curriculum economie

30

Click here to load reader

Upload: daniela-chioresco

Post on 29-Jun-2015

698 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: curriculum economie

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

CATEDRA TEOTRIE ECONOMICĂ ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII

Page 2: curriculum economie

Aprobat la Consiliul Facultăţii

Ştiinţe Economice:

Proces verbal nr. __ din________

__________ Mihai Cernei, conf. univ., dr.

Aprobat la Şedinţa Catedrei TE şi MC:

proces-verbal nr.01/08-09 din 25.08.2008

__________ Valeriu Capsîzu, conf. univ., dr.

Page 3: curriculum economie

CURRICULUM

la disciplina

TEORIE ECONOMICĂ I-II

AUTORI:Valeriu CAPSÎZU, conf.univ.,dr.

Maria Hamuraru,lect.sup.,dr.Angela Dolgopol,conf.univ.,dr.

Victoria Ţăruş, lector superior.

Chişinău 2008CUPRINS

Preliminări

I. Cadrul conceptual

II. Obiectivele generale ale disciplinei

III. Administrarea disciplinei

IV. Tematica şi repartizarea orientativă a orelor

V. Obiective de referinţă şi conţinuturi

VI. Sugestii pentru activitatea individuală

VII. Evaluarea disciplinei

VIII. Referinţe bibliografice

Page 4: curriculum economie

Preliminarii

Prezentul Curriculum universitar este un instrument metodic, ce reflectă cadrul general al

predării disciplinei “Teorie economică I-II” şi evaluării cunoştinţelor studenţilor. El include trei

niveluri comportamentale pe care se bazează formarea profesională: cunoaştere, aplicare şi

integrare. De asemenea se indică prin ce conţinuturi se preconizează realizarea obiectivelor

proiectate, toate acestea având drept scop ghidarea activităţilor de predare a profesorilor şi

învăţare a studenţilor în procesul de formare a tinerilor economişti ce nu poate fi conceput fără

studierea teoriei economice, ca ştiinţă fundamentală. Curriculum dat presupune reliefarea cadrului

conceptual, obiectivelor generale şi administrarea disciplinei, precum şi descrierea conţinutului

cursului şi a obiectivelor de referinţă pentru fiecare temă, precum şi sugestii privind orietarea

activităţii individuale a studenţilor. Pentru o însuşire mai profundă a teoriei economice se

recomandă pentru studiere lista literaturii de specialitate.

I. CADRUL CONCEPTUAL

Cursul universitar „Teorie Economică I-II” relevă fundamentele de bază ale mecanismului

de funcţionare a economiei, desemnează conceptele privind relaţiile şi raporturile din viaţa

economică reală, precum şi fenomenele şi procesele ce ţin de activitatea economică.

Structura şi conţinutul disciplinei sunt concepute astfel, încât problemele esenţiale ale

economiei contemporane să fie abordate şi analizate prin prisma legităţilor economice generale

şi/sau prin prisma microeconomică, macroeconomică, mondoeconomică. Ca urmare, cursul

include patru compartimente disciplinare: I. Bazele teoriei şi activităţii economice; II.

Microeconomia; III. Macroeconomia; IV. Mondoeconomia. Procesele economice se examinează

cu aplicarea viziunilor şi curentelor economice clasice şi moderne.

Studierea acestei discipline are un rol deosebit de important în pregătirea viitorului

specialist care îşi va desfăşura activitatea în contact direct cu problemele economice reale, pe baza

prelucrării şi interpretării informaţiilor faptice cu ajutorul cărora studentul va putea fundamenta şi

formula, pe termen lung şi mediu, politici şi strategii şi va elabora sinteze privind dezvoltarea

economiei. Cunoştinţele şi aptitudinele obţinute reprezintă totodată un fundament necesar pentru

studierea altor discipline economice şi obţinerii unei specializări mai înguste.

Cursul conţine 180 de ore, din care 90 de ore prelegeri şi 90 de ore seminare. Cursul

universitar „ Teorie Economică I-II” este divizat în două părţi: Teorie Economică I şi Teorie

Economică II. În semestrul I disciplina dată conţine 45 de ore prelegeri şi 45 de ore seminare. În

semestrul II cursul Teorie Economică II conţine 45 de ore prelegeri şi 45 de ore seminare.

Evaluarea prin examen se efectuează în sesiunea de iarnă şi de vară în baza temelor examinate la

lecţii şi acelora studiate în mod individual.

4

Page 5: curriculum economie

II. OBIECTIVELE GENERALE ALE DISCIPLINEI La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

- să reproducă obiectivele de studiu ale disciplinei;- să definească conceptele de bază privind activitatea economică;- să distingă sarcinile şi conţinutul sistemului economic naţional şi internaţional;- să structureze procesul evoluţiei istorice şi conceptuale de organizare economică în

societate ; - să cunoască principalele modele macroeconomice;- să definească conceptele de bază ale activităţii economice la nivel microeconomic;- să identifice relaţiile dintre principalele variabile macroeconomice şi raporturile

stabile între acestea;- să cunoască esenţa principalelor componente mondoeconomice şi relaţiile dintre

sistemul economic naţional şi internaţional. La nivel de aplicare:

- să evidenţieze factorii specifici de identificare a formelor istorice de organizare a sistemelor economice;

- să clasifice premisele motivaţionale ale activităţii economice la diferite etape de dezvoltare socială şi diverse condiţii spaţiale geografice;

- să identifice forţele motrice de dezvoltare economică; - să definească principiile (legile) de bază ale eficientizării activităţii economice;- să argumenteze prin analiză comparativă a diverselor modele de echilibru între

eficienţa economică şi echitatea socială pentru a evidenţia variantele prioritare de organizare economică în diverse condiţii;

- să determine esenţa activităţii microeconomice; - să utilizeze modele macroeconomice în studierea proceselor şi fenomenelor

macroeconomice;- să analizeze legăturile dintre procesele de constituire şi dezvoltare a economiei

mondiale şi procesele de evoluţie a complexelor economice naţionale în economia deschisă.

