Integrarea economiei – premisa a integrarii europeneCURS 1

1.Ce intelegeti prin integrare economica?Integrarea economica este definita ca fiind eliminarea frontierelor economice dintre 2 sau mai multe state. Frontira economica este la randul sau orice demarcatie peste care mobilitatea efectiva sau poteniala a bunurilor, serviciilor, factorilor productivi,a fluxurilor de comunicatii este relativ scazuta.2.Care sunt punctele de vedere desprinse cu privire la integrarea economica?- primul p.d.v. apreciaza ca integrarea economica este impusa de necesitatea trecerii de la microspatii la macrospatii;-al 2-lea p.d.v. integrarea economica este definita drept conditie a discriminarilor- al 3-lea p.d.v integrarea ec. Apreciaza ca multe elemente economice sunt integrate iar reletiile dintre ele devin eficiente si stabile;-al 4-lea p.d.v integrarea trebuie sa conduca la realizarea unei unificari complete intre economia statelor membre;3.Care sunt efectele macroeconomice?- cresterea puterii reale de cumparare prin reduceri de preturi;- stimularea investitiilor private prin cresterea cererii, reduceri ale dobanzilor ca urmare a liberalizarii serviciilor financiare si intensificarea concurentei, inovatia in domeniul proceselor de productie si a produselor;- degrevarea bugetului public, prin economii, in cadrul liberalizarii sistemului de achizitii publice si prin cresteri ale veniturilor, ca urmare a cresterii produsului national brut;- ameliorarea pozitiei concurentiale a firmelor tarilor integrate in ceea ce privesc preturile pe celelalte piete internationale; - crearea de noi locuri de munca pe baza cresterii produsului national brut si a unor masuri de politica fiscala stimulativa a statului.4.Care au fost cauzele declansarii integrarii economice?Cauzele integrarii economice sunt numeroase, de natura economica, sociala si politica, care isi au originea in conditiile interne ale dezvoltarii fiecarei tari, cat si in mediul economic international, in functie de formele si etapele de integrare care isi pun amprenta tot mai intens asupra dezvoltarii economice a fiecarei tari a) Desfasurarea in ritm accelerat a revolutiei tehnico-stiintifice contemporane; b) Concurenta acerba pe plan national a condus la cresterea gradului de concentrare a productiei si a capitalului cautand care noi piete s-a lovit de limitele si restrictiile impuse de granitele nationale. c) Dezvoltarea rapida a S.U.A. si Japoniei a reprezentat un pericol permanent pentru tarile vest-europene, care s-au simtit amenintate de concurenta mai puternica d) Aparitia si dezvoltarea unor firme multinationale, care prin activitatea lor depasesc granitele nationale a impus crearea unui spatiu adecvat, cu mult largit, care sa permita penetrarea externa, fara restrictii sau limite e) Dorinta statelor dezvoltate de a mentine si largii relatiile cu fostele tari coloniale, devenite independente f) Cauze politice. Insasi interventia statelor in acest proces de integrare economica internationela reprezinta si o actiune politica 5.Care sunt avantajele microeconomice ale integrarii economice?a) inlaturarea barierelor comerciale netarifare; b) inlaturarea restrictiilor comerciale duce la o reducere a costurilor pentru intreprindere si au ca rezultat scaderea preturilor; c) presiunea concurentiala sporita pe o piata mai larga obliga intreprinderea la restructurare; d) presiunea concurentiala pe o piata mai larga intensifica procesul de inovatie in domeniul produselor si tehnologiilor;6. Care sunt formele complexe ale integrarii economice?Piata comuna, uniunea economica, uniunea politica, uniunea monetara.7. Care sunt gradele de integrare economica ?* gradul 1: atunci cand strategia productiei si schimburile comerciale sunt ordonate de diferite forte spontane;* gradul 2: exista atunci cand institutiile guvernamentale si autoritatile supranationale se implica in procesul integrarii;* gradul 3: este stadiul suprem al integrarii europene (stadiul final) atunci cand se realizeaza uniunea politica se adopta o noua constitutie si se creaza o noua cetatenie;8. Care sunt formele simple ale integrarii economice ?Zona comertului de liber schimb ; Uniunea vamala.9. In elaborarea unui concept stiintific si realist cu privire la integrarea economica se impune evidentierea a 4 elemente. Care sunt acestea? I element: procesul integrarii nu trebuie privit ca un proces static ci ca unul dinamic si evolutiv;al II-lea element: integrarea economica trebuie tratata ce un proces complex de dezvoltare a economiei.al III- lea element: trebuie reliefate legaturile de dependenta si interdependenta ce trebuie sa apara intre statele integrate economic;al IV-lea element: trebuie evidentiate rolul hotarator al revolutiei tehnico-stiintifice contemporane.

