asigumre, alte institutii financiare cu disponibilititi temporare, trezoreriasau tezaurul, daca au excedente, populalia si, in cele din uma, banca centmli (deemisiune) - pentru refinanlarea bincilor care au nevoie de credit $i pentru acopedreadeficitului busetului de stat.

2

aE

f

:

i\

xruANzr ^.rrvE

sr GARANT!

Fie. 7 -2. P iata no,e ta rii

ei. fef iadc i:r€ditesi rata Cobinzii

.n$ ittlttsi grranfie

. operaiii{lc r€.finitDta[e

Cererea si oferta de credite sunt influenfate de nivelul si evolutiaiatei dobanzii. La un nivel dicat Si in cre$1ere al rarei dobatzii,cererea de crcdite \tagneiua sau se reduce. in schimb. posesoriide veniluri sunt sfimulafi sA economiseascA qi, pe acea$A bazd,cle$te oferta de cIedite. DacA ofefia de credite depi$eFte cererca,ln conditiile unei mte date a dobaizii, apare tendi4a de reducerea mtei dobarzii, in a$a fel ca $i aceasti piaf.i si tindA spre echilibm.

Acordarea creditelor se face de reguld pe baza unor garantiifi a bonititii clientului, adicd a aprecierilot pe care le facebanca la care clientul s-a adrcsat asupra situa.tiei lui ln firncfiede dit'edte criterii, astfel incat deditorul sA se asigure fafA deeventualele riscuri pe care le comportii restituirca creditului $iplata dobanzii in conditiile convenite prin contractul lncheiati re pdqile participante. Pe b^za creditelor pdmite, solicitanfii

isi asigurd finantarea proiectelor pe carc doresc sI le realizeze.Acodarea de oedite rcprzinta pdncipalul tip de tranzacfe pe pi4ta monetarA. Ea este

o tranzactie de finantare prin care cei aflati in deficit bAnesc temporar obtin resurselesolicitate. Dar pe piata monetari pot sA apari Si operaliuni de refinantare. Ele se ivescatunci cand un crcditor a utilizat rcsursele bdne$ti penhLr acordarea de imFumutu $iapeleaz:l la altg bdnci si instigrtii financiare pentru a obtine, h dndul sdu, un credit a ciluinecesitatre a apArut in mod neprevdzut. Prin operatiunile ale rcfinanfarE agentii economicisrmt inclu$i intr-o ampld retea de interdependente. E{icienla, disciplina $i punctualitateafiectuli agent economic palticipa[t la operatiuni de refinantare sunt esentiale pentru calegaturile dintre ei sd nu se fansfome intr-o slrccesiune de dficultiti sau pr.Abusid.

In functie de durata pentru care se acordA, se disting: credite pentru perioadefoarte scurte, de reguld de pe o zi pe alta, la care apeleazi mai ales bincile inrelaliile rcciproce; credite pe perioade scutte - de la 2 la g0 de zile care sunt celemai fiecvente; credite pe termen mediu, de la 90 de zile la 2 ani.

reguld, r$cunle $t anplo.treacu ilurata angajame telor.tsum\te de debitori li consihttile de creditoi.

. ( l istigul"cuncar.lsi profitul h r|]ar

I

&IINTCI,OSAR

. tsancd - unitate economicd cecolecteazd, transferA Si rcparti,zeaziL)disponibi l i tadle f inancjare. Acordd

conditiile de bonitate fmanciad, pe bazacapitalului propriu al bdncii $i a solduluidintre depunerile clientilor $i solicitirilede restituire din partea acestora.irnprumutud solicitantilor care intnrnesc

) &qitotut 7

. Trezorerie - banci a statuluiavind ca principal: i functie centra,lizarea fondurilor publice si gestionareaacestora in contbnnitate cu prevederileIegale. Aceasta. priI l inlermediul

iNT'RERART ptiNTRIl

l I t Flc.{ttEA

rezoredilor localc. asigurA execulia decasa a brgetului public.

. Bonitate financiari - capacitateaunui debitor de a rambu$a creditul lascadenla conveniti. Oblinerea de profitti lipsa obligatiilor rcstante sunt criteriileprincipale in luncfie de care b,ncile aprc,ciazi bonitatea tinanciari a debitorilor_

() uuNosTrN rujt_oll. Caracfedzafi piafa monetara si rolul

sdu.. Cine sunt purtAtori i cereri i de

moned, intr-o economie?" Explicati interdependentele dintre

rata dobanzii, cererea $i ofefta de credite.. DacA un solicilant de credite depune

garantii, dar nu a.re bonitate frnanciari. ise acordd un credit solicitat?

. in ce constau operafiuni le derefinanlare?

. lnrpre.iurari

C" Il.eglarea masei rnon€tfirc

Prin op€ratiunile care au loc pe piata monetard este reglatd cantitatea demonedi solicitati de desfi$urarea activititilor economice si social-culturale dincadrul unei tiri. Masa monetari se extinde sau se contracttr, in funclie de sihratiileconcrete din economie, prin mijlocirea pielei monetare. DupA cum rezultd din tabelul7.1, in ultimii 15 ani in Romenia volumul masei monetare a avut o evolutie mercuascendenta_

Piafa monetard re^clioneazi in directia cregterii volumuluimasei binesti in l'unclie de mai multe imprejureri, cele maiinportante fiind:

a. cre$terea volumului valoric al bunurilor marfare(produsul P x Y), indiferent ca provin dh producria inrerndsau din import;

b. acoperirea dcficitutui bugetului de stat prin inteflentia bdncii centrale lasesizarea lrezoreriei, care este casieria statului. DacA din diferite motive venitudlebugetului de stat sc dovedesc a fi insuficiente in raport cu cheltuielile prev:izute,irebuie completate, iar o asemenea ocazie prilejujefte creqterea masei monetare;

c. sciderea vitezei de rotatie a banilor. Vanzarea unui anumit volum de bunurieconomice aduse pe piatri, in conditiile in care viteza de circula$e a banilor scade.atrage in mod inevitabil cresterea masei monetare;

d. convertibilitatea monedelor stri'ine in monedd nationali, Monedele straine.de$i sunt conveftibile, nu circula in inferiorut allor 1dri, nu se substituie monedelornationale ale acestora. Cend banca centrali sau alte bAnci achizilioneazi monedestrdine de la detindtorii acestora. pl:ltesc cu monedd nafionale, ceea ce implicd punereain circulJrie a unor n.r.anl i l i l l i dc toneLli . care sporesc mara monetarat

Piola monetard

e. refin€rea de cetre airumiti agenti economici, indeosebi de citre populatie $iintreprinderi. sub forma de..rezerva-. a unor sume mai mari \au mai mici innumerar (bilete de bancd $i monedi metalici), care nu se depun la binci sau alteinstitutii financiar-bancare, ci sunt practic retras€ din circulatia bineasci. Acegtibani raman in afara circulaliei, pentru ca nu se cheltuiesc decet rareori, poate chia-rdupd ani, constituind adevirate depozite in afala sistemului financiar bancar. Restulvenitului este economisit de agenlii economici $i depus la bdnci, devenind monediscripturald fi participand astfel la circulalia bdneascd. Pentru ca activitatea economicdsi nu fie afectat5, masa monetard febuie si fie completatd corespunzdtor marimlivenitudlor transformate de unii agenli economici in ,,rezerve",

Dincolo de imprejllriiile mai sus amintite se afl:r ti alte fenomene si procesecomplexe, care nu actioneaza jzolat. ci in interactiune cu cclelalte.

Cresterea masei monetare se asiguri in pdncipal prin urm;toarele operatiuni:

1, acordarea de credite, Sursa creditelor o formeazacapitalul propriu al b:incilor si sumele temporar disponibile,excedentele sau disponibi l i tat i lc agen(i lor economici,mobil i /are prin si\ lemul l inanri:rr-brncaf

economici |i, ir mdsara in care acestora le prisosesc, 1)or Liange din nou la aceea;ibdhod sau la abele. Afldte din nou h bancd, disponibiLitdlile bdnesti pot Ji folos

Crc$terea masei monetare prin acordarea de credite se poate realiza de citrebanca centrala ri de catre orice alte banca.

r Opcralirrnip n carc are loc

in lara noastr!, volumul creditelor bancare a sporit in perioada decembrie 1990 -decembrie 20(M de aFoape 600 de ori, de la 610 miliarde de lei. la 365.187 miliardede lei. De majoritatea covir$itoare a acestora beneficjaza firmcle $i menajele.Deosebit de ddicat este nivelul crcditelor in valuta, care Ia sfarsitul anului 2004 aajuns la echivalentul a peste 365.000 miliarde de lei;

2. emisiunea monetard efectuatA de banca centrala inationala) atunci canddisponibilifdtile barcsti sunt insuficicntc pentru a acoperi solicitirile de credite provenitede la celelaltc bdnci si dc la administralia centmld si se apreciazd cd acestca ffebuiesatisfdcute. Emisiunea monetnrd efectuati de banca cenffald contribuie la crestereamasei monetare tot prin intemediul credjtelor: banii emisi srnt pusi la dispoziliasolicitantjlor (alte bdnci fi administralia centrala a statului) sub formd de credite.

Copik'lul7

Sursa acestor credite nu o reprezinti disponibiliteule bdnesti ale altor agentieconomici, ci emisiunea de bani;

3. schimbul valutar - al monedelor strdine convertibile pe monedd lationald.schimb efectuat in p ncipal de barnci. in ultimi instantd, oferta de monedd strainaconvertibilA este achizitionatd de banca centrali, ca.e cedeaztr moned:i nationald laun pref (curs) convenit.

Cauzele care lac necesard testranger€a masei monetaresunt in mod special:

^) diminuarea voLumului raloric (produsul p x y) ir l

bunarilor rulrJarc din economie, indiferent ci provin din

89

. i'nprejuraricarc delermini

restt angcfta

actrvltatea proprie sau din import. Aceasta face ca o parte din masa monetari aflal4in ciculatie s:i devinA in exces; pentnr a nu provoca inflatie sau alte ef.ecte nesat vc. ea uebure relra\d Lhn circulr l ie:

b) ex(:edentul bu?etdr. Daci dln diferite motive bugetul statului se incheie cLrYenituri care depi$esc cheltuielile, excedentul rimane neutilizat in contul trezorerieipand cand parlamentul stabilcste pfin lege destinafia sa. in acest interval. sumareprezentand excedcntul este in afara circulafiei, ceea ce cchivaleazd cu diminuarenmasei monetare:

c) crcr^terea ritezei de rotatie d baniloL fatl de care masa monetara necesarapentru tranzaclionarea unui volun \,aloric dat de mfufuri este invers propo4ionalA;

d) conveftibilitatea monedei nali.t ale pe alte noaele, operaliune prin care bancacentrab si alte binci of-era monede str:iine conveftibile Si solicitd in schimb monedbnationali. Canfititile de monedd nationald concentrate in ultimi instanti la bancilcentrali echivaleazA cu Iesffangerea masei nlonetirle aflate in circulatie.

Cauzele mai sus anintite sunt interdependentc si se manifest:l concomitent crrcele care pot detemina cresterea masei rDolrctare.

Restrangerca masei monetare se realizeazi prin diferite operatiuni specmcede tehnici bancar:l- Dinhe acestea, cele mai respandite si Lr;or de umtuit sunt:

l. Iimitarea (pla{onar€a) creditului fie sub forma unei\ume mr\ ime {ce nu trebuie dcpa. i t i r . f ie pr in . tabi l rrea unui l . Op(.r , ' l iuI i pr i t rcudnrom fprocenl, Jrn di \ponrbi l i ta l i le b;nest i r le banci lor: I car( .c redlrcr.

2. rambursarea creditelor primite anterior, in special de I masa monctArila banca centrali, de cdtre administraia centrald si celelaltebAncl;

3. schimbul valutar al monedei nafiolale pe alte moneale convertibile, operatiunei ' r care. in ulr ima in\ tanrr . hanca cenlrala r inde monede \ l ra ine conve; ibt le ) icumpdr:i monedi nalionali, pe care o ,,retmge,, din circulatie.

Cre$terea, rcspectiv diminuarea volumului masei monetare aflate in circulatierepreantd o operatiune de mare responsabilitate din partea sistemului bancar. Resla.reamd'ei mdnelarc \e lacc de calrc birnci in iun ie de \ lafea econ,,miei . i r rebure ,astimuleze afacerile, fdra a genem inflatie sau deflatie.

9A Piartq mo etard

1,.-l Ih-tGl-OS.\R

(volumul masei monetare, ratadobenzii , exigenfele impuse lnacordarea creditelor etc.).

. R€glar€a mas€i monetare - modi-rficarea volumului masei monetare infunctrie de nevoile, starea si penpectiveleeconomiei cu scopul de a influenfa

ir-iX RItt.'\ttl PENTlttl\.F]RIFlCARI-A(]TJNOSTINTELOI{

. Exp,icafi cauzele care favorizeazdcre$terea masei monetare,

. Cum influente zt viteza de rotatie abanilor masa monetard necesard defirlltiitmnzactiilor care implicA moneda?

' Cand in intervalul to-tr bancacentrald $i celelalte binci vand mai multdvaluti convertibili decat cumparA, masabAneascd:

Frobleme rezolvate. in intervalul to-tr, volumul valoric

al bunurilor marfare supuse tranzacfiilorsporeste de la 120 de miliarde u.m. la186 de miliarde u.m., iar viteza de rotafiea monedei spore$te de la 4 la 6 rotatii.SA se detemine volumul masei monelarein t0, respectiv tr fi varialia procentualda acestera.

, " P' Y. I2o mitiarde -^ . .

"Y,4

economia rcalA prin intemediul monedei.Rolul hofirator in reglarea maseimonetare il are banca centrali, prinpolitica monetal:a pe care o prcmoveazi.

. Schimb valutar - comerf cumonede convert ibi le apart inenddileritelor fafi, efectuat 1a un anumitpret (cun valutar sau curs de schimb),

jiormat din confruntarea cererii cu ofefiade diferite monede.

. Deflatie - diminuarea generali,relat iv, durabilA si semnif;at ive a

E:111_

,7()

a. creste?b. scade?c. rdmane neschimbati?. Cum se asiguri resffangerea masei

monetare?. Comentafi afirmalia: ,,Fiecare popor

are moneda pe care o medtd,"

. , PY 186 rni l iarde ̂ . . .lvr=-- :=_=Jlm|c 'u 'm'

vo

variafia p.ocentuald (A%Mr/Mo) =

M,Mi] |10: \ t ; loo

lo lo0=l lou

Rezul6 cd masa monetara a crescutc\ 3,3Va.

I Capitnlul T

1

. in decurs de un an, nivelul generalal pre$rilor a crescuf cu 87. (acoasta estein esenld rata inf lat iei). Sd sedemonstreze cd valoarea (puterea decumparare a) unitili monetare:

a) crc$te cu... 70;b) scade cu... 7a;c) ramane neschimbatA.Rezolvare:

p^. =-L =I = s.e26' te 108"6

PRORLENII.IDE REZOI,VAl '

. in intervalul t0-tr, preluri le aucrescut in medie cu 107d, cantitateabunurilor marfare s-a dublat, iar vitezade rotatie a banilor a crescut cu 207r. Sdse determine variat ia procentualanecesard a masei monetare in inte alulto- t ' -

Respuns: creqte cu 83,3%.

variat iaP.b=0,926- 1 = 0,074Variatia procentuald a P.b(47.):

a"7"P^, = 1,.166 160 ="" Ip

= -L,166 -1ss = 7.4"7"1.08

Respuns: b, scade c\ 7,1Ea.

. Pe baza datelor din problema de maisus rezulta cd in intervalul to-tr valoareabanilor din aceasttr farS:

a) cre$te cu ...7.;b) scade cu ...7o;c) rAmdne neschimbatd.

Respuns: b, scade cu 9,097r.

D. DotrAnda

Agenlii economici care iffegistreaza surplusuri temporare debani (de lichiditali), adica economisesc, sunt interesai sa leaansforme ln depoziie bancare penfu care beneficiazi de dobenzi,pldtite de binci, numite dobenzi pasive. Cei carc inregistreazldeficile temporare de lichiditdli se inprumutd rnai ales la banci. Eisunt debitori (datomici) care pldtesc dobanzi (penm dreptul de afolosi lichiditati care nu le aparlin), incasate de creditori (cei car€

a) ca madme relativi! ca procent perceput la creditul de 100 deunit4i monetar€ pe timp de un an; se numeste r?ta dobenzii (d');

b) ca marime absoluti, ca suma tohld care se cuvine penftucreditul de o anumitd mdrime, numita masa dobAnzii (D).

. $ebii4ila

irln:ri:.J :i!

ddhanda

acordd credite), sub foma de dobenzi achve.ln mecanismele piefei monetare bdncile se afl6 in dubli ipostazd: pllitesc dobanzi

(pasive) pentru sumele atrase $i incaseazi dobenzi (active) de la debitori.Dobdnda reprezinta pretut creditului .i esle pririu:

t io l i r : : i ;

v2

Raia dobenzi d

Un cost penlru debilor

Fig. 7.3- I n tc rFe Iatea dobah.i i

. Doblndasimple sid0l); indacoDrPusi

In practica bancard se folosesc doua mecanisme dedeteminare a dobanzii. Fiecare se aplici in conformitate cuprevederi le contracrului negocixr Inrfe pafl i .

a) Dobanda simpli, care consta in aceea cd dobanda se achitAlunar, semestrial, anual etc, ln acest caz se aplicf, fomula:

D=Sxd'xn,

in care: D = masa dobanzii:

S = suma imprumutatA (depusri in depozit):d' = mfa dobanzii: n = timpul in ani.

De exemplu, o sumi de 3.000 de lei, depusa (sau imp mutatA) cu 10% pe timpde Sase luni, conduce la o dobandi:

D=3000x 10a/a x Y2= r50lei.

b.) Dobenda compusi bazatd pe capitalizarea dobanzii. Aceasta inseamnd cadobanda aferenti perioadei to tl se capitalizeaza (se adaugi sumei initiale) astfelca aduce la randu-i dobendA in ilrte alul tr t, $.a.m.d.

in acest caz:D = S, So in carci Sr - suma finali (fructiiicatd)

So suma inilialaS, = So (1 + d')", in care: d' rata dobanzii

n - timpul in ani (sau fractiuni de an)

in consecinld, dobanda reprezintd:

D= So(1 +d')"-so=so t( l +d') ' 1 l

De exemplu:Se acordi un credit de 5.000 Iei pe doi ani, pe pdncipiDl dobanzii compuse, cu

o rati a dobanzii de 107..D = 5000 (l + 0,1f - 1l = 5000 x 0,21 = 1050 lei care se plate$te (achiri)

inlegral la expifarea contractului rdoi ani/in analiza dobinzii, o importatti deosebitd prezinta rata dobanzii. Ea este mai

iffai un pret: pretul plidt penhu a folosi 100 de unil4ti monetare pe timp de un an.

> CapitohtlT 93

iirelul ratei dobenzii dcpindc de numeroase imprejuriri: raportul dinfte cererea $iaerta de credit, riscnl plasamentului, starea conjuncturii economice, rata inflatiei $.a.

Relatia dintre rata dobanzii ti rata inflaliei induce in mod necesar distinctia dintrehbanda nominali (d'n), cea care este afi$atd la sediul qi pe site ul de intemet al.jcirei banci Si dobenda reali (d'r) care elimini influenfa inflaliei, astfel cli intr-orimd aproximatie:

d'r = d'n i ' ,

I care: i' - rala inflatiei

De exemplu, dacii preluile crcsc anual cu 67r, unei rate nominale a dobenzii del.: ii corespunde o mtd rcala a dobanzii de 2.837.. Aceasta inseamnd ci daci sebrmeazd un depozit de 10.000 lei cu o ratd a dobanzii de 97,, iar rata ilflaliei este;tt. dupd un an se obline o sume de:

S0+(S0 x d'x n) = 10.000 + (10.000:0,09 x 1) = 10.900 lei.

Datoritd cretterij preturilor, suma non nal6 de 10.900 lei are o valoare realA de0.283, in sensul ci echivaleaza cu 10.283 lei de la inccputul perioadei. adicdi

Valoarea reala = 10.900 : 1.06 = 10.283 leiNivelul ralei dobinzii influenteazi cconomisirea $i investifiile. Daci rata dobanzii

reste, sunt stimlrlate economisilea Qi ofefla de dedite; in schimb. cererea de credite seeduce, ceea ce poate si conduci la o feducere in viitor a ratei dobanzii. Deciziile siEtiunile agenlilor economici, ca debitori $i creditori, se orienteazd in sp€cial in funclieb dobanda reali, afacerile fiind cu atat mai prospere cu cat inflata este mai rcdusi.

inlr-o economie, nivelul rafei dobanzii este, de reguli, pozitiv, deoarece banii,rezenti (ca $i bunurile prezente) sunt mai valorosi decat banii viilod.

. Dobanda - suma de bari plftitade debitor creditorul i pentrufolosirea capitalului sau.

. Rata dobenzii - suma plititade debitor pcntru 100 de unitdt jmonetare luate cu imprumut pe timpde un an.

. Dobenda pasivd - suma (sauprocentul) phtiti de banca depunitorilo... Dobenda activi suma (sau

procentul) incasati de banca de ladebitori.debitori.. Rata reali a dobanzii - rata

noninala (afi$ata) a dobenzii djminuatd

\IINIGI-OSAII

ru rctx inflariei.

?.)

I- lr ,r l{uxiARi 1'! t \ ' ! i { i Iri it P j !.x {',t tiL r\{'il}i{,;li i'INTET,oR

PI{{]Bl,t*{t,Dll RFtz{)r, i '& [

r Care sunt imprejurlrile carefavorizeaztr aparifia dobanzii?

.: Ce semnificalie economidi are mtadobanzii in economie?

.. In ce consti principiul dobanziicompuse?

_ Ce raport existd intre rata reald qirata nominald a dobanzii?

" Dobenda ln dubla ipostazS: venit qicost.

, Relalia dinhe cererea fi ofefia decredite ln Romenia.

, Semnificafia capitalizarii doberzii.. Suma de 5.000 lei depusA cu l07o

pe principiul dobenzii compuse a adus

o sumi f inald de 6.655 lei. Rezulta cdtermenul pentru carc a fost depusd a fostde:

a) 2 aniib) 3 ani;c) 5 ani;d) a, b, c false.Rdspuns: b, 3 ani

. Pentru un credii conlractat pe fieiluni cu rata dobanzii de 16./0 s a plilit odobend:i de 800 lei. Mirimea credituluia fost de: a) 10.000 lei; b) 15.000 lei; c)20.000 lei; d) 18.000 lei.

Rispuns: c, 20.000 lei

TEXT TEMATIC

"Echilibrul monetar are loc atunci cand cercrea de bani egaleazA olefta debani. Rata dobenzii opereazd in aceea1i manied (ca orice altprcl), inlunc.tbde cercrca 9i de oferla de bani... Echilibrul monetar arc loc atunci cend ratadobenzii este stabiliE asffel incet cererea de bani egaleaze obrta..."

Rihad G. L;pser, K. Alec Chrystal, Economia pozitil'd

ATA\PITALURILOR

fn strensa legatura cu piala bunudlor.Lcu pia{a monetara $i cu procesele,stitionale din economie, existl $i:tioneazd piala capitalurilor. Pe6ti piata se efectueazd tranzaciii cu.i de valoare sau active financiare (in special acliuni fi obligaliuni). Paflicipantiiemitenlii $i posesorii de titlud de valoarc, pe de o pafie, $i delindtorii de capital

rsc, pe de alti pa e. Primii sunt vanzdtori, iar ceilalli, agenli ai cererii. In16ria, formarea $i dezvoltarea pielei capitalurilor au rcprezentat componente4iale ale procesului de a$ezare a sistemului economic pe principiile economiei)iata. Cdutarea unor plasamente bune pentru resursele bdne$ti qi nevoia de a!|a mobilizarea resulselor financiare penhu a flnanla diferite proiecte de afacerimpus constituirea $i funcfionarea pielei capitalurilor in sistemul de piefe reale.

in vrma stutlieii acestui capitol wlifr in ntuurd:

. sd Jhceli disnnqie tute acli ni $i obli-galiuni, precum qi importanla acestora;

' sd analizali rolul, mecanismele simodul de o funclio a ale celor dou'ifotme ale pielei capitaLurilor (financiare):piala primard ti piala securulard;

. sd inlelegeli rolul bursei tu valori;

' sd interprctali informatii economi.epentru a estima sensul de mi;care acursului titluilar de wloare, in funclie depincipalii factori care iI detetmind.

:J:,ftta capitaIuriloi

,4. Ce sunt aetiunile si ohligatiunile i

In economia de piaF, principalele societi{i comerciale, maiales cele de dimensiuni mari, sunt organizate ca societi{ peacliuni. Capitalul unor asemenea ftme se constituie pdn aportulunor pe$oare fizice $i persoane juridice (societdti, asociatii.organizalii etc.) denumite generic actionari. Sub incidentaconcurenlei, a progresului tehnic $i a amplificArii roluluicercetirii $tiinlilice sporcqte mfuimea capitdului ninim necesarpentru a fonda o societate comerciali viabili. Cu greu un

asemenea capital poate fi asigurat de o silguri persoand care si fondeze o firmdmare. in plus, probabil cd nici nu dore;te sd-$i asume singurd riscul unei asemeneaalaceri, De aceea apare necesitatea, dar Si interesul atragerii mai multor investitorila crearea intreprinderilor moderne.

. Actiunca. titkrpafrimoni{l

. P ncipaletresociettticomercialesunt organrzateca societiti peacfirni.

Ca expresie a participdrii la capitalul social al frrmeitol8tituite ca societate pe acliuni, frecare proprietar acliotarpinzsk Lauunir de actiuni propo4jglll cu capitalul subscris.

Actiunea este un titlu de valoare care at€std calitatea de proprietar adetinitorului ei asupn unei fracliuni (pdr.ti) din capitalul social aI firmei, respectivdin valoarea firmei.

Ca document, acfiunea a apArut ca un inscis care confinea anumite date deidentificare:

numele firmei emitente:data emiteriil

- numdrul de identificare aI titlului (asociat fiecdrei acfiuni);- valoarea nominald suma inscris:i pe tidu, reprezentand o fractiune din capitalul

social al fimei;- semnalura per<oanei autorizate din ptu1ea f irmei emitenle:- elementele de securitate, care au menirca de a inpiedica falsificarea documentului.

Unele acfiuni au insffis pe ele $i numele posesorului. Ele senumesc acfiuni nominative. Daca acesta doreste sd vandiacfiunea, tranzacfia $i numele noului defindtor trebuieconsemnate intr-un registru special al firmei. Majoritateaacfiunilor sunt,,la purtito ', adici nu au inscris pe ele numeleposesomlui; drephrrile pe care le confed revh de{initorilor lor,indiferent de identitatea acestora.

in prezent, majodtatea covar$itoare a actiunilor suntvirtuale, iar evidenta $i mi$carea lor ln ulma hanzactiilor serealizeazd electronic, prin firme, de reguld private, specializateln evidenla si gestionarea registrului actionari lor de lasocietltile pe actiuni.

. ActiuninomiDative,actiuni..h purfitor"

) ' - , . ' , i t :r ; ,r" i t :

-A.ctiunea conferd detinitorului dr€pturi sociale !i drepturi patrimoniale,Drepturil€ sociale sunt:- dreptul de a fi infomat in legi$ra cu situatia econonico financiafi a firmei;- dreptul de a pafticipa la adunarea generald a aclionarilor li la alegerea consiliului

c administralie;- dreptul de a participa la administrarea firmei ti la contrllul gestiunii acesteia.Drepturile patrimoniale sunt:

dreptul de a $i insuqi o parte din profitul socictdtii sub forma de dividcnd;dreptul de a oblinc o parfc din capitalul fiImei, in cazul cand aceasta este lichidati;

- in unele cazuri, suport i acoperirea pierderi lor atunci cend intreprindereaalizeazii o activitate necorespunzitoare.

Exercitarea drepturilor sociale de cAffe actionar se rcalizeaza prin paniciparca la|area hotirafilor adoptate prin mecaDjsmul votului. numirul de voturi al fiecaruiaind propo4ional cu numArul actiudlor pe care le define. Hotirarile aclionarilor sekrpli in adunarca gcncrali a aclonarilor (ordinail sau extraordinari), iar convocarcae(e rcglementati de lege.

L ,r , , -1 i i . r i t i l i l : i : i

Preiedintele consiliului de administralie al SC OLrcHM SA Remnicu. Vabea. cu sedirl lnRannicu Vabea, Str. Uzinei nr. 1, convoacs adunarea generah ordinara a actionadlor la dala de 27+ritie 2006, ora 1 1:00, la sediul societslii, penbu toli acdonarii inscrisi in Registrul actionsrilor laCelsiiul zilei de 20 aprilie 2006.

Ordinea ale zi este ulmnioarca:1. ADrobarea situatiilor financiarc ?nroale la 31.12.2005.2. Aprobarea raportului anual. lntocmit in confonnitalc cu alt. 227, alin. 4, din Legea 2972004

Fnind piata de capital;3. Apmbarea descarcarii de gestiune a administratorilor penhu activiiarea desfdturata in

xercrdul linanLiar 200s.4. Aprobarea bugelului de venituri ti cheltuieli. precum $ a pmgranului de investitii, pen[]l

mi 2006:5. Aprobarea creiterii salariaLe a dircctorului general al societdtii, incepand cu 01.02.2006:6. Aprobarea datei de 17.05.2006 ca datd de inregistrare. pentru identiflcarea actionarilor

$upra carora se r{sfteng hottufile adunlrii generale odina.re.h cazul ln care la data de 27.04.2006 adunaEa generald ordinari ru lirdeplincitc conditiile de

indnire, se rcprogr,rmead la data de 28.0:1.2006. ora 1l:00, in acela$ loc cu ac€eaii ordine de zi.Accesul actionarilor indreptAfti sd parlicipe la adunarea generald este pennis prin simpla

6obd a identitlfii acestora, ficuie in cazul actionarnor persoane fizice, cu ac$l de identitate, iar in;azul persoanelor juridice $i al actionarilor persoane fizice rcprezentaie, cu imputernicirea daupersoanei fizice care le rcprezinta. Reprezentarea aclionarilor in adunarea generald se va putea facei prin aLte penoane de.at aclionarii. cu excepfia adminisiraiorilof, pe bazi de plosuld speciah,:onfo]m an. 243, alin. 3. dh ll'sea ff.291D!X4.

Materialele aduse dezbaterii adunarii generale ordinarc a aclionarilor por fi consultate la sediulocietitii sau pot fi descircate de pe website-ul socieaii (www.oltchirn.ro - secliunea ActionariatAduniri generale ale acoonarilor), nrepend cu dala de 12 aprilie 2006.

lnfolmalii suplimeniare se pot obtnr h sediul SC OLTCHIM SA Rarnnicu Valcea sau laNmerele de telelbn 0250101.200, int. 3150, 3005, 0744.549.106, lnhe orele 8:00 si 16:00.

98 Piata capitaluihr

Pentru calitatea de proprietar asupra unei pirti dincapitalul sociebtii p€ actiuni, aclionarul obqne o parte dinprofitul net al societitii pe acFuni numiti dividend. Mdrimeadividenduluj este hottuAti de adunarea generald a acfionarilorsi depinde de situalia economico-financiari a firmei $i de

sfategia adoptatd il ceea ce priveste utilizarea profitului. Mtuimea dividendelor oblinutede un acfionar este in funcfie de cota sa de participare la capitalul social al fumei.

. Actiunea - titlup.rt monial tuvcnit vafiabil

. Dividcnd -

. Obligatiunea -titlu de cftditpurtritor d€dobandir (cupon)

. Obligatiuninominalivc,obligatiuni,. la purlator"

Deoarece profiturile realizate de fimi diferA de Ia o perioadala alta. marimea dividendului este si ea variabili. Tocmai deaceea actiunile sunt titluri cu venit variabil, care in situaliispeciale poate fi ,si nlll.

Existd situa{ii cand o societate comerciald sau o administralie publicd are nevoiede mijloace banesti care depa$esc posjbilitllfile sale curente, si pentru o perioadarelativ lungl urmdre$te obtinerea unei finanFri masive ln alte condifii decat celespecifice pietei monetare. In aceasti situatie, agentul sau institulia respectivd lanseazaun imprumut pe piata capitalurilor prin emisiunea de obligatiuni.

Obligatiunea este un inscris tip care confine:- numele emitentului:- cuponul sau rata cuponului (exprimatd ca o cotA procentualA din valoarea

nominala ce urmeazA sd fie pldtitd la anumite inlervale delindtorului obligafiunii):- scadenfa - momentul expifirii imprumutului $i al retragerii obligafiunii (data la

care ea va fi rdscumptuatd de er tent);- valoarea nominali - suma inscdsa pe dtlu, pe care delinatorul o acolda sub

formd de imprumut emitentului si pe care o va incasa la scadenld;- semnStura persoanei autodzate de emitent;

impdmfi speciale, pentru a impiedica falsificarea (elernente de secudtate).

Obligaliunea poate fi nominativd, daci este inscris pe ea numele definAbrului-sau ,,1a purtdtor", dact nu arc inscds pe ea numele delinitorului

Definltorul unei obligaliuni este numit obligatar. El arecalitatea de creditor f4i de emitent si dreptul de a primi unvenif numit dobandi, dar nu are drepturi qi responsabili$liprivind activitatea emitentului (debilorului).

De aceea, obligatiunile sunt titluri de crcdif cu y€nit cert side regula lix. Principalii emitenti de obligatiuni sunt administralile publice locale(administralia centrald li cele Jocale), iar scopul emitedi este fie acoperirea deficjtululbu8etar, fie finantarca unor investilii importante pentru comunitate.

p ,:-;,u;rol"; a

Sintezi

ACTIUNEA OBLIGATIUNEAConlinui Titlu patrimonial Titlu de credit

Calilatea $i roluldetindtorului ingestiunea emitentului

Coproprietar i drept de votin adunarea gereralA

Crediror. nu panicip, la gestiune

titularul titluluiDividende - depind demirimea plofinllui firmeiqi de cola de participare aactionarului la capitalulsocial al firmei

Dobenzi ferme. plat i te ln modobligatoriu de emitent sub forma

de definitorulritlului

- nu pdmeste dividende incazul in care filma nurealizeaza profit- pierded cand fiIma estelichidati

Plasament cu dsc redus sau zero:- riscul de nera bursare nu existt incazul unei garantii de stat;- in cazul lichidirii firmei, oeditoriiau pioritate in fala actionffilor.

Durata Existd cat t imp f i rma Linitaia, pana la scadenli

, Capital social - volumul total decapital de care dispune o socielate.Cuprinde: capitalul subsc.is de aclion.ui sau asociati la inliintarea societitii.apo(urilc pc palcurs. titlurilc cmiscpentru profi turi le capital izate i j irczeffelc dctinutc dc socicfatc.

" Cupon - venit term la care aredreptul del initorul unei obligal iunisau al unui inscris financiar: dobandaferma obinula de oblig?rtar.

' Dividend - profit (beneficiu) retce revine pentru o actiune enisar de osocietaie anooimd dc capitalui. Marilnea s.r diferi slrbstantial de lr o

economico fir'anciare ale finnei $i a lopoduniritii investitiei de capiral.

,, Active financiare - inscrisuriemise in condit i i le legi i $i care aucapacitatea potentiala de a aduce venitpe iermen lung, Cele mai cunoscutesunt: actiunile, obligatiunile, titludle detcnIa,

. Socictate anonimi (pe acFuni) -societatc al ctuei capital este divizat inacl iuni (t i t l rL. i de proprietate l ibertranslerabile) $i in care asociati i(actiorarii) sunt responsabili fatli deangajamentele societ?it i i in l jmitaaportului lor la capital. Estc cea maicunoscuti lbnna de societate in tfiledczvoltatc. Ea presupune un numarminim de aclionad ii un capirdl minimstabilil prin lcgc sau statut.

pcrioadi la afta si este principalulcritefiu de npfeciere a pcrtbrmintelor

I'iala capilal rilor

?.J

. Ce sunt titlu.ile de valoare?

. Asemanfui Si deosebiri intre acJiuni$i obligaliuni.

. Care sunt factorii de care depindemdrimea dividendului?

. Piatacapitaluri lor. Agentiieconomicipurtitori aicererii si ofcrtci

. Internlediarii

. Formele pieteicapitr luri lor

Piala primari a capitaludlor este cea pe carc se vand !inou-emlse.