La nivel de integrare:- să evidenţieze locul cunoştinţelor economice fundamentale în cadrul activităţilor

economice practice;- să aprecieze importanţa respectării principiilor generale în conceptul contemporan de

activitate economică eficientă la diverse niveluri de funcţionalitate a sistemului economic;

- să structureze corelaţia funcţională dintre regulile generale de activitate economică şi formele practice de desfăşurare a a afacerilor economice;

- să evalueze priorităţile economice şi cele publice în diverse condiţii de activitate umană;

- să aprecieze rolul şi locul individului, grupurilor şi a comunităţii umane în ansamblu în producerea şi repartiţia bunurilor de consum;

- să aprecieze critic diverse concepte de evaluare a rezultatelor activităţii economice şi a calităţii vieţii umane;

- să elaboreze strategii şi modele de activitate antreprenorială eficientă în ramuri şi domenii de activitate antreprenorială;

- să schiţeze direcţii prioritare de investigaţii ştiinţifice în domeniul economiei la nivel micro-macro-mondoeconomic;

- să aprecieze talentul şi abilitatea antreprenorială în diverse domenii de activitate economică;

- să perceapă problemele şi modul soluţionării lor în condiţiile transformărilor sistemice actuale ale mediului economico-social;

- să posede capacitatea de a selecta priorităţile de politica economică promovată la diverse niveluri de funcţionare a sistemului economic naţional;

5

Page 6: curriculum economie

- să evidenţieze tendinţele dezvoltării economiei globale şi să propună iniţiative de perfecţionare a raporturilor economice cu străinătatea.

III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Cat

egor

ia d

isci

plin

ei

Tip

ul d

isci

plin

ei

Anu

l de

stud

ii

Sem

estr

ul

Tot

al o

re

Inclusiv EvaluareContact direct Activitatea

independentă/individuală

Nr.de

credite

Formade

evaluareTitularul discipliei

Total Prelegeri Seminare (ore)

F O I 1,2 360 180 90 90 180

12

examen Catedra TE

MC

IV. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr.d/o Tema

Contact direct Lucrul individual

Total Prelegeri Lecţii practice

TEORIE ECONOMICĂ I. 90 45 45 90

I. Bazele teoriei şi activităţii economice1 Economia şi ştiinţa economică. 8 4 4 82 Economia ca formă a activităţii umane. 8 4 4 83 Formele de organizare a activităţii

economice. Marfa şi banii.4 2 2 4

II. Microeconomie4 Întreprinderea în condiţiile economiei

de piaţă4 2 2 4

5 Piaţa şi mecanismul funcţionării ei. 12 6 6 126 Elasticitatea cererii şi ofertei 4 2 2 47 Teoria comportamentului

consumatorului12 6 6 12

6

Page 7: curriculum economie

8 Teoria producţiei. 8 4 4 89 Costul de producţie şi rentabilitatea. 12 6 6 12

10 Comportamentul firmei pe piaţa cu concurenţă perfectă

4 2 2 4

11 Comportamentul firmei pe piaţa cu concurenţă imperfectă

8 4 4 8

12 Piaţa factorilor de producţie şi veniturile factoriale

6 3 3 6

TEORIE ECONOMICĂ II

III. Macroeconomie 90 45 45 9013 Macroeconomia şi principalii indicatori

macroeconomici.8 4 4 8

14 Creşterea economică. 4 2 2 415 Instabilitatea macroeconomică şi

fluctuaţiile ciclice.8 4 4 4

16 Piaţa muncii şi şomajul. 8 4 4 417 Piaţa monetară şi mecanismele ei. 8 4 4 418 Inflaţia şi procesele inflaţioniste. 8 4 4 819 Bugetul de stat şi politica bugetar-

fiscală8 4 4 4

20 Modelul AD-AS de echilibru macroeconomic.

12 6 6 8

21 Modelul IS – LM de echilibru macroeconomic

8 4 4 8

IV. Mondoeconomie22 Sistemului economiei mondiale. 8 4 4 8

23 Economia deschisă şi balanţa de plăţi. 4 2 2 4

24 Piaţa valutară şi politica valutară 6 3 3 8

TOTAL 180 90 90 180

V. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

Obiectivele de referinţă Conţinuturi Studentul va fi capabil:- să descrie etapele de evoluţie a gândirii

economice;- să definească obiectul de studiu al

economics;- să compare obiectul de studiu în diferite

perioade de timp;- să reflecte funcţiile ştiinţei economice în

perioada modernă;- să identifice metodele şi instrumentele

Tema 1. Economia şi ştiinţa economică. Teoria economică şi sistemul ştiinţelor

economice Obiectul de studiu şi etapele evoluţiei

teoriei economice. Metodele de cercetare ale ştiinţei

economice. Legile economice. Nivelele de cercetare şi funcţiile ştiinţei

economice.

7

Page 8: curriculum economie

cercetării economice;- să generalizeze trăsăturile nivelului micro-,

mezo-, macro- şi mondoeconomic;- să dezvolte corelaţiile fapte – teorie – politică

economică – activitate economică;- să estimeze legătura între economia pozitivă şi

cea normativă;- să evalueze obiectivele teoriei economice în economia actuală.

Studentul va fi capabil:- să definească conceptele: nevoi, bunuri,

resurse, sistem economic, lege economică, metodă, metodologie;

- să interpreteze legea nevoilor crescânde şi legea rarităţii resurselor;

- să argumenteze esenţa problemei economice fundamentale;

- să clasifice nevoile, bunurile, resursele economice;

- să generalizeze trăsătura specifică a resurselor economice;

- să clasifice bunurile economice;- să identifice funcţiile eactivităţii economice;- să caracterizeze fazele activităţii economice;- să caracterizeze agenţii economici ce

funcţionează în economia contemporană; - să definească noţiunea şi tipurile de sisteme

economice- să identifice noţiunile proprietate, obiect/subiect

de proprietate, naţionalizare, privatizare;- să determine aspectele juridice şi economice

ale proprietăţii;- să deosebească formele de proprietate publică,

privată, asociativă, mixtă;

Tema 2. Economia ca formă a activităţii umane.