Fundamentele consructiei economiei europeneCURS 2

1. Cand a fost semnat, ce defineste si ce creeaza Tratatul de la Roma?( pag 67) Tratatul de la Roma a fost semnat la 25 martie 1957 de 6 state, defineste continutul Pietei Comune si creeaza institutii care sa stabileasca regulile jocului pe acesta piata, sa largeasca competentele europene in materie economica si sa asigure aplicarea regulilor.2. Care sunt institutiile create de Tratatul de la Roma sub aspect institutional? D.p.d.v institutional Tratatul de la Roma creaza in esenta 2 institutii: Consiliul de Ministrii- principal organ legislatv, Comisia -care joaca un rol executiv de initiativa in procesul legislativ si un rol de gardian al tratatelor.3. Care sunt ideile pe care le sprijina arhitectura constructiei europene?(pag.68)Arhitectura constructiei economice se bazeaza p 2 idei: * pe de o parte vointa politica de a construi o Comunitate economica Europeana bazata p un proiect de piata comuna mult mai abitios decat o zona de liber schimb, iar *pe de alta parte acest program are o conotatie net liberala politicile comune fiind practic inexistente.4. Ce este Consiliul de ministrii? Ce este Comisia? Consiliul de Miniştri este principalul organ legislativ de inspirare a actiunilor nationale;Comisia este organul executiv cu rol de initiere in procesul legislativ si in acelasi timp gardian al tratatelor.5. Care sunt aspectele defavorabile ale aparatului productiveuropean si la ce a condus situatia economica europeana defavorabila?

(pag.75)Aspectele defavorabile ale aparatului productiv european:

1

Problematica Actului Unic pleaca de la constatarea destul de pesimista privind la economia europeana, respectiv competitivitatea sa si maniera in care aceasta a reactionat la cel de-al doilea soc petrolier; in raport cu 2 mari concurenti din triada, Europa este impinsa inapoi. Economiile europene sunt economii deschise parti ale pietei Europei sunt in regres sensibil iar specializarea este fragila. Partile de piata ale tarilor europene progreseaza in timp ce Europa regreseaza. Partea tarilor europene in exporturi este relativ stabila, daca se au in vedere doar exporturile destinate restului lumii atunci aceste parti tind sa se reduca;

Calitatea neadecvata a specializarii industriei europene. Specializarea europeana este mai putin satisfacatoare decat cea a SUA sau a Japoniei. Specializarea orientata spre produsele cu cerere lenta conduce, daca nu e corectata, la o degradare a soldului comercial in viitor.

6. Care a fost obiectivul esential al Actului Unic si care sunt avantajele constituirii Pietei Unice? (pag.79) Obiectivul esential al Actului Unic a fost realizarea al 1 ianuarie 1993 a pietei unice in care marfurile, serviciile, persoanele si capitalurile sa circule liber, ceea ce presupunea eliminarea a numeroase bariere, de asemenea piata unica implica un obiectiv extrem de profund si anume eliminarea diferentei dintre schimburile nationale si schimburile comunitare. Avantajele constituirii pietei unice: -conduce la sporirea productivitatii muncii; -avantajeaza atat consumatorii cat si producatorii; -o piata unica determina o noua redirectionare a capitalului investit;

7. Constituirea pietei unice pentru mai multe tari ale Europei s-a justificat prin unele avantaje.Care sunt acestea? Constituirea pieţei unice pentru mai multe ţări ale Europei se justifică prin următoarele avantaje:

1. Deoarece piaţa unică suprimă obstacolele în calea schimburilor economice, ţările comunitare care în decursul timpului au ajuns la o anumită specializare, vor produce ceea ce este mai productiv din punctul lor de vedere. Aceasta va conduce la o sporire a productivitatatii muncii sociale, în consecinţă, la creşterea nivelului general de viaţă. .Dispărând constrângerile schimburilor internaţionale (taxele vamale, restricţii netarifare) agenţii economice vor avea un comportament economic generat e interesul de a produce ieftin şi de calitate superioară.