B. Formele capitalurilor

Piata capitalurilor este spaliul economic tn care se intahesc$i se confrunti cererea;i oferta de active financiarc ai carorpurtitod sunt:

emitentii $i posesorii de titluri in calitate de vlnz?itori;- delindtorii de economii in calitate de cumpdrdtod.Pinta capitaluri lor se constituie deci din ansamblul

tiilor c[ active financiare pe termen mediu qi lung.op€ralrror c[ acuve rmancnre pe rcrmen mOfe a prcvine de la citeva mari categorii de agenfi economici:- statul $i colectivititil€ locale - care au nevoie de finantiri pe termen mediu si

lung pentru susfinerea cheltuielilor lor $i acoperirea deficitului bugetar;- societeule comerciale private;- firmele de stat - care au ncvoie de finanlarea investifiilor in diferite sectoare

economice (energie, transpotui, servicii comunale, industie aerospafiab s.a.);- bincile {i societif € financiare.Cererea provine de la cei care economisesc: agentii economici care dispun de

economii persoane fizice sau juridice - $i doresc sd le fuuctifice sub formi deplasament (investitii) financiare, pdn achizitionarea de titluri.

Pe piata capitalurilor, indlnirea definitorilor de titlud cudelinitorii de capital binesc (economii) nu se realizeazd inmod direct, ci prin intemediul bancilor, al agentilor de schimb$i al nltor institutii linanciare.

Deqi, la fel ca in cazul oridrci alte piele, pelurile sunt $i aicidetermhate, in uhimi instan6 de raportul dinlrc cerere si ofella-formarea lor este sensibil diferita in cazul tidurilor nou-emise.respectiv al celor caie nu se mai afla la primul act de vanzarecumpirare.

Piata capitalurilor are doui forme:- piala primard;- piafa secundari.

iNlRnlr,\Rr PIN'r'RuVBRII.'ICARIJACUNOSTINTI]LOR & il"-?lrll.,,

t-E

. Suntefi posesorul unor economii pccare dorit sa le plasati in tiduri pe temenlung. Preierati plasamentul in acliuni sauin obligaliuni? De ce!

pietei

cumpirtr titluri

Pc aceasta pial,, purtdtorii ofertei sunt emitenfi dc tiduri - inElitate de vanzitori , iar purtAtorii cererii sunt pos€sorii deNonomii - in calitate de cump:irafori -, care devin practicinvestitori. Iltahirea lor $i derularea operalunilor specifice seralizedzd prin intermediul brlncikr si a SVM (Societate de ValoriMobilia.e).

Specific acestei piete este faptul cA pretul titlurilor - numit curs - este egal curaloarea lor nominaltr (suma inscdsA pe dtlu) $i este Dn prel felm. Cu alte cuvinte,el nu se negociazi fi nu se modifici pe durata emisiunii. Schernatic. mecanismul

. l ' : i r t icipandi

. Cursul(; l luri lor (pre1ul. i

pretei pf im.rre se prezinta in frguLr 8.1.

fransfenr dc rc$rsc btnclri t.i;;l;;ii&iid;;

i lDnsfeddei i r lu c i te'--r,;+;in a.-";;n;ii- --- -

Fi5.8.1. Piala pritndfi a rapitalurilor

Piala secundari a capitalurilor este cea pe care se vand $i se cumpAri dtlurierue anterior.

Pe piala secundard. purtitorii ofertei sunt detinitorii de tidurinobjliare (actiuni, obligatiuni i.a.). in ciilitate de vanzdtori, iarbdnitorii de economii, cumpdritori. Operatiunile de vanzalcumpArarc se efcctueazi prin agentii de schimb (numili si agcn.ti

. P:rrlicfu ntii

le bursd). Acestia sunt prclesionisti care actionenzri ca rcprezentanti ai unor societaliinarciare (SVM) sau ca independcnli $i executi ordinele clienilor br. respectand regulii uzante clare, f-efme. bine cunoscute, translerderesurse bnnestr

fcq \l'"l f

Vr

Emiienlidc Lilluri Otbrta de

tiiluri spre .

Transter de resurse bdne

I o. _.*:

pi.,t. \",;,.'o

':xx|J ".-:h.,r.ri;

lI tI

Transtcr dc titluiFlg. 8.2, Mecanitmul pietei cdpitaluribr

- i Ban, lpoie.oj , ,

<Brni r f r imrrrL --*" ,

. . i^- , ,Of iii .cilrtl ,r^,i-

! I viiii4ln Transler econom'

ggL] J.r,'idi dclindc rtluri Lck e dr pos(sor I

TmDzaclii <rilturi de tirlui

t0) Piata capitalurilor

Principala instihriie din cadrul acestei piele este buasa de valori. DatorilS impofianteideosebite pe care o are pentru funcfiona.rea economiei, activitatea bursei este controlatipublic si reglementati stdct prin prevederi legale, diferite insA de Ia tarA Ia lari.

In general, aceste reglementdri se ref-eri la:- condifiile ce trebuie indeplinite pentru ca titludle unui emitent sd aibd acces la

bursa:- regulile la care se $upun operatorii;- genudle de operafiuni $i mecanismul regularizarii acestora;- organismele de conducere fi atributiile fiecdruja.

Problema fundamentald a tranzactiilor la bursa este fbrmarea' c" ' \"1 hnrsicr

I pretului. curiului .au cotatiei l i l luri lor. Ace\ta podre t i :en\ibrl- prel l l l l l l lurr lorl diferir de \aloarea lof nominal. i . f i ind inl luenlal de numero.rdc ral lr ' i rc I lactori cconomici ) i ei lraeconomici,

Dintre acestia. un rol semnificativ il au- situatia economico-financiarr a firmei emitente (relafie pozitivi);- mrtuirnea veniturilor anterioare aduse de tidu $i perspectivele de viitor (1€la.tie pozitiva);- rata dobinzii pe piala monetarl (relafie negativi);- rata inflaliei (relalie pozitivd);- conjunctura intemi si internationald (relalie pozitivd);- previziunile privind evolu{ia firmei emitente (relatie pozitjva);

aqteptfuile in ceea ce prive$te evolutia de ansamblu a economiei.Toli acesti factori determind stabilirea in fiecare moment a unui anumit Bport intre

cer€r€a gi oferta pentru un anumit titlu care, h randul lui, duce la fonnarea unui anumitcurs (pret).

La bursi, tranzacliile se pot realiza prin doue genuri de opemtiuni:- operatiuni la vedere;

operatiuni la termen.Op€ratiunile la vedere sunt cele in care cedarea titludlor

de cltre venzitor $i plata sumei de c5ffe cumpdrdtor sercal:zeazi in momentul incheierii trarzacfiei (sau in cel multdoua zile lucrdtoare) $i la cursul existent (afi$at).

Opemtiunile In termen sunt cele in care, la momentul incheieriitranzactiei, se convine a,.jupra componentelor ei nurlir de tiduri.curs , dar execut rea propriu-zisa a contracnrlui umeaza sa aibdloc ultedor, la o datd convenitri de pdr.ti, numili zi de lichidare sauscadenfd; de regula, temenul este de o lund (niciodau mai mare

de h€i l ni).Specific operaliunilor la temen este caracterul lor speculativl- vanzitorul (care de rcguli nu deline titlurile in momentul incheierii tranzacliei)

mrzeazd pe faptul cA pani la scadenla, cursul tiflurilor va scadea, urmand sd leachizitioneze de pe piatd la cursul existent si sd le cedeze cumpdritorului la cel convenit(mai mare)i el esie un speculator,,iL la baisse'(sau,,bear", la BuNa din New YorD:

- cumpirdtorul (care de reguld nu dispune de lichidititi in momentul incheieriitranzacfiei) mizeazd pe faptul cd, pani la scadenld, cursul titlurilor va cre$te, dar -intrucat le va pIimi de h vanzltor la cursul convenil in momentul incheierii tranzacfiei

. Operatiunila ledcrc

. OperatiuDila tcrmen

speculativ)

) Cnpitut"l t .

ird mic) - urmeaza si rcalizeze uD c&tig din aceasta difercnta: el este speculator ,i larausse" (sau ,,bu11", la Bursa din New York).

Cel carc intuie*e evolutia reali a cursului va casdga, celilalt vn pierde. De aceea, seloale afirma cd obiectul tranzactiilor in cazul ope.atiunilor la termen il constiluie nujllurilc propriu-,,r.e. ci anticiparile pdvind e\oluria cursurilor. ln pr.cdc,. operariunrlelpeculative imbrac:i o mare varietate de fome si mecanisme concrete, revenindu-le otroDdere imDo(anti din totalul tranzacliilor bursicre.

in RomAria functioneazir 5i sisbmi de tranzactionare RASDAQ, ca formd a pieleirecundare, exffabu!'sieae. Este un sistem elecfonic de ffanzactionare a actiunilor. deat:n 1996. emise de societiti pe aclini care nu sunt admise la Bu$a de Valori Bucuresti-

Docuinenf nr - Icriuri la. irf trt ivi t

L\in&bund, tuWebsal attual at tenncndui,esteco,i.s krutd ceawin$1tdhAnverc, in 1531.

Rurcase inpune cao i ttituleconercisbqifnanciafi fi!fitunentald otiatd cu crearcaburcelo ebL dra(Roj\:tt Exchanse\rn 1551,tid2l!1Ansk an,i 1608.

Pe kt 1860, ba che i ;i negustorii dinBucwesn v lntbAau la Haaul cu Tei pentut aJa.e tunu.tii pe lalu uur inJomati venitz deh Conttanti.topol ti din narile pitale

itr vcolul XVI, propietani de pibndnt careobl tau renti i.n orc. difl Japmia obivuittudepo.iteze nnfa tn nalik cenhe conerciab tisi o'randii pe bau wnt .loctMent.t de deryjtnunite ,,fichete (te oftZ". Cei erc cunAdruu

a.este titl ri oblircalt dreptul sd priheasca oa u ritd. cantiktte de orez, de o.nurnitd calitate,la o .latd prcckafi tn contrcd. Crat deMtonic!.estor ndwi le puteau utili.a periodX Wnnuoblircrca de nntd, tichzteb d. orez au .lewnithAni.id2,alo@e,,acope e" in orex; ele paeau

nizpte in calitate de b.1ni dz hAftie.Tichetele asigwau proptietailor .]e pdnA$

nl wnit si?ur ei oblineau nchete-bmi -, iarconvrcianfilo. o ofeftd sieufide otez" pe lAngd

de a obtne prolt pk vanzarca)tictutelor die te4i lt un pr4 hai i!.litat (dacdnloarea oreoiui crestea pAnd k sL'alen d).(Sufsa: Ioan Popa, ,,Bu."rd ", mleclia BuNa,

Bucure$ti 1993)L____

NIINI(}I,O91.R

. Broker - agent de borsi carelucleaza ca angajat al unei firme debrokeraj sau ca irdependent ti executiordinele in bursa in contul cl ien(i lor(denumirea englezeasci, pand h 1989,jobber). Pentru setviciile efecnra@ prime$le

. Cotare - admiterca, inscrierca unuititlu la cota bursei pesupune indeplinireade ciitrc firma emitenli a anumitor condiliide performanli economico-financiard.Filarea cursurilor in cadrul unei sedhre abuser.

. ,,Hot money" - ,.capit uri fierbinti".

posesor la altul, dintr-un loc in altul, cumare rapiditatc, in cdufarea Lulor plasa-mcnie cet mai avantajoaie $i a minimizdriiriscurilor, ilt special in conditii de crizi.

. Indicele Dor Jones - indicele Buseidin New York, calculat ca medie a valodiaciiunilor emise de 30 cele mai maricompanii americane ffanzaclionate laBu$a de Valori din New Yo* si publicatde lmna Dow Jones & Co. A fost constitritin anDl 1884.

o Indicele Nikkei - indicele Burseidin Tokio.

" Crah buNier ' pr.tbuSirea bnrsca Sicumulativi a titlurilor cotate Ia brmi.j'pgr*i:3::t"r'I" :1':_T. * I_Tl

I'iatu copitahr;fu1

)

i\TRBts,\Rr l,tt\'r'RUVERIIIICAI{U-i\CUNOSTINTALOR

. Prin ce se deosebesc cele douAlbnne ale pietei capitalurilor?

. Comparafi piafa secundar:i acapitaluri lor cu cea monetari dinulm:itoarcle perspective:

- obiectul tranzacliilor;- agelllll;

- prclul.

. Cum evolueazi cursul pe piatasecundara daci rata dobanzii scade?

. Cum influenteazd conjunsturaeconomici si cl imatul social-poli t icevolufia cursulri de pe piata secundara?

. Cand ca$tigi cumpirAtorul intr otranzaclie bursier: i , , la termen"? Darvanzitorul? de unde provi le ca$dgu1cumpiritorului?

Probleme rezolvate

. DacA rata dobanzii creqte, in modnormal. cursul t i t luri lor de pe piatafinanciari secundara:

a) cre$te;b) scade;c) nu este intluenlat de evolulia ratei

dobanzii.

Argumentar€:Dacii celelalte colrdit i i r iman

neschimbate, creqterea ratei dobinzii vagenera reducerea cereri i de t i t luri ,deoarece depozitele bancare devin rnaiprofi tabi le prin dobanzile pe care Ieaduc. Ca urmare, unii del inatori deeconomii vor prefqa sd le ftuctifice prindepozite bancare in locul plasamentuluiin active f inanciare. Deci, potenfial,cererea de titlu de valoare va scidea.in acelasi timp, esfe posibil ca o partedintre definAtorii de titluri si preieretransformarea 1or in lichiditali, pentru ale fructi f ica sub formi de depozitebancare, Deci ofefia de titluri va creste.

in concluzie, cresterea tatei

dobanzii va genera cresterca ofertei detitluri Si sciderea cererii de titluri, ceeace se va rellecta in sciderea cursurilor(pretudlor) acestom.

Rdspuns: b.

. O obligatiune aduce un venit anualfix (V) de l,+0 u.n1.

Cirre este in mod nomal cursul ei (C)pe piala secundard, in conditiile in carerata dobanzii (d') esre de 10%?

Rezohare:Teoretic, cursul unui titlu (C) este dat

de venitul pe care il aduce sub formi dedividend sau cupon (V) capital izat ladobanda zilei (d'):

cursur 1c) = I!!1!$49149!i!11!,,1e6procentul dobanzii (d )

DeciC = 140 / 0,10 sau 140 x 100 / l0 =

L400 u.m.Rdspuns:C=1.400u.m.

) Capitolnl S IU5

PR0BLE}I ID[ RIZOLViTI

. O institufie bancarl de(ine 400 deobligaliuni publice, care aduc trimestrial un.upon de l0 Iei fiecare. Rata dobanziipracticata pe piatA este de 207.. Aceas6bancA intenlioneazd si negocieze $i sdrandi obligatiunile penffu ci are nevoiede lichidita!.

Care este prelul minim unitar dc ofefidla care banca lanseazi aceste titluri pepiala secrndarzl?

. Cuponul unei obligatiuni (V) esteegal cu 50 lei, iar rata anuald a dobanziiid') este de l0'/,.

Determinati prclul (cursul) obliga'iiunii (C).

Ce prel va avea obligafiunea dacd ratadobinzii cre$te la 207.?

C. Rolul bursei de valoriBursa este o institufie spccifica economiei de piati. S-a apreciat ci bursa ar fi

..sancturrul" capitalismului.Ceea ce ii este specific este in primul rind iaptul cd franzactiile cu active financiarc

se desfAsoara iD mod organizat, in conditii de libera concurenld $i transparenF,fiind supravegheate de autoridtile publice. Toate pietele sunt supravegheate deautoritili publice sub aspectul respectarii reglemcntdrilor legale, dar bursei i se acorddo atenlie speciali datoritl fluiditifii operaiunilor $i a impactului economico-socialpe care le arc.

Functionarea burs€ir

. Detine[ suma de 10.000 leidisponibi la dmp de un an. AveliurmAtoarele posibilitdli de plasament:

a) depozit bancar, d' = l07o;b) achizilia a zece obligafiuni de stat,

curs = 1.000 lei; cupon semestial 45 leiteste posibila creqterea cursului cu 67apesie un an;

c) achizilia a 100 de actiuni emise defirma X; dividend probabil (pe bazaanticipdrilor consiliului de administrafie$i ale analigtilor financiari) 12 lei,/ac!iu]Ie.

Care este, dupd criteriile dumnea-voasfid de valoare, solutia (soluiile) ceamai bunS de plasament? Argumentafi.

inainte de sedinta bursierd in timpul$edintti Dupd r€di4n

Se foflneaza ofeftsdin ordinele date de

vinzitori de active financiareadnise care au nevoie de

lichiditdticotarea titlurilof

. Publicarea cursurilorzilei

. Operare in registrul

. Achitarea sumelor aitansferul titlurilorSe fomeazi cererea

din odinele dnte decunparatori de titlurinobiliare detindtori

de iiciriditili

t06 tsiata capitularilor

Bursa de valori joaci un rol important deoarece constituie unul dinlre cir itele definantare a activitat or economice. ahturi de bancile comerciale si de bugetul public. inuldmi instanti, bursa est€ o modalitate de a atrage economiile , surplusul dedisponibilitdti banesti si de a le orienta cdtre solicitantii de capitaluri pentm invsstitii.

. Rur:sa csaepiata rcali (nrese ap*rpie demode!ul pictripcrl?rcte

. Trrnsforfiare|rapida aclrpi lr ldu;dintr-o formiiir alta. Trarrsfcrareircrpitxlului

Priu modul de formarc a cursului si de informare a celorcare economisesc $i detin titlud, prin mecanismul incheieriitranzacliilor, bursa este foma de pialA rcala care se apropiecel mai mul1 de modelul pietei cu concurenli perfectA.

Bursa de valori asigurd transformar€a operativA.intr-un termen scurl, a capitalului binesc in capitalul r€al (siinve$), mobilizarea mpida a unor importante resurse pentruactivitatea de investitii. Din contri, operatiunjle speculativesubmineirzi investiliile reale; ele sustrag economiei realeimpoflante capitaluri baneiti, care se constituie in .,bani fierbinti-sau ,,capitaluri speculative". Prin impactul psihologic pe care ilcreeazd asupra operatiunilor la vedere, operaliunile speculalivepot influenta evolufia cursudlor si alte efecte negative asupm vietii

Bursa este o piate indispensabili pentru transf€rarea unor capitrluri individualede la o soci€tate pe actiuni la alta sau dintr-o tard in alta,

De pildd, dacd crgental ercnomic X detine sub.fomii de scliuni u capitat d.100.000 u.m. la rtma A si dore;te sii $i plase.e capitalul la lirma B, podte rcali.aacest lucru prin intemediul bursei: ri de adiunile pe care le detine, iar cu c&pitdl lbdnesc obtinut cumpdrd actiuni ld frrma B, carc prcaintd pentru el interes spont.

. l |aror izeirziBursa favorizeazi procesul de concentrare a puterii

economice, controlul asupra unor societi t i pe actiunicol-tt ' {r lrxt{-r

. . I asigurdndu-se prin detinerca pachelului acl iuni lor de con-rxpro:l : l ptrrr"r

I trot. Prin pacherul de conrrol csle desemnat num,lrul t \ irLec' 'nomice J p.o".ntol) minim de acl iuni care i i asigurd detinatorului

. Rarolnetauposibilitatea de a dispune de majoritatea voturilor in adunareagenenli r acfionarilor, deci posibilitatea practicd de a desenma

: ' """ ' l '1 ' ' i con.r l iLr l de admini \n re. Acea\(a ce reat i /eal ; i ie pr in achi, / i r i ldc rlolutia.

I treptate, de catre un agent economic, ale titlurilor unei anumiteiioniuncturii

I fi.-", "u..

sunf ofe te spre vanzare de diferiti detindtori. fierapid, prin operatiunea numita ,,ofertd publicd de cumpdrare',.

Bursa este totodati un barometru €xtrem de s€nsibil al stirii economiei.volumul ffanzactiilor si evolutia cursurilor reactionAnd blusc. uneori cu anticioatie.la modif icarea conjuncruri i ecr,nomice.i a alrof tenomene socir l-pol i t ice. AJe;eori.scaderea brusci a cursurilor este semnalul unei crize. dupi cum cresterea lor esteanticiparea unui reviriment.

) capitolul 8

N'ITNTGLOSAR

$; itrnnolnt elurnui/ vERu'rcAREA

o cUNO$TTNTELOR

. in ce constd rolul bursei de valori?

. De ce capitaludle speculative submi-neaza procesul investilional?

. Ce imprejurdri pol genera un crahbursier?

- pe temen mediu, intle unu $i zeceani;

- pe ternen lung, peste zece ani,Randamentul unei obligafiuni (R)

R = !l!91x looCurs

.,,Joia neagral' - ziua de 24 oc-tombrie 1929, cand cursllrile s-au pfi-

butit la Bursa din New York $i 13 mili-oane de [duri au fost ,,aruncate" pe piafi-

Acesta a fost ,,semnalul" marii crizedin 1929 1933.

. ,,Lunea neagrit' - ziua de 19 oc-tombde 1987, cend Bursa din NewYork a suferit o pribusire asernintrtoarecelei din 1929 (care insa nu a mai fbsturmatd de o crizA Ia fel de amplA),antrenand si celelalte burse din lume,cu exceplia celor din Extremul Orient.

. NYSE - abreviere pentru NewYork Stock Exchange, principalabulsa din New York.

. Explicati rolul bursei in concentareaatributelor decizionale din cadrul uneisocieldfi pe actiuni.

. Piala financiad, in special bursa,poate influenfa gradul de ocupare a fo4eide muncd? Argumentafi-vi: rdspunsul.

. Ofe i pubtca de cumpirare -procedLrd prin care o societate propunein mod public aclioDarjlor aftei societali

- pe care ea doreqte sA o contrclezesa cumpere acliuni la un prc! slrperiorcusului la vedere, astfel incet sa devindactionar majodtar.

. Randamentul unui titlu - crileriude apreciere a eficientei unui plasa-ment in titlud.

. Randamentul unei actiuni secalculeaza dupl relaf ia:

Dividend x 100'- Cursul actiunii

. Titluri de stal - instrumente dedatorie emise $i garantate de stat. Pot fl:

- pe termen scurf, sub un an, numltebonud de tezaur;

Piofu capitalutilor

PIATA MUNCII

l \ funca esre o conJit ie gcnerala alYlodciirei Jt:ti\ imti. In economie.

pentru cea mat mare parte a acesroractivitiiti, facforul munci se asiguri pnnintemediLrl pietei. Munca forme^z i obiectulcererii si ofertei numai atunci cand este salariati. Piala muncii relevd rehFile dintrepurtitorii cererii Fi olertei de munci realizate potrivit reglementdrilor existente'prin care se stabilesc (negociazd) condiliile d€ angajare Si merimea sala ilorcare se cotsemn€azA intl-un act olicial denumit generic contract de munci'incheierea unui contracl dc munc:i atestd. cel pulin la momentul respcctiv, o aDumiticoncordaltA de intcrese intre pu(Atodi cererii 9i ai ofeftei de munci, exprimate inmod liber de ei qj in iome specifice.

Pcntru piata muncii, modul de a funcfiona diferi. sub numeroase aspecte' de lalar6 la 1ar:i, in functie de reglcmentdrile nalionale sau zonale care trebuie respectate,de tradilii, de specificul activilitlor realizate cu munca salariatd etc De aceea'piata muncii nu trebuie considerati nici lnici si nici unitard' ci trebuie analizatd.r inrerprerara in funrlre de loc. l imp. acl i \ i tale elc.

lnleiegerer earacterit t ici lor si funcl i , 'nani pielei muncii pfe-uprrne \ i lrnl l i ' / rm:

A. CERERNA $I OFERTA

DE MUNCA

B. FENOMENE NOI

PE PIATA MUNCII

C. SALARIUL

D, CONTRACTUL DE MUNCA

Studiind aceLstd temd, veli a|'eaposihilitatea sd:

. intelegeti modul in care eristd li

funtt io eazai pidla munci i , pentru . lputea dcliona in mocl co cret;

. ctuloasteti tendinlele sLhi bdrilor pe

piata mmcii de cere trebuie sd tineli sedml,

ce este salariul ti care este evolulia sa;. canoatteli semfiificalia contrac'

tului de muncd $i a relaliiLor pe care

acesta le impl icd pentru purf i tor i i

cercrii $i ai ofertei de nuncdin Romdnia.

. Sc linde si secunpiri munca,nu omul

. Ccrerea qioferta de muncidile.i de nece-sarrrl de munciin societat€ si demunca pe ca|epopulatia uneitiri o poat€oopune camlrime sistructura

. (lererea siol€rta de munrir

zeazi prindiversifafc

. Cererea dcmunci arecaracter derivafdin ftrerea pentrualte bunuri, iarolerta de nruncldcriri in rclc dinurmi dirr pr'ocesede naturademograficd

A. Cererea si oferta de rnunciCeea ce se cere qi se oferi pe piafa muncii sau, altfel spus.

obiectlrl acestei pieie il formeaza munca, fapt care implici inmod direct omul. Desigur, omul este mai mult decat o marfi.Pe piaf6 nu omul este acela care se cumpard gi se vinde, cimunca etectiva,

Precizhm cA cererea de munci este diferitd de nevoia demunci existenld in economia unei (iri sau intr-o activitateanume, aga cum ofefla de munci difer:i de munca pe carc opoate presta populatia unei lAri sau anumite segmenie ale sale.Muncile din activitAtile casnice, cele realizate de studenli, militariin termetr si alti nesalariati lru fac obiectul cercrii qi ofel1ei.

De aici rezulti c:i ceea ce se cere si se oferd pe aceastapiali nu este muncd in general, ci, de fiecare datd, o muncianume (croitor, electrician, electronist, chimist etc.). Si pentrucd munca nu este toata de acela$i fel, nu este omogen6, vorexista atatea pieF cate felud de munci se realizeazi sub formAsalariald. Evident, aceste piele pot evolua intr o perioadd datelbarte difedt una de alfa.

Cererea qi oferta de muncd nu sunt determinate directde piata muncii. Cererea deriva din nevoia de bunuri care sepot obtine recurgend la mullcA salariati. Oferta de muncli arela bazl procese demografice. care condilioneazd dinamicapopulatiei; generatiile de tined nu se nasc pentru ci pirintiilor ar avea in vedere faptul ci. peste un numdr destL de marede ani dupi na$tere, ei ar putea deveni salariati.

Conditia esentialtr pentru funclionarea normald a pieleimuncl este transparenla. Desigur, in tam noastri s-au facutprogrese mari pentru a face cunoscutd nevoia (cererea) demunca salariati (locurile de muncA disponibile, modul deocupare a acestora, firmele la care acestea existd, conditiile demuncd si de salarizare etc,), precum Si oferta de munca

de munca sunt confidenliale.Multimea reglementdrilor legale existente pe piata muncii.

mai mult sau mai pulin contradictorii, multimea condi{ionariloradoptate ln diferite activitlli sau de fitme privind incadrareain munce, scara de salarizare, desfacerea confiacte]or de muncietc- limiteazd si altereazd concurenta dintre purtabdi cererii

(identificarea celor in cdutarea unui loc de munci, aptitudinile, pregdtirea siexigentele lor etc.). in acest sens, existi Agentia Nationald pentru O;parea siFormarea Fortpi de Muncd ale c:irei filiale au inpAnzit tara, iar publicitatea cle toatefelurile are un rol deosebit de important. Transparenta ca preocupare r:imene fusd.inhucAt se acordd locuri de muncA pe criterii care nu lin de piata muncii, sunt fucateconcursuri penEu ocuparea diferitelof locud de munci. dilerite clauze ale contractului

. Caraclcrulconcurcntial ipietei muncii arcteBdinfa si se

) Capitolal 9

si ai olertei de muncl1 indepdfieaza $i diminueazd spontmeitatca funcfiondrii liberca pietei muncii, o indeparleazd de obiinuintele concurentei pe alte piele. Impotrivaacestei caractedstici care afecteaz:i cererea si oferta de munca s-a dezvoltat o amphmj$care de dereglementare, pentru a reveni 1a valenleleconcurenliale benefice ale pielei muncii.

Piata muncii poate funcfiona normal daci urmitoareleconditii, larg recunoscutc ca viabile sunt rcspectate in lnodadecvat:

- asigurarca nefugrddita a dreptului la munca;

pietei murcii dcno.malitate

implicA nminimum de

conditiiinterzicerea muncii fo4ate;asigurarea disciplinei in nuncS;asigurarea protecliei in munc6;respectarea dreptului la odihne si refacerea capacitdlii de muncd;perfeclionarea pregiti i $i reconversia prot-esionald:respectarea libertdtii de asociere in sindicate, potrivit legii;respectarea dreptului la grevd.

O particularilate este si faptul ci atal cererea, cet Si ofertade munci nu au mobil i tate pcrfecti . Se apreciazi cimobilitatea ofertei este evident mai redusa penru cd oamenilnu-si schimbi cu usurinti munca, firma si localitatea in carelucreazS, se ataseazi de mediul economico-social, chiar daciuneori nu beneficiazi de avantaje economice, nu dispun de oblrna informarc asupra locurilor de munca disponibile, au lanseminime de ocupare a postudtor disponibile etc. In general, persoa[ele in vars6;ifemeile au o mobilitate mai redusd fald de ceilalfi purtitori ai ofertei de muncd.Exista insa $i factori care diminueaz:l mobilitatea cererii de muncd, penfu cd aceastapresupune delocalizarea unitdl i lor economice sau a acl ivitdl i lor existente sauamplasarea celor noi, ceea ce inseamnd investifii apreciabile care trebuie corelatecu volumul pielei, apropjerea de factorii de producfie, de piafa de desfacere, costurilede transport etc,

Cererea si oferla de munca mai au si alte caracferistici:a) se formeazi in timp indelungat. Oferta de muncd presupune timp pentru

cre$terea si pregatirea noilor generatii de oameni. Potrivit dreptului muncii dinRomania, argajarea in munci este permisi numai celor in varsid de peste 15 ani.Cat pdve$te cererea de muncA, pentm ca este derivati din cererea de alte bunud,implica extinderea unitifilor ecollo]nice existente $i apari(ia altora noi, ceea cegenereazl investitii prin care se creeazd noi locuri de muncd, iar acestea se rcalizeazacu importante capitalud Si presupun timp;

. Nlodul drexprimarc si

mobililatcl!

cererii si ofertei

I I :

b) au czr obiect munca, c€ s-a dovedit a fi singurul factor ale productie variabilpe termen scurt. Modali6tile prin care, la nivelul fimei, cererea ti oferta de muncase adapfeazi pe termen scurt, in sensul crc$terii sau sciderii, sunt: orele suDlimentare.diminuarea programului de muncd, munca temponri, munca c[ orir redus si atiDic.\umdjul lehnic. dccrrcefei contrxcrului dc munca elc:

c) satisfacerea lor este, in gen€ral! o problema de urgentA. pentru a_si onoraobligatiile contractate, o firmi trebuie sd-si asigLrre forla de munci necesari cat mairepede. O pe.soan:l in situalia de salariat trebuie, h rendul siu. sd se aneaieze citmai repedc penrru c; nu are din Le ir i ;

d) sunt p€risabile, Munca existi numai in mdsuru in care omul realizeazd efectivo actrvrtate economici. DacA nu este angajat sau este, dar in timpul programuluiangajatul, din diferite motive, nu lucreazd. tnunca pe care ar fi put[t s o realizezceste o pierdere: atet cererea, cat ii oferta corespunzdtoarc muncii care nu au fostdepuse (realizate) r:iman nesatisf;cutc.

Piala muncii, ca expresie a raporlurilor dintre cerere $i ofet1A. se desfdsoarA indoui tr€pte sau faze. Prima se manifesti pe ansamblul unei economii sau pesegmente mnri de cercre fj ofefii determinate de particularitilile tehnico economiceale activili(ilor. In cadrul acestei laze se fonneazar conditiile generale de angajare asaiadatilor, se contureazd pdncipiile care acioneazala stabilirea salariilor si o anumititendinfi de stabilire a salariilor la nivel inalt sau scAzut A doua faze reprezinti oconhnuare a celei dindi $i constd in intalnirea cererii cu ofefln de muncA in tennenireali, in funcrie de conditiile concrete ale finnei si ale salariatilor sdi. Ccrerea sedimensioneazi precis ca volum si struc$ra pe baza confactelor $i a altor angajamenteasumate de firmc, iar oferta se delimitcaz:i $i ea pomind de la programul de munci.num:irul de ore suplimentare pe care accepta sa le realizeze sau nu salariatii infunc1ie de nevoile qi aspiratiile lor, de situatia social:i ti econonicd etc. la momentulrespectiv, Din confruntarea cererii cu oferta de muncd. la acest nivel. se determiniInafimea ci Jinami.., re:r le alc .r lariului hecuuia.

Caracteristicile cererii $i ofertei de munce acloneazi concomitent in totalitatealor si au ca rezultat o dinamicA specifici pie{ei muncii, care se resimte in intreasadcz\ol lare c.onumico \oclr l ; a unet ttr i atdt pe tennen scufl. cat rt pe lermen Iu;.

'{7 NIINICLOSAR

. Piata unici a muncii - piati amuncii la nivel national si intemational,considera6 in totaljtatc la fel (omogeni)in conlinDt ti funcdonand dupi aceleasiregr i. in acela$i fel.

. Piati unitard a muncii - piali amuncii nalionald si/sau intemationaldcare are aceeasl structur:i si accleasi

c11onare, adoptatemod deosebit de tdr i , zone sausegmcnte c4re se difircntiaza intle e]elnu prin reguli, ci prin limitcle admisivesi pelmisive ale acestom.

Pietelc cele mai unitarc sunt celc pemesenr, pe structuri ocupationale.

> {.'ap/rllrr' ..r

i I i t . t . t i l -F,Nr| 6.F ! t i , : , .

/ 1s 'p1e' 1 ' ,1

J ( ' ' l \ i l :rrr I .r l l ' i ' l i -{ ! i t

" in ce sens trebuie interpretatifomarea cereii $i ofertej de muncd?

n Evaluati argumentat transparenlasi adaptabilitatea cerelii $i ofertei demunci lntr-un caz pe care il cunoa$telisau de care ati auzit.

. De ce se impune o reglementare afunclionarii pielei muncii?

" Ce inseamnd cd piata muncii arecaracter eterogenl

u Cum mofivati mobililatea cererii $iofertei de munca?

I Identificafi $i analizati caracteis_ticile pielei muncii.

. In ce consti calaclerul pedsabil 21ofertei de munci?

u Explicali cum funclioneMa piafa

'feyl:r: L:strr !1 11i13g9';q. Cererea ti ofefia de muncii la momentul zilei. Se realizeazi tema cu clevii clasei rcspective. Se vb folosi un ziar de publicitate

sau mai mLrlte, se va calcula numdrul de cereri $i oferte pe domenii ti activititi, sevor comenta ( interpreta) semnif icafi i le acestora qi se vor formula concluzi i .Modalitatea de rcalizare concrcti se stabile$le de profesor'

JB., i t:nloaslerne lxoi iiir fJl*-ta {lxLlllrilltt

Piaia muncii, pdn natura sa, reflecta schimbtuile din mediulecononic si induce, 1^ rendul siu, anumite influenfe asupraacestuia. in conditiilc actuale, cend relatiile dintre tiri sedezvoltA tot mai mult, interacfiunile dintre economie $i piafamuncii se intensificd si se diversifica in mod evident. Subinfluenta acestora, pe piata muncii se pot sesiza schimbdrideo\ebit de imponanle. dintre cafe menliondrn:

. cererea de mulrcdr generatd mult2i vleme aproape inexclusjvitate de cresterea economica Si cererea de bunuri in-

terne. dedvi de acum tot mai mult din cererea externd de bunuri ca urmare adezvolfdrii schimburilor economice internationale qi globalizdrij econom;ei Ofertad€ munci ar€ $ ea aceea$i tendintd, dar evolueazl mai lent in aceastd direclie;

. structum cererii de munci se deplaseazi rapid in favoarea crcsterii munciicaliffcate in mod deosebit in tdrile dezvoltate, dar nu numaj acolo. Odau cu aceastaa crescut simtitor oferta de munci de acest gen datorittr dezvoltdrii inviEmanuluisuperior in toate tirile. in activitatea economicd, munca bine pregititd (calificatd)

este mai greu $i mai pulin substituibili de catre capital, pe cind munca nccaljficat?iesle mult mai substituibiid atat de capital, cit si de cea calificata;

eri -n {i:i". i'-:i 1,i

{ a l l t ' r fe! ; ! t ! ( l1n -

I t i r l i . i i l r r in. i i

i r i l r r ! i ; ' i ; ; i l t

Piala muntii

munca temporare este un semnal negativ pentru angajatori,Instabilitatea afecteazi in mod deosebit tinerii (oene la 26 deanil . mai virsrnici i {pe\le 50 de anir . i pe cei ;u e\pefienl, iinsuficien6 pentru ocuparea unor categorii de locui de munca;

. flexibilitatea muncii ca factor de prcduqie cr€ste foartemult datoriti diversificirii orarelor de muncA. diminu:iriistocurilor de produse tabdcate pentru a produce chiar lamo|nentul cand apare cererea, adapttuii activitailor productivela cregterea, diversificarea si modificarea rapidd a nevoilor, laprogresele .riinlei \i tehnicii etc. Fleribilitatea muncii pr€supuneadaptarca acesteia la schimbirile care d€curg din mediul €co-nomic care se remodeleazi continuu. Fomele concrete aleflexibilitdtii sunt: a) angajarea cu coltracte pe timp deteminatcat mai scurt (angajare temporari); b) angajarea cu munca ladomiciliul angajatorului pentm anumite zile din sdptarnAnd si/sau ore din difedte zile; c) angajare la hrme cu timp partial ii

orar modular sezonier sau s5ptamanal; d) angajarea cu orar aleatodu anunlat deangajator cu 10-48 de ore inaintej e) individualizarea muncilor pe salariati infunctie de exitenrele postului. precum .i de inlere<ul . i panicrparca angajaLuluretc,;

. constrangerea comerciald asupra volumului structurii si realizirii munciieste i'n cre$tere €r.identi. Producfia este din ce in ce mai direct pilotatd de client. iarcompelir ia dinrre producarori penru preludrea cereni \ i sarisf;cerea cl ientj lor in-duce stres, responsabilitali sporite, extinderea manifestarii creative a salariatilor sitoate acestea sunt lactori eseDliali de intensificare a muncii, Conftuntat cu cererileclientelei, salariatul are mai puline posibilitdfi de a-$i negocia ritmul de munc5,orarul qi locul de muncd sau intreruperile in muncd. ConsEangerea de naturicomercialS are tendinta sd se extindd in toate sectoarele ii la tot mai multe functiuni.Comunicafiile modeme il pune din ce in ce mai des pe salarial vizavi de clientul

.rhl:iti;le ditlri, . schimbdrile calitative din structura pielei muncii au! ,. , .Llat,:r l i_ | delerminal apari l ia unei nor clasi[ icari a ace]reia cu caracler:.r. . . , .r, , , , ,) i . i , . i I dual rdoua secloarel: good jobs {locuri de munci buDer si, ,

-, . , ; : , - .

