referat.clopotel.ro

PIATA VALUTARAObiective:1. Formarea unor cunostinte de baza privind piata valutara, cursul valutar1. Sublinierea importantei modificarilor cursului valutar in viata economica1. Familializare cu principalele instrumente ale pietei valutareTermeni cheie: valuta, curs valutar, cambie, depreciere, devalorizare, revalorizare, putere de cumparare.

Literatura de specialitate defineste piata valutara drept "un centru al comertului cu valute (convertibile) si cu devize (creante ale agentilor economici nationali asupra agentilor economici din alte tari sub forma de inscrisuri in monede straine), constand, de regula dintr-o bursa valutara si banci sau case de schimb care au in profil operatii cu valute si tin legatura cu bursa" sau "totalitatea tranzactiilor la vedere si la termen privind schimbul de valute"12.1. Instrumentele pietei valutare.Pe piata valutara se fac tranzactii cu valute si cu titluri de credit de tipul cambilor, biletelor la ordin, cecurilor, valorilor mobiliare, exprimate in moneda straina.Prin valuta se intelege moneda nationala a unei tari utilizata ca instrument de rezerva sau pentru plati si plasamente internationale. Ea se poate afla in circulatie fie sub forma de numerar, fie sub forma de valuta in cont (moneda scripturala sub forma disponibilului intr-un cont bancar, la termen sau la vedere).Calitatea de valuta o poate avea orice moneda nationala, indiferent daca este convertibila sau nu.In functie de capacitatea de a fi schimbate in mod liber prin vanzare-cumparare pe piata, valutele pot fi:a) valute convertibile reprezinta acele monede care pot fi preschimbate cu alte monede, prin vanzare cumparare libera pe piata. In functie de categoriile de operatiuni admise la convertire, convertibilitatea poate fi:1) totala , atunci cand sunt indeplinite simultan doua conditii: moneda care face obiectul convertibilitatii generale detine preponderenta in cadrul schimburilor internationale si, cea de-a doua, respectiva moneda constituie in mod curent obiectul vanzarilor- cumpararilor pe piata schimbului valutar. in prezent doar patru monede sunt complet convertibile: dolarul USA, dolarul canadian, francul elvetian si yenul japonez.2) partiala , atunci cand sunt admise la convertire numai operatiuni economice curente;in functie de categoriile de solicitanti , convertibilitatea poate fi :1) interna, aplicabila in principiu rezidentilor pentru o suma limitata in monede straine, iar in cazul nerezidentilor numai pentru operatiuni nominalizate in mod expres (cum ar fi profitul investitorilor straini in vederea repartierii acestora);2) externa , aplicabila rezidentilor si nerezidentilor b) valute neconvertibile reprezinta acele monede care nu pot fi utilizate ca mijloc de plata decat in interiorul tarii emitente.c) valute transferabile (spre exemplu rubla transferabila) imbraca forma disponibilitatilor existente intr-un cont la o banca si pot fi transferate (fara a fi convertite) in contul altui partener, cont deschis la aceeasi banca, in vederea efectuarii de operatiuni de cont curent sau plasamente; Devizele reprezinta instrumente de credit si de plata exprimate in valuta si care inlocuiesc valuta in stingerea creantelor pe piata internationala. Din aceasta categorie fac parte: cambia, biletul la ordin si cecul. a) cambia reprezinta denumirea generica pentru efectele de comert , deci pentru titlurile negociabile care fac dovada existentei unei creante intr-o suma determinata si platibila imediat pe termen scurt (in general 90 de zile). Cambia poate imbraca doua forme : trata si biletul la ordin .- trata (draft, traite, gezogener wechsel, tratta), reprezinta un inscris prin care creditorul, numit "tragator" da ordin debitorului sau , numit "tras" sa achite la o anumita data, numita "scadenta" sau la prezentare o suma de bani determinata unei a treia persoane, numita " beneficiarul", sau la ordinul acestuia.12.2.Cursul valutarCursul valutar stabileste pretul unei valute exprimat intr-o alta valuta, ca raport intre cele doua unitati monetare diferite.La baza formarii cursului de schimb stau o serie de elemente ale economiei reale, care conjugate cu cele ale economiei monetare dau urmatoarele tipuri de cursuri:1. cursuri fixe, presupun definirea si mentinerea in limite stabile a continutului oficial al monedelor nationale, fie in metale pretioase, fie intr-o alta moneda sau cos de monede pe baza caruia se stabileste paritatea intre monede.Devalorizarea reprezinta modificarea oficiala (prin lege) a valorii unei monede constand din scaderea puterii de cumparare si schimbarea corespunzatoare a cursului de schimb fata de alte monede.Deprecierea valutara reprezinta fenomenul prin care o moneda isi diminueaza puterea de cumparare in rapiort cu alte monede, pe termen limitat.Deprecierea si devalorizarea scumpesc importurile (deoarece efortul valutar pe care il fac importatorii indigeni pentru procurarea unei unitati de valuta este considerabil mai mare) si favorizeaza exporturile, prin faptul ca , urmare a deprecierii, efortul valutar pe care il face importatorul strain pentru a procura moneda depreciata (necesara platii) este mai mic.

Apariia pieei mondiale

Piaa a aprut ca urmare a diviziunii muncii i schimburilor dintre diferii ageni economici i a evoluat o dat cu formarea i dezvoltarea economiilor naionale i amplificarea mijloacelor de comunicaie. Pe plan internaional schimburile economice au cunoscut de la nceput forma de comer internaional cu mrfuri (mtase, mirodenii, esturi etc.) rezultate din producia agricol i meteugreasc. O perioad relativ ndelungat de timp (de la nceputurile societii umane pn aproape de prima revoluie industrial din anul 1857, secolul al XVIII lea- al XIX lea) acest schimb reciproc de activiti s-a desfurat cu precdere la nivelul micro-economic (la nivel de gospodrie individual, la nivel de unitate economic). n consecin, vorbim despre o economie un caracter nchis ce avea drept principal scop autoconsumul. La sfritul secolului al XV-lea i nceputul secolului al XVI-lea situaia avea s se schimbe semnificativ. Evenimentele care s-au petrecut n acea perioad de timp (marile descoperiri geografice, importantele cuceriri coloniale) au determinat includerea n circuitul economic a unor noi i vaste teritorii de pe glob. Practic ncepe o nou epoc la nivelul activitilor economice la nivel global. Sfera economic i geografic se va extinde considerabil astfel nct putem numi secolul al XVI-lea ca fiind secolul apariiei pieei mondiale.