Nevoile umane şi interesele economice. Resursele economice şi caracterul lor

limitat. Problema economică fundamentală

Bunurile economice şi caracteristicile lor. Activitatea economică: faze şi indicatori.

Agenţii economici. Sistemul economic şi formele lui Proprietatea ca fundament al sistemului

economic.

Studentul va fi capabil:- să delimiteze formele de organizare a economiei;- să caracterizeze economia naturală şi economia de schimb;- să definească conceptul de marfă;- să analizeze proprietăţile mărfii;- să identifice noţiunea de valoare, utilitate,

valoare de schimb;- să interpreteze principalele teorii ale valorii;- să analizeze deosebirile între teoria obiectivă şi

subiectivă a valorii;- să identifice conceptul de bani;- să analizeze procesul apariţiei şi evoluţiei

banilor;- să caracterizeze funcţiile banilor;

Tema 3. Formele de organizare a activităţii economice. Marfa şi banii. Formele de organizare a economiei Economia naturală şi economia de

schimb Marfa şi proprietăţile ei. Banii: esenţa şi funcţiile banilor.

Studentul va fi capabil:- să definească conceptele: antreprenoriat,

Tema 4. Întreprinderea în condiţiile economiei de piaţă

8

Page 9: curriculum economie

întreprindere, antreprenor manager; agent economic; persoană juridică; persoană fizică; circuit economic;

- să determine rolul întreprinderii în cadrul economiei naţionale;

- să argumenteze motivaţia activităţii antreprenoriale;

- să descrie tipuri şi forme de organizare a întreprinderilor;

- să aprecieze avantajele şi dezavantajele businessului mic;

- să definească principiile de bază ale activităţii antreprenoriale.

- să formuleze capacităţile de bază ale antreprenoriatului;

- să evalueze activitatea antreprenoriatului în R.Moldova.

Întreprinderea: scopul şi funcţiile sale. Clasificarea întreprinderilor Antreprenorul şi rolul lui economic. Business mare şi mic: avantaje şi

dezavantaje. Concentrarea întreprinderilor.

.

Studentul va fi capabil:- să definească piaţa ca instituţie principală a

economiei contemporane şi funcţiile ei;- să identifice esenţa principalelor elemente ale

pieţei – cererea, oferta, preţul şi concurenţa; - să clasifice tipurile de pieţe şi interacţiunea lor;- să interpreteze cererea şi oferta şi să determine

factorii lor;- să argumenteze legea cererii, paradoxurile ei şi

legea ofertei;- să reprezinte grafic interacţiunea cererii şi

ofertei pe piaţă şi efectele lor – echilibrul pieţei, deficitul şi excedentul;

- să explice esenţa preţului de echilibru şi mecanismul formării lui;

- să deosebească tipurile de preţuri; - să identifice politica preţului minim şi maxim;- să aprecieze politica de preţuri în economia

Republicii Moldova;

Tema 5. Piaţa şi mecanismul funcţionării ei.

Piaţa: apariţie, esenţă, tipuri. Structura şi infrastructura pieţei Cererea şi factorii ce o determină. Oferta şi determinanţii ei. Interacţiunea dintre cerere şi ofertă şi

echilibrul pieţii. Preţuri: teorii, tipuri, structuri.

Studentul va fi capabil:- să definească elasticitatea şi tipurile ei;- să identifice modalităţile de calcul a elasticităţii- să explice elasticitatea cererii după preţ şi după venit,

- să aprecieze elasticitatea ofertei şi factorii de influenţă a ei;

- să aplice teoria elasticităţii în analiza indicatorilor microeconomici.

Tema 6: Elasticitatea cererii şi ofertei Definirea şi modalităţi de calcul a

elasticităţii Elasticitatea cererii: tipuri şi factori de

influenţă Elasticitatea ofertei: tipuri şi factori de

influenţă Aplicarea elasticităţii în analiza

microeconomică.

Studentul va fi capabil:- să descrie modelul comportamental al consumatorului;- să construiască curbe de indiferenţă şi să determine rata marginală de substituţie a bunurilor;- să aprecieze trăsăturile şi tipurile curbelor de

Tema 7. Teoria comportamentului consumatorului

Preferinţele consumatorului şi utilitatea economică. Tipurile şi teoriile utilităţii.

Curba de indiferenţă. Trăsăturile şi tipurile curbelor de indiferenţă;

Constrângerea bugetară şi alegerea

9

Page 10: curriculum economie

indiferenţă - să analizeze restricţiile bugetare şi să determine condiţia de optim a consumatorului;- să construiască curba „preţ-consum”, modelarea acesteia şi să determine curba cererii individuale;- să construiască curba „venit-consum”, modelarea ei, şi să determine curba lui Engel;

optima a consumatorului. Efectul venitului şi efectul substituţiei.

Curba „Venit – consum” şi curba „Preţ –consum”.

Studentul va fi capabil:- să definească conceptul de producţie;- să definească factorii de producţie clasici şi neofactori, muncă, forţă de muncă, capital;- să definească conceptul de funcţie de

producţie;- să caracterizeze proprietăţile funcţiei de

producţie;- să identifice izocuanta şi trăsăturile ei.- să determine combinarea optimă a factorilor de

producţie;- să identifice legea producţiei marginale

descrescătoare;- să autoevaluieze tipurile de funcţii de

producţie.- să analizeze efectele de extindere la scară a

producţiei

Tema 8. Teoria producţiei. Conceptul de producţie. Factorii de

producţie şi combinarea lor. Funcţia de producţie şi proprietăţile ei. Izocuanta: tipuri şi trăsături. Alegerea producătorului în perioada

scurtă de timp. Legea productivităţii marginale descrescînde.

Alegerea producătorului în perioada lungă de timp. Efectele de extindere la scară a producţiei.

