Economia ramuriiPrincipalele mecanisme de autoreglare ale economiei de piaţă sunt următoarele:

- concurenţa;

- cererea;

- oferta;

- preţul;

- calitatea.Pe lângă autoreglare într-o economie de piaţă există reglementare statală bazată pe

anumite pârghii economice ca:- sistemul de impozitare;- creditele şi investiţiile;- rata dobânzilor;- nivelul salariilor şi remunerărilor;- gradul protecţiei sociale ş.a.

În lume nu există concurenţă perfectă, ci toată piaţa poate fi grupată în 4 modele ce se caracterizează prin următoarele:Indicatorul ce caracterizează modelul peţii

Concurenţa perfectă

Concurenţa monopolistă

Oligopolia Monopolia totală

Numărul firmelor Foarte multe Multe Câteva UnaFelul produsului Producere

standardizatăStandardizată cu apariţia mică a diversificării

Standardizată şi diversificată

Diversificată

Controlul asupra preţurilor

Nu există Se fac încercări de a se controla

În cazul înţelegerii centralul e total

Control total

Ieşirea şi intrarea în ramură

Liberă Apar careva bariere neînsemnate

Apar bariere esenţiale

E imposibil de intrat în ramură

Exemplu Gospodăria sătească

Comerţul cu amănunta şi ridicata în producerea încălţămintei şi a hainelor

Producerea automobilelor şi a aparatajului casnic

Întreprinderi de deservire municipală

Obiectul de studiu al disciplinei este ramura de producere şi caracteristica ei din punct de vedere a activităţii în economia de piaţă(EP).

Ramura reprezintă o totalitate de întreprinderi ce produc producţie de aceeaşi utilitate, foloseşte aceeaşi materie primă şi procese tehnologice asemănătoare.

Economia naţională a oricărei ţări se divizează în 5 ramuri:- industria;- gospodăria sătească;- construcţiile;- transportul;- comunicaţiile;- Informaţională (în unele ţări mai dezvoltate).

Industria la rândul său se împarte în câteva subramuri:- industria grea;- constructoare de maşini;- uşoară;- forestieră şi chimică;- prelucrătoare.