Definiii

Piaa mondial poate fi definit ca un sistem complex de relaii economice internaionale (comerciale, valutare, financiare i de servicii) prin care statele i agenii economici efectueaz tranzacii variate i n cadrul creia s-au dezvoltat forele motrice ale pieei precum cererea i oferta mondial, mecanismele economice internaionale de pia, concurena, regulile i uzanele uniforme internaionale. n prezent piaa mondial cuprinde un volum de tranzacii comerciale, de peste 8.000 de miliarde de dolari, de care depind progresul economic i social al statelor, creterea economic, echilibrul dezvoltrii naionale i internaionale Piaa mondial are un rol tot mai mare n realizarea progresului economic, tehnologic, social att pe plan naional ct i pe plan internaional. O dovedete faptul c schimburile economice internaionale (cu mrfuri, servicii i capital cunosc o dinamic superioar produsului intern brut, ceea ce conduce la creterea cotei de export sau import din PIB. n prezent o cot de peste 40% din PIB-ul mondial este atras pe piaa mondial, n schimburile economice internaionale. Constituirea pieei mondiale a dus la o dinamizare accentuat a activitii economice la nivelul microeconomic. Principala form de organizare este manufactura, care funcionez pe baza unor importuri (de regul din surse externe), apoi apar filialele n coloniile deinute de patroni. Putem defini economia mondial ca reprezentnd acel stadiu al schimbului reciproc de activiti cnd, pe baza diviziunii internaionale a muncii sunt implicai majoritatea agenilor economici de pe glob.

Dimensiunile economiei mondiale

Economia mondial reprezint un concept multidimensional: dimensiunea tehnico-economic, determinat de utilizarea unei palete n continu diversificare de factorii de producie; dimensiunea geo-politic, determinat de existena a peste 190 de state independente, a unor teritorii nc dependente sau a unor grupri regionale; dimensiunea politico-diplomatic, determinat de capacitatea de negociere a principalilor protagoniti n arena internaional.

Principalele caracteristi ale economiei mondiale sunt:

celulele de baz ale economiei mondiale sunt economiile nationale; diversitatea sau eterogenitatea- este dat de numrul mare de economii naionale- unitare; apariia unor multitudini de contradicii care se modific de la o etap la alta; creterea gradului de interdependen, ajungndu-se la constituirea unui sistem de interdependene care st la baza funcionrii economiei mondiale; accentuarea regionalizrii pieelor; diversificarea centrelor de putere, ceea ce determin accentuarea tendinei de multipolaritate la scar planetar; tendina de instituionalizare; tendina de internaionalizare, reflectat n dezvoltarea schimburilor internaionale de bunuri sau servicii i capitaluri mai repede dect Produsul Intern Brut (PIB) sau chiar dect producia industrial a unor ri. Aceast tendin s-a materializat i n diversificarea tehnicilor i a metodelor de participare la circuitul economic mondial, dar i n liberalizarea politicilor economice internaionale. concurena ce se manifest ntre agenii economici. Oriunde pe mapamond concurena conduce la o selecie natural a agenilor economici n raport cu fora lor de inovaie tehnologic i managerial, ceea ce d impuls progresului economic. Un element specific ultimilor 30-40 de ani este schimbarea raportului ntre cerere i ofert. Astfel, dac n trecut pn n anii 60 cererea era mare, superioar ofertei, n ultima perioad oferta la majoritatea produselor i serviciilor este mai mare dect cererea, ceea ce ridic probleme serioase productorilor n ceea ce privete desfacerea produselor. O trstur a pieei mondiale este i apariia unor noi segmente ale pieei care nu vizeaz ca n trecut doar comerul cu bunuri materiale. Desigur, comerul internaional cu bunuri materiale este principalul segment al pieei mondiale. La nivelul anului 2001 comerul internaional cu mrfuri atingea imensa sum de 6.500 miliarde $ deci circa 20%din PIB-ul mondial. Dei sub aspectul ponderii deinute pe piaa mondial acest segment scade de la 95% n sec XIX la circa 50% la sfritul secolului XX, principalele mutaii pe care le cunoate comerul cu mrfuri sunt de ordin calitativ, structural. Aceast descretere relativ a ponderii comerului cu mrfuri pe piaa mondial se datoreaz avntului cunoscut de alte segmente ale pieei mondiale. Unul dintre cele mai dinamice segmente ale pieei internaionale sunt investiiile externe directe prin care investitorul strin obine pachetul de control asupra unei ntreprinderi sau societi. Influxurile mondiale de investiii strine directe s-au ridicat la aproximativ 800 miliarde $ SUA n anul 2001. Alturi de investiiile externe directe un rol important l au investiiile de portofoliu respectiv cumprrile i vnzrile internaionale de aciuni, obligaiuni i alte titluri de valoare. Astfel, dac n 1970 fluxul internaional al investiiilor de portofoliu era aproape de zero, n 1997 acest gen de investiii reprezentau circa 40 miliarde $. Segmentul cel mai avansat din punct de vedere al comunicrii i tehnicii de comunicaii internaionale sunt tranzaciile valutare, operaiunile de vnzare-cumprare de valute, ntr-un cuvnt piaa valutar internaional. Tranzaciile valutare, ca i unele tranzacii comerciale, bursiere etc, se realizeaz ca forme ale comerului electronic prin internet, fax, curier electronic. Datorit progreselor i inovaiilor n domeniul telecomunicaiilor i tehnologiilor informatizate aceste tranzacii au loc n timp real indiferent de distana dintre parteneri. Structura pieei mondiale

Distingem mai multe tipuri ale pieei mondiale: Piaa mondial de mrfuri - 80% din volumul comerului exterior se atribuie comerului cu mrfuri; Piaa mondial a capitalurilor - amplasarea n alte ri a capitalului n form de investiii directe, credite, hrtii de valoare; Piaa mondial a forei de munc - reprezint relaiile economice legate de migraiunea forei de munc; Piaa realizrilot tehnio-tiinifice - aparate microelectronice i radiotehnice,,tehnologii avansate; Piaa mondial invizibil - proiecte tehnice, licene, brevete etc.