Studentul va fi capabil:- să definească conţinutul costurilor, a rolului

acestora în activitatea de gestiune şi decizie economică;

- să distingă tipurile de cost şi a relaţiilor dintre ele;

- să identifice izocostul şi caracteristicile lui;- să caracterizeze evoluţia costurilor în perioada

scurtă de timp;- să stabilească principalele categorii ale

economiilor şi dezeconomiilor de scară;- să analizeze principalele căi de reducere a

costului;- să stabilească raportul dintre cost şi profit;- să estimeze pragul rentabilităţii.

Tema 9. Costul de producţie şi rentabilitatea.

Costul de producţie şi tipologia lui. Izocostul şi echilibrul producătorului; Costurile de producţie în perioada scurtă

de timp. Funcţia costurilor pe termen lung.

Economiile şi deseconomiile de scară. Maximizarea profitului şi pragul de

rentabilitate al firmei.

Studentul va fi capabil:- să definească

concurenţa şi să identifice formele ei; - să determine

funcţiile concurenţei,- să identifice

concurenţa perfectă: concept, sfera de cuprindere;

- să aprecieze oferta firmei concurente;

- să determine echilibrul firmei competitive pe termen scurt şi lung;

- să analizeze

Tema 10. Comportamentul firmei pe pieţa cu concurenţă perfectă

Concurenţa şi formele sale. Modelul concurenţei perfecte Maximizarea profitului şi oferta firmei pe

piaţa cu concurenţă perfectă.

10

Page 11: curriculum economie

condiţiile de maximizare a profitului a firmei competitive;

- să aprecieze aspectele pozitive şi negative a concurenţei perfecte.

Studentul va fi capabil:- să identifice

concurenţa imperfectă: concept, sfera de cuprindere, avantaje şi dezavantaje;

- să definească conceptele: piaţa de monopol, preţ de monopol, discriminare de monopol;

- sa aprecieze politica de discriminare de preţ;- să descrie condiţiile

de apariţie a concurenţei monopolistice;- să determine preţul şi volumul de producţie

optim valabil respectivei concurenţe- să definească

conceptele: oligopol, razboiul preţurilor, teoria jocurilor;- să analizeze mecanismul războiului de preţuri

Tema 11. Comportamentul firmei pe piaţa cu concurenţă imperfectă.

Concurenţa imrfectă şi formeile ei Firma în condiţiile monopolului.

Discriminarea prin preţ Alegerea producătorului în condiţiile

concurenţei monopolistice Oligopolul: comportamentul strategic al

firmelor şi formele sale

Studentul va fi capabil:- să definească piaţa factorilor de producţie;- să aprecieze veniturile factoriele;- să identifice şi să caracterizeze piaţa muncii;- să clasifice populaţia conform activităţii

economice;- să definească salariul şi formele de salarizare;- să identifice şi să caracterizeze piaţa funciară;- să caraterizeze renta, tipurile şi funcţiile rentei,- să identifice şi să caracterizeze piaţa capitalului- să stabilească interlegătura între capitalul real,

financiar, fix, circulant;- să clasifice procesele de uzură a capitalului fix;- să cunoască esenţa amortizării şi calculul cotei

de amortizare;să analizeze dobînda şi rata dobînzii.

Tema 12. Piaţa factorilor de producţie şi veniturile factoriale

Particularităţile pieţei factorilor de producţie.

Piaţa funciară şi renta. Piaţa capitalului şi dobînda Piaţa muncii şi salariul

Studentul va fi capabil:- să identifice noţiunea de macroeconomie;

- să determine şi să caracterizeze principalele sisteme de analiză macroeconomică- să determine principalii indicatori utilizaţi în analiza macroeconomică.- să aprecieze avuţia naţională a unei ţări;- să determine principiile de evaluare a

indicatorilor macroeconomici;- să analizeze indicatorii macroeconomici

principali;- să cunoască metotele de evaluare a indicatorilor

macroeconomici;- să evalueze metodele de evaluare a indicatorilor

macroeconomici în R.Moldova;

Tema 13. Macroeconomia şi principalii indicatori macroeconomici.

Macroeconomia ca ştiinţă. Sisteme de evaluare a rezultatelor macroeconomici. Clasificarea indicatorilor macroeconomici şi ansamblul corelaţia dintre ei. Metodele de calcul al PIB şi a altor indicatori macroeconomici. Indicatori nominali şi reali. Analiza situaţiei macroeconomice în Republica Moldova

Studentul va fi capabil:- să explice corelaţia dintre creşterea economică

şi dezvoltarea economică;- să analizeze factorii ce determină creşterea

. Tema 14. Creşterea economică. Conceptul de creştere şi dezvoltarea

economică. Tipurile de creştere economică şi

11

Page 12: curriculum economie

economică;- să descrie modelele keynesiene ale creşterii

economice;- să descrie modelele clasice ale creşterii

economice;- să determine tendinţele de creştere economică

pentru Republica Moldova.

indicatorii ei. Factorii creşterii economice. Teorii şi modele ale creşterii economice

- Să aprecieze echilibrul şi dezechilibrul macroeconomic;

- să analizeze fenomenul ciclităţii economice, sub aspectul atât al determinărilor sale cantitative, cât şi al factorilor cauzali şi perturbatorii de influenţă;

- să reprezinte structura ciclului economic, a elementelor de măsură şi a utilităţii analizei acestore;

- să demonstreze mecanismele fazelor de expansiune şi recesiune, a ciclurilor economice, a caracteristicilor acestora şi a modului lor de interferare;

- să aprecieze rolul statului în stabilizarea macroeconomică;

- să identifice metode şi mijloacele reglementării de stat în economie.

Tema 15. Instabilitatea macroeconomică şi fluctuaţiile ciclice Echilibrul şi dezechilibrul

macroeconomic. Caracterul ciclic al economiei şi

caracteristicile fluctuaţiilor ciclice. Ciclul economic şi fazele lui. Tipurile

ciclului economic. Cauzele ciclităţii. Teorii ale ciclului

economic. Criza economică şi tipurile ei Rolul statului în stabilizarea economică.