' i bad jobs {locuri de muncd reler, Aceasta clasif icare esre

-":: ' : : : :" '" ] aplrcrbi la ardr ta ni\et generat. cir \ i in c.drul trrmetor. pnmul

-. ," " . . . I rector se ci jracteri. /eaza prin insuficienra olenei de munci, iar{ ' i rpl ir { i t lcrrr rt I al doi lea. prin e\cedenr de ofena:

ioFr' ! ;c rn!rnca.l . a crescul instabil i latea ocuperi i locuri lor de munca.'r ' . ! l )r: ' \ l r ' rcluri i ln\ labi l i tatea desemnea26 faplul ca ocuparea unui loc deir{.r l .r l .

I muncd esle l imita|.4 in t imp. Acer\rd nu JecurBe neaparar dindorinra proprierari lor de r- i fdcc pe \alariat i sa accepte salaJi i mai mici, cj st dintransformdrile tehnice, tehnologice, organizationale si economice care au loc incadrul firmelor. Instabilitatea genereazi insecudtatea locului de munci numai alacipersoanele afectate nu g;sesc alte locuri de munca, iar acest fapt survine adesea inconditiile unui Somaj ridicat. Experienla mai arati cd ocuparea multor locuri ale

. inslabi l i faf€

ocupar:i, flexibi-li{atea nruncii.

rcrncrt ial : i

{:irii indncti s;pr( i l tema

ee.: riral.ii

I ta i tursululprottsi(Dal sn llefi0meDe propri

ilietei murcii inullirneie decenii.

) Capitolut 9

iirmei sjllc sau de potentialul clicnt pentru a-i prelua comanda si a o realiza inionditii cAt mai buDe;

. stabilitatea ocuparii lbrtei de munci, d€$i doriti, a devenit practic imposibihin contextul actual. De aceea se pune din ce in cc mai mul1 problema secudzeriiparcursului profesional al salariatilor. Aceasta nu inseamni sa se diminuezeilexibilitatea, ci si se asigurc in decursul vielii active salariale proteclia neccsardcontra efectelor negativc ale tlexibilihtii.

Piata muncii este in prezent extrem de dinamici; fomele remarcate se vor aprcpiade maturitatea lor, se vor nuanta, !j, aldturi de ele, vor ap:irea altele noi care vorcrea, la rindul 1or. noi preocupiri. Pa$ii faculi pani acum in direclia unei mai bllnefuncliondri a pietei nuncii nu sunt. desigur, lipsili de imponanli, dar realitdlile neobligar szi linem scama permanent ci in sfem acestei piele intrd asiguarea condiliilorpenftu o cxistenti norma]al a naioritafi co\'drsitoare a populatiilor lumii.

. Flexibi l i tatea pielei muncii -capaciiatea de a adapta rapid ti firiicosturi ocuparea ibtei de nluncd lancvoile economiei, tsiguland dimi-nuarea;orrajului.

. Insecuritatea pe piala muncii -incapacitater de a asigura celor at-ectafi

ide instabilitatc alte locufi de munci cel

Iterziu pani la expirarca protecl iei

iasigurate pdn aiutorul de sornaj.. Ilexibilitatea (pe piata) muncii -

capacitatea riuncii ca factor de produc-

lie de a se adapta exigentek)r de compcdtivitate ale firmelor si ale angajatorilor.Modificarea gradului de flexibilitate amuncii este rezLrltalul unui anumrtconsens i l tre patfonat, sindicate l i

politica guvernului. Orice schimbareinsd starne$te controverse. Adepti iacestei masud apreciazd cd lavorizeazdcre$terea economicd $i este menita sdcreeze sau sa salveze de la desfiintfielocLtri de munci. Adversari i si iestimeazi ce, dimpoffivd, are menireade a supdma locuri de muncd;i deaceea hebuie realizati prir compromis.

. Ocuparea forlei de muncd -asigurarea concomitenti a exercitiriiunei activiteli rcmunerate $i a unui locde munc5. Modelul ideal in trecut ,,unsingur loc de muncd, fix, garantat sistabil" in rapofi cu realitdfile actuale numai poate ti sllsfinut nici practic, niciteoretic.

. Flexibilitatea muncii ca factor deprcducfie este un fenomen pozitiv, negativsau neumr? Argumentati.

. Exemplificafi cum aclioneazdconsftangerea comerciald asupm factoruluimunci pe o situatie reali din mediuldumneavoastri social.

-a2'l

. Care sunt cluzele care au deteminatnoi fenomene pe piata muncji in ultimeledecenii?

. Din punct de vedelc pcrsonaL, carefbnomen actual de pe piat:l muncii il aprcciaii in mod deosebil l Puteti explica de ce?

iI\.TREBARI PENTRUVERIFICAREACUNO$TINTEI,OR

NIINIGI,()SAR

Piala muntii

. Ce atitudine ar trebui sa avem vizavide flexibilitatea muncii?

o Cum este bine sA caracterizim

, PROBLEME

.. DE REFLECTIE

. Cc cstesalnr iul?

. Salariul

. $B!t !1 i l

Iocudie de munci rele (.bad jobs)'! Ceexpl icat i i putem aduce in spr i j inulpunctului de vedere propriu?

. I retfiridc r i r i t f r0nt ieresi ::tlrr)ili{ rea salaxi i lor

C. SalariulPentru confributia la realizarea muncii ca lactor de

produclieJ posesorul sAu primeste o sumi de bani, oremuneratie. denumiti salariu.

Privi t din punctul de vcdcrc al desfasurar i i act iv i t i t i ieconomice, adica al laptului cai activit,tea cconomici Fesupuneconlbinarca factorilor de productie din cffc munca nu lipsefle.salariul reprezinti un cost, o componentA a consumului tot l

de factori de productie pentru obtinerea unui aDumit bun e€onomic. Daca se areinsd in vedere faptul cd orice activitate se finalizeazi in bunuri cconomice, care, pdn

Feturi pe piaii, se transfomi in bani, in venit, iar rcesta se imparle intre toti cci careau contribujt la realizarea sa, salariul reprezintA venitul c€lor care au contribuit,

prin munca depusi, la obtinerca rczultatelor respective,Din aceasti situatie, in care salariul este, pe de o parte,

cost, iar pe de altd parte, venit, se desprinde concluzia ci eld€pinde de munci, dar si de rezultatele obtinute, iar mirimea

sa concretd penffu fiecare salariat se poate stabili numai la nivelrl firmei, pentru canumai aici se poate cunoaste concret cale este contributia. aldturi de ceilalti facloride productie. la rezultate. la realizarea venitului.

Salariul este o mirime permanent supusi unor proccse contradictorii dediferentiere si de apropiere-egalizar€j de la o persoani la alta. Diferentierea arc labaza mai intai calitilile, aptirudinile foarte difedrc dc la individ la individ

^le salariatilor.

la care se adaugii caracterul muncii - grea salL uiioard. de zi sau de noaptc, mediutoxic sau nu rezultatele obfinute. cantitatea de munc:i. rispunder.ea etc.. pmpriifiecdruia. Diferenlele dc salariu frndanrentate pe asemcnca aspectc, de reguli, nusunt contcstate nici de salariati si nici de firmele la care acettia sunt angaiali.

Apropierea - ,,egalizarea" salariilor poatc sufleni numaiin masura in care elementele de dilerentiere dispar sau sercsftang. Astfel. prin r idicarca cali f icir i i sc pot diminuaanumite diferente calitative dinh€ salariafi, prin promovarea

unor misuri complexe se pot apropia sau chiar egaliza anumite conditii de muncapentru diferite grupuri de salariati, dar d?tci se are in vedere ansamblul elementelofde diferenfiere, nu se poate ajunge la o situatie care s:i justifice egalizarea salariilor.

Salariatii nu acceptd tofi inegalitatea dintre salarii atunci cand. dupd opinia 1or.au o contribulie egal:i sau sensibil apropiati la efectuarea muncii. Or, aceasta ar

*' i.;;r,'i; ", rrr,' -'insemna Derespectarea principiilor economiei de piata, nu s-ar justifica in ftport curle $i ar ti de naturi antieconomicA.,

Treptat, s-a conturat concluzia ce atet mdrimea salariului, cet $i diferenteledintre salarii trebuie astfel stabilite incet sa pdstreze permanent vii incitatia lamunca ti aspiratia la ridicarea pregitirii, ca determinante pentru obtiner€a unuisalariu mai mare, ca unnare a cresterii productivitatii muncii.

Saladul variazd pe f:iri, domenii, fime $i persoane. Pe tefmcn lung, mirimea.alanulur nomrn.l . fe Iendinra general i i Je crenere. in aceisl i pf ivinla un rol important revine cre$terii cheltuielilor cu instruirea $i calificarea, tmnspomrl $i trana,locuinla, odihna etc. pe care le au salariatii. Un alt faclor care actioneazA in aceeaSidirectie este creqferea productivitdlii, a rczultafelo. obtinute prin munca sahiatilor.Cu cat acestea sunt mai mari, cu atat posesodi factorului de productie munci seconsidera mai indreptdliF sn pdmeasci un salariu mai mare.

Din punctul de veder€ al salariatului, suma d€ bani pe care o primeste atuncicend lucreazi constituie salariul nominal.

Dupi retinerea impozituld pe salariu ii a altor taxe legale, ceea ce rimaneeste salariul nominal net. Aceasta este de fapt suma de bani pe care o primesteefectiv lucrAtorul salariat pentru munca prestati, Salariul nominal este o component?ia ca$tiguld noDinal aldturi de alte elemente cum sunt: venituriie oblinute pentrutimpul lucrat suplimentar, sporurile, premiile etc.

Cesdgul nominal este fbmat din veniturile binesti totaleincasate de un saladat pcntru aportul siu la activitatca

De o importanti d€osebiti in economie este salariulminim garantat t€gal. Acesta €ste saladul fixat pe cale legaldpentru a garanta salariadlor din categoriile defavorizat€un venit nominal care sA corespundi minimului desubzistenti. determinat concret-istoric. in cadrul unui mediueconomico-social dat. Pe misuri ce societatea evolueazi.minimul de subzistenfd crefte. deci salariul minim garantatlegal, care trebuie sA acopere acest minim. sporeste.

. I t i ' r '

a ixr iNrr r : , r r 't r : i i - r , i i i r i r l r , , t . ri ' r ; r 'cr : t ( t1 i l . ! '

r { r r r l l : . rL i . ' i , r ! : '

. . , , r :1! . r r i r j t j . , .1.

r i i r ' ; r , r i r ; : r ' i ,: . : : r : l L- i : r : , , .

Veniturile salariale in Rominia in perioada 1990-2003

Su$at lnuatul Statis,/r a] RunduEt :0a.1

Piatq muncii

Cantitatea d€ bunuri materiale Fi de servicii de consum personal carc poate ficumpirati, la un moment alat, cu salariul nominal n€t r€prezinte sahriul real.Acesta difed $i el de la o perioadd la alta ti de la o piaiA h alta. Salariul real est€d€terminat de m{rimea salariului nominal, cu care este dir€ct proportional, side nivelul preturilor bunurilor €conomice de consum personal, cu care este inversproportional.

in dinamici, salariul real este ilustrat de indicele salariului real. care se aleterminaastfel:

1"* = !\"166 = !t '166.SRo rPc

in care: SRr= salariul real in perioada curentS;SR,= salariul real in perioada anterioari;Ir, = indicele saladului nominal;Irc = indicele prefului bunurilor de consum.

Itxemplu:In luna septembrie 2005, un angajat la firma X avea un salariu nominal net de

noud milioane de lei. Prcsupunem c; o pereche de pantofi costd 4,5 milioane de lei.In luna septembrie 2006, acelaqi salariat a obfinut un salariu nominal net de 13,5milioane de lei. in luna septembrie, o pereche de pantofi cos6 6,75 milioane de lei.

Salariul r€al in septembrie 2005:9 milioane lei

4,5 milioane lei/l pereche pantofi

Salariul real in septembrie 2006:

= 2 perechi de pantofi

13,5 milioane lei6,75 milioane/l pereche pantofi

= 2 perechi de pantofi

In septembrie 2006 fatd de septembrie 2005, salariul real nu s-a modificat.Calculul indicelui salariului rcal se poate realiza astfel:

13,5 mil. tei 9 mil. Iei

6,75 mil. lei 4,5 mil. lei100 = 1007r,ceea ce inseamnd cA salariul

real nu s-a modificat.

. (lattig red

Revendicdrile privind creqterea salariului au ca punct de spdjin nu atat mArimeasi dinamica salariului nominal, cat pe cele ale salariului real, asupra ciruiaactioneaza si factori care nu tin de fiecare salanat.

> Capitolutg

Pcntru stimularea sahiatilor sau pentn rcalizarea de citre unii dintre ei a unui venitminiDl. considcrat rezonabil, pe laDgi salariul individual, s-au mai constituit salariulcolectiv si salariul social. Salariul col€ctiv esle atribuit in sume globali tutu.or salariauorunei firme ca participare la rezultatele sale (la beneficiu) sau prit diferite alte 1acilitdti.Salariul social este o sumi pe care societatea, in ansamblul siu, o :rcorda penfu a sporivedturile unor categorii de salariati sau numai ale unor grupuri din cadrul acestora carese conliunti cu dificuftili mari, curn sunt accidentele de muncd, bolile profesionale,somajul etc., cirora nu le pot facc fati cei in cnuzi daci nu sunt ajutati.

Mtuimea !i dinamica salarilrlui sunt influentate de numero$i alti lbctori, mai alescu caracter indircct, cum sunt: gradul de organizare ln sindicate ;i capacitateasindicatelor de a obline castig de cauza pentru revendicirile salarialilor, capacitateasalaridtilof de a se orSaliza si a dialoga cu unitatea economicd, organizafiile patronalesau (si) cu oryanele specializate ale statului cu prilej l desfd$urfii acordurilor colective,migratia intenalioneld a lortei de munca. legislatia cu privire la mi$carea grevistd firevendicativi din llecare tari ctc,

I . Salariu - venir insusit de salariaipenffu munca depusa.

. Salariu nominal - suma de baniplAtiti salaiatrlui pentru activitateadepusd. DLrpa cc se pllitesc impozitulpe salariu si alle taxe. ceea ce grmaneeste salariul nominal net.

" Salariu rcal - cantitatea debunuri materialc si de servici i deconsum personal care se poatccumpira cu saladul nominal net, lanivelul cristenl al preturilof bunurilor

. Ca$tig nominal - venitu lcbine$ti totale incasaie de un salariat(salariul tari far nominal, spoluri,pfem[ etc.).

. C66tig real - cantitatea de buludmateriale $i de servicii de cons(rn carese poatc cumpira cu cl$tigul nominal

. Salariu minim - salariul nominalfixat pe calc legal:i pentru a garantasalarialilor din categoriile defavorizatcun venit bdnesc corcspunzilor necesi-

f1-1 iiu nuritHr lnrlrnr,l.r/ l Enll ' lc.rat.ro []{.rNosTI\'[EI_Oli

. Ce imporunF Bre in economie salariulin calitate de venit ii in calitate de cost?

. Ce este salariul nominal?

. Ce este ca$dgul salarial nominal?

. Cum se explici cele doui tendinlecontradictorii din evolutia salariilor?

. Cum se explica existenta salariuluicolectiv si a salariLrlui social?

. Ce este salariul real?

. Care sunt situaliile Ieoretice in carcpoale si creascd salariul real?

. Ce este ca$1igul real?

. Ce facfod indirecti pot influentamdrinea $i dinamica salariului nominal?

. Ce factori apreciati ci au deteminatsc:iderea salariului rcal in lara noastrA inultimii zece ani?

. Ce reprezinti salmiul minim inff-osocietate $i pe blza saror elemente poatefi stabilit?

. Ce raport este intre salariul real !ica$tigul real?

x,l lNt(;L0sAR

Piala nu cii

. Rapo(ul dintre importanta pe care oacordi lntreprinzitorul salariului in calitatede cost qi cea pe care o acordi posesorulfortei de muncli in calitate de venit.

. Dintre toale cazurile teoreticc desporire a salariului real, care crede! cAeste cea mai pofrivit5 cale pentru etapaactuala in fara noasftA?

Problcnri rezolyata. Atunci cand prellrrile bunurilor de

consum scad c$ 20Ea, lat salariul realscade cu 107., salariul nominal:

a) cre$te cu ,,,;b) scade cu ... ;c) nu se modifici.

Rezolvare:

ysp:J! \ ,dcundeIP(]

ISN=ISRTIPCISN=0,90x0,80=0,72ISN = 727o, ceea ce inseamnd ci

salariul nomiml scade cu 28% (1007.72'lo), adici revine la un indicc de 727..

. Nivclul si dinamica saladului nomi-nal trcbuic corelate cu evolutiaproduclivitart i i mafginale a muncii , da.ri cu inflalia din cconornie.

. Evolutia difcrila a salariului nominalsi a casdgurilor totale in baoi intr-o tari.

. Clnd salrr iul nominll cre$te maiincet fatl de o perioadi anterioard, situatiasalariului real se poate imbundtiti?

P RO I} I, F]i\IEiDU RFIZOI-VAl'

. Cc se infenpld dacd intr-o tardsalariul nominal sporeqte cu 100%, iarsala.iul real scadc cu 507r?

. Analizali. pe baza datelor din tabelulfeferitor la evolutia veniturilor salarialedin Romania in perioada 1990-2001.care sunt cauzele care au determinat

D. Contractul de munciPenffu orice s,rlariet. ocuparea Lrnui loc de muncA, asdel incet

str beneficieze dc avantajele pe care le pot asigum existenta tifuncl ionarea pielei muncii . este deterninati de semnareacontractului dc angajare. Orice xlt mod de a depune o muncdsalariali este ilegal. atat pentru angajaL cat fi pentru filma caftlace asemcnca angajiri. Odati ce admit o astfel de angajare.sala.iall si firma respectivd se anueneazi intr-o relalie interisasi pedepsiti de lege, s^l^datul rarmane la discrctia conduceriifinnei, pierde o multime de drcpturi cu pivire la asigurarea deqomaj, pmteclia muncii, asigurarea ingrijirii nredicale. Accstgen de functionarc a pictei nuncii este denumit ,,munci laneSru" sau ,.piat: 'r neagri a muncii", care oferd f irmelorposibilitatea de a sc sustrage de la plata obligatiilor pe care

. {lonlractuldr rnun(i cslctbrnla.iuridir iiundamelrldldprcprie piefeirrlurlriii

) Capitolul g

ie au cu privire la asigurarea medicala 9i sociah a salariatilorior, de a fixa salariile cum cred cd le este mai bine, de a interzice$evele etc., iar salariailor le permite sa se sustraga de Ia plataimpozitelor pe venit, piezand insA toate celelalte avantaje propriiingajarii legale, inclusiv drcptul la pensie, in arumite conditii.

intalnirea cererii si ofertei pe piala muncii $i tranzactiile careau loc intre subiectii (purt:itorii) acestora. in cazul cand reusesc,se finalizeazd si se consfintesc pdn inchcierea unui contract deangajate, denumrt in practica cufenti contract de munci,Acesta reffectd acordul de voinfe exprimate liber (convenlia)dintre paffon (angajator) $i salariat (angajat) ti convenit cuprilejul interviului pentru ocuparea locului de muncd.

Pentru a fi valabil, contractul de munca trebuie sii respectetoate prevededle legale in vigoare $i sd cuprindi, in plus, condifiilede muncd si de angajarc ncdcterminate precis prin normele juridiceexistente, prccuD $i alte dr€pturi si obligalii c.u€ 11 pdvesc atet pepffron, cet si pe sala.riat. Astfel, pot fi prevlizute:

. orele \up\irnenlare (e pol l i elec\ur\e de salarrat sr modulin care vor fi remunelate;

. modul in care este organizata Dunca pe schimburi acolounde este cazul;

. regulile executfii muncii pe timpul noptii sau in anunitemomenle -peciale ale perioaJei de mInJJ:

. condiiile in care se execuh munca in zilcle de sdrbatorilegale program, remunerare etc,;

. modol de salarizare nivelul salariului minim, salariullunar $i/sau sdptamanal, orar, sporuri care se acordd $i in cesituatii, sub ce tbrmi se plilegte, cuantumul salariului in situaliede qomaj tehnic etc.;

. condit i i le de promovare in munci, de reorientareprofesionala. de pcrfecrionore a cal i f ic: ir i i :

. ce anume constituie conflict de rnunci $i cum se rezolvd acesta;

. cum se asigura proteclia muncii qi rdspunderile angajatului./angajatorului.

Drepturile $i rispunderile care decurg din contractul de muncdii detemina pe senrnatarii acestuia sd supravegheze indeaproaperespectarea sa. Aspiraliile patronului $i angajatului, atat laincheierea contactului, cat qi pe parcursul realzarii sale, suntdeopotrivi comune. pentru a se realiza munca in modcorespunzator, ca o condifie fird de care dciunul nu ii-rr pllteaimplini interesele, si contradictorii (opuse). pentru c5, in mdsurain cale interesele unuia dintre part icipanti sunt mai binesatisfdcute fara o motivafie economica relevantd, celilalt va fialectat negativ in mod nejustificat.

. Anga.iareathri contract dc

muncA ilavanta.ieazi peang4iafor maimult decet pe

ang4iat si iiplascaza pc

:rmandoiin sfera

comporta-mentului ilegal,sanclionat prin

lege"

. Contractul dcmu ci esto o

intelegcre liber!intre partici-

pantii car€ aupu{at un dialog,

au negociat,

. Contractul demunci frcbuie

sd respecte tonteprevederileIcgalc $i si

precizeze, inplus, drepturi ii

ohl igati irredeterminate

exact prrnnormelc juridicc

exlstcnte.

. lnacrcselcsemnatarilor

conlr:rcl lui dcmunci sunt adit

comurc, ril siopuse"

c{trrtr:xlicl(Jrii.

in conditiile actuale s a schinbat prolund si st.rtutui muncii. Contractui cu dumtinedeterminati, sitnbol al stabilitdfii locului de munci si al salari?rtului cu statulnegociat colectiv f ine de trecut. in ciutarea f lexibi l i t i t i i . .rngaiarodi (f innele,administralile etc.) au dezvoltat sistcmui contrrctelor pe timp dererminat, angaiareape timp pa4ial si cu durata muncii adaptatd la nevoilc lor. Dc asemenca. au promo\Jatautofolosiea muncii, adica munca independenta carc este in nare hasuri exprcsiaaparitiei de noi firme, in mod deosebit indjviduale. cu predilcclie in sfcra seNiciilor.

5- | i . , 'N Rnr iJ. i l ' : ' l . l r l l f t t

/ . ; tq:vt ' t t l . ,' t {- '{r l \ l0S l iNTI.LOP.

., De ce este necesari incheierea unuicontract de munca?

,- Ca-re sunt principalele condilii pecare un patron le impnne celui pe care ilangaieazA'!

r Ce isi dorcqte cu prioritate un salariatde la patronul siu atunci cdnd se nngajeazd?

6 Corsidctali cr rclatia amgajator angajateste o corDpctiliel Argunlentati respunsul.

a Ce avartajc conferar semnatarilor uncontract dc rlunclt perfect legal?

a Cine ti cun csie avantajat sau deza\anll|jat cu prilejul pfestarii de muncd inrnod i legal?

TEXT TEMATIC,Piala muncii a fost afectad de dezechilibre atat h nivelul rapoiului dintre

populatia aclve sipopulalia inadiva, cetsiin rcta de ocupare (...). De€i persj)Edezechilibre intrc ofertd si cercrc pe anumite segmente ale pietei munciL precumFiun nivelince redus alspeciafizeii profesionate, capitalutuman are o capaci-tate ridicatd de adaptare la standardele pietei lortei de munca europene..l

ljiJrsat Strdtegia naliotnlA & da.vahdre econonicd t! RomanieiPe baza acestui text a alizati:- influentele pe care le poate awa dsupra pietei fi ncii Jiecdre contradiclie

- in ce credeli cA ar putea const.! .ttlaptarea fortei (le munc(i din Romdnia Iastandardele europene (in general sau pe anumite segmente).

4l!

CRESTERESI DEZVOLTAREECONOMICA.FLUCTUATIIECONOMICE*penomenele $i procesele careI formeaTa economia oricarei tari

au loc continuu, dar nu l inear, ci cut'luctualii care pot fi intampldtoare,sezoniere, dar $i ciclice, repetabile cu ose poate incadra in termene rigurcase-

Pentru a cunoa$te si inlelcge cum evolueazd economia unei teri in timp, sensul,intensitatea si eficienfa transfbrmirilor care se produc in viala economica deatlsamblu, ca si modul cum se manifestd evolulia principalilor parametri economici.este necesar sd studiem:

anumita regularitate, chiar daci aceasta nlr

Pe boza celor studiate, veli aveaposibilitatea sd:

. obseryal i cum se pot rele, ,areaultatele actiyitdlii Ia niyel macrceco-

. intelegeli cum se utilizeazd wnitulnational pentru cL)ns m;i inyesttii;

. interpretai semnifiLatiile cresterii $ide zro ltdrii e cotromic e ;

. cunodtteli ce factori pot suslinecre$terea ti dea|oltarea economica a

. sesi?lti (:iclicitatea in erolulia rielii

Indicatorii macroeconomlcl

Prin vi inzarea bunuri ior economice, part ic ipant i i l l lproducerea lor obtin vcnirudle ce li se cuvin, coresprLnzitoarcserviciilor aduse de fiecare, Formarea acestor vcnittri esterezultatul unui proces care i rcepe pe piata factor i lor deproduct ie. se cont inua in producl ia propf iLr z is i a bunuf i loreconomicc, apoi ir sfera ctistribrtici lor, si se finalizcaza prinrchtiile ce se creeazii cu ocazia pl:ltii impozitelor si taxelor labuget.

La nivelul economici nalionale- rezultatclc acestrLi procesformat din nenumarde activitati pot 1i determinatc numai inexpresie valodci sub foma de iDdicatot i cunoscut i subdcnunirea de agfegate economicc- Pentru ca1culu1 acestorase t ine seama numai de brnuri le f inale, . ld icd de bunuri lecare sunt destinate produclici Si/sau consumului, crre nu maisuporta t.ansfbmiri prin prelucrare. ci inlri di.ect in procesulreal izarr i i lor f inaic spcci f ic f i rmelor. mennjelor s iadminisIralii]or.

Pornind dc la laptul ci unitatile economice pot aciionil(produce) atit in lara dc originc. cAI si in afte tiri, numai intara de origine sau numri intr-una sau mai multc alte tarri.pcnrm fef- lecta ascmcnca si tuat i i . i r l calculul rezultateloreconomicc ale unei larri distingem mai int?ir:

sl

a. in,ern, se refera h bununle fim e cre-ate dc agentii economici carc isidesfisoardaclivitatea in interioml larii respective(rezidentj).

a. brut, indicatorul includeconlumul decapi ta l f ix (amort izarca) in calcululpro.hctiei flnale.

care sunt creatc de agent i i economicinationali, indilerent daca isi desfiroaraactivitarea in propria Fra sau ln alte tari.

b. ne! indicatorul nu iDclude consumulcapitalului f ix (amort izarea) ln calcululproductiei flnale.

Fits. l0. l . 1, ,1 1. , . t 'ua,arrndt ' . t r t , r r t ) to.1, t5 \Jt t r4. . t

I Capitolal l0 i25

BLrnurile economice finale care sunt incluse in calculul acestor indicatod pot fii\aluate in: r preturile pi€tei (preluri curcntc de pia!A); r preturile factorilor defroduclie (cheltuielile tacute cu remunerarea factoilor implicali in oblinerea 1or).

Preturile pietei sunt mai mtui decal pre$dle factorilor. Ele includ atat impoziteledirccte (cupdnse in preturile factorjlor de prodrctie $i pldtite de prcducdlor), cat tihrpozitele indirecte (TVA, accize, respecdv obligalii fiscale) phtite de cumparatod.

P""d"*l tnt*r t r,tlPIB) *z ,-nra ".pi*ii" '.llri"a tira

"rr""la "productiei de bunuri economice finaLe treate in tleLursul unei perioade, de reS ItLut1 a , de ase trii ecoflomici care bi desfdpqrd !g!!tl!et:9!!.!.te!g!!L]!.liL

Bunurile cuprinse in acest indicatol sunt destinatc: consumuluimnsumului public (guvernamental); fbrmArii brut€ a capitaluluibunurilor de capital ix scoase din funcliunc si cresterii volumuluiii spodrii stocudlor de capital circulaDt); exportului net (diferen.xportului Si valoafea impoftului).

Produsul national brut (PNB) €rtu €-rPrerrr raloricd brutd,curentd, .l? pidld, d butlurilor eco omice.finale protluse deagenlii econonici nalionali, de reguld, in de(ursul unui an.Se calculeaza: r addugand la PIB productia finali brutii argentilor nalionali ce isi desfisoara aclivitatea in strainatate qir scizand produclia finali brutd a agentilor striini ce i$idesfdloard activitatea in interiorul lirii.

Produsul intern net (PIN) .rrre wloarea adiugatd netd inoreturile Jacb lor kand nu cupinde inpo.itele i directe nete)

,i in preturile pielei (.dnd .uprinde ;i im.po.itele indirccter€teJ. Se calculeaza eliminand din PIB consumul de capital fix(CCF): PN =PlB CCF.

Produsul national net (PNN) sste raloarea addugatd netdrcalizatii intr o tarai, .u luarc.a br considerdre a soldulLti L(!),efliturilot Jacturilor de foduclie nalionali iMasate dinttrdindtate Si al &lLr pldtite sttuiitdtallii. Se calculeazd eliminenddin PNB consumul de capital fix (CCf)r PN'l.l = PNB CCF.

E\primdt in preturile fa(torilor, produsul national net senai nume$te ti venit national (PNNJ.

Utilizarea venitului pentru consumRczultatcle activit i l i i cconomice sunt, desigur, bunuri

economice (rfe.e tran.f, ' rm, rn hani prin rrnz.,rc cumparare.iar pentru participanlii la productie. acesti bani reprezintivenituri. Rezultatele activitdlii economice, producti€i, inaceasti optici sunt deci vcnituril€. in misun in care obtinvenituri qi in functie de mirimea acestora. agentii economicidintr-o 1ar5, considerrti in msamblul 1or, le pot folosi pentnr

privat (personal);tehnic (inlocuiriiacesrorq precum

.ta dintre valoarea. Dupir aolnpo-nenlele care se

;nclud in calcululrezultalclor

(indiferc0t dac,1iutrt itrtcfix* sau

nationrlel,distingenr:

::) rcrultnle bndecare au -i illcirc

mai lnarc pcntruca includ maimutu: tolnpo-

nenteib) rczulfate net€

carc sunt nraimiri pentnr ci au

o ronrponentrnui purill (dorit

cclc brutu).. Rezultatelc

nctivititiitrrlDomicc sau

economi€i dintr-ofxri consideratecn vcnituri au iD

cele dir unnidoui dcsliratii:

*) pcfilni€oisum s!hl Pcrltr-u

prorluctic.

126 (:re$tere ;i de?oltare economicd. Fluctualii econonice

a-$i asigura cele necesare existentei. adic?i pentru consum $ipentru a produce, pentru dezvoltarea activitdtii economic€.Este de retinut cA aceasti lmp5ftire a venitului cste posibilidoar Ia nivelul unei tfi. La nivelul unui agent economic, luatsepant, s-ar putea ca venitul siu sii acopere numai consumul.iar uneori sd nu fie suficient nici pentru acesta. Evident, sunt;i agenli economici cu venituri mari ii fbafie mari pentru careutilizarea unei pArfi din venit pen11u productie nu este oproblemd.

Partea din venitul de care dispun agenlii economici pe carc ei o iolosesc pentrusatisfacerea trebuinlelof repre/inl i Conlumul. in cce.t ren.. con\umul se ex'prinraprin valoarea bunurilor $i serviciilor achizitionate de menaje si administratiipublice pentru satisfacerea directi a neyoilor umane! atit individuale, cAt sicolective,

Partea din venitul de care dispun agenlii economici ce depis€$te mirimeaconsumului r€prezinti economiile. Acestea sunt de fapt sumele carc pot fi folositein scopul producliei si care existd intotdeauna la dvelul unei tfi intr-o rn:isurd maimare sau mai micd, dar nu $i la nivelul fieci.rui agent economic.

DeciV=C+S,unde:

C = consumul;S = economiile.

Raoortal dintre consum si yenit este cu oscut sub denumirea de ratl medie aconsumului rd! inclinatie medie spre consum (€ J. Ea exprimd partea din wnitcare se cheltuie$te pentra co sum intr-ut1 intendl fu timp ti intr-un anumit spali!

. In t.:lpoft cuvenitul, parteadestinatiproductieirtprezinti surnacconomisiti, iarin final accalta s€transtbrmi firinY€stitii.

. Folosircavenitului pcntruronsurn arc loc inconditiile unorcorelxtii car€ semodifici in tmpii difer! de la otari la alta,

cste inllucntat denunreroase cauze(lactori) obiectivisi subiectivi.

Deci,

Acest paramctru (t) se poate exprima in procente (70cl.).ca numir zecimal (0,7.) sau sub folmd de tiactie (7/10). El estede reguli:i o marime pozitivi, dar subunitari.

Tinand seama de faptul ca, pe misure ce venitul creste sauscade, consumul se extind€ sau se contmcta, dar intr-o ptoportiemai mici, atunci, in conditiile spodrii venitului, inclinaiia medicspre consum are tendinte de reducerc, iar ciind vcnitul scade.inclinatia medje spre con,ium crette (vezi figura I0.2).

-C

) Capitolul t0 t2:,

:Aia cum rezulttr din f igura 10.2,

.1data cu cresterea veniturilor asistdm la:cdderea ratei medii a consumului,

Din relal ia incl inafiei medii spreaonsum rezultd funclia consumulur:

C= c xV.

La un volum dat al venitului, cu cet3ta medie a consumului este mai mare, ! Ventul dsponibl(V).u atat este mai mici partea destinatieconomiilor.