Cauzele apariiei pieei mondiale

Principalele cauze care au dus la apariia pieei mondiale au fost: Adncirea diviziunii internaionale a muncii; Internaionalizarea produciei i caitalului; Dezvoltarea relaiilor economice i politice internaionale; Dezvoltarea sistemelor de transport i a sistemelor de legtur; Determinarea nivelului de dezvoltare a foralor de prodcie; Revoluia tehnico-tiinific

Aplicaii

Piata mondiala de jocuri va ajunge la 52 de miliarde de euro Piata mondiala de jocuri va crete pn la 52 de miliarde de euro n 2012, arat o analiz recent a firmei de consultan Gartner.Suma pe care consumatorii sunt dispui s o cheltuiasc pe jocuri crete i n 2012, cu 10%, principalii catigtori fiind jocurile de pe Facebook, precum Farmville sau CityVille, care au milioane de adepi, arat Gartner, citat de The Telegraph.

Nokia Store a depit 115.000 de aplicaii pe piaa mondial Nokia Store, cunoscut nainte ca Ovi Store, a depit numrul de 115.000 de aplicaii. Cifra face din magazinul de aplicaii al Nokia numrul trei pe piaa mondial, dup App Store-ul Apple si Android Market, potrivitGSMarena.Nokia a nregistrat un progres important ca numr de aplicaii prezente n magazinul online al companiei, potrivitDistimo, companie specializata in cercetarea pietei de profil.Potrivit Distimo,Nokia Store(rebranduit dinOvi Store) are in prezent un numar de 116.583 de aplicatii, ceea ce il face magazinul al treilea in topul mondial din punct de vedere al numarului de pachete software disponibile.

Concluzie

n concluzie, putem spune c piaa mondial nu este o noiune geografic, ci una economic. Ea reprezint ansamblul tranzaciiilor care au loc ntre agenii economici de pe ntreg globul.Piaa mondial reprezint totalitaeta relaiilor care se stabilesc ntre productorii i consumatorii din diferite ri, ntre economiile naionale n procesul schimbului de activiti, care iniial s-a constituit ca i pia mondial capitalist. Un sistem de relaii marf-bani, economice - comerciale i credit-financiare.Piaa mondial reflect, n general, structurile i trsturile definitorii ale economiei mondiale.

Cresterea si dezvoltarea economica, precum si problemele acestora, sunt strans legate de starea de echilibru si de cea de dezechilibru economic.ECHILIBRULpp, in esenta, concordanta intre C si O pe piata bunurilor economice, pe piata muncii, pe piata monetara, a capitalurilor, in caliatea lor de componente ale sistemului relatiilor de piata. De asemenea, echilibru are manifestari concrete si in cazul dintre economii si investitii,al balantei comerciale, al balantei de plati si al bugetului de stat. In toate aceste situatii insa, este vb deechilibre partiale.Echilibrul sau dezechilibrul economic poate fi privit si la nivel macroeconomic, adica pe ansamblul economiei nationale, luand in calcul si dependentele reciproce dintre intreprinderi, ramuri, dintre diferitele piete.Echilibrul macroeconomicexprima starea de concordanta relativa intre C si O agregate, in cadrul pietelor: bunurilor materiale si sv, muncii, monetare, a capitalurilor, al economiei in ansamblul ei, care are la baza o alocare si o folosire rationala a resurselor, o functionare normala a structurilor economice in inredependenta lor.Echilibrul economic trebuie inteles ca otendintace nu exclude abateri nesemnificative, abateri care nu afecteaza functionarea de ansamblu a economiei.Pt intelegerea echilibrului macroeconomic, este necesara cunoasterea urmatoarelor elemente:1 )C si O agregate, ambeleexprimandu-se monetar, pt ca nu sepot insuma bunuri materiale si servicii decat doar daca se exprima intr-o forma unitara;2 )relatiile dintre productie, venituri si cheltuieli; productia da nastere la fluxuri de bunuri materiale si sv , care, la randul lor, determina flx de venituri, distribuite detinatorilor de fdp, ceea ce atrage dupa sine flx de cheltuieli prin care se procura bunuri economice, oferite de productie; in acest fel, C si O sunt legate intre ele si este necesar sa cunoastem reactia acestora nu nuai la modificarea preturilor, ci si la modificarea veniturilor;3 )interdependentele dintre piete, respectiv ditre echilibrele economice partiale; starea de echilibru/dezechilibru in cadrul unei piete se reflecta direct sau indirect, in anumite proportii, si in functionarea de ansamblu a economiei nationale.Realizarea echilibrului pe piata bunurilor materiale si serviciilorpp respectarea urmatoarei conditii:Oglobala = CglobalasauY = D. In acest caz, O este concretizata in marimea PNB sauVN si se repartizeaza pt consum si economii:Y = C + S. C se concretizeaza in 2 mari componente:C de bunuri de consum si cererea de bunuri de productie (de investitii):C + S = C + IS = I. Economiile sunt egale cu investitiile, aceasta fiind considerata conditia de echilibru pe piata bunurilor materiale si a sv.Pe realizarea echilibrului pe piata bunurilor economice, este necesar ca tot ceea ce se produce sa fie cumparat, iar ceea ce nu este consumat, adica tot ceea ce este conomisit, sa fie investit. In realitate insa, exista posibilitatea dezechilibrului deoarece nu tot ceea ce se economiseste se si investeste.Realizarea echilibrului economic pe piata bunurilor economice ia in considerare sischimburile economice cu alte tari. O parte a productiei interne se exporta, iar unele nevoi sunt satisfacute pe baza importului din alte tari. Integrarea acestor elemente in modelul de echilibru conduce la urmatoarea relatie de echilibru:C + S + H = C + I + E, unde H = valoarea importului, iar E = valoarea exportului.S + H = I + ES - E = I - HsauS - I = E - I.Echilibrul macroeconomic depinde insa si derealizarea echilibrului in cadrul altor piete.Pe piata muncii, echilibrul pp egalitatea dintre C de ft de munca si O de ft de munca, relatia de echilibru fiind:YL= DL.Pe piata monetara, strea de echilibru pp egalitatea dintre C de moneda si O de moneda. O de moneda este dependenta de M monetara si de viteza de rotatie a banilor, iar C de moneda depinde de volumul mrf tranzactionate si de nivelul preturilor. Astfel, conditia de echilibru pe piata monetara poate fi exprimata astfel:Ym = Dm;Mv = TP.Echilibrul economicnu este un scop in sine, realizarea lui este subordonata cresterii si dezvoltarii economice, imbunatatirii conditiilor de viata ale oamenilor.Realizarea echililibrului macroeconomic pp realizarea echilibrului pe toate pietele, precum si realizarea echilibrului bugetar.Asigurarea echilibrelor partialese reflecta favorabil in dinamica echilibrului macroeconomic, iar disfunctionalitatile sau dereglarile acestora afecteaza, buna functionare a economiei in ansamblu.Echilibrul macroeconomic poate fi apreciat ca: echilibru economic static sau dinamic.Echilibrul economic staticreflecta starea momentana a economiei, considerata drept punct de referinta. In realitate nu exista echilibru static, deoarece intotdeauna au loc schimbari in sistemul de trebuinte, in cel al resurselor, astfel incat echilibrul economic nu ramane la nivelul celui realizat, ci se schimba in timp, necesitand ajustari corespunzatoare conditiilor mereu dinamice.