Metode şi mijloacele reglementării de stat în economie.

- Să definească conceptul de şomaj şi condiţiile acestuia;

- să definească conţinutul şomajului, ca formă de dezechilibru economic;

- să aprecieze indicatorii şomajului;- să analizeze cauzele şi consecinţele şomajului, a

relaţiei dintre şomaj şi nivelul de viaţă;- să caracterizeze legea lui A. Ouken şi utilitatea

ei în analiza macroeconomică;- să evidenţieze rolul dezvoltării activităţii

economice, ca suport real al ocupării forţei de muncă;

- să identifice politicile antişomaj şi costurile lor.

Tema 16. Piaţa muncii şi şomajul Definirea şi indicatorii şomajului Formele şi cauzele şomajului Costurile şomajului. Legea lui A. Ouken. Politici anti-şomaj.

Studentul va fi capabil:- să definească noţiunile de piaţă monetară şi piaţă financiară;- să identifice creditul şi principalele tipuri de credite; - să caracterizeze cererea de monedă;- să analizeze principalele agregate monetare;- să stabilească principalii factori care inflenţează oferta monetară;- să caracterizeze mecanismul stabilirii echilibrului pieţii monetare;- să analizeze funcţionarea sistemului bancar.- să caracterizeze politica monetar-creditară şi mecanismele ei.- să analizeze principalele instrumente ale politicii monetar-creditare.

Tema 17. Piaţa monetară şi mecanismele ei Piaţa monetară şi piaţa financiară.

Creditul şi Sistemul bancar. Cererea de monedă şi caracteristicele ei.

Teorii ale cererii de bani. Oferta de monedă. Multiplicatorul

monetar. Echilibrul pieţei monetare. Politica monetar-creditară: scopuri şi

instrumente

12

Page 13: curriculum economie

Studentul va fi capabil:- să identifice natura inflaţiei;- să descrie tipurile şi cauzele inflaţiei;- să analizeze inflaţia prin cerere şi inflaţia prin

ofertă;- să analizeze interdependenţa dintre şomaj şi

inflaţie în perioadă scurtă şi lungă de timp;- să evalueze consecinţele inflaţiei;- să aprecieze curba lui Phillips- să explice măsurile antiinflaţioniste la general şi

la particular pentru R. Moldova;

Tema 18. Inflaţia şi procese inflaţioniste. Conceptul şi indicatorii inflaţiei. Cauzele inflaţiei. Costurile inflaţiei Curba lui Phillips pe termen scurt şi lung. Poltici antiflaţioniste.

Studentul va fi capabil:- să identifice bugetul de stat şi componentele acestuia;- să definească impozitele şi sistemul impozitar. - să aprecieze formele impozitelor;- să caracterizeze deficitul bugetar; - să propună măsuri de acoperire a deficitului bugetar;- să analizeze datoria publică,- să caracterizeze politica bugetar-fiscală şi instrumentele ei;- să aprecieze multiplicatorii politicii bugetar-fiscale;

Tema 19. Bugetul de stat şi politica bugetar-fiscală Bugetul de stat şi elementele sale. Impozitul şi sistemul impozitar. Formele

impozitului Deficitul bugetar şi metodele de acoperire

a lui. Datoria publică. Politica bugetar-fiscală: scopuri şi

instrumente. Efectele de multiplicare a politicii

bugetar-fiscale

Studentul va fi capabil:- să defineasacă cererea agregată;- să aprecieze determinanţii şi efectele cererii

agregate, - să analizeze consumul final de bunuri

economice şi factorii care îl determină;- să caracterizeze conceptul de înclinaţie

marginală spre consum şi înclinaţie marginală spre economie;

- să identifice indicatorii care fundamentează decizia de investiţie.

- să analizeze determinanţii ofertei agregate;- să aprecieze modelele ofertei agregate pe

termen scurt şi lung;- să descrie echilibrul dintre cererea agregată şi

oferta agregată;- să explice influienţa şocurilor economice

asupra echilibrului macroeconomic;- să evalueze influenţa politicilor

macroeconomice asupra echilibrului AD – AS.

Tema 20. Modelul AD-AS de echilibru macroeconomic.

Cererea agregată şi determinanţii ei. Consumul şi economiile. Investiţiile în economie Oferta agregată şi determinanţii ei. Modelele ofertei agregate. Modelul AD – AS de echilibrul

macroeconomic.

- să descrie modelul IS – LM de echilibru macroeconomic;

- să analizeze interdependenţa dintre cheltuielile reale şi cheltuielile planificate (crucea lui Keynes);- să construiască şi să aprecieze curba IS;- să construiască şi să aprecieze curba LM;- să analizeze echilibrul macroeconomic general

dintre piaţa bunurilor şi piaţa monetară;

Tema 21. Modelul IS – LM de echilibru macroeconomic

Caracteristica generală a modelului IS – LM de echilibru macroeconomic.

Crucea lui Keynes. Cheltuielile planificate şi reale.

Curba IS. Construirea şi caracteristicile curbei IS.

13

Page 14: curriculum economie

- să descrie dezechilibrele şi rezolvarea dezechilibrelor conform modelului IS – LM;- să aprecieze eficienţa politicilor macroeconomice în modelul IS – LM.

Curba LM. Construirea şi caracteristicile curbei LM.

Echilibrul IS –LM. Influenţa politicilor macroeconomice în modelul IS – LM.

Studentul va fi capabil:- să analizeze legăturile dintre procesele de

constituire şi dezvoltare a economiei mondiale şi procesele de evoluţie a complexelor economice naţionale spre economia deschisă, caracterizată prin piaţa unică;

- să caracterizeze structurile de bază ale economiei mondiale;

- să examineze conţinutul evoluţia teoriilor economice privind economia mondială şi relaţiile economice internaţionale;

- să analizeze caracteristicile şi dinamica principalelor pieţe şi fluxuri economice mondiale; comerţul cu mărfuri, comerţul cu servicii; fluxul capitalurilor: investiţii externe, piaţa schimbului valutar, fluxul forţei de muncă; cooperarea economică şi tehnico – ştiinţifică;

-

Tema 22. Sistemul economiei mondiale. Formarea, trăsăturile, structura economiei

mondiale. Tendinţele economice mondiale actuale

Diviziunea mondială a muncii şi circuitul economic mondial.