Fie.10.2. Inte lzpe dznla dintrc erolutia

Mirimea cheltuielilor penhu consurn wnitului si nta nedie d consunului

depinde de numeroti factori: mdrimeasalariilor; modificarea raportului dintre bunurile prezente si bunurile viitoareideterminatA de schimbarea puterii de cumparare a banilor $i de existenla unorriscuri, ca de exemplu riscul de a trii prea putin pentru a beneficia de bunurileliitoare); modificdrile politicii fiscale, care pot resftange sau largi cererea de consumtmodificarea altepttuilor in ceea ce prive$te raportul dintre veniful actual ti nivelul\ iitor al venitului; tendinla oamenilor de a iolosi venitul, de regula, pentru menfinereanivelului de ffai cu care s-au obisnui! inclilatia spre economisirea difercntei dinfterenitul $i cheltuielile determinate de nivelul de trai obignuil tendinta de cre$tere adifercnlei dintre venit 9i consum, pe mdsrri ce oamenii rcalizeaza venituri mai mari etc.

Econamistul englez J. M. KeJnes considerd cd eristd o legepsiholagicd fundamentalii, potrivit cdreia, cAtld venitul senodificd, de regaln ji in medie, oanz ii tnclinii sa-si modtlice. on,unul in acclati :en.'. dar , u nai rutiL

De exemplu, la o cre$tere a venituhri, AV, are loc o cre$tere

a consumului, AC, dar AV > AC, astfel incet rapoftul ffi cste

pozitiv, dar subunitar.

Raportul $este numit inclinatie marginali spr€ consum.AV

(c') sau rati marginald a consumului. El ne arata cu cat vacrcste consumul Ia o cre$tere cu o unitate a venitului disponibil.

De asemenea, incl inatia marginali spre consumevidentiazi cum va trebui impirtit sporul urmitor alvenitului intre consum $i elonomii:

AV=AC+AS,unde:

AC = sporul consumului;AS = sporul economiilor.Cend se reduce venitul, de regula se reduce qi consumul,

dar datoritd comportamentului indivizi lor 5i altor cauze,

( ; )

. Cer rrrlliirirpDrt:lntil

corclatie ca|.e scfbrne:rr,r in

procesuf utiliz,iriir€zultatuhri

pentnr €oDsullrrelevi ci. de

regul:i. ceird ser€drlce \,erril!!l se

m{iurr si{ro$sunn![. iira{t in

lrri lni{rii fliifirrr,;tr .:jind sf

rnir4slc vc il.'.i!sc nrafcs!{:

si cDfisumul.dar' mai trr01.

consumul se reduce in mai mictr mtrsuri. in aceaslar situatie. sciderea venitului peo pedoadA indelungati poate avea ca rezultat o depasire a venitului de cdfte consum,q 4lgllql..l1!!y9l de jndivid institutii, ci chiar $i la nivel cuf9q9q9r!4 !1 slt-ral

Astfel, can(l consumul este superior re i tulai, apare fenomenul dedezeconomhife, cu economii negatiye.

Pentfu J conlracard ace\t fenomen. individul . i colecl ivitatea recurg la lolo\ ireaeconomiilor (fondurilor) acumulate anterior sau fnc datorii pentru consum.

Utilizarea venitului pentru investitiiVenitul de care dispun agenfii economici dintr o Fra necheltuit penfu consum,

adicd economiile, se foloseqte in cele din ulma in productie (economie) sub formade investitii.

Economiile se transforma tn invest'qii, contibuind la spoirea si modemizareacapitalului tehnic in funcliune.

A$adar, venitul se fransfomA in cheltuieli penftu consum si cheltuieli pentruechipament de productie !i capital circulant pentru invesdtii - (vezi figura 10.3).

; l i l { - rp\ t r t . r ; l r : . t i t ' t , , . t , t ' t , t : . . r , . .^ tuani ICnron:( t

V=C+I

Pr n INVESTIIII se inteleg che lu elle peilru rea izarea, achizilionarea, modernizarea bunurlof.feiacereasidezvollareaacesloracarcaucarezultatrnarireacapilalulultehniciff!ncli!ne.

Daca avem in vedete sLrla de f lanLdre a irvesl{iilor deoseorn,

S! rna investili or nete (de dezvoltare) qi a investiliilor de ii ocuire lomeaza INVESTITIILE B RUTE(lb), cecont blie la lomarea bruh a capilalului tehnic. lb = ln + CCF

Rie. r0.3. Sursele de linantare a inyestitiilor

La nivelul unei tfui care nu are relafii economice cu sffdinitatea, economiile siinvestifiile nete sunt considerate in mod necesar mtrrimi egale, reprezentand doarlalere diferi te ale dceluia>i proce< economic.

a.INVESnTIA NETA (ln) rcprezinia part€a dinvenlt cheltultli pentr! formarea capitaluLli tehnic,adice pentu cre$lerea volumulul capitaL!lui lix $icreslerea !g umu !i sbcurilor d€ capital circulanl.

b.INVESTITIA DE lNLoCulRE estereprezentata de cheltuiala lacuh dln amotizare

(CCF) pentru iniocuifea bunurilor de cap tal lixscoasedjn lurcliuneca umare a depreciorii lor.

> ( apirchr t0 t29

In aceastd situatie, economiile !i investiliile, la nivelul unei economii nalionale,ru pot fi decat egale, ele reprez,entand un excedent de venit peste cheltuielile de

S=I

Penru a determina cat reprezintd partea economiilor in totalul venitului, seialculeazi rata medi€ a economiilor sau inclinafia medie spre economii.

Acest pammetru se exprimd in procerte (30%) ori sub fonnd de fraclie (3/10),:lind de reguli o marime pozitivir, dar subunitard. Din relatia inclinatiei medii sprceconomii rczultd functia economisirii: S = s' V.

Tinand seama de faptul ci economiile plus consumul formeiud venitul, suma dintreiDclinalia medie spe economii $i inclinalia medie spre consum este egala cu I sau lm.

a+i- l (100)

Din relalia funcliei de economisire rezultd cd economisjrea este crescdtoare inrapo cu nivelul venitului.

Pentru a evidentia va.riafia economiilor in funclie de variafia venitului, se determindrata marginali a economiilor sau inclinatia marginali spre €conomii (s'.). Aceastaexpdma cu cit sporcsc economiile (AS) la deqterca cu o ur tate a venitului (AV).

^,- ASAV

inclinalia marginali spre economii, de reguli, este o marime pozitivi Si subunitad(mai mici decat inclinatia marginald spre collsum).

s '=l c ' ; c '= l s ' saus'+c'=1, rezulHci0<s'<l .Corclalia care se fomeazi in procesul deruliirii activititilor economice dintr-o larli

intre venit, consum, investifii, produclie, venit, consum f.a.m.d. este reliefatd deprincipiul multiplicatorului. Acesta exprim:i interacliunea care se realizeaza inftecre$terea venitullLi $i crclterea invesliliilor, sub foma unui coeficient de amplificare(k), care ne aratd cu cal sporege venitul viitor la cre$terea cu o unitate a invest4iilor.

, -_AVAI

Multiplicatorul investitiilor arata c6, atunci cand are loc o sporire a invesfiliilorfald de situatia inifiali, venitul va creste cu o marime de k ori mai mare decat sporulinvestitiilor.

Investitia este procesul economic fundamental care provoaci o cre$tere avenitului, de unde decurge o noui cre$tere a consumului Fi a economiilor, un nouimbold de a i4jecta in economie noi factori de productie.

Prin implicatiile 1or. investiliile au un puternic efect de antrenare in toatcsectoarele economiei, asupra tufuror agentilor economici, Cresterea investitiilor.

s

Creltere $i deav)ltare econatlicd. h'l^clualii eco a '-ict

intr-o structuri corespunzdtoare, poate avea ca rezultat: crearea de noi locuride munca: lnlocDirea $i modernizarea echipamentului tehnic de producfie;promovarea unor tehnici Si tehologii modeme $i eficiente; sporirea olbftei de bunudqi servicii, divercificarea si imbundtitirca calitdlii; conditii mai bune de munce !i unstandard de viati superior pentru cetifeni etc.

Desfd$urarea concurenfei in economia de piat; transfomd investitiile intr-unfactor hotirator de promovarc a progresului tehnic li, pe aceas6 b^zi, de cre$lere tidezvoltare economica,

..: .l-: - NtL\-IcL.osAR

{ Produsul intern (brut sau netexpdmA valoarea brul i sau netiFoduc.tiei de bunuri economicec.eate in infedorul unei fdri, inunei perioade, de regul, un an, dea8entii economici.

. Prcdusul nalional (brut saureprezintd valoarea bruti sau netiproducliei de bunuri economice finalcreate de agenlii economici nafionali

decursul unui an, inin afaia ei.

. Consumul este relevat princheltuielile cu achizilionarea bunurilo.si serviciilor de cAfte menaje si admi-nisfatii in vederea satisfacerii directe anevoilor de viati , individuale sicolect ive.

. Investitiacare se facdezvoltarea bun

"'a,,,t?a)

IN I'RI'I]ARI PENTRIJYriRtftc,{Rlt]\CUNOSTIIiTTI-OR

. Luand drept criteriu de ierarhizarenivelul eficien;ei activitAfii economiceintr-o perioadd alat5, care este ordinea lncarc a$ezali indicatorii macroeconomici?

. Ce concluzii se desprind din analizacorelati i lor dintre venit, consum i ieconomii?

. Explical i cum se modii icScheltuielile pentru consum sub influentafactodlor obiectivi qi subiectivi.

! Cum explical i comportamentuluman confom legii pshihologice funda-mentale formulate de J.M. Keynes?

' in tara noastrd, in perioada tranziliei,apreciaE cA se manifesta un fenomen de

economisire sau de dezeconomisire?Argumentati rispunsul.

. Activitatea economica a unorintreprinzAtori sftiini care l$i organizeazaproduclia lntr-o altd .tard decet cea deorigine influenteaztr nivelul indicatorilormacroeconomici din fara respectivalArgumentati rdspunsui.

. Pe ce criteri i $i indicatori sefundamenteazi decizia de a investi?

. Cum se explici procesul demultiplicare a venitului sub influentamodificdrii investitiilor?

. Analizali efectul de anfienare intelnirin cazul activitAfii investitionale.

reprezintd cheltuielilePentru formarea ! i

,Lpitolul l0

Problemd rez*ivat:jvenitul nalional creat de agentii economici ai unei !fi-a fost in anul tr de 10.000

]ld. u.m. si rcprezinti o cre$tere de 257, fala de anult0. In anul t0, rata economiilorr rbst de 157., iar in t,, inclinatia margrnaltr spre consum a reprezentat 0,8.

Determinati daci cifrele de mai sus confirma acfiunea legi i psihologice.ndamenlale a inclinaliei marginale spre economil.

Rez{}lvare:

. , l00xv" r25

100x10.000 mld. u.m.= 8.000lnld u.m.125

S0 = 1x8.000=1.200mld.u.m.

co=vo so=6.800 nld u.mAC =0,8 x 2.000 nld. u.m. = 1.600nnd. u'lnC, = Co+ AC = 6.800 + L600= 8.400s,=vr-c,=1.600AS = 400

Dinamica economiilor = 41r166 = -19Lr199 = 33.3'7"so 1.200

Datele conftrma legea psihologicd fundamentald a inclnatiei marginale spre ecoDomii,penku cd dinamica economiilor (33,37.) este superioard dinamicii venitului (25'lo).

PI.I O B T,EI\{ADE REZOI.VAT

PIB(m'd. loD (mld. le i )

1995 72 !35 5 586624 15 424 92000 803 733.1 692 532.9 151947.22004 2 t87 914 3 2 066 381.0 526 555.8

,,Volumul investiliilor e€te influenlat de doua feluri de riscuri: "risculintreprinzebruluisau al celui carc ia banicu lmprumut: riscul celuice de banicu imprumul.. La aceslea se poate adauga si o a treia surse de iscuri, sianume o posibile modificarc nelavorabih a valo i etalonuluimonetat."

. Pe baza datelor statistice ale lAriinoastre prezentate in tabelul alaturat,determinalj fi analizafii

a) ponderea consumului final in PIBsi

b) ponderea fomdrii brute de capitalfix ln PIB.

TEXT TEMATIC

J.M. Keynes

t3: Cre;tete $idezvoltare econo licd. Flrtct atiieco otltite

.In l t imeledecenii , toatet?i! ile au

crcstere l ir ipreced€nt anevoilor.FenomeDul scdatoreaztcresterripopulatiei,{steptir i loracestcia de x lraimai binc,cunoastcrii siintelcgcl i istiintificc,insuport:rbilititiilipsufilor siprival iuni lorpentru lb{demulti l)cuitori aiplan.tei.

B. Creqtere pi dezvoltare economici*Problemele cresterii qi dezvolUrii economice preocupe tot mai mult lumea

stiintificl, politicile statelor nationale $i organismele intemalionale. Astii, acestepreocupdri sunt determinate de o serie de fenomene qi procese economice, socialumane Si ecologice care ingri joreazi comLrnitatea internalionald, cum suntsubdezvoltarea. sdracia si poluarea.

Aceste probleme s-au pus inci din prima treime a secoluluial XX lea, dar conceptul de cre$tere economicd a devenit uninstrument efectiv operativ in a doua treime a aceluia$i secol.Cresterea economici desemneaze dinamica ascendenti aprodusului intern brut real pe locuitor, considerati carezultat al factorilor ce inlluenteazi mirimea sa, iDclusiv amediului economico-social in care are loc.

In teorie ;i in practicd, pentru a releva crcsterea economicase folosesc indicatod specifici: PIN pe locuitor, PNB pelocuitor, PNNpf (venitul nafional) pe locuitoi etc. Folosireageneralizatd a PIB se explicd prin laptul ci pentru odce Fraeste determinanti activitatea economici ce se realizeazi inspaliul propriu, indiferent cui apartine propdetatea asuprafactorilor de producfie. La aceasta se adaugi contribuia FMIti a Bincii Mondiale, care au standardizat modul de calcul side folosire a PIB pentru analize ti comparafii intemalionale.

CreQterea economicd reflecd starea $i dinamica activitdtiieconomice, iar factodi care actioneazd asupm acesteia suntde fapt si factod ai cresterii economice.

PIB se exprimA in termeni nominali $i reali. PIB in termeninominali sau PIB nominal este forma de exprimare valodcd

in prefuri curente, practicate in perioada de calcul. PIB in termeni reali sau PIB realeste forma de exprimare valoricA in prefuri constante sau comparabile, adici inprelurile existente intr-o perioadi anterioard, luatb in calcul ca bazd de referinfa.PIB real alintr-o anumite perioadi (t,) se poate determina prin impirtirea pIBnominal al perioadei respective la iDdicele g€neral al preturilor bunurilor ceintri in calculul acestuia (IGP), Evidenl, PIB real elimind influenga modificdriipreludlor (cre$tere sau scddere) asupm valorii PIB pentru perioada de calcul, culenti.

Desigur, cresterea economicl implicA probleme a c6ror rezolvare constituie opreocupare majod a multor stiinte, $i de fapt in ultimi instanfd a tuturor stiintelor.

Experienla acumulatd pand acum in domeniul cre$terii economice atestd cd:I relevanfa $tiintificd a pleocupiirilor privind cregterea economica este cea mai

ridicata si utilitatea lor opentiv-aplicativd este cea mai mare dacd se citcumscriu lanivelul ecoromiei nationale:

> l,.ipitoll 10

I se poate vorbi de cre$tere economica numai dacd prcduclia expdmati printr-unul

sau mai multi indicatori senrnificativi cre;te mai repede decet populalia' astfel incat

productia medie real5 p€ locuitor (calculati prin eliminarea inlluentei modificirii

pretlrilor) se mire$te de la o perioadi la alta;r fenomenul crcsterii economice este semnificativ sub aspect economjco-social

numai daci este infiptuit in mod deosebit pe term€n hmg;

r cle$tefea economica estc un f€nomen foarte complex $i poate li realizatA numai

prin politici adecvafe acestui obiectjv.Pentru a camcteriza in mod adecvat cre$terea economic?i se folosesc $i alte cdterii

de anatza. Dintrc acestea. cel mai des folosile suntl

a. capacitatea de a induce efecte asupra intregii populatii' Astfel, se pot distinge:

r crestere economici pozitiYi, cend PIB real pe locuitor crestc:

r evolutie cconomicd negativi (descreslerc economicd), calld PIB real pe locuitor

scade. Aceasta surville. de exemplu, cAnd PIB real cre$te' dar mai incet decat F)pulala'Cea mai gravd sihra6e pentral o (ari exista atunci cAnd PIB real scade, iar populata

cresteib. natura contributiei tactorilor la oblinerea PIB real. ln acest sens existi:

r crettere economici extensivd, cand cel mai mare apofi revinc sporirii cantit5fii

(volLrmului) de faclori de produclie utilizati;r crestere economic:i intensivi, cand cel mai mare aport din sporui PIB il arc

cfesterea elicientei folosirii factorilor de produclieTab€lul 10.1

Evolutia Drodusului inrern brut in Romania in perioada 1995'2004

S$s r Rapaid Anlal 2041, BNR

Eriemilhr: in doui pcrioade t0 qi t, PIB nominal (in preturile curente ale fiecarei

perioade) a fost de 5.915 mld um, respectiv 18.595 mld u-m' in tL fal i de t0,

indicele general mediu al prcturilor bunurilor qi serviciilor luate in calculul PIB a

fost de 3077..r PIB real al perioadei t are valoarea:

PIBTJ . , - I

| I ( iP

l8.595nl ld.LLm.= 6.057rrld.u.m.3.07

r in t1 fa1?i de t0. dinamica nominah a PIB a fost de:

l8.595mld ! .m. . . - . , . "5.9l5lnld-u.n-

Ij

l,lr. 1935 20{0 2004

Produsul intern bnrt imld. lei, prelufl 72.135,5 803J73.1 2.387.9143

2 T.1 2.1 833 3.180.4 35.8264 113.675,0

Cr€jtar( ina: inl ture €co anic( i . Fluctuat i l ia i

influenF crcste i pretudlor a fost de

delenit si mai

reare a fosr de 1.t2v" (#"100).. Solutia la I p""^-..-r

, ",;i:i'.'ll"f " I "..H1:l;f,':^:,

proce_\e-r-e. eco nom ice- d i n, r_o lfi

:::il^fllT- modut ir care evotueazi sr rorrmte i;;fi:::TJ:Ll, I ::l::::t" ai,""ii""ir.".i-""ri,i5T,:i:ffiirrc tr calrlatea rezultatelor dl:^111:1,

* *"rt.* !i "tlctele economico_sociate iDjEcchitabi ta a | -^: ; ; ;* : . -y,"

o, . ,qrcre economrco_.ociale . , r l

;;;il;;i; *," I !^.111!i,l: narurare si economico_,";;;;;;";

", "r.riu" i"r';.1 ::l'.1'111"" realilare proprie. ce or purea fi inuilrur, j.i .t;" i"ii.in*i.l numar iniamplftor.

$3; ;i':;; ; i l_"i":tri"tlfff **,I' tr.iltrfli; ",f fi ;iH,Xm;::,t*rii!,1T":ffiT':.,ffi:xT1'"1":1ff *"ffim^ai- bune de erisrenr.i ,i .a

"o"i"^" oil.a'm;i} #J;f.,F.L,,"ii11,":"':"::I: l_reatizar dezr otrarea economicd. \ u roare Lint,i3;1ff ffiH:t"' t"o-* "'i,""i l. ffi ,;:#:HJ#J ;T::T^". T "llr* interdependenre,or economice reale dinrre l,iri. dez\oll.ar-daar€ toc intr-o anumila tara. e\le o dez\ollare deschisa. afilra;

";;;.Jscrnmb cu cea realizati in alte LiIi.

- .Dezvoitarca economjca e\b. {iesigur rezultanra tr,rn\fonnarijor reatizae- &acestea \unt pozrtive sau pozrrive in ncsg25; m2.u.5,

, penrru a .ara.r" i iza ai,. iol,ur"o economica a !&;':#,'f iJJ"j"' I

folosesc indicarori economici care "',p,;', "i,j,ri-natronate reale pe locLrir"r. ,"ain"rr;f. i*"*j",*

*1;f Jt:# . i fi:lli: ff ffi l';i,ii.1;ll;.,J,il; .;6;iff".T'j".1:.T" ".:". | . Deaoharcaico,o_iii"\pre frn.ai_f modol

I ) dp (tnsanbtu at schimbdfitor p

::..::":i*" I in erononia unci lt i intr.o pl::l1.i;lJ:,, I l,"rocr",iz"aza r)n uai.aa,tpermit:i o dc.,iot- l

penoadet 4hterioare

:il;il:"". I ;;",e ." d",,,"rarea economica surynnde

structurale qi calitative care inten in icre$lerea economic?i eviden!iaza dt1&.

) Capitohtl t0

cantitative ale acesteia, exprimate prin PIB real pe locuitor. De aceea, dezvoltaieacconomica prcsupune cre)lefe economica,

in ultirnele decenii, oameni politici reali$ti $i oameni de $tiintd din foarte multel.ri au lansat imperativul hecerii omenidi la un nou trp de dezvoltare, pe care audenumifo dezvoltare umani durabild. O asemenea viziune are caracter global $ise bazeazi pe necesitatea reconcilierii dintre actuala dezvoltare economica, sdrdciamondiald $i mediu, astfel incet sd se realizeze progresul uman nu numai in catevalocuri $i pentru caliva ani, ci pe lntreaga planetd si pentru un viitor lndelungat. Invederea unui viitor comun mai bun, pentru toate generaliile care coexistl $i sesucced la viatd, viziunea d€zvoltirii umane durabile rdspunde necesititilorprezentului, fdre a compromite posibilitdfile de satisfacere a trebuintelolgen€ratiilor viitoare. Aprecierea acestei dezvoltari se realizeaza prin indicatoruldezvoltirii umane (IDU).

ale oamenilor sub influenla conjugataa unui ansamblu de factori interni $iexterni.

. Indicatorul dezvoltirii uman(IDU) un nou indicator statist iccompozit, folosit pentru a misuraprogresul economico-socialzdtor dezvoltfii umane durabile, cse compune din ftei indicatod par.tiali:speranfa medie de viata la na$iere,de instruire a populaliei $i produsintem brut pe locuitor.

. Ce deosebire este inte cre$tereaeconomic! reali qi cre$terea economicdnominald?

. Ce avantaje considerali ca poateavea cre$terea economica intensivS?

n Ce dezavantaje considerali cA poateavea cre$terea economicd extelsivd?

. Cum explica! ca, in anul 2001, faf.ide 1990, in Rom6nia, dinamica nomi-na15 a PIB era mai mare decat dinamicareald a aceluia$i indicator?

NTINICLOSAR

. Cr€sterea economici este uncept macfoeconomrc ce caractenzein expresie cantitat ivd dinamiascendenti a produsului intem brutlocuitor al unei lari intr-o anumiperioadd de timp.

pozi t ive cant i tat i \ ,e. structurale $surprinde ansamblul transformdril

caljtative care se produc la niveluleconomii, inclusiv in condiliile de

. Dezvoltarea economici estefenomen macroeconomic $i social

iN IREBARI PENTRt.TVIJRIFICAREACUNOSl'INTLLOR

?aO

Cum se explicd aparitia prcocuparilorpentru studrul cregterii economice?

. Ce exp md cre$terea economicA?

. Care este indicatorul macroeco-nomic cel mai potrivit pentru a mdsuracresterea economicd a unei ldri?

. De ce in mAsurarea cre$tenleconomice trebuie sd tinem seama deevolulia populatiei din lara respectiva?

. in ce condilii apreciati cdsetealizeazdo creqtere economicd sindtoasa?

r i6 ('restere si dezvoilsre ec!,1ltfiriti. li ltu:tu atii t.cononitt

. Ce semnifica un PIB real al uneiperioade mai mari decet PIB nominal alaceleiasi perioade?

. Ce exprimi dezvoltarea economicd?

.In ce raport se afl : i dezvoltareaeconomicA cLr cresterea economicd?

. Ce indicatori putem fblosi pentu areleva cantitativ, structural si calitativ

dezvoltarea economicd a unei tfui?n Ce relafie este intre dezvoltarea

economice $i progresul economic?. Cum explicati preocuparca multor

oameni de Stiinfa si oameni politici pentruproblemele dezvoltSrii umane durabile?

. Ce cuprinde indicatorul dezvoltiriiumane?

. Raportul dintre starea actuali a economiei romene$ti $i exigenlele dezvoltariiumane durabile.

PROtsLI'1I F]D|j X{l.iz{}t,yAT

. Elaborati, pe baza cuno$tintelor pecare le aveti, un set de ffiterii si indicatorieconomici, social-umani $i ecoiogici careapreciati ci trebuie folosit i pentrucaracterizarea activitalii fi vietii dinlocalitatea in care studiali.

. Nominalizafi problemele grave careapreciali ca, in prezent, ne indepirleazd

de realizarea unei dezvoltdri umanedurabile in Romania.

o Pe baza datelor referitoare la varialiaprocenluali anual: i a PIB real alRomeniei in perioada 1995-2004.prezentata in tabelul de mai jos, analizalisi explicati cauzele evoluliei favorabile$i nefavorabile:

45.3

Svsa: Anaarul Statieic aL Ronri&i INS, 2005.

C. Blluctuatiile macroeconomice*Ani iza de ansamblu a activititii economice, incepand cu deosebire din secolul al

XIX-lea, a demonstrat cd aceasta nu are o evolutie uniform:i. lineara. ci fluctuante.ondulatorie, cd, pe langa fluctuatii sezoniere, futamphtoare, accidentale, cunoaste sifluctuatii care se repetA cu o anumili regularitate, chiar daci aceasta nu se poate incadnrn rclmene nguroase,

Evolulia unor indicatori e,conomici, cum sunt volumul productiei, cifta de afacerirata profitului, produsul intern bru! rata inllatiei, rata somqiului, volumul inv€stitiilor

PROBLEMEt.rn norlrcl

Consumul final/PlB

) Capitotut l0 tJ '

etc.. relevd in mod evident faptul cd activitatea economicd Ia nivel de firma, mmur4economie nationalS sau chiar economie mondiala cunoa$te penoade de expansiune $ide contraclie care se succed cu o anumitd regularitate, denumite sliitlific flucfuatiieconomice ciclice.

in economie, ciclicitatea caracterizeaza acea forme demiQcare a activititii economice dintr-o tari in care se succedalternativ pedoadele de expansiune cu cele de contraclieintr-un anumit interval de timp. Aceasta este vizibild prh fluctuafiiale activititii economice in ansamblul siu, adica prin sporireaconcomitenta a producliei, venitLrilor, ocuptuii fortei de muncielc,, urmat5 de stagnarca sau descre$terea acestora.

imprejuririle care genereazd ciclicitatea economicA suntnumeroase li, in timp, au fosf explicate in mod diferit, in funcfiede curentele de gandire care le-au abordat. Dincolo de toateacestea, se poate aprecia insi dl, in ultimd instanld, ciclicitateaeste determinata de modul specific de evolufie a eficienlei(randamentului) utilizirii factorilor de producfie. Astfel, factoriide productie de o anumiti calitate $i structufi cunosc, intr ocombinare datd, o perioada in care eficienla utilizdrii lor are oevolulie ascendenfa, asigufand expansiune $i prosperitafeeconomici. Umeazd un timp in care randamentul fnctorilorrespectivi stagneazi sau chiar scade, iar activitafea economicacunoa$te o anumitr contracfie. se confrunti cu dificultS!,impunendu-se inlocuirea sau ameliorarca calitativd a factorilor, schimbarea unor struchrriale economiei (tehnice, tehnico-economice, organizatorice etc.) care devin dep4ite.

Fazele mi$cbiii ciclice se condilioneaza rcciproc !i, in unitatea lor, pregitcsc prcmiselecare asigur?i activitili economice continuitate, schimbiri calilative qi progrcs. De aceea,ciclicitatea repr€zinti forma de evoluFe {ireasci, normal4 a activiti{i economice'a dezvoltirii unei emnomii nationale sau chiar a economiei monaliale in ansamblu'

r Care sunt fazele ciclului economic?Ciclul economic reprezinti perioada de la inceputul unei contracdi a activit6tii

economice de ansamblu pani h tuceputul celei urmatoare. Esteaformat li" ni ffl::

diferite in literatwa despecialitate $i in vor-birea culentd), fiecaredefinind o anumitdstare a economiei, Unciclu economic idealpoate fi reprezentat subforma graficd, in carepe ordonatri esfe surprins volumul sauritmul producliei (sub

t forma unui indicatorA"p sintetic), iar pe abscisd,

timpul (figu.a 10.3).

. Fierare ciclueco0omic are

durata sispccificifitile salecnrc-l drosebesc{lc toatc relclaltefatc au av t loc

in lcccasi taris:ur ir1 ?rltc tiri.

Ciclurile Eunt dedur:lti scurti,lncdic si lungi.

Delimitateadrrratei relevi un

grird mare dediterenfer€ cbiar

intr€ cicluilc{r.rft {hc p.rrt€ dina({ ealri categoric.

F g. 10.3- Ciclul econ,rnic

Crc;lete li tleZvoitare econidicd. l: luctuatii econofiice

. $i fazelc cirlu-rilor economicedileri ilrtuie cie in

(1urata.. In anumileimprciurai l i ,intr-un cich estepDsibil chi{r ca of:zir lin fie atet deserlt inclt si seconsider0 cipraclrc I|u 1r€xistaf.. ||rzcla ciclu loreeon0mice^ i'nfimcde deevolutiactonorniei, sunlasociate depopulatie cuanumite elccte

in cadrul miscdrii ciclice este evidend mai intai faza deexpansiune (inteflalul A-B, respectiv C-D), in care, pe fondulunui proces investifional intens, cresc produclia, produsul in-tern brut, gradul de ocupare a fortei de munci, saladile,profiturile si vanzerile etc. Bste o perioad?i de alaceri prospere,de credit ieftin. de qestere a cursului titlurilor de valoare etc.Expansiunea nu dureaza la nesfar$it, pentru ctr in economiese face simlitA actiunea unor factori care incep s-o franeze(incetinirea cre$teri i sau chiar scaderea productivit l t i i .reducerea ratei profitului, aparitia unor dezechilibre etc.), caexpresie a epuizArii sau a limitdrii potentialului eficienteifactorilor de produclie sau a modalitdtilor utilizate pentrucombinarea acestora etc, Aceastd fazA se caractedzeazd princre$terea incertitudinii plasamentelor in titluri de valoare.fl uctualiile cursudlor acestora, scumpirea si resffangereacredirului ) i a in\esdli i lor. care aie\la epui/drea unu' xnLrmilpotenlial de expansiune a dezvoltirii.

Pe parculsul unui ciclu economic sunt sesizabile in modclar doui ipostaze, doua stdri distincte pe care le parcurgeeconomia: recesiunea (manifestdrile de crizd economic:i sidepresiunea), cunoscutd ;i sub denumirea de contractie, siboomul (reluarca cresterii economice. indicatd de inflexiunileA si C) si expansiun€a. in perioada de boom, economia are ingeneral o evolulie favorabild, fenomenele pozitive fiindpreponderente; situalia este opusd in conditiile rec€siunii, candaspectele negative si unele dezechilibre sunt vizibile ,,cu ochiul

liber", ia-r insatisfactiile sociale, nemullumirile si gradul ridicat de incertitudineafecteazi pe scard largd agenlii economici, lumea aface lor, alezvoltarea economicdln general.

In realitate, evolutiile sunt mult mai nuanfate si complexe, iar un model general.unic, al ciclului economic nu existe; nu se intelnesc doui cicluri economice identiceprin durata sau conliguratia fazelor, nici in aceea$i tard si nici in tiri diferite.

Dincolo de toate aceste aspecte, este de retinut faptul cd evolufia ciclicA reprezintio rea.Iitate a odcirei economii contemporane, iar fiecare faza a sa are un ro1 specificmulf nai bine delimitat decat in trecut. Astfel, in faza de expansiule sunt satisfAcutefoaite repede unele aspiratii de prcgres economic, iar recesiunea restabili€ cu unpre! mai mare sau mai mic, unele echilibre in economie asigurand rcstructumrea sjreinnoirea factorilor de produclie, ca premise ale dezvoltfuii ln perioada ulmitoare.

r Existi modalit"{ti de atenuare a socurilor ciclurilor economice?De$i evolulia ciclcA are o determinare obiectivi, agenlii economici $i guvemele

intreprind mdsud pentru atenuarea undelor ciclului economic - in special ale recesiu-nii Si ale efectelor negative pe care le genereaztr aceasta. Asemenea m5suri sefundamenteazi pe adevdruri formulate de qtiinta economicA, pe cunoaqtereainterdependenlelor din cadrul economiei $i pe o informarc promptd Si reala asupraevolu[ioi activitrlii. Prima mme realizare in acest sens apa4ine economistului englezJ. M. Keynes fi dateazA din deceniile patru-cinci ale secolului XX. Ulterior.

lavoIabile, maiputin lalol"rbilcs>tl gcave.

/ t:apitolut t0

EJ.t

t:

programele de misud anticiclice au devedt tot mai ample $imai coerente, fiind cunoscute ca politici anticiclice alcAtuitein principal din trci componente: politica monetari qi decredit, politica cheltrielilor publice $i politica fiscali.

Politica monetaad si de credit arc c^ instrumente ratadobanzii, creditul qi masa monetari. Ele se aplica diferenliat.in funclie de fazele ciclului economic. Astfel, in boomulprelungit se rccomandi majorarea ratei dobanzii qi se impunrestrictii suplimentare la acordarea de credite, iar controlulasupra masei monetare devine mai riguros. Aceste misuri auca efect franarea cererii de bunud de consum qi a investifiilor. i , pe aceasta ba,/5. a oledei de hunuri economice. in faza derecesiune se urmaresc reducerea ratei dobanzii, sporireavolumuhi de credite si a masei monetare. stimuland astlelcererea de bunuri $i investit i i le, favorizand majorareaproduc$ei $i a gradului de ocupare a forlei de muncd.

Politica ch€ltuielilor publice se axeazA pe admiterea unuianumit d€ficit bugetar, bazat pe majorarea, in faza de

. Gulcrn€le n-auputuf rAmane

irrdiftnDte tatidc ci(luril€

econornicc si inspccial firfjl de

efcctcie negativeindr$e de crize

sau recesiurri.' S-au adoptat

mi$uri de inler-lcntie a statului

in €conomie prircare sir se evilc

sau st scdinfnutzc

efecteie ncgtrt:veale cicluriloi !i

vulnerabi l i l r teaeconomici .

recesiune, a cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat chiar printr-o emisiunemonetard suplimentar:i - cn scopul de a se mdd cererea globald fi, prin aceasta, dea se jmpulsiona productia $i trecerea la faza de expansiune. Cheltui€lile publicesuplimentare sunt orientale in special spre achiziFi de stat, inv€stitii cu caractersocial-cultural $i investilii in intreprinderi public€ etc., astfel incet masa monetardsuplimentard s:i aibi acopedre in bunud economice reale.

Politica liscali consti in a utiliza perghia fiscali in scopuri anticiclice. Astfel, infaza de recesiun€, se recomandi reducerea liscalititii (gradul de impozitare aveniturilor $i de ta\are a consumului.), ldsand mai multe venituri agenfi]or economici,ceca ce:rre rnenirea sa incuraje/e consumul 1i in\e\ l i l i j le. in faza de boom seprocedeaz5 de reguld la majorarea fiscalititii, pentru a fiana cererea de consum siinvestitiile pdvate. In felul acesta se asiguri, printre altele, $i incasdri suplimentarcla buget, menite sd acopere deficitele acumulate in faza de recesiune. Abordate inlegatura lor rcciprocd, politica cheltuielilor publice ii politica liscali formeazipolitica bugetari a statului. Pand la lnceputul anilor '70, politicile monerare $i decrcdit, precum si cea fiscala au fost promovate ln mod corelat. cu scopul de a influen{acererea agregat5, in lunctie de fazele ciclului fie in sensul cre$terii, pentru adetermina relansarea sau expansiunea, fie in sensul stabilizdrii sau temporizdrii,pentru a fiana expansiunea economiei. Ele au fost denumite politici economiceconjuncturale, bazate pe cerere, sau politici de tipul ,,stop and go".

De la mijlocDl anilor '70 s-a recu$ la progmme anticiclice denumite,,mix policy.r,care se bazeazA pe pmmov^rea diferentiatd de mdsuri monetare Si bugetare. Primelevizeazd menfinerea sub control a prelurilor. a inflatiei, iar celelalte, relansareaactivitdlii economice fi acoperirea deflcitului bugetar, prin mesuri care sA menliniilrflalia in cconomie intr-o fomi moderati, care sa poal:i fi stdpanita, conftolata.

3-.1

J i r : . .

Ce este ciclicitrtea din economie?Cc reprezinta ciclul economic l

' Cum se erplica aparitiil ciclicitiliiin viala economici J

Ce faze arc un ciclu econornic?Cu ce indicalori economici si sociali

pulem caracteriza lazele unui ciclu economic?

Cum se poale producc depif i feacizei economice J

Cum se rccomand, a f i pol i l ic.rmonetara $i de credit :in rapod cu fazeleciclului economic?