Echilibrul economic dinamicreflecta tendinta obiectiva de adaptare in dinamica a O la exigentele C, de realizare a concordantei intre C si O, de fiecare data la un nivel superior.Factorii care influenteaza echilibrul economic1 )populatiacare, prin numar, structura pe grupe de varsta si socio-profesionale, prin nivelul de calificare al lucratorilor, determina schimbari corespunzatoare in ansamblul C;2 )progresul tehnico-stiintific, care deteermina aparitia de noi produse, de noi ramuri, determina modificari in structura si nivelul ramurilor si, totodata, innoiri ale C si O agregate;3 )comportamentul agentilor economici, care se schimba, determinand schimbari in folosirea veniturilor, ca si in structura pe ramuri si subramuri economice, a plasarii capitalurilor in afaceri;4 )limitele resurselor, care actioneaza restrictiv, impunand restructurari in alocarea si combinarea fdp.Ca urmare a acestor factori, echilibrul economic are uncaracter relativ, aceasta notiune trebuind abordata in conditii determinate de loc si timp.DEZECHILIBRUL ECONOMICDatorita faptului ca starea de echilibru se manifesta ca o stare de moment, starea de dezechilibru este cea care caracterizeaza, in general, economia, intensitatea dezechilibrului fiind diferita de la o perioada la alta.Dezechilibrul poate fi interpretat fie cao stare normala a dezvoltarii economice, fie ca ostare anormalaa acesteia. Atunci cand dezechilibru se manifesta in forme dorite, acceptate ca normale, economia se caracterizeaza printr-o stare normala de functionare, in aceste caz dezechilibrul fiindsuportul progresului economic si social. In situatia in care predomina dezechilibrele anormale, aparecriza,cu toate consecintele sale negative: inflatie, somaj, inrautatirea conditiilor de viata. In acest caz, necesitatea echilibrarii dezvoltarii economice, inseamna luarea de masuri pt aducerea dezechilibrelor anormale in limitele celor normale care actioneaza pozitiv asupra progresului social si economic.In teoria economica, dezechilibrele normale sunt desemnate cu termenul depresiune, iar cele anormale prin notiunea deabsorbtie.Presiuneaeste acea forma a dezechilibrului, care se manifesta printr-o O mai mare decat C, concurenta fiind foarte puternica intre ofertanti si cumparatorii find aceia care fac selectia bunurilor economice care se vor produce.Deoarece cumparatorii au posibilitatea de a alege, se acorda prioritate vanzatorilor care asigura ao cea mai avantajoasa prin calitate si pret.Presiunea stimuleaza: imbunatatirea calitatii, reducerea costurilor si promovarea progresului tehnic; ea concentreaza investitiile spre obiective destinate dezvoltarii produselor noi.Absorbtiacorespunde cu situatia in care, pe piata, exista C excedentara, concurenta fiind f puternica intre cumparatori, cresterea volumului vanzarilor este determinata de producatori, care gasesc cumparatori pt tot ceea ce produc. Vanzatorii au posibilitatea sa-si aleaga cumparatorii. Marea majoritate a investitiilor servesc largirii productiei pe calea extensiva. Consumatorul nu-si poate satisface pe deplin aspiratiile si lipseste stimularea agentilor economici pt a produce bunuri de calitate, pt ca tot ceea ce se produce se vinde cu usurinta. Sunt stimulate atat risipa cat si economiile.Pt intelegereamodului de manifestare a presiunii si a absorbtieieste necesara cunoasterea urmatoarelor notiuni:1. nivelul aspiratiei vanzatorului si cumparatorului;2. timpul de asteptare pt vanzare si pt cumparare;3. etapa de perimare a aspiratiei de vanzare sau de cumparare;4. tensiunea aspiratiei.Nivelul aspiratiei vanzatorului si cumparatoruluieste un element al multimii alternativelor de decizie posibile, care apare la inceputul procesului de decizie: aspiratia de cumparare nu este acelasi lucru cu achizitionarea efectiva, iar aspiratia de vanzare nu este sinonima cu productia si vanzarea efectiva.Timpul de asteptare pt vanzare si pt cumparareeste timpul minim care tb sa treca de la aparitia aspiratiei spre vanzare sau cumparare pana la vanzarea sau cumpararea efectiva.Etapa de perimare a aspiratiei de vanzare sau de cumparareeste perioada de timp dupa trecerea careia toti agentii economici si-au sistat aspiratia initiala, fie pt ca intentia lor de vz cump s-a realizat, fie pt ca si-au modificat intentia initiala.Tensiunea aspiratieieste diferenta dintre nivelul aspiratiei la vz/cump si rezultatul obtinut in urma executarii deciziei de a vinde/cumpara.Raportul dintre nivelul aspiratiei la vz/cump si rezultatul obtinut la vz/cump reprezintagradul de tensiune a aspriratieila vz/cump. Prin raportarea nivelului de aspiratie al vanzatorilor la nivelul de aspiratie al cumparatorilor se relevaraportul de forte pe piata.