Cadrul normativ şi instituţional de funcţionare a economiei mondiale.

Piaţa mondială şi structura ei. Fluxurile economice internaţionale.

Studentul va fi capabil:- să analizeze indicatorii eficienţei comerţului

exterior;- să explice modelul economiei mici deschise;- să cunoască structura balanţei de plăţi externe;- să analizeze balanţa de plăţi a RM;- să identifice măsurile de echilibrare a balanţei

de plăţi;

Tema 23 . Economia deschisă şi balanţa de plăţi.

Comerţul exterior. Eficienţa comerţului exterior.

Modelul economiei mici deschise Balanţa de plăţi şi structura sa.

Echilibrul balanţei de plăţi. Politici de echilibrare a balanţei de

plăţiStudentul va fi capabil:- să definească piaţa valutară, cererea şi oferta de valută;- să determine cursul de schimb valutar şi factorii de influenţă a cursului de schimb;- să aprecieze cursul nominal şi real; - să identifice paritatea capacităţii de cumpărare;- să analizeze funcţionarea economiei în condiţiile ratelor de schimb fixe şi flexibile;- să caracterizeze modelul Modelul Mundell-Fleming;- să aprecieze eficienţa politicilor macroeconomice în în condiţiile ratelor de schimb fixe şi flexibile.- să identifice politica valutară şi eficienţa ei.

Tema 24. Piaţa valutară şi politica valutară Piaţa valutară şi componentele ei Cursul de schimb valutar. Factorii de

influenţă a cursului de schimb valutar. Cursul nominal şi real. Paritatea

capacităţii de cumpărare. Funcţionarea economiei în condiţiile

ratelor de schimb fixe şi flexibile. Modelul Mundell-Fleming;

Politica valutară.

VI SUGESTII PENTRU LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENŢILOR

Teme, subiecte: Forme de realizare Modalităţi de evaluare

Termen de prezentare

14

Page 15: curriculum economie

Economia şi ştiinţa economică.

Elaborarea unei comunicări la temele:

1. Economia şi rolul ei în viaţa societăţii.2. Etapele evoluţiei teoriei economice 3. Metodele de cercetare ale ştiinţei economice Studiu de caz.

Susţinerea referatelor şi a rezumatelor.

Dezbaterea în grup a modurilor de soluţionare a cazului propus.

septembrie

Economia ca formă a activităţii a activităţii umane

Elaborarea unei comunicări la temele:

1. Activitatea economică: faze şi indicatori. 2. Proprietatea şi pluralismul formelor sale.2.Modelul economiei de piaţă contemporane, adecvat pentru Republica Moldova. Studiu de caz.

Susţinerea referatelor şi a rezumatelor.

Dezbaterea în grup a modurilor de soluţionare a cazului propus.

septembrie

Piaţa şi mecanismul funcţionării ei.

Elaborarea unei comunicări la temele:

1.Legea cererii şi a ofertei: esenţă şi paradoxuri.2.Metode de calcul a elasticităţii cererii şi a ofertei. Studiu de caz.

Susţinerea referatelor şi a rezumatelor.

Dezbaterea în grup a modurilor de soluţionare a cazului propus.

octombrie

Întreprinderea şi antreprenoriatul.

De analizat formele de organizare a activităţii economice prevăzute în legea „Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi” a Republicii Moldova.

Susţinerea referatelor şi a rezumatelor.

decembrie

Macroeconomia şi principalii indicatori macroeconomici

Elaborarea unei comunicări la temele:

1.Sistemul conturilor naţionale şi utilizarea practică acestuia2. Balanţa legăturilor dintre ramuri.3. Interacţiunea indicatorilor macroeconomiciPregătirea unor articole pentru conferinţa ştiinţifică studenţească.

Susţinerea referatelor şi a rezumatelor.

Participarea la conferinţa ştiinţifică studenţească

februarie-martie

Creşterea economică.

Elaborarea unei comunicări la temele:

1.Corelaţia dintre creşterea economică şi dezvoltarea economică.2.Tendinţe şi factori ai creşterii economice în Republica Moldova.

Susţinerea referatelor şi a rezumatelor.

Participarea la conferinţa ştiinţifică studenţească

februarie-martie

15

Page 16: curriculum economie

Pregătirea unor articole pentru conferinţa ştiinţifică studenţească.

Piaţa muncii şi şomajul

Elaborarea unei comunicări la temele:

1.Cauzele şi consecinţele şomajului.2.Analizaţi relaţia dintre şomaj şi nivelul de viaţă al populaţiei.3. Rolul creşterii şi dezvoltării activităţii economice, ca suport real al ocupării forţei de muncă. Pregătirea unor articole pentru

conferinţa ştiinţifică studenţească.

Susţinerea referatelor şi a rezumatelor.

Participarea la conferinţa ştiinţifică studenţească

februarie-martie

Inflaţia şi procese inflaţioniste

Elaborarea unei comunicări la temele:

1. Interdependenţa dintre şomaj şi inflaţie în perioadă scurtă şi lungă de timp. 2. Politica antiinflaţionistă în

Moldova. Pregătirea unor articole

pentru conferinţa ştiinţifică studenţească.

Susţinerea referatelor şi a rezumatelor.

Participarea la conferinţa ştiinţifică studenţească

februarie-martie

Economia deschisă şi balanţa de plăţi

Elaborarea unei comunicări la temele:

1. Eficienţa comerţului exterior: exigenţe şi perspective.2. Balanţa de plăţi a Republicii Moldova. Realizarea unui rezumat al unei

cărţi de macroeconomie.

Susţinerea referatelor şi a rezumatelor.

Dezbaterea în grup a modurilor de soluţionare a cazului propus.