. Cum trebuie s i f iecheltuielilor publice in faza dea ciclulLri ccononric?

Cum se recomandi a f i pol i t icaf iscald a unui stat in raport cu fazeleciclului econonic?

pol i t ic a

Pe baza dateLor din tabelul de maijos, cu privire la Romlnia, rcprezentaligrafic evolutia indicatorilor euonomici si

Svsa: Rap., tul d thdl ul BNR, 2l)01.

TEXT TEMATIC

social i d io per ioada I996 200,1intcryrelati modul in care au evoluat,

Pe bilza textului de mai jos. retineli elemcntele deflnitorii pentru concepti,r lui Keynescu privirc la ciclicitdtea din cconomie.

,Pintro miscare ciclce nu inte/egem inse numai ca bndinlele ascendenle sidescendente, oda6 declan€ate, nu se manilesa la nesfesi in aceeasi dircc e cisunt Bstumate n cele din uma. Avem tn vedere Si laptulca er,ista un orad viztbijdercgulartate a succesiunii m timp sia dualei miscarilot ascendene si descendente.

Exista thsa si o alta caacteristica a ceea ce numin calu economic. pe capexplicalia noastra trcbuie €-o inglobeze pentru a fi adecvaa, si anume. feiomenu/crize faptulce inlocuirea uneitendinle ascendente de o lendinh descendena areloc adesea n mod subil si viole . n timp ce inlocuiea uoei tendnle descendenle deo tendinte ascendentd nu este marcak de regule pintra astfet de cotilurd brusce.

Orice fluctuatie a investitiilor care nu este compensaE de o modificarecorcspunzebarc a inc/iinalEisprc consum va duce. rc€te, la o uc Jalie a Oadulu;de (Eupare. De aceea, ntrud;t asupa vo/umului nvesfiliitor sc e^erctta influemeextrem de complexe, este foate putin prcbabj/ ca bab fluctuahile, fie ate insesiinvestitiilor, fie ale eltcienlei maryinale a capitalu/ui, vot fi de natuh ciclicd."

J_M. Kernes

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004Prcdusu nlembrul varat l9 48 21 57 51 52.

Consum linal tolal- var alii 7.4 43 11 -25 6,1 6,9 10.3

Formarea bru6 de capila flx . 5,7 5T 10,1 82 91

66 3.S 104 1l3 10.5 8.4388 154.8 521 458 345 225 153 11S

piele trece prin situalii de echiUbre saudezechilibru, de tensiuni nonnale sau nonnale intre nevoi si resurse

Penfu a cunoaste aceste stari relative care survin in evolutia unei economii $i'Irlai ales, pentru a intelege semnificalia managementului guvemamental in direcfia

provocAriitransformdrilor ale sens, normale si de dorit pentu agenfii economicj ce

se concurea/a pe dlferi lele piele. e\ le nece5ar \a sludiem:

ECHILIBRUSI DEZECHILIBRUtx ncouonm*E tolut ia economiei unei tar i ' iub. l jact iunea coniugal i a unui artqambl

de factor i favorabi l i $ i nefavorabi l i ce

inI'luen{eaz a cererea $i ofena de pe diieritele

A. ECHILIBRESI DEZECHILIBR.EiN ECoN0MB

B. CEREREA AGREGATA$I oFERTA AGREGATA

C, PRINCIPALELEDEZECHILIBREMACROECONOMICEINTERNE

Cl.INFLATIAc,. SOMAJUL

Studiul acestor Jbnome e macroeco-nomice si sociale rd va tialt la:

" inplegerea rdportalai dintre echilibraqi dezechilibru tn evolutia unei economii;

. cbnoatterea semafrcaliei treceii, pedifenrcIe piele de la dezeLhilibru de necloritId e.hilibru qi apoi I4 dezechilibre de doit;

locului ;i rolului difeitelor piete i funclionarea unei econ 'mii;. .tilaptatua compo rtamentelor indiri'daale pe difetitele piele in fanclie deanticipdrile pe care le faceli itr r:alitate de|iitori age li economi(i;

t analiza politicilor macroec.'nomicecLrre se promoreazd difi persPectivamana genentulai dezechilibrelor, dimi'nudii factoilor de isc najor pe difeitelepiete ;i asigarilrii premiselor pentru obanil.funclio are a sistemului econc)micin ansamblul stlu.

Ech ilib r u s i tlezechili hru ln econo ni;

A. Echilibre si dezecldlihre in economie*In economia de piati tod agenfii economici urmaresc sA si realizeze interesele

cat mai bine: Foducdtorii sd-!i maximizeze profitul, iar consumatoii sA si satisfacatrebuinfele. Echilibrul economic apare ca o stare propde piefei care se creeazd prinac(iunea agen{ilor economici potrivit intereselor lor de vanzAtori sau cump{rdtoi.Acesta se catacterizeazi printr-o tensiune normalA intre cererea si ofefta de bunuri.bani, capitaluri Si muncd. Fiecare dintre aceste patru domenii constituie de fapt opiatA si, ca urmare, tapofiul cerere-ofertd qi normalitatea tensiunii sale au in modinevitabil mumite caractedstici distincte la o piatd fata de celelalte. Cu toate acestea-echilibml pe oricare domeniu se formeazd in stransd legAturd cu celelalte. Consi,derate in unitatea qi interdependenla lor, la nivelul unei (Ari, activitatilor economice$i pielelor specifice acestora le este propriu echilibrul economic llational sau echilibru]economic (general).

. ActiritAtileeconomice sipietelc spccificelor', corsidcrate lanivelul unei Lri,asig rd r.h;libnrlecoflotnieii:utioualo),iimctionind inronditiile care lcsunt nonnatspecifice. Astfel,int€resclc rgenti-l(}r economici scrcaliz€aza nor-mal, ca umure ann raport

adcrvrt intr:ace!:erca si ofertaagregrlc.

Intrucat deciziile agentilor economici sunt in functie deevolufia rapo{tului cerere-ofefid de pe piefele pe care eiacfioneazi, rezulti cd realizarea echilibrului economic sebazeazd pe compatibilitatea (concordanta) deciziilor luate alediferili agenti economici $i pe necesitatea pdstirii valabilitdtiilor in timp, atata vreme cat nu intervin factori pefturbatori.

Dezechilibrele in economie sunt stdri de tensiune intrecererea $i oferta de pe difedtele piete, ca de exemplu: piatabunurilor economice, piata monetard, piala muncii etc.

Agregate la nivelul unei economii, aceste dezechilibrepartiale se retlectA in modul de funcfionare a lntregii vierieconomice $i sociale, reflectal prin caiva parametri esentialiai viabilititii sistemului economic, cum sunt: inilicele Dreturilorde consum ( lPCr. rara in[ lat je j . ra la \omajului , indiceJeveniturilor reale ale populatiei etc.

Atunci cend cererea de bunuri economice este mult maimarc de€at oferta, inseanmd c:l se intregisteaz:i un dezechilibruanormal, nedorit de agentii economjci, cu consecinte nega-

l ive isupra crelreri i preturi lor. ca rendint: i i i reascj a pierei de a apropia sau echil i ;racererea cu ofefla.

Cand ofertele pe piafa muncii sau pe pia(a monetari sunt mult md mari decatcererea, in tetmeni specifici, se produc dezechilibre ,,negative.,, anormale, denedorit de agenfii economici, prin consecintele pe care le genereaza asupra cretterii$omajului ti a inflatiei.

) Capitt ul 11

Asemenea ilezechilibre se mai pot intelni li intre veniturile i t trxcedentul

: i chelruiel i le bugetutui de qtal . Inlre inca'ar i le si plal i le din I bugcl:rr ( \ le.un

zdrul relaLii lor cJmerciale inlcrnalionale alc unei lari ogl indi le I d?ze' l t i l ibrn

)rin dezechilibrul bugetar [i dezechilibrul comercial l .,'pozitir"'Sunt qi situalii de iezechilibre care pot fi consi'leftte pozitive, in anumite conditii'

,-,rra" ii a" A*it, * ae exemplLi, c6nd cererea de munci este nai mare decat oferta de

01unca, cercrca de bani esle nai mare decat oferta de bani, incasirile bugetare sunt mar

r*i d""a, .ht*i"lit" togetarc, veniturile din e{porturi sunt mai mari decqr :h:ltYelileoentru irnporturi erc. plecare dintre dezecbilibrcle ,,negative" sau "pozitive" fe$uf ludecd:elin p.l.ri* n n"tionulititii diferitelor piete' unde se manifestd' in oport de obiectivele

Doliticilor macroeconomice $ madosociale pe care le promoveazd guvemele

Dincolo de loare ace.rea. dprecierea unui dezechi Ibru r . Chcl tu ic l i l r

t rebure con'rderal i i in loldeauna la ni !el relal i \ penlru c: l ' in | ; . ' :

. . - ,' , - , ---- ; I DugCtare Inaleconomre. ceed ce e\re percepur neead\ pentru ln1mili ac:1i

| ' ";;;;;nij;

e{onomicr este sau polre l l po/id\ penLrlrnl l i i . ' i invers Prin i

", ; ; ' , ; ; ' ; ;

ce e\re. de e\emplu. po/iriva laun momentdar p.l '* I

p:l-"i l i |

' , ,."i ' l l"r ' , i.uu p"r'non"ni o iere,e de b.ni mai m-dre 1::"1-:t:::i; I *i;i;,:;;t;

Consecinlele pozitive se contureazr in special 1" ".ftnT!l.d:1 |

*^- ;i:il;

la cei care au bani. Mull i sou purini. cal i sunr cei cu bani \or | , ":J],1,:: :I dczccnl l lDru

incasa doban/i mai ma-ri lol ei vof putea lace in\estilii si \or fi | ""::::l;;:'.:'

benefici.rrii venrturil,.)r cc \e oblin. Bunufile produse cu aceste I

inveslirii vor fi mai \cumpe Insd. penru ix ..prerul banitoi" adic' dobenda e<te mai

mare. Cump;reloni bLmuri lor reqpe(ltve \or lraf lsiera in bulunarele celor cu ban' \ l

mai mulli bani, pentru di altf-el nu pot avea acces la acele bumrd Cei care au nevoie

de bani, la dobdnzi mari, vot rata numeroase opoltrnitdfi, isi vor dimilua investitiile'

nu uoa -uj "a"u

sau vor clea foafie putine locuri de munci, oferta de bunud va f1

afectati negativ din lipsa ale investitii Pe temen scult, mediu sau lung va avea loc o

redistribu; sensibila a bogiliei in societate in favoarea celor cu bani' ceea ce genercaza

tensiuni sociale. incasiriie Ia buget mai mari decat phlile ai putea fi considerate

cumva pozitive pe termen scurf sau mediu pentru ci situalia se- datoreazi unol

rezultate mai buni in economie, fala de cele estimate la moment|rl elabodrii bugetului'

Utilizat corespunzltor, suryIusul de incasari la buget induce efecte pozitive in

economie. A$adar, se impune sa apreciem dezechilibrul prin dirnensiunea' diversitatea

$i sensul consecinfelor sale, prin preponderenp efectelor de un anumit sens. (pozitv/

negativ), de durata lor, ile natura si iniensitatea acestora, avand pemanent in vedele

ca]chiar pozitiv fihd, un dezechilibru are si anumite eiecte negative'

Dezecirilibrele economice, dincolo de anlmite dimensiuni

. DczcchilibrcleDegntirc sunt

inflal.ia, $omajulsi iuiutdtireaconditiilor dc

r iaia.

considerate ,,controlabile", afecteazi grav toate categoriile deprete, precum .i economia in rnsamblu ele manife'r indu-ce.ub torma ilflari i, ;orrwjuttri .i tnfi lutitii ' ondiiilor di vtatd

(vezi $i figura 11.1).Condiliile echilibnrlui economic' in geneml au caracter teoretic

din doui motive majorel a) egalitatea cererii cu oferta se realizeazi

numai ,,in marc", ca tendinti. si nu in sens matemntc' cum s-a

presupus, pentru a face inleleasd ideea; b.) ir tEalitate' economia

of.tu!l0b.ti > cnuti elohrli

Fig. ll-1- Echitibrut si de:echilibntt in e.rnonie

nu se aflA dciodata in stare de echilibru, decat ponte din intimplare. intotdeauna vorexish surplusuri. de o parte sau de aka. in conditii nomalc de funclionarc, piata niciodatanrr c: le . .pojru de b nrrr i economjcc. J:d cum Jr.rrchui .a \e inr imple i ind cerere.esle egali cu ofefia ii toatc bunLrilc resp€ctive s+ vli.tde. piaya care functio eazd bineeste i'Xotdeaund plinA dc nd4 n! Din produse vor cxista intoideauna stocud. iar clirresurse vor exista rezerve, care raman in afara raportului ccrere oferta, dar ca nister, ,ndi trr dle rcal i / ; r i i core\pun/ar i ,are r . , ie\ruia.

Condifiilc echilibrului economic sc rcalizeaza ca tendinti. ftccand prin situatii dede/cchi l ibru. d( lefminale de morl i t lcarca l imi lelor rc.uf.elor \ r refulolo! . i i lor. resniJr i r lorbugetare ale c,rn.umrrorilor de hUnuri f, .ervicrj. cre\eli dt poliricri ecin,,mica Benerel-pc termen lung sau rnediu, necunoasterea sau neinlelcgerea mecanismelor pie;i etc.

In conclu/;e. tendinta obiecl i la de real izare a condit i i lor dc echi l ibru trece. inviala economica. prin stdri de de/Khilihru mai re\trdnse \au mai ample. a caftrrdepi$ire necesih, la nivelul agenglor economici si al economiei, strate;ii adecvated€ utilizare a mijloacelor \i de atingere a scopurilor! las6nd altf,rnarivele posibile sa\e concurem in conditii normale pe piata, Rolut puterii publice cstf, de a;irija si dea veghea la inviorarea activititii agentilor economici si la protejarea puierii decumpdrare a consunatorilor, de a permite ca maximizarea proliturilor si se realizezein conditiile imbunitetirii catitdtii vietii consumatoritor.

i:- :_'-;,.;i',r* --l'.. _- )

I , il;t;r;"";;"r;;;;li relat iva, dinamica spre carc t indclj0teractiunea dintre diferi telc pietei

ispecificc, din econornia unei 1iri, prin]

i ap.opicrea-egalizarea cererii agregarelcu olcrta agregati. ca elemente ce

I favorizcazi dezoltarea Si imbuniratirca]l9gldrtt1]9l_ d9 I'3!11. ._.. ]

[-,-, o-"^"r'l,r'.J";;;;;t"i- ;i;;;ianormali, , .ncgativa" f i de nedorit delJagenlr econonnct. care se concrctizeazA

iin cresterea inflatiei fi/sau a somajului.lin redlrcerea venituri lor rcale alelcctitenilor, ln scdderea compctitivititiip.oduselor si servici i lor pc piata si lcretterea datoriei exteme etc.

) Capin,tul t t

i I INT RtrBARI PElTRtrf/ t unrnrt rnna

o cuNosTrNl El,oR. De ce echil ibrul unei economii

trebuie interpretat ca tendinti?. Ce echil ibre macroeconomice

trebuie urmiri te de managementulguvemamental?

. De ce dezechilibrele in economietrebuie interpretate ca ,,negative" sau,,pozitive"?

. ln ce condii i i un dezechil ibru,,negativ" poate sd constituie o premisAfavorabilA pentru o functionali tatenormalS a economiei?

. Aratal i cAnd un dezechil ibru,,pozitiv" poate sd reprezjnte o situatienefavorabilA pentru economie?

. Dati exemple de dezechilibre ,,nega-tive" din economia Roman;ei de dupd 1990.

B. Cererea agregata si oferta agregati'kAceste doud mtuimi se determind ti se urmaresc, de reguli, la nivelul economiei

unei liri sau al economiei nalionale. Atat calculul, cet si supravegherea evolutiei lorsau eventualele inte enfii cu camctcr corectiv sunt acfiuni complexe ;i trebuierealizate cu acumteF pentrx a evita efectele nedodte,

inlelegerea problemelor echilibrului dintr-o economie presupune studiereacorelatiei dintre productia internd reah si cheltuielile totale previzute.

in cadrul unei economii, cheltuielite totale, globale sau a8regate (Da) sunt for-mate din:

r cheltuieli estimate penftu consum (C):r cheltuieli esrimate penffu investilii (I);r cheltuieli guvernamentale estimate (G)lr expoft (E).Suma acestor cheltuieli totale este expresia reald a cer€rii

agregate (Da), global€, din economie. Da = C + I + G + EOferta agregati (Ya) de bunud materiale $i servicii este

formatd din productia internd phs importul (X).r Atunci cand oferta agregata este egali, in linii generale,

cu cererea agregata, economia este considerati in echilibru,Rezulti unndtoarele corela.tii: t AS, + FBIff = Ib; PIB + X =

=C+Ib+G+E:PIB = C + Ib + G + EN; EN = E - Xt EN = export net.

titile pronrovir;iun0r politici

econon!rceadccvdte Iil

nirelul econrrnici

necesar calftrlulcercdi si olertei

agregalc elat

0)entr pcrio:ldaviitoare), cii si

{pentru pelioadt

Fig. 17.2- Echilibtul gl1bal

'rolul ddcrlni_ | . o."u oferta agrcgata este mai mici decet cererea

usicrrrarc,r I agregatA. ceea Lc core\punde unei \ lar i de absorbt ie. ro! ierlilibrului dintrel purtAtorii cererii luali impreund (menajele. fimele, guvernul sicercn si oierti ] sffSinltatea) au venituri si pot cheltui pentru a-$i satisfaceagrcg:rtc. iil | ftebuintele pe bunud materiale si se icii mai mult decat pro-!:ronoflie, revinc I duce in mod curent economia, Firmele ofertante, observand cA

r Daci oferta agregatd este mai mare decat cererea

Fehtiiltrtt si dc..cchil;bru in economie

picl(i {s:rfi | vdnd ror ce produc sau ca tu-purea u \anda candtali mai rnaripiclelnr ' .

^ | decdr cele produ.e in mod curent. is i \or qpon producl ia.

' \1"1.] , l] 'a I conrribuind asrfet Ia reatrzdre, echitibrutui j iorre producria

mo(hll dc firnctio' I nadonah si cheltuielile totale.

nare a atCstora I - h^-:

l lr i l i",* O" u j aeres^ata. ceea ce corespunde unei \rari de presiune. apar

."i l |/.. lr*" -

i tone,in economie cnre pol reslabil i.ace.l.echil ibru. Astfel.rc:llr7. ir/scu | ^.

rntntine tchilihr.uti furnele. ob\ervand cd o paie din producria lor nu se ra vinde.

ccr(re,grctata _l sporindu le sloruri le. nu vor accepta ca acea\ta \ i lual ie \: iofert ir :rgregalir, I Per. irc prea mult Ele vor reduce nirelul productiei de bunufic.,r nc(;sara maleridle sr de \er\ ici i pana cdnd aced\la va egxla volumulintervenfia de I cererii. in acest fel se va restabili echilibrul dintre productiarecl;rre din pafteal leald $i cererea respectivd.statului, care sc I Avdnd in vedere ci bunudle economice se schimba, serealizcari D.in I v6nd si se cumpara pe bani, ci volumul $i milcarea banilornrisurile promo- j sunt strins legate de cererea $i oferta de pe piafa bunudlorvate dc quvem. I economice, se ajunge la concluzia c6 echilibrul de pe aceasdpiafA are o importantd deosebiti penfu realizarea e.hilibrului de pe piafa monetari.

Echilibrul pietei monetare este asigurat atunci cand cererea (Dm) si oferta debani (Ym) sunt egale si ambele latud ale egalititii sunt in concordaltd cu cererea tiof-erta de bunuri economice: Ym = Dm.

DacA se iau in calcul cei mai importanti factori carc actioneazA asupra termeniloregattAtii, masa monetard (M), viteza de circulatie (rotatie) a banilor (V), volumutglobal al tranzactiilor de pe piata (Y) Si nivelul general al prequrilor @), aceastd condiriede echil ibru devine:

lvIV = PY, unde: MV = oferta rcall de bani; PY = cererea reald de bani.O conditie de echilibm similard exisri $i pe pidld munclj, sub foma egalitilii cererii

(DL) cu oferta de locuri de muncl (Yr): YL = DL.

.4.) &IINI(;LOSAR

. Cererea agregatd (Da) - sumacheltuielilor totale care se estimeazd a serealiza sub forma cheltuielilor pentru

a cheltuielilor pentru investitii,a chel tu ie l i lor guvelnamentdle l i a

ut.

. Oferta agregatd (Ya) reprezintdproducfia interni reald de bunurimatedale $i de servicii obfinute $i cuajutorul importului.

-:! i) i talui 1l

j- I irttlou.rnr Ptltl tutl

/ r lutslc,tnnl

- , t,nosrtl rRrnn

' Ce reprezint i r cheltuiel i le tolale

l : : i r le, agregate) int f-o economle

&;"[1t;'0."0" p{oduclia nalionald

*--: roferta globalu agregala) 1

. PrLn ce se caracfer izeJz; stafea,oe

'dbru Ia ni \elul venitului nrtronar i

-t PR.BLETI {

N& DE Rb,z()LV \r

. Pe b^za datelor din tabelele de mai

L1 . i lcul i rr i q i inter Pretdr i :: cererer agregctt \i e\'olullil e|

rin cc siruatii se Poate afla venirul

narional rcal faa de cheltuielile totale es-

tttltlur"

"u" conditia de echilibru pe

nt"t: iTt":Tilr, "*"cterul

relativ sauabsolut al echilibnrlui econor cl

b) oferta agregati $i evolulia ei;

c) e\Poful net !i evolu{ia sa:^ ^-

al) ponalerea datoriei exteme ln rrD

mld.ler

------..\ltiriarel !L

-- . \2000--- -rola -

{mir. EUR)

58.602,4 1].510,0r56.491, l

y)L11273

692.5i2,9 18.9352 r37 013 7_ 54e.991_!__

Utilizar€a PIB

sr- . . - . .

- -" 'A, '^ i ' / , ' " ' ' ' lRt ' r ' r r ' ' r INs2005

!-ormarea PIB

preturi cutnrc

(mil. EUR) llotalnil EUR)

:-rndrcato,i

- - l r r5

PIB(nil. EUR)

2.05172.1t55 11.162,6 5.205

?!!q2004 ffi 24 254

;6, : n4 ' /

d ' r i ' i2n0a BNr'

C. PrinciPalele dezechilitrre

rnacroeconomice interne"

Prinrrc rcnomencrc de d:'*tli:|u',1:::;;'J,il';Iilil:?;',''#"" :ff:lilllf t ,reer. rrebuie sr le

'" ' ' t5:"t ' ' l ] i ] ' l l ' " ."f l1e de/volraflr economr(c- . :ontracaralc. sPre J ne b ctrr i 0c DlrL(L

in acest sens, vom stuclli:l:

Echilibru si de:echilibru i e{:ononie

generalizal.l sirridenla aplctur i lor

Cr. Inflatia

Inflatia este un dezechilibru de ansamblu al economiei,care poale li sesizal prin douA lendinte majore. si anume:cre$terea generali..atri, sensibild a pretarilor si scdderea puterii.le cumpdrare a banilor.

Inllatia apar€ cand, indifercnt din c€ cauzi, in rapot cu lLn moment sau cu o perioadddin trecut, se formeazi o diferent; intre volDnul masei motletarc si cantitatea de bunurisupuse venzdrii, iar in cazul cd existi. ace?Nta difere A creqtc astfel incat prcturile cresc$i valoarea banilor scade. Electul poate fi rczultanrl unor irnprejurdri variate:

r crestc cantitatea de bani, iar cca de bunuri este constantA;r scade cantitatea de bunuri, iar cea de bani este constanti;r crcsc cantitdlile celor doi temeni, dar banii mai mult decat

mirfurile;r crette cantitatea de bani, scade cea a mirfurilor;r scad caititartile celor doi temeni, dar banii rnai putin.

.In.ricere I Dimensiunea inflatiei

pretur i to". i rar : ,1 Ni \e l r r l inf la l i ( i i l putem reler:r fecurgand direct la cele

inltat i tr I dour (on\ecinle ntcJore pe crre dce\la lc aie \du la clernenlecolJterJle. indirecle. numri ldf l ;al senrifrcrt ire.

Prima faletd a inJlatiei este creQterea gencralizati, substantiald a prelurilor, caremdsoari inflatia prin indicele general mediu al pretudlor (din economie) - IGp.

Pentru un bun e&nomic, indicele pr.€fului (Ip) se calculeazi ca un raport procenlualihtre prctui siu actual (pr) qi cel existent la un anmit moment din trecut (po).

. P, 100.000 leii =

rr loo

-rctnnn,. ' loo l '25o0

Despre prelul bunului respectiv spuncm ci a crescut cu 25ol., a crescut la 125%sau a crescut de 1.25 ori.

Pentru economia unei 1iri. aprccierea inflafiei se face pe baza ratei inflaliei. AceastarcprezintA, de fapt, indicele gcneral mediu al prefurilor, calculat ca rapofi intre\dlorfei r bunur i lor i inr le i . lc lucc In PIB \du P\B in f re lur i le anulur curenl \ t , ) r l\xloare.r dcelora.i bunuri la preluri le dnului i lnterinf \rJ minUs I, dac; se erpi imajr numar inrreg \au /ccimal..JL nl inus 100,;..1.r.a . i erprjmr In procente.

In teorie $i practicd, pentru a exprima inflatia, se consideri ce mai relevant€ste indicele preturilor bunurilor de consum sau inalic€l€ pr€turilor de consum.

Indic€l€ preturilor de consum in Rominia'1990=100

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 24047.0719 9.353.4 12q83,4 330/6.9 52624,2 76.7284 1 767 1 237 504 5

236,7 1323 r38.8 254,8 '15s.1 1458 145.7 r 11.9Sttrs t Ahmrul stathtic dt Romaniei,200I ti 2005, Rapott anuat 2OAq, BNR.

. Inlprqiu' nrigcncr!le deioflatic

Tabelul11.1

) Capitohtl t 1

Rata inflaliei este foafie utiLi pentu comparati pe tiri, perioade$i zone, penfiu slabilirea obiectivelor politicii monetarc. a mfimiisa.lariilor ii pensiilor sau indexarca aceston etc.

Sciderea puterii de cumpdrare a banilor sau a unitaliimonetare, cealaiti taleti a inflaliei, arc loc concomitent cu cre$tercapreturilor, const6, in esenld, in scederea cantitilii de bunuri carepot fi cumparate cu o unitate mon€tare 9i se exprimi sub formaindic€lui pulerii de ompnrare a bsnilor (IPCB).

cumptrare abalrilor scade

atunci cindinflatia creste

lM,, in care: M = Inaca monelar. l :tPCBr, - t . ;

'0 . ICP = indicele general mediual Prefunlor,Iixcnrplu:

In anul 2000 (momentul tr), masa monetara in circulafie era de 100.000 demiliarde de unitdli monetare, fiind superioard anutui precedent cu 20.000 de miliardeu.m., iar indicele general al prelurilor ela de 15570 fatd de anul tn.

IPCB in tl(100.000/80.000 nld. u.m.) x I 00= 80.647r

L55/oAceasta inseamnd ci puterea de cumpirarc a unei unitali monetare in t, reprezhti

80,61Vo din cea existenti in t0 sau ci a scazut in tl fati de t0 cu 19.361o(l0oVo --80.647o).

Cauzele inflatiei

Inflatia, ca orice fenomen complex, este genemtd de cauzemultiple, cum sunt crc$terea excesivi a creditului, acoperireadeficitelor bugetare tj ale balanfelor de phfi exteme, cre$terca costudlor, crc$terca salariilorfar,i acoperie in sporirea productivitaFi muncii sciderea producEei de bunud materialesi servicii sau dmanerea ilr urmd a acesteia fald de evolula masei monetare etc.

Penfu inlelegerea inflaliei, cea mai nare importan(d o are cunoa$terea rnoduluisdu de declansarc si desfasurare,

in acest sens. punctul de pornire il reprezind dezechilibrulpe care il marcheazd inllatia intre masa monetari exceden-tard ii volumul bunurilor $i serviciilor.

Indiferent decauzele carc gene-

. lnfhtia amcauze multiple

. Spiralni flatiorisli

. Excedent dc

I

t

"_t"1" _-_

"_i_;

Fig. 11.3. Spirala inflalie'sakrii

reazi acest dezechilibru. excedentul demase monetari de care dispun agentiieconomici reprezintij de fap! o cererede bunuri si servici i nesatisfdcuti.Activitilile economice existente pot aveasau nu capacitatea de a spod volumul bu-nuri lor si servici i lor la nivelul cereri i

nesatisfdcute. Cu cet reaclia de adaptare a otertei la nivelul Sistructura cererii este de mai scurtd duratd, cu atat se restabilestemai repede echilibrul- Dacii, din diferite rnotive insuficientafactorilor de productie. imposibilitaiea de a milri elicienta lor.progresul tehnico-$tiintific lcnt etc. , volumul bunurilor $i

serviciilor fimene in urma masei monetare. aceasti situatie detennini o cresterc eprelurilor Si scAderca proporlionalS n puterii de curnp?irare a banilor, concredzaldastfel prezenla inflatiei. Elasticitatea ofertei, cresterea sau sciderea volumuluif izic al bunuri lor economice in raport cu variat ia venituri lor, deci cudisponibi l i t i t i le bineit i existent€ in €conomie (in proprietatea agenti loreconomici), este decisivi pentru instalarea stirii de inflatie.

ln zrfarA de mecanismul descris. carc este propriu inflatieiI inteme, generafe de procese care a|I loc in economia unei tiri.

. existi si mecanisme ale inllatiei importat'e ce se interfereazilcu cele dintai, amplificand fenonrenul inflationist. in acest sens.nlenlioMm cd atet bunurile economice impoftate, cat qi Feturile

lor;ntri in calculul indicelui preturilor t?irii importatoarc. Dac:i pretul bunurilorimportate este mai mare decat ill trecut sau decat in lara inpotatoare, consumulacestor bunuri in economia importatoare va ilvea ca ufinare cresterea costurilor,

Se consideri ci o economie este s:lndtoasi si cvolusazi in Darametd no naliatunci cand dtnul de cr€Qtere ti structura PIB si/sau PNB pe locuitor evolueazA inpas cu masa monefari din economie (ajlaa:i in posesia agenlilor economici).

Politici si misuIi de protecfie sociali si antiinflationist€

Inflalia are consecinte economice care afecieazi direct sau indirect intreagasocietale, iar. cum s-a putut rcmarca mai inainte. $i relatiile economice exteme aleunei tfi. Consecinlele sunt recepfionate in pdmul rend de agcnlii economici aflali in

situalia de cumpdrdtori, pentnr di ei trebuie sd faci fali crestedi., , . preturilor determinate de inflatie. Deti, in ansamblu, reactia lor

este negadvA, mod l in care ,,primeste" fiecare valul inflationisteste diferit, intrucit propagarea crcstcrii prcludlor nu cste unifbrmd in timp $i pedonenii, iar situatia lor economidi lt mornentul impactului este si ea diferjtA. Adesease apr€ciazh ce cei mai loviti de efectele inllatiei sunt agentii economici cu v€niturimici si fixe, penfiu c:i acestia nu pot compensa pe seama alt'ora pierderile lorprovocate de crcsterea in timp a pret-urilor,

Sub incidenla irflaiei cad, in al doilea rend, economiile agentilor. pentru ciputerea de cumpirare a banilor scade Si, odat:i clr aceasla, resursele lor se diminueazain mod relativ.

Dar inflatia nu actioneazd numai intr-un sens, cel al efect€lor n€gative.Numerosi agenli economici, in condit i i de inf lat ie, pot obtine avantaiesubstantiale. In aceasta siruale se afli debitorii, care la conffacttrea creditelorpimesc sume ce reprezinta. in funclie de pretudle existente atunci, o anumitaputere de cumpArare. iar la restituire sumele respective reprczint5. in conditiilepretudlor majomte de inUalie. o puterc de cumptuare mai mici. Agenlii economici

I Capitotut I t

care lsi conveftesc disponibilitatile biine$ti in monedele rnai stabile ale a.ltor lrri $i leffansformd dupi un tirnp in monedd nationalii sunt $i ei avantajati, intrucat ca$tigadiferenta dintre rata inJlaliei inteme (mai mar€) $i cea a monedei $raine (mai micA).

Lista efectelor inflaliei este muh mai lung6, iar pentru cA ele actoneazi in sensuddifedte, se rfrfiang asupra vieti economice pdn cres.terea instabiliatii $ prin cdutfui febrileale agentilor economici de a diminua efectele sale negalive sau dea se sustrage 1or.

Din acesle ciutari c.cu nc\cur politici ti mdsuri economicede o marc cornplexitate, care se pot impd4i in douA mari grupe:a) de apArare sau protecti€ a agentilor economici lmpoffiva cre$terii Feturilor $iscaderii puterii de cumpirare a banilor; b) de diminuare $i control al inflati€i(antiinflationiste).

Din prima grupi de misuri, cen mai importantA prin dimensiunile sale este,fdr?i indoiali. indexarea. Areasta constituie o cre$tere procentuali sau in sumeabsolute a venitudlor ag€ntilor economici, ind€osebi a salariilor si pensiilor,Iunar, trimestrial ssu semestrial, astfel incet si acoper€ paltial sau total cre$tereapreturilor si sciderea put€rii de cumpdrare a banilor, generate de inftatie. Dinaceasti gftliA mai fac pane si altc misu(i, cum sunt: cresterea dobanzilor phtitepentru economiile pistrate la instituliile financiare, acordarea de compensatiide cdtre stat si intaeprinderi pentru salariati, pensionari $i alt€ categorii alepopulatiei, subventionarea prcttrilor unor produse pentru a le mentine constantesau- pentru a cr€$te mai lent etc,

In a doua grupi se cuprind misuri czre, pdn natura lor, contribuie la refacereaechil ibrului economic deleriorat de inf laf ie, acfionandconcomitent atat asupra masci monetare, cet ! i asupravolumului bunurilor si sel.viciilor.

Asupra mas€i monetare se action€^zi pentn diminuare pdniI creqterea mtei dobanzii creditelor acordate de bdnci;r mdsud carc contribuie direct la restrengerea masei monetme;r ,jnghelarca" (menfineija la acelafi nivel) a salariilor $i Fetudlor;: echilibrarea bugelului de stat !i a balanlei de pldti exteme etc.Dintre mdsuril€ care vizeazi sporirea bunurilor economice, cel mai frecvent

utilizate sunt:r dezvoltarea activilaliloI produclive cu scopul de a miri oferta de bunuri si

sel.vicii;r Je/\ol lare., producrici dc noi bunr| l i , i .elrr. i i :r schimbarea si ad^ptarea structurii activitdfilor economice in vederea apropierii

of-enei de volumul si struclura cererii de bunuri economice.Desigur- se mai pracdci si ahc masuri, dar dciuna nu are o

acliune ..pu|d . adicd nu \c rcp(rrurea/i nunrai r.upra unuiadintre cei doi termcni ai dezechilibmlui si nici nu are numai efectede tln anumit gen (pozilive sau negxtive). De aceea, impotrivainflaFei se promoveMi intofdeauna ,,pachete de misurl', caretrebuie astfel conc€pute incat si s€ completez€ cat mai bine, petermen mediu si lune,

. n l i ! r !1r i rrr

lrrtertle t:lii drelrfielc irllrf:ei

. f i is l r i. i r . i i r i i rul ! i l

ai ixilauei

rtlitii irlli::l:iiilislr

Cr. $omajul

Existd mai multe modalitati de a defini somajul fi, in iunctie de ele. mai multeiome de conensunre. Toatc aceste dcfinitii caracterizeaza insi somajul ca o star€negativi a economiei care afecteazi o parte din populafia activd disponibileprin neasigurarea locurilor de munci, Someri sunt toti cei apti de munci, darcare nu gisesc de lucru. Ei rcprczintd un surplus de fb4:i de munca in nport cunumarul celor angajati in condilii de rentabilitate impuse de economia de pia!..

Potrivit acestei definit i i . sunt someri tot i cei care auinregistrate cereri de angajare sau toti cei ale ciror cereri

' n-au fost satisficute pani h smrsitul fiecirei luni, indifer€ntdaci soliciti locuri de muncA permanente sau temporare! cu

: timp de muncl parti{l sau d€plin si daci au loc de munci,dar caota al lul mai adec\al aspirati i lor propri i .