Creterea i dezvoltarea economic

1.CRETEREA ECONOMICEste un proces global ce exprim evoluia ascendent a unor mrimi economice agregate, n cadrul unui orizont de timp, la nivel naional sau internaional, cu efecte favorabilen planul vieii economice i sociale. n sens restrns, creterea economic exprim mrirea real intr-o anumit perioad de timp, a unui indicator economic agregat, cum ar fi P.I.B., pe total sau pe locuitor, ntr-un anumit spaiu economic.

Factori care influeneaz creterea economicPrin creterea economic se nelege o sporire a produciei bazat n exclusivitate pe modificarea cantitativ, a factorilor primari ai produciei, care sunt: obiectele muncii, mijloacele de munc i fora de munc.Exist o singur cale sau o singur soluie la ndemna unei ri pentru a-i extinde producia: este vorba de investiii.Investiiile reprezint factorul principal al creterii economice i au la baz dou surse principale: economiile populaiei i mprumuturile externe.Pentru o economie efectiv este nevoie ca economiile s se transforme n investiii.Acest lucru depinde de: rata dobnzii la credite, evoluia preurilor, investiiile publice, politica fiscal, stabilitatea economic. Tipuri de creteri economiceTeoria creterii economice pune n eviden existena mai multor tipuri de cretere economic: Creterea economic extensiv se caracterizeaz prin sporirea produsului intern brut pe locuitor cu preponderen pe seama influenei conjugate a dimensiunilor cantitative ale tuturor factorilor de producie, concretizate n: mai muli lucrtori, mai multe terenuri arabile, mai multe maini, mai multe materii prime, etc...Creterea economic consolidat va trebui realizat la scara ntregii economii mondiale, fiind expresia trecerii omenirii la un nou tip de dezvoltare economico-social.Creterea economic zero are loc n situaia n care rezultatele economice agregate i populaia unei ri sporesc n acelai ritm, nivelul pe locuitor al indicatorilorsintetici macroeconomici rmnnd constant.Alte tipuri de cretere economic: intensiv, organic, durabil, negativ.

Indicatorii macroeconomici: Rezultatele activitatilor economice la nivel macroeconomic se masoara prin urmatorii indicatorii:-produsulglobal brut (PGB)- exprima (n forma monetara) productia de bunuri si servicii a agentilor economici dintr-otara, ntr-o perioada de timp, incluznd si consumul intermediar (CI); 14214n1317o-produsulintern brut (PIB) - exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale care au fost produse n interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, de regula, ntr-un an (PIB): PIB = PGB - CI;-produsulintern net (PIN)- reflecta marimea valorii adaugate nete a bunurilor economice finale care au fost produse n interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, ntr-un interval de timp. Se poate calcula scaznd din produsul intern brut consumul decapital fix(amortizarea - Am): PIN = PIB - Am;-produsulnational brut (PNB)- exprima valoarea productiei finale brute obtinute de catre agentii economici nationali att n interiorul tarii, ct si n exterior;-produsul national net (PNN)- exprima marimea valorii adaugate nete, a bunurilor si serviciilor obtinute de agentii autohtoni care actioneaza att n interiorul tarii, ct si n exterior, exprimata n preturile pietei: PNN = PNB - Am. Evaluat la preturile factorilor de productie, PNN este denumit venit national (VN).

n Romnia...:Creterea economic reprezint problema-cheie a vieii tuturor popoarelor i rilor, ns un progres economic nu poate fi calificat ca o cretere, dac nu este nsoit de un progres spiritual i social general. Economia naional parcurge o dificil etap de tranziie, n care trecerea de la economia de comand spre cea de pia necesit intense cutri i soluii pentru atingerea rvnitelor obiective de cretere economic. Economia se afl ntr-o profund criz exprimat printr-un declin de producie n toate sectoarele, dezindustrializare, dezechilibre (la cerere-ofert, balana de pli, buget public), iar pe parcursul ultimilor ani, i prin deprecierea monedei naionale. Starea de criz este alimentat de existena unui mecanism economic care nu stimuleaz creterea economic, avnd mai degrab o orientare social dec una economic. De aceea s-a gsit oportun cercetarea complex a problemelor de politic macroeconomic, de armonizare a politicilor sectoriale i de stimulare a deciziilor economice. n condiiile de reformare radical a economiei, elaborarea unor preveziuni de anticipare a deciziilor de politic macroeconomic i de dezvoltare social-economic este o problem dificil care impune perfecionarea sistemului de prognoz, bazat pe fluxurile materiale. Actualmente, lipsete un sistem eficient de analiz i previziune economic, bazat pe indicatorii din sistemul conturilor naionale, care ar permite organelor de decizie de a estima, n mod complex, formarea echilibrelor economice, inclusiv a cererii i ofertei globale, care ar genera diverse variante de alternativ privind simularea politicii macroeconomice i ar coordona interaciunea nivelurilor macro- i microeconomic. Analiza la nivelul macro a proceselor economice, simultan cu abordarea lor dinamic, a conturat noi concepte, printre care i cele de cretere i dezvoltare economic. Din multitudinea de noiuni utilizate pentru a investiga procesele macroeconomice, frecvena cea mai mare o au termenii de cretere, dezvoltare, progres tehnic, evoluia economic, ciclu economic etc. universal. Creterea economic se deruleaz ntr-un anumit cadru spaial i temporal. n timp, rezultatele macroeconomice pot nregistra, sub aspect cantitativ, creteri, stagnri i chiar scderi. Deci, creterea economic nu trebuie neleas ca fiind un proces liniar. Prin coninutul su, creterea economic nseamn o evoluie pozitiv, ascendent a economiilor naionale, a diferitelor supersisteme internaional-mondiale, pe termen mediu i lung, dar care nu exclude oscilaii conjuncturale, chiar i regrese economice temporale. Apreciem c o economie naional, un supersistem, nregistreaz o cretere economic cnd se bazeaz pe existena tendinei creterii pozitive reale, n cadrul unui orizont de timp corespunztor. Utilizarea conceptelor de cretere economic zero i de cretere economic negativ corespunde unor raiuni de politic economic i nu unor meditaii teoretice. Creterea economic zero, menionat pentru prima oar ntr-un raport ctre Clubul de la Roma, intitulat Limitele creterii, semnific situaia n care rezultatele economice absolute i populaia total sporesc n acelai timp, nivelul agregatelor pe locuitor rmnnd constant. Pe planul politicii economice, o asemenea rat de cretere este argumentat de promotorii ei ca fiind singura reacie social normal fa de caracterul tot mai restrictiv al resurselor naturale i de destabilizare tot mai pronunat a echilibrului ecologic. n consecin, societatea ar trebui s limiteze voluntar ritmul creterii economice. O astfel de opiune este discutabil. Dac pentru rile dezvoltate i puternic dezvoltate ea ar putea s par acceptabil, pentru rile cu nivel economic redus ar nsemna meninerea sau chiar accentuarea decalajelor lor n raport cu acestea, cu consecine grave asupra dinamicii echilibrului naintrii comune, srciei generale a indivizilor i comunitilor. Creterea economic negativ sau descreterea economic evideniaz acea situaie n care, pentru un anumit timp, rezultatele macroeconomice pe locuitor au o tendin de scdere, meninndu-se ns sub control o serie de corelaii fundamentale de echilibru, ceea ce presupune compromisuri rezonabile pe planul eficienei economice i al bunstrii sociale. Creterea economic negativ exprim intenia de legitimare a unei situaii de fapt sau a unei perspective nefavorabile. Creterea economic exprim acele modificri ce au loc ntr-un anumit orizont de timp i ntr-un anumit spaiu, n sporirea dimensiunilor agregatelor macroeconomice pe locuitor, n strns legtur cu factorii lor determinani. Aceste rezultate pot fi msurate prin intermediul unor indicatori sintetici semnificativi pentru aprecierea dinamicii economice a unei ri. Din multitudinea acestor indicatori, o semnificaie relevant o au, produsul intern brut, produsul naional brut i venitul naional, n termeni reali, att pe total, ct i pe locuitor.