Aprilie-mai

VII EVALUAREA DISCIPLINEI

1. Evaluări sumative periodice: lucrări de control; testăriTestarea nr.1

Subiectul: „Sistemul de piaţă şi funcţionarea lui”Activităţi de evaluare:1.1. Cunoaştere: Definiţi conceptul pieţii şi rolul ei în mecanismul de funcţionare 3 puncte (reproductive) şi dezvoltare economică.1.2. Aplicare: Clasificaţi pieţele după mai multe criterii şi argumentaţi funcţiile 5 puncte (productive) şi caracteristicile pieţei.1.3. Integrare: Argumentaţi principalele elemente ale pieţei şi reprezentaţi-le grafic. 7 puncte (creative)

Testarea nr.2Subiectul: „Echilibrul şi dezechilibrul bugetar”Activităţi de evaluare:2.1. Cunoaştere: Definiţi stările bugetului de stat. 3 puncte(reproductive) 2.2. Aplicare: Argumentaţi în ce constă rolul bugetului de stat, ca instrument de 5 puncte

16

Page 17: curriculum economie

(productive) control, de „ajustare” şi relansare economică. Stabiliţi legătura dintre echilibru bugetar şi echilibru macroeconomic.2.3. Integrare: Argumentaţi afirmaţia: echilibrul bugetar constituie criteriu de bună 7 puncte(creative) gestiune economică. Explicaţi în ce sens deficitul bugetar nu contrazice buna gestiune economică.

2. Evaluarea sumativă finală

Mostra 1.VARIANTA I

Pentru examen la EconomicsAnul I Grupa

Facultatea Ştiinţe EconomiceSubiectul I: „Sistemul de piaţă şi funcţionarea lui”Activităţi de evaluare:1.1. Cunoaştere: Definiţi conceptul pieţii şi rolul ei în mecanismul de funcţionare 3 puncte (reproductive) şi dezvoltare economică.1.2. Aplicare: Clasificaţi pieţele după mai multe criterii şi argumentaţi funcţiile 5 puncte (productive) şi caracteristicile pieţei.1.3. Integrare: Argumentaţi principalele elemente ale pieţei şi reprezentaţi-le grafic. 7 puncte (creative)

Subiectul II: „Formele de proprietate”Activităţi de evaluare:2.1. Cunoaştere: Definiţi formele de proprietate. 3 puncte(reproductive) 2.2. Aplicare: Argumentaţi criteriul absolut de apreciere a tuturor formelor 5 puncte(productive) de proprietate.2.3. Integrare: Cum consideraţi: de ce pluralismul formelor de proprietate în economia 7 puncte(creative) de piaţă contemporană este temelia asigurării democratismului autentic în viaţa economică.

” ” Examinator Mostra 2 VARIANTA II

Pentru examen la EconomicsAnul I Grupa

Facultatea Ştiinţe Economice

Subiectul I: „Motivaţia activităţii economice”Activităţi de evaluare:1.1. Cunoaştere: Definiţi noţiunea de motivaţie a activităţii economice. 3 puncte (reproductive) 1.2. Aplicare: Argumentaţi corelaţia dintre interese şi nevoi. 5 puncte (productive) 1.3. Integrare: Descrieţi rolul importanţa liberei iniţiative şi intereselor economice 7 puncte (creative) în toate componentele raporturilor economice de proprietate.

Subiectul II: „Echilibrul şi dezechilibrul bugetar”Activităţi de evaluare:2.1. Cunoaştere: Definiţi stările bugetului de stat. 3 puncte(reproductive) 2.2. Aplicare: Argumentaţi în ce constă rolul bugetului de stat, ca instrument de 5 puncte(productive) control, de „ajustare” şi relansare economică. Stabiliţi legătura dintre

17

Page 18: curriculum economie

echilibru bugetar şi echilibru macroeconomic.2.3. Integrare: Argumentaţi afirmaţia: echilibrul bugetar constituie criteriu de bună 7 puncte(creative) gestiune economică. Explicaţi în ce sens deficitul bugetar nu contrazice buna gestiune economică.

” ” Examinator

Mostra 3 TEST

VARIANTA IIIPentru examen la Economics

Anul I GrupaFacultatea Ştiinţe Economice

Subiectul I: „Principalii agenţi economici”Activităţi de evaluare:1.1. Cunoaştere: Definiţi criteriile de grupare a agenţilor economici şi semnificaţia lor. 3 puncte (reproductive) 1.2. Aplicare: Stabiliţi legătura dintre sistemul de nevoi şi interesele economice. 5 puncte (productive) Clasificaţi interesele economice şi argumentaţi motivaţia activităţii economice. Demonstraţi când un agent economic dispune de un avantaj comparativ în raport cu alţii.1.3. Integrare: Autoevaluaţi starea proprietăţii asupra pământului în Republica 7 puncte (creative) Moldova şi cum ar putea fi schimbată situaţia existentă.

Subiectul II: „Proprietatea ca instituţie şi relaţie economică fundamentală”Activităţi de evaluare:2.1. Cunoaştere: Definiţi instituţiile şi clasificarea lor. 3 puncte(reproductive) 2.2. Aplicare: Argumentaţi corelaţia dintre proprietate şi răspundere. 5 puncte(productive) 2.3. Integrare: Analizaţi avantajele proprietăţi în sistemul economic. 7 puncte(creative) ” ” Examinator

VIII. REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Obligatorie1. A. Băcescu – Cărbunaru. M. Băcescu. Macroeconomie aplicată. Ed. ALL, Bucureşti, 1996.2. Bucur I. Bazele macroeconomiei. Ed. Economică, Bucureşti1995.3. Călin-Dânga E. Conspecte şi soluţii la studiile de caz propuse în lucrarea “Modul economic de

gândire de P.Heyne”, Bucureşti, 1992.4. Cara E. Microeconomie. ASEM, Chişinău 1996.5. Cara E., Pârţachi I., Stratan S. Microeconomie aplicată, Chişinău 1998.6. Cojuhari A., Umaneţ V. Bazele teoriei economice. – Chişinău: Universitas, 1993.7. Cornescu I. Costul şi veniturile în economia de piaţă, Chişinău 1992.8. Fudulu P. Microeconomie, Editura Hiroyuki, 1996.9. Gherasim T. Microeconomie (vol. I-II). Editura Economica, Bucureşti, 1993.10. Ghiţă P.T., Coşea M., Gavrilă I., Nişescu D., Popescu C. Economie (teste, probleme,

rezolvări, răspunsuri). Bucureşti, 1993.11. Gofrin R. Analyse microeconomique, Paris, 1979.12. Gogoneaţă C., Gogoneaţă A. Economia politică. Teorie micro şi macroeconomică, politici

economice, Bucureşti, 1993.13. Heyne Paul. Modul economic de gândire. Bucureşti, 1991.