Foarte cunoscuu este li definitia tonaiului date de Biroul Tntcmalional al Muncii(BIM) organizat;e din sistenrul Natiuni lor Unile care elaboreaza statist ici.comparalii, srudii !i analizc dc plofi1 pe baza informaliilor furnizatc de tirile membre.avand ca scop mai buna cunoaltefe atat a feDomenului, cat; i a experienlei incombarerea sa. Potrivit acestci definilii, este $o cr oricine are mai muh de l,[ ani iiindeplineste concomitent urmatoarele condilii: este apt de munci: nu munccste;este disponibil pentru o inuDci s.rlariati sau nesalarirli; cauta un loc de muncA.

Aplicarca accstor cdtcrii aducc multc clarificiri. dar nu inlitura total riscul de aexclude din rindul $ornerilor anunite persoane care dc tapt n-iru unde munci.

Tinand seama dc limitclc unor ascmcnca dcfinitii, devine clar faptul c:i misurarea$omajulri nu este decat o pfoblenri de estim.rre cet mai aprorpe de realitate.

Potrivit acestei inf€rpretiri, sunt considerati someri: persoanele concedirte sififi alt loc de munci: persoinele in ciutarea primului bc de munca (absolvenli aiinvi!:imentului secundar. profesionirl. universitar): pcrsoancle (Lle regul:i femei)care, dupa o intreruperc volLnrtari a activjtadi. soliciti fel[area accstciai persoaneleocupate cu timp partjal. tempornf sru sezonier, aflatc in ciutarea unui loc de muncAcu timp complet; persornele carc !i au picrdLlt ori au renunlat la statutul anterior(lucrdlor independent. palron. lucr:itor frmilial nercmunerat) si carta pentru pdmadata un loc de munci salariat.

Somajul se caracterizeitzi pritr:. r nivelul la care a ajuns, ceea cc sc poate exprima absolut' ca numdr al somcrilor si relativ ca rata a $omajului: | : r ' 'NiE:"ir: j I I I (Rs), calcrlat i uneori sub forma rapofiului procentual

dinlre numdrul qomerilor (S) ii populatia ocupatd (PO), iar alteori ca raportintre numirul somerilor ti populatia activi sau dtsponibili (PA):

Rs = !xroo:.PO n, = Lt 1116.

r intensifatea cu care se manifestii, daca presupune pierderea locului dc munciti incetarea totali a activilatii (Sonraj total) sau numai diminuarea divititii depuse.

) Capitotut t t

cu scdderea duratei septdmanii de lucru qi dininuarea corespunzatoare a salariului(somaj pa4ial)i

r duratd perioada de la momentul pierdedi locului de munci sau diminuareaactivititii depuse pan6 la reluarea nolmali a muncii;

r sttucfura sau componenta pe categorii de vArstd, nivel de calificare, sex, ras:l etc.Sonajul se formeazd pe baza a doui mari proc€se: a) pierderea locurilor de munci

de cdtre o pafie a popula(iei ocupate; b) cr€sterea ofertei de munci prin realizarea, ilecitre noile generatii, a velstei legale pentu a se putea angaja si afirrnarea nevoii de a luqaa unor peftoane apte de mlmca, dar inactive pena h momentul cand decid s5 se angajeze.

In cadrul primului proces, in funcFe de cauzele dir€cte care il determini, sedisting mai mL te forme sau genuri d€ Somaj, dintre care se menlioneaza: a) {omajulciclic sau coDjuncfural, cauzat de cdze si conjuncori defavorabile, trecdtoare. darcare se repeti la inteflale de timp mai lungi sau maj scurte; b) somajul structural,determinat de modificarea structurii economiei pe activiDti, mmud si subramurisub incidenta evoluliei nevoilor, crizei energetice sau a altorfactod; c) Somajul tehnologic, fomat ca urmare a inlocuiriivechilor tehrici si tehnologii cu altele noi si a rcstrangerii locudlorde muncd pdn mrganizarea unor activilai sau firme.

Cel de-al doilea proces genereazd $omaj din cauza stariieconomiei, care, pdn nivelul dezvolttuii, dinamici, structud $ialte caracteristici, nu poate asigua uearea de locuri de muncain pas cu cre$terea ofertei de muncii.

$omqiul €ste considerat, in primd rend, o expresie a dezechilibrelor existenft. inprim-plan este situat d€zechilibrul de pe piata muncii; somajul se ive e cand pe aceastipiafd of-erta este superioara cercdi. ln condi$ de echilibru, p€ piala muncii orice individcare doreqte sd se angajeze la nivelul salariilor practicate atunci gise$te un I{)c de munca$i nu va exista iomaj involuntar, aabci nu vor exista oameni care si nu se poatiincadra in munci dtrci urmiresc un astfel de obiectiv. Poate exista insd somaj voluntar,oameni caie nu sunt angajati pentru ci nivelul ridicat al salariilor, impus prinnegocieri colective, determini diminuar€a cererii de munci, pentru ci apreciazinivelul salariilor practicate ca fiind nercmunemtoriu sau pentru alte motive,

In al doilea rend este amintit dezechilibrul pietei bmurilor $i selviciilor, lomajulfiind asdel considerat consecinla unei produclii de bunuri economice inferioare cererji.Rafiunea majori a acestei insuficienle a ofertei tine de inexistenta sau insuficientacapacitdtilor de produciie. in acest context, qomajul decurge din insuficienla resurselordestinate capitalului ca factor de productie. in rapofi cu mana de lucru disponibild.

Analiza $ornajufti, ca expresie a dezechilibrelot economice, conduce la concluziacA dezvoltarea economico-social5 echilibratA nu este insolitd neaptuat de lichidarea$omajului, dar creeazi condi$i pentru a fi mentiltul sub control.

Rata somajului in Romania, in Frioada 1994-20041994 1995 1996 1997 1998 I999 2000 2001 2002 2003 2004

10.9 95 6.6 8.9 103 11.8 6,2 T4 63Sisr. Antuarele stunsice ale Ratuaniei, 1999,2U2,20a5.

generatoare de

somaj

. Ilorme dc

somaj

Diminuarea somaiului si a efectelor sale

gomajul pune doui rnari problcme. foarte acturle prindimensiunile si implicatiile lor: po tcrmcr scurt, garantarea

, unui venit minim pentru $onreri, ia( pe termen mediu si lung,asigurarea locurilor de rnunci pentru diminuarea acestuifenomen.

Modalitatea c€a mai utilizati de garantare a unui venit minim pentru someri csteajutorul sau ind€mnizaFa de Somaj. Ponderea acesteia fit:i de saladlr si penoada pentrucare se plale$te difbrl pe ttui. Cine nu rcusefte sa sc angajcz-e in perioada pentru caft seacordi indemnizatia de somaj isi pierde dreptul de .r o incasa; acela$i lucru este valabilii pentru cei care se angajeazi inaiite de expiftrea pcrioadei respcctive.

Carantarea unui astfel de venit constltuie o prcocupare pentru toate guvemele,organiza{iile profesionale $i sindic.Je, pentru ci rcalizarea sa intampina mari dificult:iti,cum sunt: limita fondurilor care pot fi utilizatc io acest scop. necesitatea pracdcirii unorsisteme de acordare cat mai echitabili, nemultumirile celol carc contibuie la fbrmar€afondurilor respective $i trebuie sa dea su1nc tot mai mari. necesitatca stabilirii unDiasemenea nivel pentnr acest ajulor, incat si nu genereze suficienta sa[ multumire inrandul $omeilor, ci s:i-i incite pennanent la incaclarea in munca.

Acliunile care vizeaza solutionarea problemelor soirajului fornreaz:l obiectulunor reglemenHri care, in ansamblul lor, sunt clrnoscute sub dcnunirea de politicisau mdsuri pentru diminuar€a Fomajului (vezi figufa I L,1).

Dintle acesfca sc rcmarca in mod deosebit cclc carc tintcscsomajul, pregitirea, calificrrea $i orientarca celor care cautiun loc de munci, pcntru a putea face fati noilor tchnici sitehnologii; facilitdlile acorddle de stat pcntru crearea de noiintreprind€ri care oferar locud dc munc6; dczvollarea rctiviraLtilorpublice, cu toatc cd in ecest donleniu se pune concomitcnt srDroblema rationalizirii fortei de lnuncil.

1. Feducerea duElei (sapiamanab) a mumii.2. Fepalr e€a lmjgranlior.3. Prcgiame de muncal cu limp redus 9i adpice.4. Scidorea vaGIoi de pensionarc.

L ndemizali (aluloaie) penlru pioleclia

2. Orientar€a ndemnizai or pei l r ! nsertPOLITICA

A $OriaJULU|$I DE UTILIZARE

A FOFTEIDE IIUNCI

MUNCII DEZVOLTABEAECONOM CO SOC]ALA

ADAPTAREA LA MEDIULECONOI\,llC

L Progrese in domeniu managemenlu ufie efea qnduu delehnclate ameiorarea condiliior de duice.2, Dazvowoa economie si crearea de mai mu le locu de nruncacrearea de locud de munca in admii slfale dezvolarea preder orde senicii care so lcrla pulid cap lal 9 nuild firuncd.3. Crcslerea expodur of s asislenlei lehnice exlerne

i Adaphreaprcgdrjrii(calilicddi)loi6idemunca2 Cr€$6rea prcduciiMEli, recucerrca pi€loor

Fig.1l.4. Polilicd tu.liminuarc a vntaiului li le utili.arc aforlei de nvlc.I

) capitotul I l

O mare impofianfi au dobandit in ultimii ani mdsudle pentrutr€cerea la noi forme de angajare: pe timp pa4ial sau cu oraratipic, provizorie, pe dufatd medie sau scurt i ($i nunedeteminatd), stagii pentru operafii specifice de foatte scurttimp etc. De rcgulA, asemenea misuri au ca rezultat asigura&aunor saladi mai mici, detennin5 scederea costului salarial al fiimelor $i de aceea suntacceptate Si practicate de acestea,

Diminuarea sensibi la a $omajului ramane, desigur, rezultatul real izir i iinvestitiilor pentru crearea de noi locuri de munca.

Foarte importante sunt qi misurile de prevenire a gomajului carc vizeazdpopulatia ocupate (efectiv activi), prin asigurarea prcgitirii qi calificdrii, Ia care semai adaugA reducerea timpului de muncd qi a duratei vielii active sau prin repatriereaimigrantilor in t:Lile lor.

in acest context se inscriu, de asemenea, proiectele de partajare, de lmpdrtire amuncii, pentru cd, atunci cend cantitatea de muncd necesard nu poate sA creasci (Si,cel pulin pe termen scurt, acesta este adev?iJrl), singurul mod de a-i face pe toti saupe cAt mai mul$ sd munceasci este ca fiecare sa munceascl mai Dulin.

Pentru toate organizafi i le sindicale, este deosebit deimportanta mentinerea locurilor de munca pentru cei care1ucreaz6, iar aceasta constituie adesea obiectul unor negociericolective foate dificile cu patronatul. Statul intervine in aceastAproblemi indirect, prin mdsuri de reglementare ( legi).Obiectivul pastrdrii locurilor de muncd figueazi in revendicAriletuturor sindicatelor.

MAsuile pentru diminuarea fomajului si ameliorarea conditiilorde viaF ale celor afectali de somaj, dar fi ale celor activi prindeqierea indemnizagei sau ajutorului de lomaj, prelungirca perioadei pentru acordarcaacesteia $i asigurarea unor conditii mai bune de asisrenti sanitara $i de odihni. crettercasalariilor, inliturarea marilor discrcpante dintre salarizarea ba.rbalilor I' cea a femeiloretc. figlre^zi si ele printre revendictuile sindicale care se bucuri de un sprijin foartelars.

. Invest; t i ipcnlru trearci{ic roi lcirii rlrl

. Pistrurczlocuri lor de

sclari i lor su tohiectire alesindii . atelor.

I\ I INICLOSAR

. Intlatia este un dezechilibru deansamblu nl economiei. care slnanifestd prin crelterea generalizati,continud a preturilor $i sciderea puteriide cumpdrare a banilor Si a venitudlorreale ale oamenilor,

ul este ul l dezechi] ibrumacroeconomico social, caractedzatprin existenfa unui excedent de ofertd

t5t Ec hilih ru s i de ze c h ilibru it eco nomi e

?)o

INTREB,\RI PENTRUVERIFICAREACt]NOSTINTELOR

. Cum se explidl aparilia inflaliei?

. Prin ce indicatod apreciem intensi-tatea inflatiei?

. Ce senrnificatie are spimla inflalieisalarii?

. Cum poale fi ,rrut?l sub control inflaia?

. Cum aprecia! politicile din tara noastrdde combaterc a inflatiei?

. Cum vA mportati duinneavoastrd laactuala inflalie din lara noastra?

. Cum se explicd formarea $omajului?

. Care sunt formele $omajului con-temporan?

. Ce dezechilibre economice exprimi$omajul?

. Care sunt principalele mdsuri pentrudiminuarea $omajului?

. Cum se pot garanta locuri le demunca pentru cei aflali in activilate?

r in ce consta superiodtatea investi-1iilor fafd de alte misuri pentru dimi-nuarea lomajului?

. Inflatia, ca obiect al negocierilordintre sindicate, gnvem $i patronat.

. Consecinlele inflaliei pentru bogati$ saracl.

. Somajul, ocuparea de inaltaproductivitate $i cu salari i adecvatepentru implinirea bunastlirii umane.

. Somajul $i persp€ctivele tinerilor inlirla noastrd in etapa actuali.

PROITLE]\{I]DE RIIZOLVA?

. In legaturd cu economia unei liri secunosc urmAtoarele informa(ii statistice:

. PIB al anului tr, in preludle respectivului an, este de 100.00,0 de miliarde u.m.;

. IGP in ! fata de q este de 170"/.1

. IPC in tr fafd de to este de l90Ea;

. masa monetari folosil5 penta trar-zacl ionarea bunuri lor in tr este de150.000 de miliarde u.m.

Se cer:a) rata iDflatiei calculatd cu IGP;b) rata inflaliei calculati cu IPC;

c) puterea de cumpdrare a banilor infunclie de IGP;

d) PIB real.. Monitorizati timp de o sdptdmand

unul dintre cotidienele locale 9i notalitoate anunlurile de cereri $i oferte demuncd. Grupafi cereri le, respectivofertele dup?i:

domeniul de activitate;dvelul de calihcare cerut/oferit.

Ce concluzii se despdld din analizacomparativd a cererii $i ofertei de munci?

5TA'f,U[.,iI{ F]CONOMIAtr,!F] PIATA*

Jn eronomiiJe de picta moderne.Istatelc ioaca un Lol ronsiderabil, ce

decurge din insdsi natua 1or. Statul reprezintd administratiilepublice si este format din ansamblul institutiilor politice !ide guvernar€ ale un€i tiri, autorititile centrale 9i locale,precum ii institutiile public€ create de acestea, pentru a dacrtrs doct nelor din care se inspiri si valorilor ce corespundmajoriteui €lectoratului.

Amplitudinea si intensilatea prezentei statului in economieau reflectat ln t imp alternanfele doctrinelor preferate.schimbarile regimurilor politice si ciclurile (periodicitatca)alegedlor generale. Toate accstca ne permit sa observim caprezenla statului in economia t'iecarei tdri arc canctedsticispecifice care in esenta lor se asearnini adesea cu cele alealtol stale,

Pentnr a cunoa$te si inlelege in ce constau rolul Si semnificatiile prezenlei statuluiin economiile tir'ilor in conditiile actuale, ln capitolul acesta vor fi analizate:

A. IPOSTAZE ALE PREZENTEI

STATULUI iN ECONOMIE Studiinil acest copitol, yeli putea sd:1. cunoa$tel i Jbrmele prezenlei

B' STRATEGII, PoLITICI stLttutui in ec')nmie' care sunt scopurile

gr TNsTRUMENTE *"i:';;;"';,;,T::: ii{iij'iX'i;"

ECONOMICE ;i ceea ce poate sa facd statul demo-crattu i e(onomia de Diatd:

3. analiati si eralaati strategiile,politicile ,ti instrunentek folosite de stath1 domenil e(:onomieL

. I lormelrsi diflcnsiunil!

prezenfcislalului inecoromie

influcntalcde factoli

pol i t ici ,oconomici$i soLial i .

C. BUGETUL DE STAT

I5 t1 \ut'ul in cct'trotttit! ic lriahi

. l i i r t rs i t : : ier i

irrtr.cDtri stxirluiia nilcl nracro-

slatului la nival

€sle d(terminat ide nevci colec-tile rcgioBal€ silocale, de

ircr.{!ririi ecorlo"!riikir locrrle inlrllgfenajul cclci

. fl2uu e {are

pfczcDti i s lafu! lui

A. {X}+stazs ale prezentei statului in economie*Modalitdtile sau fomele prezentei statului in economie sunt

de fapt actiunile pe care acesta )e rcalizeazi ca agent eco-nornic.au mai preci \ ca un grup mare de agenl i economic,specializali pe diferite domenii de activitale. Asemenea actiuni,deqi sunt extrem de complexe, din punct de vedere econonic.in\eamna productie si ocupare de lhna dc munca. in accstsens, statul este producdtor-angajator.

. La nivel macroeconomig rLatul realizeaza ccrvicii a carornecesitate deiivd din ansamblul economiei unei tari, pentru aasigura cadrul juridico-legislativ necesar si buna ftrncionarc aacestuia, ameliorarea unor dezechilibre genemle, dezvoltareaeconomicd, inldturarea unor dificul*iti ce atecteazd segmentemajodtaie ale populaliei etc. Pentru a crea cadrui normal alactivitltii economice. statul isi asumi rolul de titular unic dcemisiune de moneda, promoveaza in mod democratic legi sialte reglementdri ce trebuie rcspectate de ioli agentii economici$i impune aplicarea lor, realizeaz d total sau paltial infrastructuranecesarA activitdlii economice ($osele, c:ii ferate, retele decomunicafii etc.), gamnteazA Si protejeaza proprietatea, asiguracondifiile pentru exercitarea liberei initiatjve, redistribuie\eniruri le percepind impo,/ i le \ i la\e , le la agcnli i economicicu venituri peste un anumii nivel, acordand aiutoare qi subvenfiipentru altii indreptititi de situalia lor, asigurd secudtatea giapdrarea tdni etc.

. La nivel microeconomic, statul asigurd servicii nemafarepe care Ie presteazA pentru indivizi sau grupuri locale prinintermediul administratiilor publice loc^le (primdrii, prefecturi

$i altele), funizeazd gratuit bunuri de folosinta coiectivi locali.in aceastt ipostazd, nu se include condilia statului de proprietar (in totalitate) sau

coproprietar al unor firme-intrepinderi, banci. societiti de Isigurare efc., intrucatacestea sunt unititi economice autonome, iar activitifile lor au calactea comercial,sunt realizate chiar de ele si nu de comDonentele sfructurale ale statului-

in t imp, prezenla statului in ecolomie ca producitor angajator a cunoscutperioade de extindere $i de recul. In ult imele decenii este evidenta tendiniareshangerii acesteia, dar pe misuli ce economia se dezvolli si devine mai complexA,iar autonomia unititilor economice pe baza proprietitii private se consolideazd, seafirma prczenla statului ca regulator public in economi€. Asa au apdrut autoritdlide reglare independente tot mai numeroasei Consiliul audiovizual lui, Consiliutconcurentei, Autoritatea de reglare a cornunicatiilor clectronice si postelor e1c. Acesteinstitulii administrative irteNin in mod proflnd in lunclionarea activilrililor de acdror reglare sunt rdspunzdtoare qi trebuie adesea si confirme compatibilitateacomportamentului dife ilor agenti economicj cu normele reglarii activitafii dindomeniile lor sau s; impuna sancliuni pentru nerespectarea nomelor respective.

> {.itttiiolut i). !:i.:

Ipostazele prezentei statului in economie se baz€azi pe realititile economice,sociale si politice din fiecare tari. Astfel, prin moalalitatea de a tunctiona $i limitele1or, pietele obligd statul si intervina pentru a realiza alocarea resurselor nemadalepe care ele n-o pot face sau penffu a restabili concurenta alterata prin infractiuni pecare ele nu Ie pot sancliona. Existenta unor nevoi colective obligi de asemeneastatul sA se implice in producerea sau asigurarea bunurilor corcspunzAtoare ln plus,odatd cu dezvoltalea, sporesc nevoile de servicii rii bunuri nemarfare, in specialpentru educalie, iar cand acestea nu sunt rentabile pentru investitorii privati' trebuiesatisficute de stat. Urbanizarea atrage, la randul sAu, cre$terea inte enfiilot dercglementare ;i mareste costurile administraliilor publice.

Prezenta statulLri in economie, de$i este necesard, nu corespunde intotdeauna $iobiectivelor urmdrite. Statul rezolva adesea anumite probleme mai prost decat agenfiiprivafi, uneori genereazd injustilii, etaleazd rigiditdli care impiedica adaptarea laschimbare fi greuti[i carc jeneazd initiativele crcatoare de bogate fi locuri de muncdDe aceea, au aparut reactii adve6e la prczenta sa in economie $i' orictnd devineposibil, se acdoneazA pentru privatizarca diferitelor segmente sau activital realizate destat. Uneori. rcactiile adve$e au fost radicale. Astfel, pornind de la docffha potrivitcareia economia de piaF este incompatrbili cu prczenta statului in e.onomie' s-a susfinutexcluderea statului din viala economica, provocand dificultdti evolufiei ulterioare Stahrlfeboie sd se implice in economie atat cet este nevoie in perioada $i in conditiile date

Limitele implicdrii statului in economie sunt inpuse de:rrafodul dc inlere.e drnre cei pru . i conlra acesteia:r proprietatea privati care pin natura sa ptesupune libeftatea de acfiune;r delimitarea pecisd $i corectd a sferei de acfiune pentru toate verigile organelor

administratiei publice de stat.Oricare ar ii gradul de implicare a statului in economie,

trebuie refinut cd la baza societdl i i capital iste se afldproprietatea privati, capabild sd determine o fllnclionareeficienta, coerenii a ansamblului economiei nationale.

r;st"i - ,l-"^r-; ;;;;;;p*i ansamblul instituliilor politice $iguvernare dintr o !ara, autoritatecentrala li locala, precum $i instituJiilpublice create de acestea, pentru acurs doctrinelor din care se inspirl

. ; inpl i rrrc i

!nii: i.'cte ixicot'if iirda ne*junsnit ri

ti reo:i in ihrmrr!':!dit,ilf.

valori lor ce corespund mnjoritdl i ielectorale. Dintre acesiea fac partintotdeauna presedinl ia tdri i , parlamentul, guvernul Si ministe.ele

t6a St{rtttlin ?co omia de piatd

'629

Se mai numesc nevoi sociale, publicesau (chiar) politice. Exemple: dirijareacirculafiei mij loacelor de transport,iluminatul public, apAmrea etc.

. Doctrine ansamblul nfionamen-telor considerate pertinente penhu a fi

iNTREBARI PENTRTIVERII, ' ICAREAcuNo$TtN fELoR

. Considerati ca implicarea statului ineconomie constituie o necesitateobiecdve? Justificali risplrnsul pe careil dati.

. Care sunt modalitdtile implicdriislatului in economie piin care se asigurlfuncl ionarea mai buni a acesleia inlocalitatea in care aveli domiciliul?

. Cum poate statul resfiange (limita)fenomenele negative, aparute pe piafa,care altereazi concuenla?

. Ce argumente aveti pentm a suslineca prezenla statului in economie nu esteintotdeauna o solulie ideali? Exemplificafi.

. Care trebuie sd fie atitudinea statuluifatd de agenfi i economici cnre nurespecg regulile comerciale?

. Enumerali cete trei abateri aleunitSfilor economice de la regulileconcurentei Si ale cumpdrdtodlor de lacomportamennrl pe cal€ ar febui sd-l aibA.

. intr-o economie modernd,considera! cli implicarea statului ln viafaeconomici:

a) este nelimitat5, dar bine-venitd;b) trebuie sa pemitd realizarea nor-

malS a intereselor;c) este limitatA;d) presupune rcspectarca unor reguli

de citre agentii economici;e) trebuie realizati prin parghii eco-

nomico-linanciare;f) presupune rezolvarea unor pro-

bleme grave cu care se confruntdeconomra respectrva;

g) este inadmisibili, daci presupuneti interdiclii:

h) este posibild, dar nu este de dorit.

. Necesitatea implicfuii statului infunctionarea economiei are caracter:

a) predominant subiectiv;b) predominant obiectiv;c) predominant aleatoriu.. Limitarea implicdri i statului in

economie este determinad de:a) nivelul cererii;b) nivelul otefiei;c) existenla $i ponderea pmprietriti pi-

vate;d) autonomia organelor administra-

liei de stat;e) optiunile majorititii agenlilor eco-

nomlcl;f) existenla bugetului de stat.

aplicate in interpretarea faptelor sipdncipiilor de acliune in economie.Multi cercetatori apreciazd cd, ffecandde la stiinta la doctrina economica, seabandoneaza o parte din ati tudineastiintifica.

) *rpitohtl 12

R. Strategii" politicisl instrumerrte er:ontlmice,',

PrezenF statului in economie este un fenomen comDlex. carcse deruleaza in mod organizat, coerent, in cadrul unui sistemlormdr drn srralegir. pol ir icr. i inrnumenre cconomice.

. Strategiile economice reprezinti obiectivele car€urmeazi se fie indeplinite pe termen mediu si lung conside-rate d€terminante pentr[ realizarea intereselor vitale alefortelor politice si sociale dintr-o tard, pentru programul lorpoli t ic. De exemplu, strategia nationald de dezvoltareeconomica a RomAniei pe temen mediu, sustinu$ de toatetbtele politice din tari, are ca obiectiv fundamental ,,creareaunei economii d€ piate functionale, compatibile cu principiile,normele, mecanismele, insti tut i i le si pol i t ici le UniuniiEutopenet'.

Strategiile sunt necesare in viata economicd pentru ci,,fixeazt' ceea ce este durabil si de inportant:i generald, iar,pe o asemenea bazi, agentii economici $i fbrtele politice iqipot orienta $i concepe mai bine acfiunile lor. Cn toate acestea,din variate motive, nu toate 1drile dispun de strategii ,,inactiune" sau gata de a fi puse in practicd. Cele mai dezvoltatet:iri au $i cea mai bogatd experienti in elaborarea ;i aplicareastmtegiilor economice, fapt confimat de rezultatele foar.te bunepe care le-au obtinut.

DupA sfera de cuprindere, strategiile ecolomice pot fi:a) genemle sau nationale - reunesc ansarnblul obiectivelor

pentru economia unei ldri intr-o viziune unitarA. Decomponenlele avure in vedere;

b) pe domenii sau sectoriale - preved obiectivele penffuunul sau cateva domenii sau sectoare ale economiei consideratedeosebit de importante pe temen lung.

Dat fiind orizontul de Iimp al st ategjilor economice, in decursul realizdrii lor potsurveni adaptAri, preciziri, modificdri potrivit situatiilor noi care apar, progresuluitehnicilor de previziune in economie $i in funclie de eficienta ins;um;nteloreconomice la care s-a recurs. Obiectivele operationale in ceea ce au ele cel maiprofund rdman insd valabite ti por fi aduse la indeplinire de fo4e politice diferire,potrivit modului ior specific de a actiona.

Politicile ecolromice exprimi in esenti tint€le c€ trebuieatinse in economie, precum si mijloacele necesare realizdriilor. Se bazeazA pe docr.inele fortelor politice care detin puterea,adaptate la condiliile eristente. si pe interesele si valorilecomune electoratului. care au sustinut fortele respective siacceadi la putere. Formuleaza obiecfivele stratesi i loreconomice \ i identi ' ic; mrl loacel( oece,are realiz.tr i lorl

. Preu entrstatu[! i inl r .cnonric

ar igrr la: idrrr :cr.ea!i in(kltinirr N

ri f l t t rgi ; lor s ipr i t i i ic i !or pr in

lilk)sirclri ! r l r i i l rnr, : lc lor

rr. r:rror.'lirr.A4C(rate,

. Sinr l .gi i le

olr icr l ivelc. ,r lur.r l - . i l r" 's i

(i,r 4rlpo!'taDi:igfnrr l i l i l dcosr-

l i t i pr lo i 'mcnnirdi !x si lung,

. in l inrp"sll-at€giilc

rd otate Is i ful l t i i lc

4' i istel)k.

. i r : r l , i i r i l f

i ( , : ,trii.rl{.r,' i, : a,1r,,rr$ia! t€txilii

i i l1rx{ le p(} l i t ; r i lcr

!inlxl;rlr,: n5t:i1 l: i! irI i'ii:tn

o! i rnt t ;1 ! iint{)r'mr1i!'', iirrr

Instrumentele sau mijloacele economice sunt resurse detoate g€nurile, proc€dee tehnice, modatta$ de a actiona Iacare s€ recurge pentru a aduce la indeplinire tintele siabilit€prin politicile economice. Sunt dependente direct de stareaeconomiei iii de potentialul tehnico stiinlific al celor ce leevalueazd si le folosesc. Buge$l de stat (format din bugetulceniral $i bugctele locale), creditul. sistemul de impozite $itaxe. restrictiile vamale tadfare si netarifare, programareaeconomici etc,, prccum qi Iesursele de toate genuile care suntmobilizate s,i orientate cu ajutorul lor constituie asemeneainstrurnentc sau mljloace,

Preocuparea statului pentru elaborarea li realizarea deprograme economice pe ansambiul economiei sau pe domeniide mare inportanti a devenit o reali tate determinatA deinmult irea $i profunzimea dif jcult i t i lor din econolnie, incondiliile cre$terii interdependenlelor dintre 1:iri A apdrut dinnevoia acuti de a asigura coercnla. compatibi l i tatea qi

complementaritatea in actiunile agenlilor economici de toategenurile, rel€vand prezenta statului ca regulator public lnmod cat se poate de evident. Prin elaborarea programelor,constituirea si alocalea resurseloa lrecesare acestora! apoj prin

urmirirea realizaril prevederjlor stabilite, statul dezvolti diferiteactivitdt j care solicjt tr fof ia de munci adecvat pregil i t i ,

dovedindu se a se implica si ca producltor_angaiator'Programarea no implicA obligativitatea din pafiea

agentilor economici de a udna o anumitii cale sau de a fenuntala libenatea lor de actiunc. Are caracter orientativ-informativ

$i, de regult, incitat iv, contine rccomanddri si mij loaceeconomice care ar fi bine si fie utilizate Si la care se recurgepcntru a stimula inscrierca agentilor economici in tendinlelede evolutie a economiei relinute prin programe ca fiind celemai indicate.

I statal( specializatq tnwstite cu atribulii in a.:est sens.

in pre"ent. programarea cconomici se practici in toafe tirile cu economie depiaF, insi in nrodalitali diferite si cu rezullate difeile

Programarea economica nu reprezintd o altemativd la mecanismul cconomiei de

oiattr. Ea se constituie intr-un element complementar al piet€i pc care se spdjina fipe care incearcd sd o apropie dc o ftnclionare normala. mai ef-icienti

) Capitolul t2 t63

MINIGLOSAR

. Orizont de timp - perioada, dualade valabil i tate a unei sffategii saupolitici economice, a unui plan sau aunei programiri economice.

. Obiectiv operational - scop cetrebuie rcalizat in strategiile economice,avAnd o importantd deosebiti pentrudezvoltarea pe termen mediu $i lung,intrucat corespunde intereselor vitale alefo4elor politice $i sociale.

fl iurntuanr nnnrnuQl yenttrcA,xo;

I CUNOSTINTULOR

. in ce consti utilitatea strategiilorpentru economia unei ldri?

'Pe ce baze se poate elabora opoliticd economicd viabil6?

' Identificali in economia Romanieitrei obiecrive posibile pentru elabofteaunor strategii sectodale.

. Care considerali cd pot fi cele maimad neajunsuri ale politicilor economiceaplicate in Romania dupd 2000?

' Sub ce formd considerali ci s-a im-plicat cel mai activ statul roman ineconomie dupi 2004? Explicali de ce.

. Programarea economici nu urmd-rc$te:

a) ridicarea competitiviggi;b) combaterea infl atiei;c) iesirea dilr crizA:d) diminuarea liberei idtiative;e) inldturarea efectelor negative ale

poluArii.Alegeti fispunsul corect. Argumenta!1.

. Identificali, sub aspectul confinu-tului, diferentele existente intue caracterulorientativ, incitat iv si informativ alprogramirii.

. Ce avantaje ar putea ofed progra-marea economici pentru diferi tecalegorii de agenli economici?

. Programarea economictr are:a) un caracter eminamente obiectivlb) un caracter eminamente subiectiv;c) un caracter aleatoriu;d) atat o determinare obiectiv{, cat $i

una subiectiva;e) o tendinta de diminume a inteflen-

fiei statului in economie.Alege! rispunsul corect. Argumentatl.

. Tinte - obiectiv, scop prevAzut lnpolitica sau programarea economica, cet.ebuie realizat.

Programare economici - elabo,rarea unor planuri sau programe dedezvoltare nalionald, zonaltr sau locala,pe anumite domenii sau sectoare, lnvederea rezolvari i unor problemesocial-economice foarte importante, cuimplicafii ample.

TEXT TEMATIC

,,Din punctulde vedere alrefomei, rolul statului este dublu. Administtalia destat constituie una dintre componentele majote ale problemei; tot ei insa iiincumba un rol central in remediere. Ea este o cauze a dezvolarii inegale, ainegalitdtiiin distribuirca venitului, a repaftizdtii financiare a resurcelor publice,a degraderii mediului inconjuretot 9i a unor reglemente fictive ,auincompetente. $itotu€i, administrc'lia de stat trebuie sa fie pivotul remedierii..."

John Kenneth Galbraith. Stii,qa econonicd;i intercsul ?ubli..Editura Poljticr, Bucurc$ti. 1982. pp. 3l I 325

Pe ba& arcstai text, preciaati:. ce semnilicalie i se conferd preze tei statului in ecorromie?. cere sunt neajunsurile preaenlei stdtului fu economie La care se Jace rckrire l. cum se pune in ,ttiinla economicd ti in practicd probletna interventiei statului

ln economie?

Este principalul mijloc sau insffument uti[zat in po]itica cconomicar in toate ta le.Prin intennediul siu, prezenla statului in economie dobandeste caracter g€neral.

Bugetul de stat reprezinti un tablou, o balanti cu doui pirti - venituri sicheltuieli -, fiecar€ dintre acestca liind detaliatl pe capitole.adicA pe surse de venitur i s i obiect ive de cheltuiel i . Sest^bileste de rsguld anticipat pe un an (cnre poate sir coincidisau nu cu cel calcndaristic). Venituile li cheltuielile sunr inluncr ie de e\olur ia care \e e.r i rneir / ! rr o \d J\ea ec^nomiJ

Potrivit metodologici oficiale de elaborare si urmdrire aexecufiei bugetului de slat in Romania. veniturile ac€stuia sccomprD din:

a) venitlrri tiscale:- impozife dilecte pe profit,

profesioniftilor etc.;- irnpozile indirecte taxa pe valoarea adiugatA (TVA).

accize, ta-\e vamale, alte laxc;b) venituf i nefiscale din profi tul Bancii Nalionale a

Romaniei, al rcgiilor autonome etc.;c) venituri din capilal din \.alorjficarca unor bunuri ale

statululld) incasAri din ra bu$arca impmmutuilor acordate.

salari i . venitud ale l iber

) Capitollrl 12 165

Cheltuielile bugetului de stat au urmatoarele destinatii:a) servicii publice generale;b) ap:irare, ordine publicd si siguranfA;c) acliuni social-culturale;d) servicii de dezvoltare publici, Iocuinfee) actiuni economice;fJ alte acliuni;g) imprumuturi acordate si alte plati.

Atat in elabomrea, cat si in execulia bugetului, se um5reqteechilibrarea celor douii pard a venirurilor cu cheltuielile. ingeneral, in teoria $i practica ecoDomicd se considera c:i unbugel echilibrat e\ercitd un efect neufru a\upra efooomiei,Daca insd totalul cheltuielilor depAreste veniturile, bugetul estedeficitar. Pentru a sustine totu$i cheltuielile fdrd acoperire invenituri, statul recurge fie la imprumuturi (inteme $i exteme),fie la emisiune de bani fard acopedre in bunuri $i seF,,icii (inflalie), fie la amandouasolutiile. Imprumuturile ficute pentru acopedrea deficitului bugetar reprezintidatoria publici.

Efectele deficitelor bugetar€ asupra economiei diferi in functie de mirimea$i durata lor. C6nd deficitul se mardfesld pe temen scurt $i nu are dimensiuni prcamari, poate avea anumite efecte stimulative, dar dadi se perpetueazd timp indelungatsau ddca este mrre. are efeLle negali \e \ igure,

in cazul in care venitudle depdqesc cheltuielile, bugetul este excedentar, pesteun anumit nivel, considerat minim, excedentul bugetat are efecte negative asupraeconomiei, inffucat lasA nefolosile sau amand folosirea pentru mai terziu a unorresune linanciare care ar putea contribui la sporirea producfiei de bunuri $i servicii.