2. O piaţă mai largă, unificată, lărgeşte concurenţa, atrage în acest proces un numai mare de producători şi consumatori şi drept consecinţă, populaţia va beneficia de o mai mare varietate de bunuri şi la preţuri mai scăzute.

3. Piaţa unică avantajează atât producătorii cât şi consumatorii, deoarece permite realizarea unor producţii de serie mare care va determina reducerea costurilor de producţie şi a preţurilor.

4. Se apreciază că o piaţă unică va determina o nouă redistribuire a capitalului investit şi, ceea ce este mai important, o optimizare a investiţiilor de capital în interiorul comunităţii. Progresul tehnico-ştiinţific contemporan generat de revoluţia ştiinţifico-tehnică impune investiţii însemnate în echipamente de producţie, existând garanţia folosirii depline a capacităţilor de producţie, dimensionate la nevoile întregii comunităţi, eliberate de pericolul constrângerilor naţionale la export şi import.

5. Piaţa unică generând o mişcare liberă a capitalurilor va determina o folosire raţională şi eficientă a forţei de muncă, deoarece mişcarea capitalurilor este însoţită de o mişcare liberă a forţei de muncă. Aceasta va genera o ocupare a forţei de muncă de o asemenea manieră încât să elimine decalajele dintre ţările uniunii cât şi o mai bună salarizare, salariile putând fi menţinute în mare măsură în limite rezonabile.

8. Libera circulatie a fortei de munca implica sub reforma anumitor limitari pe motive de ordine publica ori sanatate publica unele coordonate. Care sunt acestea?

Libera circulaţie a forţei de muncă implică, sub rezerva anumitor limitări pe motive de odine publică, securitate publică, ori sănătate publică următoarele coordonate:

a) acceptarea ofertelor reale de angajare, deplasarea în mod liber pe teritoriul statelor membre în acest scop;

b) şederea într-un stat membru în scopul angajării, potrivit prevederilor ce stabilesc angajarea naţionalilor acelui stat, stabilite prin lege, regulament sau acţiune administrativă;

c) rămânerea pe teritoriul unui stat membru a persoanei după ce a fost angajată în acel stat.

9. Care sunt principiile pe care tarile participante la procesul integrarii, precum si cele care doresc sa adere la Uniunea Europeana, este necesar sa le cunoasca si insuseasca?* oricat de adanc ar fi procesul integrarii si oricat de realizabile ar fi obiectivele integrarii si realizarea pietei unice nu trebuie inteles in sensul abolirii totale a frontierelor nationale;* capitatlul investit cat si procesul integrarii nu trebuie sa fie inteles in termeni restrictivi;

10. Chiar dacă taxele vamale au fost desfiinţate, frontierele materiale erau menţinute din mai multe raţiuni. Care sunt acestea? Chiar dacă taxele vamale fuseseră desfiinţate, frontierele materiale erau menţinute din mai multe raţiuni:- politice - controlul frontierelor reprezenta pentru perioada respectivă o prerogativămajoră a statului, un atribut al suveranităţii;- fiscale - menţinerea frontierelor permiţând fiecărui stat prelevarea, la intrarea mărfurilor străine în teritoriul naţional, a taxelor vamale;- tehnice şi sanitare – controlul la frontieră interzicând accesul mărfurilor care nu erau conforme cu regulamentele tehnice sau sanitare naţionale.

11. Ce sunt ratiunile publice si ratiunile fiscale?Ratiunile fiscale: reprezinta mentinerea frontierelor permitand fiecarui stat intrarea marfurilor straine in teritoriul national sa perceapa taxe vamale.12. Ce sunt ratiunile tehnice si sanitare?- reprezinta controlul la frontiera, interzicerea introducerii pe teritoriul unui stat a marfurilor daca nu erau respectate prevederile tehnice si sanitare ale statului respectiv.* libera circulatie a marfurilor, a serviciilor, a capitalurilor, a persoanelor.13. Ce sunt ratiunile tehnice si sanitare si ratiunile fiscale?Ratiunile fiscale: reprezinta mentinerea frontierelor permitand fiecarui stat la intrarea marfurilor straine in teritoriul national sa perceapa taxe vamale.Ratiunile tehnico-sanitare: reprezinta controlul la frontiera, interzicerea introducerii pe teritoriul unui stat a marfurilor daca nu erau respectate prevederile tehnice si sanitare ale statului respectiv.* libera circulatie a marfurilor, a serviciilor, a capitalurilor, a persoanelor.