Teoria cresterii economice isi propune:-sa defineasca notiunea de crestere economica-sa stabilieasca cu ajutorul caror indicatori economici poate fi masurata cresterea economica-sa descopere factorii care influenteaza pozitiv sau negativ procesele economice dintr-otara-sa caracterizeze tipurile de crestere economica ce pot exista, intr-un anumit orizont de timp, intr-otara-sa explice de ce cresterea economica intr-o tara sau chiar pe plan mondial cunoaste alternanta fazelor de ascensiune cu faze de declin economic-sa analizeze relatiile de interdependenta care se creeaza in timp si spatiu intre cresterea economica, dezvoltarea economica si progresul economic-sa anticipeze tendintele dominante ale cresterii economice la scara nationala si pe plan mondial, pentru un orizont de timp cat mai indepartat-sa explice de ce, la scara mondiala, indicatorii economici globali s-au imbunatatit in ultimii 100 de ani, in timp ce indicatorii ecologici globali s-au inrautatit-sa stabileasca limitele in timp ale procesului de crestere economica si modelele de dezvoltare economica ce trebuie adoptate in viitor.

2.DEZVOLTAREA ECONOMICProces de mbuntire a standardului de via i cretere a bunstrii populaiei rilor n curs de dezvoltare care este msurat, de regul, prin creterea venitului pe locuitor.Dezvoltarea economic este asociat cu industrializarea rii i modernizarea sectorului agricol. Indicatorii dezvoltrii economiceCei mai potrivii indicatori pentru a reflecta fenomenul de dezvoltare economic, sunt urmtorii:-Productivitatea muncii-Ponderea industriei de maini-unelte n totalul industriei-Ponderea exportului de maini-unelte n totalul exportului-Ponderea exportului de inteligen n totalul exportului-Ponderea forei de munc n sfera serviciilor Factorii dezvoltrii economiceInvestiiile reprezint i aici, ca i n cazul creterii economice factorul principal al dezvoltrii economice.Ali factori: -Progresul tehnic-Cercetarea proprie -nvmntul

Dezvoltarea umana durabilaAcest model propune o viziune globala asupra dezvoltarii, bazata pe reconcilierea intre actuala dezvoltare economica si mediul inconjurator, astfel incat sa se realizeze progresul uman pentru intreaga planeta si pentru un viitor indelungat. Strategia dezvoltarii umane durabile raspunde necesitatilor prezentului, fara a compromite insa posibilitatile de satisfacere a trebuintelor generatiilor viitoare.Dezvoltarea umana durabila implica:-cresterea economica intensiva-asigurarea calitatii mediului ambiant-crearea cadrului favorabil pentru solutionarea problemelor sociale cu care se confrunta individul si colectivitatile in spiritul justitiei sociale, al democratizarii, etc.Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare (UNCED) de la Rio de Janeiro (1992) a decis masurarea progresului tarilor lumii cu ajutorul unor indicatori care reflecta speranta medie de viata la nastere, rata de instruire si PIB pe locuitor; luati impreuna, acesti indicatori formeazaindicatorul dezvoltariiumane (IDU)

3.DIFERENE NTRE CRETEREA ECONOMIC I DEZVOLTAREA ECONOMICntre creterea economic i dezvoltarea economic exist unele deosebiri care, de fapt, le delimiteaz i justific utilizarea lor n sistemul categorial teoretico-tiinific actual.Creterea economic reprezint o modificare cantitativ i pozitiv, deci o sporire a produciei, la orice nivel de referin, bazat n exclusivitate pe modificarea cantitativ a factorilor primari sau direci ai produciei.n schimb dezvoltarea economic reprezint modificarea calitativ a factorilor direci, cu sau fr spor de producie, modificare realizat prin progres economic.Deci, creterea economic este un proces cantitativ iar dezvoltarea economic este predominant calitativ. n realitate, procesele de cretere economic i de dezvoltare economic se produc simultan, de aceea ele trebuie considerate mpreun.

Fluctuatiile activitatii economice

1.Caracterizarea ciclicitatii in economie

Activitatea economica se caracterizeaza prin aceea ca: evolutia ei nu este uniforma, liniara; uneori inregistreaza cresteri, alteori stagnari sau reduceri.

Deci activitatea economica este fluctuanta. Notiunea de fluctuatie economica desemneaza ansamblul miscarilor de crestere si descrestere a activitatii economice, masurate prin variatia catorva indicatori: pret, productie, grad de ocupare a fortei de munca, venit national etc.