Cerin.tele economice $i sociale tot Inai numeroase si mai mzrd carora statul trebuiesd le fac6 fatd au determhal o tendinfd de ueslere a resorselor financiare mobi]izate sifolosite prin buget. Calea de asiguare a acestor rcsurse o constituie cresterea fiscalit4ii(impozitelor). knpozitele mai mari diminueaz:i inse resutsele pe care agenlii economicile-ar folosi pentru consumul personal, pentru a-$i ldrgi invesridile $i a crea noi locuriale muncd. Invers, diminuarea impozitelor ar face imposibila realizarea unor progmmeeconomice $i sociale guvernamentale sau locale, ceea ce ar atrage numeroasenemultumid.

Incidentele impozitelor $i taxelor asupra economieiconduc la concluzia ci sistemul lor trebuie astfel conceputincat si asigure un anumit echilibru intre veniturile care lerimAn agenfilor economici dupi impozitar€ $i cele preluatede stat, sd-i stimuleze p€ cei care actioneaze in economiepentru a realiza vmituri tot mai mari si si aduci la bugetul de stat sumele de careacesta ar€ nevoie. In tara noasftd, in ultimii ani, bugehrl a fost pemanent deficit.al, caurmare a mai multor cauze, dinfie care rctinem: evoluiia economiei nalionale subnivelul estimArilor luate in calculul veniturilor bugetului, utilizarea !'enihrrilor bugetarepentru realizarea unor obiective cu eficienl:i scdzutd, cr$terea exacerbati a costudlor

. Bugcful $epoaae prczenta

in trci ipostaze:cchil ibrat,

.leftcitar.

. C.rnditiafirndamcntati a

urtui sistcm deimpozite si taxe

'r iahi l

,\!{rttil iit ::t\Nut!ftit ie pitq

sociale ale reformei inadecvat concepute si aplicate, evaziunea fiscald si economiasubterani. Bugetul de stat este aprobat anual de parlamentui lArii la propunereaguvernului si devine lege, iar execulia sa este obljgatorie.

Realizarea unui buget excedent.lr este un fenomen pozitiv, determinat de faDtulLa economia lari j a evolual In anul recpefhv rL relJlale mdi bune Jecal se preva-/;.e.

s NtGr,(}sAtl

. Venit fiscal - sunl-i in*Lsati h bugcflrlstat sub fbrma de impozit sau tdxa ceaplica direct asupra venitului agendlor

" Evaziune fiscald - sustraeerca de laimpozitelor Si tanelor clitre stat.

ici $i de inrpozit indiect ce se apliciconsumului lor. de la plata impozitelor {ji cele ale

. Venit neffscal - sum:i incasatA laugetul de stat nu ca impozit, ci cabligatie stabilita pe alre baze. ' Datoria publce - ansamblul obliga-

o Accize - t i plAtid de conssmak)ri,

e Economie subteranl - activitiitileonomice clandestine si ilicite care se

dimensiuni !i efecte sunt greu deai.

iilor banesti pe care si le asumA statulindjrcct ce sc include in pqurile unor and contracteazA imprumuturile inteme

:rfifi; dupA ven73rea cirori este depusibugenrl $atului.

! ExistA dou6 modele generale deimpozitare, unul progresiv (odatd cucresterea veniluri lor contribuabil i lorcre$te [i impozitul), iar altul cu impozitutic (pentru toti contribuabilii, indiferentde venitul realizat).

- Care considerati ci cste cel rnai bunmodel?

- Care crcdeli ca este modelul cel maides fblosit in Eurcpa?

- Care credeli ci ar fi modelul polrivitpentru Rominia?

- Ce este bine dacd se aplici primulmodel?

- Ce ar putea fi r:iu daci se aplici aldoilea model?

q Cum pot influenla impozitele economia nalionalli?

. Inlluenfa cheltuielilor bugetului destat asupr'a econonxcl.

. Multitudinea impoziielor si taxelorpracticate in Romania.

s Funcliile datoriei publice in econo-mla modcma.

. Cu ce rezullate. cum at fi bine sa seincheie execulia bugetului de stat intr-oFri l

o Semni6cafia evolutiei pondedi (%)defcitului bugctului general in produsulintern brrt al Romeniei in perioada 19952004, care a evoluat asfel:

PROBLEMEDE REFLECTIE

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2AA1 2402 2003 20444.1 3,9 4,1 4,0 34 1,5 5,9

Sursa:r_d.r tardup- Anu.rr lc Jdr . r \calRo.. l l ip. l . ru r ,U ,n0<.

) Capinht 12 167

. Scaderea impozitelor percepute de laagenlii economici determinA:

a) cre$terea salariilor;b) cre$te.ea posibilitaFlor de realizare

a unor programe sociale guvemamentale;c) posibilitatea cre$terii investitiilor

facub de agentii economici;d) reducerea numfuului locuilor de

muncd;e) crcar€a posibilitdlilor de realizare a

unui buget excedentat.o in care dintre situaliile de mai jos

poate sI apara dafirria publicd?a) cand veniturile sunt mai mad decat

cheltuielile bugetului de stat;b) cand statul recurge la lmprumuhrd

pentm acoperhea deficitului bugetaqc) c,end cheltuielile mai mari decat ve-

nitudle sunl susFnute prin emisiune de banifdr,A acopedre in bunuri economice;

d) cand nu se lncaseazd impozitele dela populaEe;

e) cand se fac investifi private ln a.ltefAri.

PIATAMONT}IAtr,A*

E conomia este rezultatul aclivihtiiLmil ioanelor de oameni care

actioneaz A: atat in cadruI nalional cat Sicu exteriorul. Substanla acestor relafii oformeazd in mod deosebit schimbul.Schimburile de bunuri, servicii ;i capitaluri dintre agenlii economici din loate lilrileformeazd piata mondiale.

Pentru a infelege importanfa qi modul in care aceasta funclioneaz:,i, vom studia:

A. FORMELE PIETEIMONDIALE

B. COMERTULINTERNATIONAL

Studiind acest capitol, wti putea:

. sd inlelegeti si sd folositi notianile

cu ure se opereaa.d pe piala mondiald

$i pe cotnponentete sak;

" sd yd insusiti principalele criErii deapreciere a elicientei comerlului extcior

;i a modL ui in care fu ctioneazi piala

relutarai in lara noastrd.

C. PIATA VALUTARA

A. Xl+r-m*li: ;lirl:ei inc,lldiatrt'r'

Schimburi economice intre persoane sau grupuri de persoane din diferite tAri aua\,'trt loc din cele mai vecbi timpud, dar se considerd cd piata mondiald a irceput sA seformeze in secolul al XVIlea. De existenta sa propdu-zisi se vorbeste de-abia de lasfar$itul secoh ui al XIX-lea si hcepunrl secolului al )g lea, c.end schimbudle au cuprinstoate tirile g au atins dimensiunile, rcgularitatea $i diversjtatea care le-au impus ca atare.

Existenta pietei mondiale se datoreazd mai multor cauze, dintre care mentiondm:a) difer€ntierea inzestririi naturale a tirilor cu factori de producfie. Aceastapemite Lirilor si lacd schimb atat cu factori de productie, cet si cu bunuri obtinute dintnnsformarea lot b) nici o tari nu poate sd-ti asigure toate gama bunurilor, inpermanenti cre$tere, de care are nevoie, astfel incat, in acest scop, trebllie sa recurgAla schimburi cu alte ldri; c) divizilnea internationale a muncii - specializareadiferitelor economii nationale in pnrducer€a anumitor bunuri cu eficie ti ridicatd -obligd ldrile si faci schimb pcnfru a-si satisface mai bine trebuintele.

Existenta si dezvoltarea rapidA a pietei mondiale decurg din avantajele tiposibilititile pe care aceasta le oferd liecirei tiri participante.

@ cryitohl t-; t ( t )

Fiq.13.1. Necesitatea participdrii la piata mondiald

Schimburile de pe piafa mondiala se realizeazi in condtii de concurenti, pdnconfruntarea cererii cu oferta agenflor economici din tiri diferite. Acestea suntde asemenea afectate de discrimindri $i restrictii pe care le pmctici anumili agenlieconomici intre ei sau le promoveazi oficial llrile djn care ei provin, din motivepolilice, economice, militare, sociale etc.

PiaIJ 'nondiaia

nu e.re un'l"ra si ni.i omogeni. in nrncLie de caracreristiciJe bunurilorcare lbmeazA obiecful schimbului. distingemi a) comer.hl fut€rnatio-nal schimburilede bunrri Si se icii care au loc infre agentii economici din toate tdrile; b) piatainternationali a capitalurilor ansamblul plasamentelor de capital realizate de agenliieconomici in alte lari decfu cea proprie, sub fbrma investililor directe, imprumuturilorqi cumpardrilor dc titluri de valoare etc.; c) piala mondiali a muncii - migratiaInlem.rionuli. tcmpnr.d; .au dehrllr\ a. i fonei de munc:i cu scopul de a .e argija cosalariati; d) piata internationald a schimburilor valutare - totalitatea schimburilorde monede nafionale sau ale altor tari pe care le fac agentii economici din toatelftile intre ei; e) piala p.oduselor si tehnologiilor de varf schimbul de bunuri deinaltd tehnicitate dintre agentii economici din toate tirile; f) piata mondiale aschimburilor clandestine si ilicite {sau piala mondiald neagra), practicate cu bunuri

D€ co e€le necesard paniciparea

interzise vanziirii-cumpdrfii libere sau cu bunuri sustmse regimului vamal, taxi,ii$i impozitirii previzute de acesta.

Pentru agenfii economici, ca si pentru ldrile din carc acestia provin, este foarteimportanti cunoalterea futuor fomelor pietei mondiale, dar mai ales a celo( in carcs-au implicat direct. In acest sens, sunt foa(e semnificativc: capacitatea de absorbtie(cumparare) a pietei, evaluarea influenlei dif-eritelor fenomene economico-sociale sipolitice, cunoasterea concurentilor $i produselor br etc.

't/J

r i r t . r tP; i : ! t r r Pl : i t t . i l l' ' , f l l | ] I " .1. ' j i l r 1.

i'' l i i,il-r 1.1:' r'iilr.ri)ril

' , Care sunt cauzele care audeterminat constituirea piefei mondialc?

. In ce constau motivatiilc participfiiagentilor economici din dilerite liri lapiafa mondiald?

, Care sunt fomele pielei mondiale?

. Care sunt caracteristicile cele maiimportante ale mediului econornic pecare il reprezinti piala mondiale?

! Care sunt priodfalile clrnoa$tedipielei mondiale pentru cei careacfioneazi in cadrul sdu?

rll, i .lcliile, rl'1l ui iiitl.t*,r'llaf ilm ai'k

Schimbul sau comertul cu bunuri qi servicii dintre toate tarile formeazacomertul international.^MSrimea acestuia este relevati. de reguli, prin exporturile(importudle) mondiale, In cadrul come4ului intemational. suma valorici a bunudlorsi serviciilor exportate de toate tirile este aceeasi cu a imponurilor lor.

Exportul reprezintd vanzarea de bunuri ii seNicii produse intr-o tari citreagenti economici din alte tiri. Importul este cumpararea d€ citre agenfiieconomici dintr-o tari de bunuri $i servicii produse in alte tiri.

Exportul, ca $i importul, poate f i : r vizibi l , ceea ce inseamnd cd obiectultranzacfiilor il fomeaza bunurile tangibil€; r invizibil cand obiectul tranzacliilor ilforrneazd seNiciile.

in prezent, se extind mult mai repede schimburi le de servici i . brevete silicente, tudsmul, transpo ul si consignaiia intemalionala, asistenta economicdsi tehnico-$tiintificd, adici schimbul de bunud invizibile.

Intercsele larilor $i ale agenlilor economici nationali care participa la comerlulintemational s-au concretizat intotdeauna in adopfaaea unor reglementiri nationalespecifice qi realizarea unor acorduri cu alte triri, al cdror confinut poate fi:

1, protecfionist, prin care piata inteme este apdrata sau protejat?i de concltrentainternatonald folosindu-se !a,\e vamale ddicate, plafonarea importudlor $i alte obstacole.Tfiele sau tarifele vamale sunt sume plStite de consumatorii nationali si incasate destat, calculate procentual la valoarea fiecarlri bun importat $i addugate pfefului devanzare al acestuia, mdrindu-I. astfel incat franeazd impofiudle. Plafonarei constri instabilirea candtatlor ma.\ime admise pentru impom]l unor bunuri sau cate8orii de bunuri.Multe tfti mai recurg adesea la exigente de calitate, de prot€ctie a mediul ambiantsau de asigurare a sterii de senatab a consumatorilor, care sunt gre de indeplinit decdtre exportatori si limiteazi, de fapt, impofiurilei

=

> Capitohtl I 3

2. stimulativ pentru erTorturi, umarindu-se majorarca $i dive6ifrcarea acestoraprin subventii directe si indirecte (pfime de expoft), scutid de impozite p€ venituriledin expoft, credite de export cu facilitdli erc.;

3. liber-schimbist, prin care se are in vedere asigurarea liberei circulatii nmArfurilor in comeltul intemalional, ceea ce presupune inliturarea taxelor existentesi a altor rcstrictii.

Evolulia come(ului international in ultimele decenii este marcatd de catevasa.racteristici: a) cresterea sa mai rapidi decat a productei ii produsului intern bmt;b) concentrarea sa in Frile dezvoltate, 9i in special in SUA, Germania, Japonia,Franta !i Marea Britanie; c) inmultir€a reglemeDtirilor care obstruclioneazdexporturile ii,/sau importuril€, precum si a rcglementfuilor privind stimulareadeschisA sau mascaE a exporturilor: d) accentuarea concurenlei intre padcipanfi;e) cresterea firi preced€nt a numirului intahirilor si n€gocierilor bilaterale,zonal€ ti int€rnalionale consacmte inlituririi barierelor care afecteazd come4ulintemalional; D ierarhizarea lirilor dupl performant€le economice !i mAiestriatehnologicd pe care le-au atins,

Toate acestea explici de ce. in ultimele decenii, s-au depus eforturi foarte maripentru constituirea unor organisme si promovarea unor mAsuri cu vocade mondial5$i regionald care sd faciliteze come4ul internalional, In acest sens se remarcaconstituirca Organizatiei Mondiale a Come4ului (OMC) la Marrakech (in Maroc) la15 aprilie 1994, organizade carc are ll7 !5ri membre $i oferd cadrlll permanentpentru negocierea diferendelor dintre ldri cu privire la libetatea conertului !i pentruarbiffaj, prin constituirea unui orgnn de apel ale cirui recomandiri sunt irevocabile.

Participarea 15.ri1or la comertul international se realizeiai prin expofuri $ importud.Balanta comerciali este tabloul ce rede, p€ de o parte, exportul, iar de cealaltiparte, importul in valori totale ti pe grupe de mdrfuri, cu scopul de a cunoa$tesituatia larii in acest domeniu. In imaginea de ansamblu a unei economii, impofturilese integreazi in resurse al?ituri de produsul intern brut, ia1 exporturile, in necesitdti,ffebuinle sau desf imlii.

Balanta comerciali extem:i poate fii r echilibrati - cind exportul este egal cuimportul; r deficitari - cand exportul este mai mic decet importul, generand datoriiexteme care se pot stinge prin diminuarea rezervelor valutare sau confuactarea unorcredite. Delicitul apare in special din cauza competitivitAfii scdzute a produselor;r excedentari cand exportul depi$e$te impofiul, ceea ce inseamna cd Fra respectivda vandut mai mult decat a cumparat $i a obtinot un surplus de venit in val a. ExcedentuIeste determinat in principal de nivelul inalt al productivititii, costurile mici !i calitateabunA a mtufurilor sau, mai succint spus, de competitivitatea ridicati a produselor.

Balanla comerciali extemi poate li echilibratd, excedentari sau deficitar5 nunumai pe ansamblu, ci ti pe tiri partenere. Este mtional ca aceastA balanti sd fieechilibratd, dacd nu in fiecare an, cel pufin pe o perioada de cafiva ani.

Relafiile economice dintre agentii nationali $i cei din alte lari presupun transfenri desume bAnesti carc se rcflecti tn balanta de pliti (ex@me) $i sunt studiate cu ajutonil acestgia.Balanla de pliE r€pr€zinta enemblul sunelor (cr€sntelor) pe care le prim€ite o faraSi al plitlor sale ftr relafile cu exteriorul, in cursul unui an, ca umare a opera$unilorcomerciale, fnanciare si monetare dint€ a€ientii rczidend $i Estul lumii.

Balanla comercialA este cea rnai imponanti componentd a balantei de pldti, carcmai cuprinde incasfi Si plili din transferuri de capital" investitii s,i alte operatii.Fiecare componenti (denumit?i capitol. post sau pozitie) a balantei de plili poatc fi:: activ5, cand incastuile din exterior depdlcsc pldtilc; I pasivA, cand incasdrile suntmai mici decal plitile; r echilibratd, cand incastuilc sunt egale cu pldfilc.

Come4ul extedor este cvaluat in mod ralional pe baza eficientei sale, ^

raportuhidintre efectele obtinute $i efbrlurile depuse. Efectele imediate ale comertului extcdorsunt veniturile realizate din export si bunurile sau serviciilc obtinute p.in import.Eforturile sunt cheltuielile in monedd nalionalA facute penlru rcaliza.ea exporlului tiln valuti pentru realizarea importului.

Pentru determinarea eficientei comertului exterior se apeleazA la un numir marede indicatod. Remarc:im mai intai cursul de revenire la exDort (C ) si cursul dcrcvenire la import (C.).

. P +C.

in care: P, = pretul produsului pe piaF inlemii (in lei);C. = chcltuielile de circulatie pani la tiontierd (in lei);P. = pretul in valuta, la fiontierd, al mdrfii vandute sau expodate.

Acest indicator exprimA in esenli cheltuiala intcmd cu carc se obtine o unilate valukri.Dadi Cr este egal sau mai mic dccel cusul de schimb al monedei nationale. operatiuneaeste eficientd. Este unul dintre criteriile de inlocuire a mirJurilor nerentabile la expot cualtele rentabile si de luarc a deciziilor privind imbunititirca struc$rii come{ului exterior-Un alt indicator este cursul de revenire la import (Cri).

- P' +T

-"- P, 'in carer P = pretul produsnlui pe piala internn (in lei);

T, = ta,tcle de import percepute pe marfa respecfivi (in lei);Pi" = preful de imporl, in valutd, al mdrfii rcspcctivc la fiontierd.

Cu cAt cursul de revenire la import realizat (incas:irile in lei din valorificareaprodllsului importat in economia nationala ce revir la o unitate valutari) este maimare, cu atat este mai avantajos impodul, Cand C, este mai mare sau egal cu cursulmonedei nationale, operaf iunea este eficicnta.

Eficienta comertului exterior are o arie mai largi dc cuprindere, intrucat sc exprim:l siprin efectul exportului $i importului (insumat€) asupra crcsterii economice, pfincontributia sa Ia dezvoltalea de ansanblu a economiei nalionale, Comenul exterior arc unaport major la modilicarea structurii mat€riale a produsului intem brut, pe care oadapteazd tlebuinlelor expofand bunud produsc peste neccsitilile inteme si impo(andaltele pe care nu le produce in canritdlile cerute sau deloc. Asadar, eficicnla come{uluiexterior febuie abordatd atat pdr prisma efectelor directe, cat si prin primra celor indirecte,mediate sau agrcgate. Ca urmare a acestui fapt, se po?rte considera ca un cdteriu tottliza-tor al eficientei comer[r ui €xterior aportul siu la cl€slerea produsrdli national net.

) Capitohtl 13 t - l

PROBLEME

Elaborafi un eseu (l-2 pagini) pe tema.,Efectul come4ului exterior asupra dezvoltdrii economiei Dafionale, o provocare

pentru Romania la momentul integrdrii in Uniunea Europeana."

I'ROI]I,EI\IADt,t RItzoLv,{ t'

. Avantaje $i dezavantaje ale siste-melor protecfionist, stimulativ pentruexporturi $i liber-schimbist.

. Consecintele balanqei comerciale

r Firma ,,Continenf" exporta o marfipe carc a cump;rat-o cu 200 de milioanede lei $i mai cheltuie$te pentrutranspoftul acesteia incd 8 milioane delei. Din vanzarea sa incaseazi 5.000 deeuro. Cu aceastd sumd importi o marfdpe care o vinde, la intern, cu 280 demilioane de lei, din care se acoperi taxele

TEXT DE COMENTAT

deficitare asupra jndependenlei unei eco-nomij nafionale.

. Corelalia dintre eficieqa come4uluiexterior qi procesul de cle$tere economicd,

de import de 10 milioane de lei; cursulde schimb oficial al monedei nationaleeste de 39.500 de lei per euro. Se cer:cursul de ievenire Ia export: cursul derevenire la import; sA se aprecieze dacdsunt eficiente operaliunea de export $ioperafiunea de impofi.

"Numai oadul productivftalii muncii aleente unei mefi decide daca a@asbtrebuie sahe produse in brd sau daca trebuie sa fie importata [...l Tendintaconcenteii asupra anumitot meiuri de mare prcductivitate a muncii conducemaidegnba catte sistemul uneiptoductii specializate 9i. ca atare, incompletein ruDoft cu ansamblul nevoilot unei bi. In acest mod se crceaze 9i se mentineintre toate popoarele o dependenld rcciprocd, ca urmare a reafirtii acesteitendinle. Dace, pe de o pafte, liecarc lad 4unge se producd pentru ne@sitdfleinEme anumfte martui de marc prcductivitate si devine Dentru aceste afticoleindependenfi de stdinetae, ea fimAne totu€i, pe de aftd pade, dependenade restultdilor penhu nale celelalte adbole atAt de vaiate, Ia a ceror ptducerercnunld din cauza prca micii productivite! a muncil

Conceplia noastd conduce la o dependenSd reciprcce 9i h o spiiinie apopoarclot [...]."

Noi rccomandem prcEqia numai pentru arlicolele de mare productivitate amuncii @ cerct produdivitate afercna depegegte prcductivitatea medie a Fii)cu excluderca de Ia Droteclie a Murct celorlalte."

Mihail Manoil€scrl ,,Fo4ele naliawle prcduEnNe ti cowrtuI exturiot.Teona proteclonhmului ;i a schilrbul i intena:lio@l"

Pir:h torrtiittla

l. Pe ce citeriu trebuie sd. se decidA dacd o marfai trebuie produsii in lari saaimpot"tatd.?

2. In ce activit'iti (productii) este bine sd. se specializeze o tard pentu aparticip.t cu bune rezultate la cc'mertul international?

3. Care actiritdli economice trcbuie ptutejate impotriya concurenlei externe

tl, Fiate va!utar.1'FRelalii de toaG genurile care au loc intre agenfii economici di]l tfui cu monede diferite

fac necesard convertibilitatea infie aceste monede. Astfel, cererile si ofefiele pentrufiecare moneda convertibili sunt consecinla normah a schimburilor de bunuri si servicii.a miscadi capitalurilor ln ciutare de plasaurente profifabile, a deplasfuii turistilor $i atfansferarii averilor intre tiri etc. Cererile $i otertele de diferite monede se iffalnesc pepiala valutard.

Piata schimburilor valutare consta in €sen(i in vanzarea-cumpirarea banilorcare apartin diferitelor tiri.

Operatiunile de pe piala schimbudlor valLrtare se fac aproape in exclusivitate prinintermediul bincilor. Banii in numerar delin un rol nesentnificativ pe aceasti piala.Bancile opereazd pe aceastri piali fie pe cont propriu, fie in contul clienlilor. Cererea sioferta isi au sursa nu numai in activitdtile b5ncilor ti ale clienfilor lor, ci si in intenriilespeculative sau de apirare ale agenlilor economici impotriva consecintelor negative pecare le-ar putea avea pentru ei modificarea cursurilot difbritelor monede. lnstitutiilefinanciare care cumpAri si vand vaIUA obln plofit di]l diferentele existente itlle cusurilede schimb de pe dilerite piete (tAri sau centre) $i/sau din difere ele dintre ratele dobanzilorpracticate pe pietele respective.

Prin confiuntarca cererii cu ofbfta difeiteior monede se fonneaza cursul valutarsau rata de schimb valutar, care €ste preful un€i monede exprimat in aka moneili.Variabilitatea cusului de schimb in functie de cererc si ofeti chiar in decusul unei zilcinduce pentru agendi economici incertitudinea cu privire la sumele pe care le au deircasat si datoiile lor in monede strdhe, mirind dscul schimburilor valutare, Oscilatiilefoarte mari ale cursurilor sunt percepute ca o franA in calea schimbuilor valutare. pepiala valuhrA se realizeazi doui mari genuri de operalii: Ia vedere si la temen.

Piata la vedere constA in venziri Si cumpir5ri ale diferitelor monede care trebuielivrate efectiv in cel mult doua zile lucrAtoare de la data realizirii ffanzactiei saucontractului.

Piala la temen rcprezinti vanzAri si cumpardri de diferite monede care au loc lacunul existenf in momentul contractdrii, dar care se finalizeazi prin liv.are si platiefective la o datA ulterioara, flLlati atunci catd partenerii si au asunat angajamenfele_

De exemplu, cazul unui importator englez care cumpir; bere de la Stuttgart si trebuies-o phteascl peste 90 de zile in euro. Pentru a plati in euro, importatorul englez trcbuiemai intai si cumpqe sunu corespunzatoare. El ar putea asEpta pand cu doud zile inainte

t l '

de expirarea celor 90 de zile $i atunci, in a 88-a zi, sd cumpere p€ piaia la vedere sullain euro necesard. intre timp insi cursul elr|o poate sd creasci, s,i el va htbui si plSteascimai multi monedi nalionali pentru a inta in posesia ei. Imporlatorul, dorind sd cvite oasemenea situatic, va cump:]ra imediat pc piata la tennen suma necesari in euro, lacursul existent si cu temren de prcdarc peste 90 de zilc, cend o va folosi direct pentruplata datoriei.

in gcneral, crusul la temen estc mai ridicat decat cursul la vederc. Diferenla risculuieste mai mare pe piala la temren,

in Romenia, piata schimburilor valufare se prezinth in ipostaza de piata [beri,unde se efectueazA direct operatiuni de vanzare-cumpArare de valute, la cursuliliber negociate pe tot timpul zilei.

Prin intermediul pietei liberc actuale, moneda nationald se afl5 in regim deconv€rtibilitate intemi, limitatd in principiu la operatiuni de cont curent. Limitarcase rcferd si la caracterul inlcm al convetibilitillii, ceea ce inseanini ca moneda nalionalase poate schimba numai in interiorul tatrii pe valuta care a ajuns aici pe diferiE cii, iarschimbul de monedd naFonali pe alte valutc se efectueaza in principal pentru agenti€conomici rezidenti, in timp ce pntru nerezidenti pe$oane fizice nu este pemis decatin arumite conditii. Odati cu intlarca in UE ins:i, noneda noastri se va negocia qi pepielele din alte tiri devcnind astfel pe deplin convefijbili ($i in afara !irii).

Piata valuara din lara noastri se compune din: 1. piata valutare interbancari pecare opereazi bdncile comerciale pe cont propriu sau in nume propriu Si in confulclientilor. lntrucet ctcnlii acestor binci sunt firme de difcrite genud. se apreciaza capiata inErbancari este rezervatd persoanelor jlridice. Bancile comerciale aclioneazapc piala interbaociiri cand ordinclc de vaozare-cumpirare primite de la clienfi dep:isescsub aspect valoic posibilithtite lor sau indidi curswi neconcordante cu ale lor, astfelincat trebuie si se adreseze altor bdnci pentru a lc rcaliza. Pe piafa valulari interbarcarise pot face vanzdri !i cumpAr:rri de v., uli la vcderc $i la temen. Brincile participante iqianunli un curs propriu la vinzarc $i la cumpdffe. Acest crlls se fomeazd in funclie decercrea si ofcrta proprii liecalrei b:inci, dar nu este rupf nici de cursul oficial si nici decursudle celorlalte binci care aclioneazd pe piata interbancari, intrucet cUentii i$i potalege orice banci la care cu6ul le este cel mai convenabil si, in plus, b:ncile vend $icumpArd unele de la altclc.

in condiliile acestei piele. agenlii economici pot reline infegral insasirile in valutidin operafiuni de expon. vanzitorii $i cumpatdtorii de valutd pot depune oricand indecursul zilei de lucru ordine care lor fi executate, iar Banca Nationald are rclul dercglementare !i sLrprareghere. i-rind totodati obligati sa stabileasci $i si publice cursuloficial. Acesta este un curs mediu poDderat, calculat pe baza tranzactiik)r care au loczilnic pe piata interbarcara. Cursul oficial nu este obligatoriu penlu agendj economici,ci orientativ; 2. piata caselor de schimb valutar, rezervata vanzirii-cumparirii devalutd pentru persoane fizice rezidentc si nerezidente daca vand valutd caselor deschimb si numai fezidente dacd cumDara valuta dc la casele de schimb.

Piata valutari actuala r foit !_oncepute ca un pas spre rcalizarca convellibiliHfiimonedei nntionale in conditri nrai bun:.

176 Piala nondiald

c

iNTREBARI PENTRUVERIFICAREACUNOSTINTELOR

. Pe baza schemei care utmeazA,identificati:

- pe ce cdi politica economica a altorfiri poate influenta cursul monedeinationale:

- cum influenleazd stabilitatea putedide cumpdrare a banilor cursul deschimb al monedei nalionale;

- ce relalie exis6 infte cursul monedeinationale Si inflatie.

Fig.13.2. DetermiMlea eiernd si inremd a cursului tralutar

INTEGRAREAECONOMICASI GLOBALIZAREAEconoDiile ltuilor sunt implicate din

ce in ce mai mult intr-un proces deintensit'icare a rela{iilor intemalionalepentru a rdspunde mai bine necesitililorcare au devenit mai nuneroase $i n1aimari. ln felul acesta, nenumirateleactivitali economice, produclia iji piala,alt idate locale sau zonal nalionale,depdfesc tot mai mult spafiile nalionale $i devin internationale. expresia participfiiunitiitilor economice din tdri difedtc.

Aceasu tendintd, existenta totuti de multd vreme, este relevah de faptul cd,dupd 1950, come4ul intemational a c.escut de 2.5 mai rapid decat PNB al planetei,iar in ultimii rreizeci de ani, investitiile st.dine directe, crcditele internalionale $iplasamentele pe pielele financiarc exteme au crescut si mai mult.

Pentru inielegerea acestui proces, a formelor $i irnpoftanfei sale, vom studi:l:

B.

INTEGRAREAECONOMICA

UNIUNEA EUROPEANA

GLOBALIZARXAECONOMIEI

Parcurgand acest capitol, veli syeaposibilituted sd:

" studiali contitlutal relatiilor propriiactivitdtii economice tn stadiul integriiriili in cadrul Jonnelor prcprii acesteia;

. Nd iflsusiti principalek monenrc aleistofiei Jbrmdrii Uniunii Europene ,ti sairealizali sentrificalia existenlei acestei.lpentru Romania;

. inlelegeti t i Jblosit i t lot iuni lespe(ifice integrdrii europene, t:it si aleg lo b a I i zdri i e c o no mie i.

l nr,irr-xr iri. ,.,r.r]. rix.. .:'j .{ I rik i r:ll.r!. - .

.Economiilc

irnplicat inprocciiul inlerna-tionaliziuii indou,l fornreiundamentale:Intcgrarcacconomtcasi globrl izare?.

A, Intagrarea fciilr,if f'!f li::l

Iesirea activitAtii economice dincolo de cadrul local $i defrontierele nationale a inceput p{in contactele dintre unititileeconomice apa(inand diferitelor tfi. Nivelul dezvollirii, stareaftanspo uilor $i comunicafiilor au ficut ca tenomenul acestasd se manifeste mai intai intre liri vecine, din aceea$i zona.Ultedor, aceasta s a extins pe o arie geografici din ce in cemar mare, astf-el incal in prezent, s-a globalizat. prccesul nu acuprins insa toate Frile gi zonele lumii in aceea$i mtrsuri. Dacaavem in vederc modul de madfestare si intensitatea participirii.acfiunile firmelor, dar !i ale economiilor ffuilor in procesulinternationalizir i i , se pot structura pe doui tendintefundamentale:

Aceste tendinte se desfdsoari concomitent, mai mult saumai putin neunifbm, si adesea se suprapun asdel incdt aceeasidcLiune promo\al i i int f -un anumil .ontext ,eprer inta, . regra, . .iar in altul, globalizare.

VecinAtatea statelor faci l i teazA integrarea ecotorniei lgramtcte comune si apropierea reFczinta factori importanti inacest sens. Dar, pe langi ace$tia, mai trebuie sd existe $i intereseeconomice $i pol i t icc comune sau convcrgenre pentru caintemationalizarea si ajungi la parametrii de aslizi.

Cand dezvoltarca economiilor unor tiri din aceea$i zoni

a) de integrare economici - ansamblul ptoceselor prin care doua sau maimulrc tAri realizeazA un spatiu economic comun mai eficient sub anumite aspectesau in ansamblul sdu:

b) de globalizar€ a €conomiei - procesul pdn care aclele economice. econoniadevin expresia participarii la un sistem de relalii care au loc la scar:i mondiale(globald).

.tr,r un gradli'Jirnt ali,rfeitrafiouali-tiiri; ccrltl(r-nriilor, rpar

Liiac si polilire

tlliilc antft$:rte

geograticd Si a relaliilor dintre ele a atins un nivel riclicat gi unanumit grad de complexitate, au apirut ti inlerese economice $i poljtice comune sauconvergenle, legate de adancirea colaborarii si cooperirii dintre ele pe pliul economic,social, cultural, politic. intr-un asemenea context isloric favorabil s_au creat numeroaseforme de integrare, djferentiate {lupd inlensitatea pe care o au. Astfel. intesrareapoate implica iolreaga economic rau numai anumile segmente ale ac€steia si doarsub unele aspecte. in prirnul caz, se spune ci integrar€a est€ gobald, iar in cel deal doilea, cd este sectoriali sau pe anumite produs€. Asemenea exemple sunt UduneaBelgiano-Lu\emburghe/d. A\oci ir | id Europeana a Liberului Schimb. piarr Comun;cleveniti astdzi Uniunea E[ropeani, Nofth Amerjcan Trade Agreement, AsociatiaLatino-Americana de Dezvoltare Si Integrare etc.

capitolul I4

--ffirer $Eail-L".;tnfu"gh"zi

-UEBI),

formatn in 1921 intre Belgia $iLuxemburg, a fost, ir realitate, o uniune vamald cu moneda comuna (franculbelgian), ffui taxe varxrle in interior, cu tarif exte r comun $i politicA comercialt

unitira. Dupd al Doilea Razboi Moodial, ca umare a unor idei cale dateazd incd

din 1932, s-a realizat Uniunea Vamald Belgia_Olanda-Luxemburg, care avea ca

obiectiv adancAea it1tegrdrii, asfel incet sa se constituie o uniune economica. Aceasta

a inffat in functiune la I ianuarie 1948. asigurend libeltatea totaltr a come4ului prin

suprimarea raxelor vamaie si d fe\ lr icl i i lor cantital ive inlre lari le pafl icipanre 5iinstiruiree unui !dd vamat e\tem comLrn fala de celelalle u-ri hocesul integrarioni\lal c€lor trei tiri atinge o noua tleapta la 3 iebruarie 1958, prin semnarea

-tratatuluide constituire a Uniunii Ecgnomice Benelux, intat in vigoare ln 1960. In cadrulacestei zone s-a avansat Joarte mult ln cooldonalea politicilor economice, sociale\i llnancjare, promovarca unei politici comune in mporurile cu tririle tene. (pre aaqiaura l ibera circulal ie a marluri lor. per\oanelor t i capilalului. Dupa aderiueaace-.lor lari la Piata ComunJ (europeanir. Uniunea EconomicA Benelux a conlinualsa,unctroneze ati l l imp cal a fo\t nece\ar: i

; ' l tefr i . i i . nlri'iDll;ir:rLl |ili,,i

rri ilirr" r".