18

Page 19: curriculum economie

14. Hjoimarsson E., Oprescu I., Andrei A.M. Microeconomie. O abordare cantitativă. Braşov-Bucureşti, 1995.

15. M. Băcescu, A. Băcescu – Cărbunaru. Compendiu de macroeconomie. Ed. Economică, Bucureşti, 1997.16. M. Băcescu, A. Băcescu – Cărbunaru. Macroeconomie şi politici macroeconomice. Ed. ALL, Bucureşti, 1998.17. Moldovanu D. Curs de Teorie Economică, Chişinău 2006.18. N. Chiriţă, E. Scarlat. Politici Macroeconomice. Teorie şi aplicaţii. Ed. Economică, Bucureşti, 1998.19. Oprescu G. Microeconomie, macroeconomie. Ed. ALL, Bucureşti, 1993.20. Paul Fudulu. Macroeconomie. Ed. Hiroyuki, Braşov, 1997.21. Procese şi politici macroeconomice ale tranziţiei. Ed. Economică, Bucureşti, 1995.22. R. Dornbusch, St. Fisher. Macroeconomia. Ed. Sedonia, Timişoara, 1997.23. Richard G. Lipsey, K Alec Christal. Economia pozitivă (traducere din engl.)– Bucureşti, Editura Economică – 1999.24. Stancu S., Andrei T. Microeconomie. Bucureşti, 1997.25. Stelian Stancu, Tudorel Andrei. Microeconomie: teorie şi aplicaţii. Bucureşti, Editura ALL s.r.l. – 1997.26. T. Pâşchina, A. Tomşa. Macroeconomie. Teste şi probleme.. Chişinău, ASEM, 1998.27. ŢigănescuI, Roman M. Macroeconomie. ASE, Bucureşti, 2001.28. Umaneţ V. Economie Politică. Oeconomicos. L’economie politique. Economics. – Chişinău:

USM, 2004.29. V. Zbârciog. Macroeconomie. Chişinău,1998.30. V. Zbârciog. Microeconomie (teoria şi aplicaţii). Chişinău, 1996.31. Vocabular economic şi financiar de I. Bernard şi J. Colli. Bucureşti, 1994.32. Zorlenţan, I. Ursachi, H. Dragomirescu, I. Rosca, A. Aldea. Microeconomie, Bucureşti, 1994.33. Г. Емцов, М. Ю. Лукин, Ю. Н. Черемных. Микроэкономика. Москва, 1995.34. Долан Э. Дис., Линдсей Д.Е. Микроэкономика /пер.с англ. В. Лукашевича и др., под общ.ред. Б. Лисовика и В. Лукашевича. С. Пб, “Дело”, 1992.35. Макконнелл Кэмпбелл Р., Брю Стэнли Л. Экономикс: принципы, проблемы и политика. В 2-х т. пер. с англ. – М: республика, 199936. Микро –, макроэкономика. Практикум – С. Пб: “Литера плюс”, 199437. Микро-макро- экономика. Практикум под. ред. Ю.А. Огибина. Санкт – Петербург, 1994.38. Овчинников. Микроэкономика. Санкт-Петербург, 1991.39. Пидаик Роберт, рубинфельд Даниэлью Микроэкономика (перюс англ.) М.: “Экономика”, “Дело”, 199240. Пиндайк, Д. Рубинфельд. Микроэкономика. Экономика, М., 1992.41. Р. Максимова. Рыночная экономика, том 1 «Теория рыночной экономики», часть 1 «Микроэкономика». М., 1992.42. Фишер, Р. Донбруш, Р. Шмалензи. Экономика. М., 1993. 43. Хайман Д. Современная микроэкономика : анализ и применение. Финансы и статистика. М., 1992.44. Экономика (С. Фишер , Р. Дорнбуш, Р. Шмалензи), М: Рeспублика, 1999

Suplimentară 1. Самуэльсон П. Экономика (в 2-х т.) – М:, 1994 2. Reinhard Blum. Un al treilea drum. Principii organizatorice ale economiei naţionale.3. Noi baze microeconomice pentru economia de piaţă. Ed-ra Universităţii “Al. I. Cuza” , Iaşi,

19944. Samuelson P.A., Nordhans W.D., Economics in referate. Chişinău, “Basarabia”, 19945. C.Angelescu, D.Ciucur, N.Dobrota, Economie, ed.economica, , Bucureşti, 20006. C.Enache, C.Mecu, Economie politică, ed. fondaţiei “România de mâne”vol.I,II, Bucureşti,

2000

19

Page 20: curriculum economie

7. C.Lazăr, L.Enache, Gh.Gorincu, Teorie economică generală, ed.economică, Bucureşti, 19938. D.Moldovan, Economie politică, ed. ARC, Chişinău, 2001,9. E.Făuraş, Mediul instituţional: formare, funcţionare, reformare, Chişinău, 200410. G.Ulian, Micul business – cale de utilizare efectivă a rtesurselor de muncă, Chişinău, 199911. K.Marx. ,Capitalul, vol.I., Chişinău, 197212. N.Dobrotă, Economie politică, Bucureşti, 199713. N.Şişcan, Economie politică contemporană, Chişinău, 2001

20