1.1. Tipuri de fluctuatii

a) sezoniere, care: apar pe parcursul unui an; sunt explicabile si previzibile; au la baza factori naturali, sociali etc.;b) intamplatoare, accidentale, generate de factori aleatori precum: cataclisme naturale; evenimente sociale si politice deosebite; actiuni neasteptate ale unor agenti economici etc.;c) ciclice, caracterizate prin aceea ca: sunt determinate de factori interni ai activitatii economice; se reproduc cu o anumita regularitate de la inceputul secolului XIX (1825).Fenomenele economice au deci o evolutie: pulsatorie; ondulatorie; ciclica.

1.2. Definitia si cauzele ciclicitatii economice\

Ciclicitatea este acea forma de miscare a activitatii economice dintr-o tara in care se succed alternativ perioadele de expansiune cu cele de contractie.Se manifesta prin: cresterea cumulativa a: productie; veniturilor; ocuparii fortei de munca; descresterea cumulativa a acestora.

Cauzele ciclicitatii sunt numeroase,dar rolul determinant il are modul specific de evolutie a eficientei(randamentului)utilizarii factorilor de productie. Astfel ca:

intr-o combinare data,factorii de o anumita calitate si structura au o eficienta a utilizarii ascendenta,generand: - expansiune; - prosperitate economica; intr-o alta perioada,eficienta utilizarii factorilor de productie stagneaza sau scade,activitatea economica cunoaste o contractie, se confrunta cu dificultati etc.,impunandu-se inlocuirea si ameliorarea calitativa a factorilor de productie,schimbarea unor structuri tehnice,tehnico-economice si organizatorice depasite.Ciclicitatea este forma de evolutie fireasca,normala a activitatiii economice.

2.Ciclul economic si fazele sale

Ciclul economic reprezinta perioada de la inceputul unei contractii a activitatii economice de asamblu pana la inceputul celei urmatoare.Cuprinde mai multe faze cu denumiri diferite.Un ciclu poate fi reprezentat sub forma grafica: pe ordonata-un indicator al activitatii economice,spre exemplu venitul national,iar pe abscisa-timpul.In cadrul miscarii ciclice se deruleaza urmatoarele faze:

a) faza de expansiune(intervalele A-B,C-D,E-F),caracterizata prin: cresterea productiei,venitul national,gradului de ocupare,afortei de munca,salariilor,vanzarilor,profitului; afaceri prospere si credit ieftin; cresterea cursului titlurilor de valoare.La un moment dat,ca expresie a epuizarii sau a limitarii posibilitatilor de crestere a eficientei utilizarii factorilor de productie,apar factori pertubatori,care franeaza expansiunea: scaderea productivitatii; reducerea ratei profitului; dezechilibre care se reflecta in: fluctuatia si scaderea cursurilor titlurilo de valoare; scumpirea creditului; restrangerea creditelor si investitiilor.Cand fenomenele de criza economica(stagnarea sau scaderea productiei,cresterea numarului de falimente si someri)se propaga in intregul sistem economic,se instaleaza o noua faza:b) depresiunea(intervalele B-C,D-E).In aceasta faza,caracterizata prin dezechilibre economice(oferta > cerere),intreprinderile adopta masuri de:- reducere a costurilor;- inlocuire si modernizare a capitalului fix;Investitiile care se fac permit depasirea depresiunii (punctele C si E) spre o noua faza ascendenta a ciclului economic.Iesirea din criza (depresiune) are loc astfel: prin modernizarea capitalului fix etc.,creste cerera de capital fix si circulant,stimuland productia in ramurile respective; aceasta determina cresterea gradului de ocupare in ramurile ce produc bunuri de productie; avand venituri mai mari,cei care muncesc isi sporesc cererea de bunuri de consum,absorbind si inviorand productia in intreprinderile care le produc,crescand gradul de ocupare a fortei de munca si in acest sector.Se initiaza o noua faza de expansiune,urmata de o alta contractie marcand trecerea la un nou ciclu economic,reprezentand un progres fata de cel precedent.Un ciclu este intervalul B-D,altul D-F.Ciclul economic cuprinde doua ipostaze (stari) diferite: recesiunea (manifestarile de criza economica si depresiunea),dominata de efecte negative; boom-ul (reluarea cresterii economice punctele C si E si expansiunea),caracterizat prin fenomene pozitive.O asemenea prezentare a ciclului economic evidentiaza faptul ca viata economica are o evolutie ciclica, ondulatorie, pulsatorie, dar in general ascendenta (vezi graficul).Nu exista un model general al ciclului economic si nici doua cicluri identice prin durata si configuratia fazelor,nici in aceeasi tara,nici in tari diferite.Evolutiile (fluatuatiile) ciclice sunt nuantate si complexe.Astfel: recesiunea se poate carcteriza prin:- stagnari sau reduceri modice ale activitatii economice;- reduceri ample si de durata ale activitatii economice; expansiunea poate fi:- viguroasa,cuprinzand majoritatea sau totalitatea domeniilor economice;- putin semnificativa,de scurta durata si in cateva ramuri si domenii.Evolutia ciclica este o caracteristica a economiilor contemporane,iar fazele sale indeplinesc un rol specific fiecare,dupa cum urmeaza:\ in expansiune sunt satisfacute rapid unele aspiratii de progress economic; in recesiune:- se restabilesc,cu un anumit pret social,unele echilibre economice;- se asigura restructurarea si reinnoirea factorilor de productie.

3.Politici anticiclice

Evolutia ciclica are o determinare obiectiva,dar agentii economici si guvernele promoveaza masuri pentru atenuarea undelor ciclului economic si in special a recesiunii si a efectelor negative pe care aceasta le genereaza.

Masurile anticriza se fundamenteaza pe: adevarurile formulate de stiinta economica; cunoasterea interdependentelor economice; o informare prompta si reala asupra evolutiei activitatii.Prima realizare in acest sens apartine economistului englez J.M. Keynes si dateaza din deceniile 4-5 ale secolului XX.