Cu cit numirul statelor participante la integrare se ndrelte

ti cr.l cat intensitatea integririi cre$te, cu atat se contureazAmai mult n€cesitatea unor structuri organizatorice si juridice

petmanente, inzeslralc de stalelc respective cu autofltateacorespunzdtoare ducedi Ia indeplinie a colabordrii $i cooperanispecifice procesului de integrare. Uneori, in form€le foarteavansate ile integrare, structurilor de acest gen li se conferiun caracter suplanalional; ca unnare, ele devin autonomein rapofi cu stateie participlnlc. acestea din urml renunlandin mod delibemt la exercilarca unor atribuJii ce le reveneau casfate indepcndente, spre a realizx perfbrmanfe economlcesuperioare celor dc panl atunci. In ac€rsta lbrmi integrareaeste interstatall.

lnfegrarea s,i structufile salc s-au format intr-un contextgeneral complcx. insotit dc controverse $i dispute penfu c6:

- prin confinutul 1or. afecteazi raportul de interese existentln momentul integrari i inlre agenti i economici rezidenti,modifici perspectivele lor in nrod diferit, plase^za competitoriidin fiecare tari pc o nou,r grild de start fali de aceste perspec-

tive. aduc cu ele Droblerna renuntarii la anumife atdbute aleiar in cele din Llnni. aproape la loate;

i ndependentei farilor,

- sunt insotitc de renunlari. costuri si avantaje agoape imposibil de distribuit ln

mod echilabil pentru lonlc lafile participnnte Ia integrare;- orientil-rile $i practicile gcneratoare de eficienta in spafiul ldrilor integrate au

reflexe discrininatorii in rclatiil. cu celelalte tid, genereazi avaltaje unilateraleIntegrarea, in general. si ce! inlerstatala, in special, au un efect multiplicator

asupra eficientei in spatiul tttr ilor membre $i asiguri btodati cele mai bune

: r i . . , . " r ' ; . , . r j , r 4. i i r r . t r , i .1 i , r i r , , , , , . ,

! : , l r j i ; r , l j i . l r r f .

: i i . ; " r r i , , i

t i - .: _

Asoc8t ia Europeand a Liberului Schimb rALLSrJ fo. t crcal ! pr in a.orduli de la Stockholn la 19 noiembrie 1959, semnat apoi in capitalele lirilor pafticipante- Marea Britanie, Norvegia, Suedi4 Elvelia, Danemarca. Austria s; portugaiia. e

conditii pentru stabilitatea ii integritatea lor, ceea ce f.accca aceslea sa prezinle interes pcntru tot mai multe t?ir i .Perfectionarca pe parcurs, remedierea unor dif icult i t i .concilierea unor intercse ii eforturi, in misura in care au loc.pot spori atractivitatea integrir i i ca nlod de realizare aeconomlel contempotane.

intrat in vigoare la 15 aprilie 1960. in mar.tie 1961, la AELS se asociazi Finlanda.care devine membra depliM in 1963, iar in 1969 aderd $i Islanala. DuDd infarea\4arir Britani i si a Danemarcer. in lq".r. in Cornunjtrtea lconomi.r Luropeanase diminueazA numirul t : ir i lor membre ale AELS: in l9g6 intr: i in CEE siPofiugalia. iar in Ioq5 nU mri inlr Au.lr i i . F,nlanda \ i Suedia, in AtLS raminendqi mai putini membri. intre timp insi, in 1990, a aderar Liechrcn"tein. fste apreciaiaca o zona de cone( liber, care nu a ajuns la stadiul de uniune vanrah p;ntru cinu a adoplal laf i lu l er ler ior comUn ,uniL, fa l j Jc laf i le tcf le. L, te co; \ lUsa dcConsiliul statelor membre, care poate lua decizii numai cu unanimitate dc votud.

Printr-un acord incheiat de AELS cu Com[nitatea Economica EuropeanA inmai 1987 se creeaz a o zona de corned liber rie dimensiunj mult mai mari, denumitiSpatiul Economic European (SEE). Dupd ce in 1994 s-a semnat ia Maastrichtacordul de constituire a Uniunii Europene, SEE isi lirgestc obicctivele in directiaconstituirii unei piete comune in stare sA asigule libera circLrlatie a marfurilor. afo4ei de munca si a capitalului.

Integrarea econonicd dintrc statc poate ltta diferjte tbrme.Dupa gradul de inregrare. se disting:

a) zonele de comert liber, ln carc laxele vamale $i rcstricfiilecanitative in cadrul schimburilor dint c lirile membre ale zoneisunt suprimate, dar politicile exteme ale fiecirui stat fafd decelelalte liri ramin liberc. Asocialia Eu.opeani a LiberuluiSchinb a losr mull dnrp,, rscmeneJ /oni

b) uniunile vamal€, care sunt zone de comerf liber ce $i_auarmonizat legislatiile vaDale nafionalc fi .iu .doptat un tarifvamal comun lat i de td le terlc. Comunitatea EconomicdEuropeanA a fost o unilrne vamald;

c) pietele comune, care sunt, de fapt, uduni vamale careasiguri in interior libera circulatie a mirfurilor, a fortei demuncA $r a capitllurilor. Comunitatea Economica European:inu a lost considclat:i a fi o piati comuni deplini pentru ci nuasigura in totalitate libertatea de circulatic a capitalurilot.acestea fiind supuse controlului autoritdiilor nalionalc:

> Capitotul t1tiI

II

I

IlI

I

l

d) uniunile economice, care sunt piele comune ce realizeazi in plus amonizareapoliticilor economice nafionale atet pe ansamblu, cat si sectorial (energctic, monetar,agrar, industdal, social etc.). Politica Agicoli Comund (PAC) $i Noua PoliticiAgricolS a UE sunt considerate exemple de polilici sectoriali amonizatA. UniuneamonetarA, adici amonjzarea politicilor monetare $i utilizarea unei monede comu erunicer. apare ca o c,rndir ie a unei uniunr economice:

e) integrarea economici totald, care este considerati a avea cel mai inalt gradcaracterizal prin unificarea politicilor economice de ansamblu, sectoriale $i structumlesub conducerea unor autodtati supranationale;

f) integrarea politici si sociali, cale cornpleteazd integmrea economicl totaldpdn crearea de instituiii (shucturj) comune, care preiau din competenlele statelorparticipnnte, avand atribufii tot mai ample in domeniile sociale si politice.

Efectul de$terii eficienfei economice in prccesul integrdrii este insotit $i de altefenomene. prcclrm: intensificar€a concurentei in interiorul noilor piele miDte, crestercaputerii de negociere a grupirilor integraioniste, ftansformirile structurale pentru aatenua diferenlele dintre zonele spafiului intcgfat, care devin acum mai vizibjle etc.

fpoLi ia.ir" ""ono-i..

t4a a...l.fa,. 1a.iramarend o problemd a fiecturi stat.

. Uniune vamald - zoni de comefiliber in care lirile membre $i-auarmonizat Iegislatiile vamale nafionale

. Internafonalizarea economi€i -transfomarea intr o misur:r tot mai mmea economiei dhtr un ansamblu de actelocale sau nationale ln acte care exprimtrpaiticiparea unitdtilor economice dinmai multe fa.ri.

. Globalizarea economiei - procesde intensitate sporitl prin careeconomia ca activitate devine expresiapanicipdrii factorilor de producfie Si depiatd la scarA mondiali.

. Integrar€ economice globah sautotali - integrare care implicleconomiile larilor participante inansamblul 1or, cu sectoarele. nmurilesi subramurile pe carc le au.

. Integrare emnomicd sectoriald -proc€s de integr:rc in care este antenatnumai unul sau cateva sectoare aleeconomiilor, im uneod numai activitrililedin care se obtin anumile produse.

. Zond de comert liber sau de liberschimb - formA de integrarecaracterizati prin suprimarea taxelorvamale qi a restrictiilor cantitative inschimburi le dintre l ir i le membrc.

si JU rdoptat LLn turjf vllmal comun fcfade tdrile te(e.

. Piatd comuni - uniune vamaldcare asigurd in interior libera circulatiea bunurilor si serviciilor, a forlei demuncd $i a capitaludlor.

. Uniune economici - piali comunice realizeazd in plus armonizareapoliticilor economice nalionale atat peansamblul economiei, cet !i sectorial,avand o monedd comuni (unicd).

. Int€grare economici deplini -integrarea de cel mai inalt grad,caracterizata prjn unifi carea politiciloreconomice de ansamblu, sectodale sistructurale. sub conducerea unor auto-ritSfi suFanalionale.

. lntegrare politicl si sociald -formi care completeaza integrareaeconomica deplinri prin crearea destructud (institulii) cornune, care preiaudin competentele statelor participante,avand atribulii tot mai ample indomeniile sociale i politice.

i2 integtart\t !tcitrit';-i si gidiafiirj fi

|NTRDnART pENl nuVERIFICA[TF]A

(J Cl:,.r-0STINI-|JL0R. Care sunt cele mai relevante teno

mene penffu intemationalizarea economiei?

. Ce forme concrete ate intematio-nalizarea economiei?

. Dupi ce criterii se pot disthge intreele formele integr:irii.economice?

. Ce procese insotesc in mod inevi-tabil integrarea economica a diferitelort:iri?

. Ce conlroverse si dispute au aparutin decursul integrdrii ecolomiilordiferitelor tari?

. Care sunt efectele pozitive cele maiimportante pentru ldrile partjcipante la

. Uuiuneri luropcadieslc iezulhtulcvoluliei

dN lirii|

alc Tratatuluidc la l{om!.:si alf {el$r' carcnu i]der:it ulte-rior.

si linrtionfir(r[iniuniiLtrl-opeEenN tostfavorizxfede cxisteDta un{}rtonditii propriitirilor mcmhre.

integrare si despre care se spune cd sunirezultatul acesteia?

. Pe exemplul unei 1tui, identificafi efec-tele economice pozitive induse de htegaretsa.

. Ce tbrme imbraca integmrea econo-micd?

. Ce efectc colaterale tbarte impor-tante determina integmrea economici?

. Ce senmificatie considerati di au efectele colaterale ale integrarii econotnice h,dicate ca rispuns la intrebarea de maiinainte?

B. Uniunea Europeamii

Este cea mai avansati formd de integrare. i;i are origineaintr-o idee lansatd dupa Primul RAzboi Mondial, in 1924.potrivit cfueia o Europd divizatd genereazi conflicte, ideecare s-a revigomt dupi al Doilea RAzboi Mondial si a capAtatcontur real.

Constituiea sa a av[t loc prin Tntatul de la Roma, setnnatla 25 martie 1957 $i inrrar in vigoare la 1 ianuarie 1958. Sratelesellrnatare au fost: Belgia, Franta, Germania, Italia. Luxem-burg, Olanda. Ulterior, au mai aderat: Marea Britanie.Danemarca si Irlanda (la I ianuarie 1973), Grecia (la 1 ianuarie1981), Spania si Portugalia ( la I ianuarie 1986), Ausrria,Finlanda si Suedia (la I ianuarie 1995). Ulrerior, au mai devenitmembre aie UE (2004) Ungaria, Polonia. Republica Ceha,Slovacia, Slovenia, Estonia, Lituania, Letonia, Cipru Si Malta.iar Romania ;i Bulgaria ifi pregdtesc primirea pentru 2007.Are caracter inte$tatal. De asemenea, are caracter deschis;unele !trri sunt in curs de aderare, altelese pregdtesc pentruinceperea tratativelor in acest sens, in timp ce un alt grup deliri au ca obiectiv asocierea qi/saD depunerea opiiunii deaderare.

Formarea Uniunii Europene a fost favodzata de:. existenta rnui mod de viala relativ asemdnAbr, avand la

baza acela$i tip de civilizalie in majoritatea fdrilor euopene;

t

> Capitotut 14

. efectele pozitive lntrevdzute de iniliatori au ibst percepute

$i aprcciate bjne de majoritatca populatiei tlrilor interesate derealizarea integrari i , iar apoi confirmate in decursulfuncfiontuii;

. existenla unei voinle politice foarte putemice dedicateintegrarii;

. expeienta si coofirmarea posibilitalii unei integrariavansate olerite de existenla, inci din 1951, a Comunitdfii

Carbunelui $i Otelului (CECO), ce unnirea crearea unei pielecomune pentru celedoui produse.

La constituirc, principalul obiectiv Fevizut in Tratatul de la Roma a fost crearea,pand la sfar$itd anului 1992, a unei piet€ comune in cadrul cdreia si se realizezelibela circulatie a bonurilor $i serviciilor, capitalurilor !i persoanelor. Tratatul de laRoma a fost actualizat in 1986 printr-un acord cunoscut sub denumirea de,,Actulunic . ce.le.chidca noi per.pecrire penrru Piald Comuna care se crease deja. in acertsens, obiectivul devenea Uniunea Economicl $i Monetara. In 1992, ComunitateaEconomici Europeani devirle Uniunea Europeand' prittr-un tratat care_l inlocuie$tepe ce1 de la Roma, iar obiectivul eco[omic pdncipal devine crearea uniunii monetare,prin adoptarea unei monede unice gi a unor cursuri fjxe in interior. Ca umare, in1998 s-au nominalizat cele unsprezece 1tui care participl la uniunea economicd $imonetard. ele indeplinind lrei critcrii lundamentale cu pdvire la deficitul bugetar,datoria publicd $i inflatie, care trcbuie sd se silueze in anumite limite, s-a adoptatmoneda unica denumita euro, carc a devenit efectivd din 2001, fi s-a creat BancaEuropeani, menih sd rcalizeze politica monetara corespunz;toare deciziilor luate.Tot in 2001, Consiliul European a decis pregdtirea unei noi etape a reformeiiDstifulonale a LIE, vizand integrarea politicd prin car€ se se depdleasci foma statului-natiune !i sd se promoveze o ,,Constitutie eulopeand".

i!-rl"ope:i;ja csiii:

in?llli l;r c[!r'ri ii

!.iu irx Flrtirili!ntogr-arnc, i .

(n.fr,

lr.dlol,i detl

pollUci

Polit{ilol

N\\\N\\'.N

////M/Z

m//////tSu$a: Adadde dupi Uni,r.d Ex,.r,.d,ri [dnura Orizonturi universitarc. Timisoda,2004

Fig. 1J.1. i:.r:.1. UE le h.earilie pand in prc.enl

I ]1te gt arc& e c a tr n lB i( d si globaliaurca

Etapele integrdrii economice in Uniunea Europeani

Uniunea Europeani este in prezent in etapa integri.ii politice, care asigur,i constituireaunei uniuni complete sau depline pentru tirile menrbre. S-au facut deia anumiti oasi indirectia integrarij \ociale st s-au eldbomr prciecle de unificrre a fi*.aliLarfi. dar puncrelede \ edere ale Frilo^r pe ace\le probl.pme sunl toane ditedle. inD-uc6t in.eli .irui6ite torsunt foarte diferite. ln acest sens, armonizarea pmctelor de ve{:lere si obtinerca consensuluir,imen preocupari ale sftucturjlor integntioniste proprii Uniunii Europene actuale.

Pe parcurs. snucurile orpenizarorire si iuridjce xu evoludl \pre o rerea insrirutionalaadecvali procesului integr,irii, Uniunea Europeani are structuri organizatorice, economice

politice propdi, cu anumite camcteristici supranaiionale. Institutiile ca.re fbrmeaz:inucleul m€canismului de fifictionare a Uniunii Europ€ne sunti

. Consiliul European - cea mai inalti autoritate, in care tirile membte suntreprczentate la cel mai inalt nivel (sefi de state ti guveme). Stabileste obiectivele Doliticecele mai impondnle:

. . Consiliul European de Mini$tri - principala instjtutie cu putere de decizie. Adopli

decizii cu unanimitate de votud sau, in functie de situatie. cu maioritate calificari ;aumajoritate simpla. Fiecare lard are un numdr ae voturi DroDortionalcu potenFalul economic si demografic. Reuneste rninistdi tirilor

r l i rnct i , rrr ; r le l l I membrc pe domeni i de lumnelenta. Alr fel . Con, i l ju l , ,eronomje-

Ilniunii finanfe" reuneste mini$trii pcntrll economie, Consiliul agricolFiu"upenr a.e l j r i reune. le mni\ l r i i penmr agnculturA elc. :l r :rz:r un | . Comisia EuropeanA e.re insl i tut ia executiva, (dre arernrc nism trjine I obliBatia de a reprezenta exclusiv interesele comunitare. punepus la prlnct, .ii I in aplicare deciziile, controleazi rcspectarea legislatiei comunitare;

comunlhle;

structurir i 'Parlamentul Europmn este fonnat din membri ale$i pritixstituliol)a!:-, (e I vot direct de cetAtenii stateior Uniunii. Arc competente largi. prittreileuroli8 | care: aprobi acordurile infemationale ale Uniunii Europene,:rcrir ir :rtrtc | : :11l.] :-,

bugerul comuniri ,r. urmare\re aplrcarea polir ici lor

;;, ,..:;.."",. | ^^-._:1i'.9: !.1,"1 :.:1",1,T',1 de consiriur Europem \icontoleazd finalizarea contuilor Uniunii:

. Curtea de Justiti€, care vegheaz:i la respectarea legislatieicomunitare $i regleazi litigiile intre statele membre, institutiilecomunitare, asocialii si intreprinderi, persoane particulare $ijuisdictiile natiomlc.

Uniunea European?i este o fonnula de integrate profundoriginali, deosebitri fala de toate celelalte aflate in curs de realizare.o irr t!,ecrr,irmur I urlgfr:ua. oeo<colti] lald oe loale celelalle alllle n (Ill-\ de rcalizxre,

.t, !i.n,{i. ,..x. , | ( ulea de Jucrrtie de la Ltrxernhufg o apre.rala cr o..organizatie

; . , . '

; : . - . ; : , '

I interslatalA autonoma". ceea cc in\ef lnud c; ordinea jur idicaf ' l .1" , , " , " t | - - - - - -

: : l_ '"" ' ; comunir.r i . adica rn,amblLr l cc reFulr \ i cornponenre care i \unltio'rlu'ltslt

J proprii se deosebe$te de ordinea juridica intemationala si de ceapr int . r r r asupr.r I nar]nnalo. co esle o orJine iur id ic. nour pe ba,/ l r careia

orcplu,Ur | funcdonea,,; insl lut l | lecomunirJre.national al I Integrarea europeand co.espunde caracteristicilor specificer.r|.il.,r rcnthr-. dreptului comunitar care primeaz:i asupra dreptului national

I capitolul 11 t85

al tirilor membre. Slatele care fac pate din Uniunea European-nnu au puterca autonomd de decizie asupm unor domenii cealate,care formeazd obiectul suveranitafii comune $i substnnfaidentiti$i eumpene, care se deosebeqte ale cea a ffuilor membre.

Drumul patcurs pena acum este marcat de numeloaseimpliniri, care demonstreazi cd modelul de integrare ales esteviabil, iar consecventa $i creativitatea celor care I au pus in aplicarei-au asigurat succesul. Revelatoare sunt superiodtatea modeluluicomunitar fatd de modelul A€I-S (ceea ce l-a fdcut acceptat demai multe slate foste membre ale AELS), progresele evidenterealizate de economiile tirilor comunitare, conuetizafe in dimi-nuarca costurilor si cresterea nivelului general al eficienlei,suplelea mijloacelor folosiie pentru atingerea obiectivelor-

in perspectiva, Uniunea Europeana vizeaztr nu numairealizarea obiectivelor de€ise in ultimii aDi, ci $i extinderea sapotrivil unei .lralegii addplate condiliilor acnrale. in ace.L con-text se inscrie si acordul cu Romeni4 inaat in vigoare la 1 ianuarie1995 Qi care prevede eliminare.l restdcfiilor cantitative qi tarifar€la fluxurile de mirfuri dinhe tara noastri Si Uniunea Europeand(in ambele sensud) potrivit unui calendar convenit, liberalizareagnduald a circulatiei serviciilor, capitalului $i persoanelor,amronizarea legislati, ei rcmane$ti cu cea comunitard etc. La acestase adaugl acordul de incheiere a negocierilor pe domenii(capitole) pentru inharea in Uniunea Eurcpeand pin care sestabilesc obligafiile $i avantajele Romaniei specifice perioadeitranzitdrii care, potdvit prevederilor, ar putea sd inceapa la1 ianuarie 2007.

Intrarea Romeniei in Uniunea Europeana la aceasti alatd devineposibila prin irdeplinirca principalelor conditii pievazue in acestsens:

. asigurarea stabilitrtii instifufiilor cate garanteazd bunafunclionar€ a democraliei, asigurarea supematiei legii, drepturiloromului si respectului fatd de minorita.ti;

. incorporarea in propria legislatie $i aplicarea sistemului denorme comunitare - decizii, directive $i regulamente adoptatepani in momentul aderarii;

. recunoaqterea obiectivelor stabilite pentm realizarea uniuniieconomice $i monetare $i promovarca actiunilor necesare indi€cfia indeplinirii lor;

. existenla unei economii de piafa fllncfionale, capabile safacd fald presiunilor concDrentiale din cadnrl pietei inteme unice,fapt ce implicd apropierca de nivelul dezvoltarii tdrilor membreale UE.

Consensul de acfiune a foielor politice in direcfia atingeriiacestui obiectiv qi asumarea de c5te populatie a aceleiasi opfiuniau fost !i rdman, desigur, deteminante.

' Prinsucceseleobtinute,Uniunen

Europeani s-ado!edi1 viabili.

. P€ntru toatctirile care au

devenit membrcale UE, efectul

gencralinregistrat a lbstcresterea lbart€

sustinuti aschimburilorcconomice cucelelalte tlri

membre caurmare a

avanta,ielor decar€ au

b€neliciat.

. Romaniaa fbst asociati

la UniuneaEuropeani

;i a pr€gdlitaderarea sa

prin negocieril€inc€pute

in anul 2000.. Intrarea

cfectivl in tJEpoatc fi

asigurrh rumaiprin indepliuiroa

unor conditiiabsol t

ohligatorii.

IntegrarLu d nomiu, \i globalizared

. \ , I8NIGtr,OS{R

6Organizati i economice inter-statale - structuri organizatorice lijuridice, institufii care se constituie prinacorduri intle doui sau nui multe state

difedte tari in vederea realizdrii unorin{erese economice $i politice comunesau convergenie.

.Interese economice si politiceconverg€nte - tnlerese cale conduccdtre aceeasi finalitate prin recugerea

I la cdi si mijloacc mai mult silu maiputin diferite de citre cei care au

cu interese economice si pol i t icecomune sau convergente, in vedeteaprotejarii $i realizdrii acestora.

.Armonizarea politicilor economi- puEn orrer lre de catre cet care auascmenea interese. Sunt intere\e adesea

["-*1']:: ,,"14.":IT.ce - proces de apropiere $i apoi deiunifomizare a politicilor economice din

Lf 1 i'r'l.csR + nr lulrnuy' . r . r . l r , rr rnl . r

i.i cui.{a};] {\'fELOIio tn raport cu celelalte forme de

grupiri integrationiste, ce caracte.isticiconsiderafi cd ii sunt proprii UniuniiEuropene?

o Cand $i in ce condifii putem consi-dera cd s-a format gruparea integra-tionisti, denumitd la propriu UniuneaEuropean6?

. Care sunt principalele componenteale structudlor organizatodce si juridicc

PR(! l l I -El i t r[]E ll]],Zt)LI.AT

u Folosind tabloul costuri lor ! iavantajelor asociate monedei unice (euro),alegeli pe acelea pe care le considerati celemar rmportante pentru Romenia liargumentali de ce,

Costud asociate monedei unice:. peniru contracararea tendinfelor

speculative cu moneda nafionald panila adoptarea eulo;

. penhu acoperirea efectelor deva-lorizArii sau supraapreciedi monedei

proprii mccanismului de funclionare aUniunii Europene?

. Ce nrgu:nente aveli pentn a suslineviabilitater Uniunii Europene ca gnrpareintegiationista?

. Care sunt principalele conditii cetrebuje satisf:lcute dc o lara pentru a fiadmisd in Uniunea Europeand?

. In ce sitrrf ie se afid in prezenlRonlaria fati de Uniunea Europeand?

nalronale pentru competit ivi tateaproduselot interne pe piata europeani;

. pentru a anihila efectele negativegcncrate de picrderea autonomieipoliticii nlonetare nationale;

. pentru sLrsl inefea cheltuiel i lor deinlocuirc a monedei n?rtionale cu euro;

. pentru a suplini veniturjle realizatedin baterea monedei nationale;

. penffu a susttne cheltuielile emisiuniimonedei euro.

p. Capitolut ll t81

Avantaj€ asociate monedei unice:. cauzate de disparitia ratei de schimb

a monedei nafionale prin adoptareamonedei unice;

. cauzate de apropierea - egalizareamtelor dobanzii din lirile membre ale LIE:

. disparilia costurilor de tranzacliepenlru operaliuni de schimb valuta{

. deterrninate de diminuarea segmen-lirii piefei firanciare fi liberatizarea depiinia mitcarii capitalurilor pe piata intraeu-ropeana;

. eliminara riscudlor ca o larA sA adopteo politicd monetara necooperantd cuparlenerii $i favonbili ei in mod exclusiv;

. redistribuiea rolurilor intre monedele

convertibile $i ln special lntre dolar, euo,yen si lira sterlina.

. Alcltuifi un dosar ,,Mon€da unicieuropeani" si r€fineti informatii cLrprivire la:

. aparilia euro si adoptarea acesteimonede de noile tdri membre ale UE;

. inqederea de cate se bucura aceastAmonedA qi de cet

. rolul acestei monede pe pialamondiald;

. ce avantaje generale poate aduceeuro pentru llrile membre ale uE:

. cum este vdzuta aceastd monedi deromani.

C. Globalizarea economiei*Procesul prin carc economia ca activitate devine expresia

participdrii la un sistem de relafii intre unitalle economice s-aglobalizat, cuprinzend in prezent foate economiile nationale.Acest proces, denumit globalizarea economiei, s-a acceleratin mod deosebit dupA 1985, odatd cu prabugireacomunismului, Si este adesea perceput ca expresie amodernizarii Si viitorului bazat pe tehnologii de varf,capitaluri si locuri de muncd bine calilicate. Multe guvemesunt acum prcocupate si adopte strategii prin care economiilelor sA se inscrie in procesul modemizarii prin intermediulglobaliztuii. Aceastd percepere a|re uneori un caracter radical, dar'a inceput sd fie siputemic contestatd din cauza dezavantajelor pe care le induce mai ales pentru ldrilemai Dutin dezvoltate.

Globalizarea, sau mondializarea cun1 i se nui spune in anumite tdri, este pentruanumil i analist i procesul prin care productia Fi schimbul se el ibereazit deconsfangeri le impuse de frontiere $i de distante, pietele se globalizeazd(mondializeazi), iar reglarea se realizeaza prin funcionarea pielelor $i de catreinstante mondiale. Globalizare^ pune capat intemalionalizdrii, care este un processimilar sub aspect tehnico-economic, dar care are loc in contextul recunoasteriipertinenfei frontierelor nationale $i a controlullri asupra circulatiei marfudlor.oamenilor qi capitalurilor.

Factorii cei mai importa i carc au aclionat in favoarea globalizirii sunt:- liberalizarea circulatiei bunurilor sj serviciilor intre fari;

diminuarea evidenti a costului transporturilor qi telecomunicafiilor, dezvoltareasi modemizarea acestora:

- liberalizarea mai anpla a pietelor de capital nalionale si intemalionale.

. Globalizareaeconomiei

in ultimuldeceniu,

dar a inceputsI fie

si putelnicconteslatri.

Ifitegrorea ecn tt icd ri Ehthali:nftu

. Faetoriicar€ au fnvorizatgbbalizareanu contribuittolodatila g€neralizareaconculentel.

Asemenea deschideri au simplificat investitiile societatilorcomerciale acolo unde ele doreau qi giseau cele mai micicosturi ii riscuri, dar ar contribuit ill mod esenfial $i lageneralizarea sau globalizarea concurentei,

Globalizarea economi€i €st€ un termen care r€levi orealitat€ comDlexd:

. intensifrcarea li diversilicarea schimburitor economic€ dintr€ tiri, grupurid€ tiri si unititi economice din toate tirile lumii;

. dezvoltarea fird precedent a investiliilor strdine directe;

. globalizar€a piet€lor de bunuri $i de factori de productie;

. aparitia $i inmultirea firmelor, indeosebi industriale, care i$i desfesoardactivitatea simultan la scard mondiald, etaleazd strategii globale ale productie pebaza diviziunii internatio[ale a muncii, comercializeazi la standarde si cu mdrcimondiale, isi lansedza produsele simultan pe mai multe pie1e, prin integrarea aportuluifirmelor specializate in marketing, creatie, publicitate, expertize cofltabile $ifinancia.re etc.

Din puncf de vedere economic, scopul globalizirii il constitui€ profitul Simentinerea in activitate a lirmelor, precum Si dezvoltarea lor, in condiliile in carecrcsc fbarte mulr cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea durata de viaF a produselorse diminueazA simtitor, a devenit necesard o reFa densi de parteneri, exigentele decalitate sunt foafte mari si viteza de reactie la semnalele piefei se mdre$te.

Prin globalizar€ s€ capteazd numeroasele avantaje ce decurg din diferentelecare existi intre economiile tirilor lumii, ac€slea constiluind de fapt sursaprofituIilor.

in cautarea $i pasfarea acestor avaltaje s-a dezvolht mobilifatea geografici aitrtreprinderilor - delocalizarea (mutarca) lor sau a fiLialelor lor qi pregAtirea posibilitdliide a fi prezente in odce punct geografic sau economic al planetei in functie deavantajele care apar (calificarea sau lipsa de caiificare a fofi.ei de munci, distanta sauaFopierca, salariile scizute sau mai diferentiate, facililitile de comunicare etc.). Fortade munca este $i ea asociatd intreprindedi nomade $i, ca urnare, isi pierde in mare

misurA shbilitatea domiciliului si apartenenla la un mediu so-cial, la un univers de rclatii delirnitat prh apropierea geograficA.

Se considerA ci globaliza$a €conomiei va fi formal incheiatnahrnci cand bunurile si serviciile, capitalul si munca vor circulape deplin liber, iar guvemele $i autoritifle tocale din orice tardvor trata in mod egal toate firmele, feri deosebire de na6ona-litate sau origine, Cu alte cuviffe, globaliarca s€ va iicheia carddiferenlele dintre economiile Larilor lumii vor ajunge la o asemeneasituaFe incat nu vor mai fi geoemtoare de avantaie suficiente penfr

. Globalizarease r0rlizenziatAt pritinternationa'lizar.{ pietelordc hunuri, cit siprin inmultireafirnrclor crrcactionetzAde la irceput las.rra nnnrdiall.

> Capitoh.l 11 189

nationaE mononalionala semiinternationab internationaEregionab,intemalionala multiteriloriah mullinalionald

mondiah transnaliona16 mondiaEFig.14,2. Cllsiliturca tntrcprindetilol d pd gradul tu norulializarc

d productiei i pi,t"i lor

a tntredne procesul in ciutarca de profit pe meleagui striine. Oasemenea sihralie este incd foarte indepdrtatd, iar gtlobalizarea vacontinua $i, probabil, se va intensifica.

Un rol deosebit in procesul globalizdrii il au firmelemultinationale $i transnationale, al ciror capital i$i areodginea in mai multe liri ti care actioneaz.{ concomitent indiferite tdri. Cea mai mare parte a acestor firme provin din

fdrile dezvoltate (SUA, Uniunea Europeana si Japonia). Elepot contdbui la dezvoltar€a €conomiilor in care adioneszi,in special prin aportul de capital, cre$terea producliei $i distdbuireaunor venituri (saladi, impozite $i taxe). Existi insi gi aspectenegative: investi.ile $i obiectul activitd(ii lor nu corespund neapfat nevoilor tirilor incare aclioneazd, aportul in tehnologii avansate este foarte limitat pentru cd cele rlaicomplexe sunt rezeflate !filor de prcvenienfA, pot sd nu mdreascd producfia, dar iiinlocuiesc pe producitorii locali, pot constitui obstacole economice $i politice pentru

tarile in care actioneazd.Asemenea argumente pro $i conffa sunt retinute $i in sarcina globalizdrii

economiei, iar in ultimii ani se observl cresterea evidenta a opozitiei falA de acfiunilepromovate de Organizaiia pentru Cooperare $i Dezvoltare Economicd $i deOrganizafia Mondiald a Come4ului, care prin natua lor pot avea efecte negative.

. f.."""rtio"rt -. cami.utiu Aut l

.Actiunilelirmelor multi

sautransnationale,

precum gi efecteleglohalizarii pot ti

contradictorii,lhpt care le-a

atras,concorniterrt,aprecierea $iconfestatea.

IIINICLOSAR

. Firme multinationale - intre-prinderi mari carc aclioneazi cu filialesau sucursale implantate in diferite tdfi.Unii autori aprcci^zi, in plus, cA origineacapitalului lor este din liri difedte.

I fenomenelor qi proceselor economice acAror existenld,,scapA" determinzriinationale si care au adesea efecF negadveasrpra unor Fri $i pozitive asupra ahora

{na?t!rrt K etrn.t.tltd !)i glohaliaatetl

5- t I ' ! j t - -

/ i) | . l i ' r , , i l l l i i r . . { l l i i

'' Cum este perceputa globalizareaeconomiei in diferite !fi $i de difedtegrupuri sau 1b4e sociale?

. Carc sunt algumentcle pro 9i contraacliunilor realizate dc firnele multina-fionale si transnationale?

. Analizafi cei mai importanti factoricare favorizeazd globalizal€a economiei.

. Ce continut are fenomenul nomadismului economic specilic globalizdrii?

"ii -' :1ii i:rlli ijli r t i r l i . . l " , ( i r . r ,"1 1- ! ! i TEhl l . l,,: ! i:.i_r'f,i r,.l ill,l

' in anul 2000, Organizafia pentruCooperare si Dezvoltare Economicd, dincare fac parte ccle mai dezvoltate !fi, aelaborat si negociat proiectul pentru,,Acordul multilateral asupra investifiilor",care a fost aplobat, dar nu se aplici inci.Referitor la acesta, prezentdm un extrasdin articolul profesorului John McMurtryde la Univenitatea din Guelph, Ontado,Canada:,,Coryomliile transnationale mobile sunt el iberate, prin prevederi leacordului, de orice obligal ie de a seapleca in fafa vreunui alt interes, organism guvernamental salr cetafenesc, Eleobtin astiel acces nelimitat la loatepielele, resursele, subventiile $i bunurilecelor 29 de ldri implicate. Ceea ce faceacest acces nelngrddit Dnor corporatii(fiIme, n.n.) axate pe profit este expresiaabsolutizata a programului de globali-

zare a pielei, Iarg acceptat ca f i indmodelul ideal de existenli a futurorsocietSlilor de azi."

(Swsa. Adev,itul econo,ric, . 27 / 1998)a) identificati formele de realizare a

globrl izir i i economiei la care se facreferiri in citat;

b) tinand cont dc conlinutul capito-lului, precizati ce obstacolc ar puteaaparea in calea globalizeriil

c) indicati ce rol se atriblLie globaliztuiieconomiei in societatea viitoarc;

d) identif ical i unitdl i le economicepurtitoare ale globalizdrii si modul in eueacestea ar putea actiona,

' Uri l izand informati i din presaeconomica si literatula de specialitate.elaborati dosarul unei firme multina-lionale care aclioneazi $i in Romania.

TEXT TEMATIC

,,O intrepinderc poate pfaclica inlegrarea orizonhle, care ii petmib sa seconcenlfeze pe un segment prccis al procesului de produclie, sau integrareaveiicale pin carc urmee€te se-s. i asigure paftictpatea la integul lanl al procesuluide orcductie.

Integrarea onzontuE ii permite lirmei sa prcia cea mai mare pafte posibite aptetel pentru un produ, anume (precis) precum anvelope auto, calculatoarc sauhamburgeri, lntegrarea verticale sau organizarea in filiera esb practicata decompaniiE petroliere precum Total/Fina-El care face exploaEi petroliere, faceforAi, extrage tilei. efineaze pelrolul vlnde benzina in propia relea de pompe etc.

Sursat Dictionnaire de L'Economie,Ed. Larcusse/HER 2000, p.338l. ExemplirtcaJi finne cu intzgrare orizo tall $Usc,u verticalii;2. Desctieli, ide tificali in ce constd modal de integrare in fiecare exemplu

3. Ce avantaje credeti cd aduce Jiecare dintre fotllgle de integrare h6te ca ercmplu?

ASE, Cate&a deEconomie giPoliticiEconomice

Beadshaw, I.

Begg, D.,Fischer, S.,Dombusch, R.

Hardwick, P. l.a.

Hyman, D.

Lipsey, R. G.,Crystal, K. A.

Bibliografie

Economie, edilia a taptea, Editura EconomicA,Bucure$ti, 2005

Economics. A Student's Guide, 2tu ediliort,Pitman, 1998

Ecokomics,Mccra\\-Hi11, Iic., New Yo*, 2004

An Introduction to Modetn Economics,5lh edition,ELBS,2OOI

Ecokomics, h\iir, 2004

Prificipiile economiei, Editwa Economici,Bucure$ti, 2002