Ele au evoluat,devenind mai ample si mai coerente,fiind azi alcatuite din:a) Politica monetara si de credit,care foloseste ca instrumente:- rata dobanzii;- creditul;- masa baneasca.Acestea sunt aplicate diferentiat pe cele doua faze (stari) ale ciclului economic dupa cum urmeaza:- in conditii de boom prelungit se urmareste franarea cererii de bunuri de consum si a investitiilor prin:- majorarea ratei dobanzii;- impunerea de restrictii la acordarea de credite;- efectuarea unui control mai riguros al masei banesti.- in faza de recesiune se urmareste stimularea productiei si a investitiilor prin:- reducerea ratei dobanzii;- sporirea volumului de credite;- cresterea masei monetare.b) Politica cheltuielilor publice, consta in cresterea, in faza de recesiune,a cheltuielilor de la bugetul de stat pentru:- a mari cererea globala;- a impulsiona productia;- a realize trecerea la faza de expansiune.Cheltuielile publice sunt orientate spre:- achizitii de stat;- investitii cu caracter social-cultural;- investitii in intreprinderile publice.In faza de boom cheltuielile publice (bugetare) se reduc.c) Politica fiscala, care utilizeaza parghia fiscala (impozite si taxe) in scopuri anticiclice, in mod diferentiat:- in faza de recesiune, statul reduce fiscalitatea, stimuland consumul si investitiile;- in faza de boom, statul majoreaza fiscalitatea, pentru a frana consumul si investitiile.Politica cheltuielilor publice si politica fiscala formeaza impreuna politica bugetara, intrucat utilizeaza componente ale bugetului de stat.Pana prin anii70, politica monetara si de credit si cea fiscala au fost promovate in mod corelat urmarind fie cresterea economica, fie franarea (temporizarea) acesteia, fiind numite politici economice conjuncturale bazate pe cerere sau politici de tipul stop and go (stai mergi).De la mijlocul deceniului opt s-a recurs la programe anticiclice denumite mix policy, bazate pe promovarea diferentiata de masuri monetare (care vizeaza dinamica preturilor si a inflatiei) si bugetare (care urmaresc volumul activitatii economice si acoperirea deficitului bugetar prin credite si nu prin emisiune de moneda).

4.Dictionar

Achizitie Termen ce semnifica o actiune economica din sfera comertului, privind procurarea, cumpararea de bunuri, urmata de trecerea obietului achizitionat in proprietatea celui pentru care se face achizitia.Achizitiile de stat reprezinta preluarea de catre stat, pe baza unor contracte speciale, de regula de la proprietarii agricoli, a unor produse si materiale (lapte,carne,grau etc.).Boom economic Evolutie pozitiva a economiei, etapa a ciclului economic care include inviorarea si expansiunea, caracterizand o situatie favorabila, cu perspective bune pentru activitatea economica, cresterea productiei, a investitiilor, a salariilor si profiturilor etc. si reducerea somajului si a inflatiei, ceea ce impune masuri pentru franarea lui prin politici restrictive.Cerere agregata Cerere manifestata la nivelul unei economii nationale, obtinuta prin insumarea valorii monetare (banesti) a cererii de pe toate pietele individuale, atat pentru bunurile de consum, cat si pentru bunurile de investitii (similar oferta agregata).Criza economica Stare de dereglare a economiei, expresie a incalcarii unor corelatii necesare desfasurarii activitatii economice.Declansarea ei marcheaza si momentul inceperii unor schimbari calitative ale economiei pentru o noua faza ascendenta a activitatii economice.Pana la inceputul secolului XIX au fost tipice crize de subproductie, provocate de fenomene naturale (seceta,mari inundatii) sau imprejurari social-politice deosebite (epidemii,razboaie).Economiilor de piata le sunt caracteristice crize ciclice de supraproductie, constand in aceea oferta este mai mare decat cererea, bunurile produse negasind cumparatori solvabili, fapt care obliga pe ofertanti sa reduca productia.Cumulativ Care implica cumularea, adica a face un singur tot din doua sau mai multe situatii, sume de bani etc.Fisc Denumire generica data organismului fiscal investit cu dreptul de a aseza, incasa si urmari plata impozitelor si taxelor datorate statului, atat de catre persoanele fizice, cat si de cele juridice.Fiscalitate Obligatie ce tine de incasarea-varsarea veniturilor impozabile si taxelor catre stat.In sensul larg, totalitatea reglementarilor (legi,regulamente,norme de aplicare etc.) referitoare la stabilirea contribuabililor, a marimii impozitelor, taxelor obligatorii, contributiilor si la plata acestora.Modice Neinsemnate, de valoare redusa.Recesiune economica Stare a conjuncturii economice, caracterizata printr-o situatie dificila a unei economii sau a unor ramuri ale ei.Principalele ei trasaturi sunt: incetinirea cresterii economice sau inceputul restrangerii productiei, cresterea somajului si a inflatiei, incetinirea vanzarilor si tendinta de crestere a stocurilor la producator sau in sfera circulatiei, scaderea venitului etc.

5.Elemente de sinteza

A. CARACTERIZAREA CICLICITATII ECONOMICE:1.Fluctuatii economice: fluctuatiile procesului de productie se manifesta prin alternarea perioadelor de dezvoltare cu cele de stagnare la nivel de intreprinderi, ramuri si economia nationala; clasificarea fluctuatiilor:- fluctuatii sezoniere;- fluctuatii intamplatoare;- fluctuatii ciclice. sunt cauzate de factori interni ai economiei.2.Fluctuatii ciclice: ciclicitatea = forma de miscare a activitatii economice dintr-o tara in care alterneaza fazele de crestere cu cele de descrestere sau stagnare; cauzele care stau la baza ciclicitatii economice:Keynes:Legea randamentelor descrescande a utilizarii factorilor de productieB. CICLUL ECONOMIC SI FAZELE SALE:1. Ciclul economic = perioada de la inceputul unei crize pana la inceputul altei crize.2. Fazele ciclului economic: expansiunea (avantul); criza; depresiunea; inviorarea.3. Doua mari stadii ale ciclului economic: recesiune; boom.C. TRASATURILE SI TIPOLOGIA CRIZELOR ECONOMICE:Trasaturile crizelor: sunt crize de supraproductie; cuprinde diferite ramuri si sectoare, economia nationala in asamblu ele sunt periodice, repetandu-se la intervale aproximativ egale pana la al II-lea razboi mondial; in perioada postbelica frecventa si amploarea crizelor s-a redus.D. POLITICI ANTICRIZA:Trei tipuri de politica anticriza: politica monetara si de credit; politica cheltuielilor publice; politica fiscala.