2

Politica concurentialaCURS 3

1. De ce este necesara o politica in domeniul concurentei? Dezvoltarea economică a fiecărei ţări comunitare, a Uniunii Europene în ansamblul său este de neconceput fără menţinerea unui mediu concurenţial funcţional, cerinţă fundamentală în condiţiile economiei de piaţă. De altfel, concurenţa este considerată ca fiind cea mai importantă cauză a progresului economic şi tehnico-ştiinţific.

2. Ce este concurenta si ce desemneaza ea? Concurenţa desemnează relaţiile dintre toţi cei care acţionează pe aceeaşi piaţă pentru realizarea propriilor interese în condiţiile de libertate economică; ea este o realitate, o luptă dusă cu mijloace economice (cantitate, calitate, preţ) şi extraeconomice (spionaj industrial, acţiuni de sabotaj, politici de dumping), o confruntare dintre agenţii economici în vederea realizării unor condiţii mai bune de producţie, desfacere, de efectuare a operaţiunilor băneşti sau a altor activităţi economice, pentru obţinerea de cât mai multe avantaje.

3. Care sunt obiectivele pe care le urmareste politica concurentiala?Politica în domeniul concurenţei urmăreşte înfăptuirea următoarelor obiective:a) creşterea bunăstării consumatorilor prin îmbunătăţirea performanţelor economice;b) protecţia consumatorilor, adică apărarea acestora de tendinţele marilor companii de a acapara pieţele şi a stabili preţuri de monopol;c) stoparea redistribuirii veniturilor în favoarea monopolurilor şi cartelurilor:d) protejarea firmelor mici şi mijlocii;e) integrarea pieţelor naţionale ale statelor într-o piaţă unică a comunităţii europene

4. Ce vizeaza politica de conc? Politica de concurenţa vizează limitarea, controlarea chiar interzicerea comportamentelor întreprinderilor care aduc atingere concurenţei perfecte.

5. Care sunt practicile interzise de pol de conc?Politica în domeniul concurenţei interzice practici cum ar fi:1. acordarea de ajutoare publice care creează distorsiuni între agenţii economici;2. stabilirea preţurilor prin înţelegeri între producători şi furnizori;3. crearea de carteluri care să-şi împartă piaţa;4. abuzul de poziţie dominantă pe piaţă;5. realizarea de fuziuni care distorsionează libera concurenţă dintre agenţii economici.

6. Care era situatia in cele 6 tari comunitare in domeniul concurential atunci cand a fost conceputa politica concurentiala a UE? Când a fost concepută politica concurenţială a Comunităţii Europene situaţia în acest domeniu era următoarea în cele şase ţări comunitare:- Germania era singura ţară membră cu o legislaţie articulată în domeniul concurenţei;- Belgia şi Luxemburg nu aveau legislaţii în acest domeniu;- Olanda se ghida după prevederile cuprinse în Competition Act;- în Italia, monopolurile şi practicile restrictive erau reglementate de Codul Civil;- Franţa dispunea de o legislaţie care reglementează diferit practicile restrictive ale companiilor.

7. Care sunt institutiile UE care regleaza si gestioneaza politica de concurenta?

Instituţiile Uniunii Europene care reglementează şi gestionează politica de concurenţă

Administrarea curentă a politicii concurenţiale şi evoluţia acesteia la nivelul Uniunii Europene este realizată de Comisia Europeană şi Curtea Europeană de Justiţie. Intervenţia Parlamentului şi a Consiliului Ministerial în anumite faze ale evoluţiei procesului concurenţial a avut menirea de a influenţa şi direcţiona anumite măsuri luate de Comisie.

8. Care sunt caile prin care Parlamentul are posibilitatea sa influenteze activitatea Comisiei? În prezent, Parlamentul are posibilitatea să influenţeze activitatea Comisiei pe două căi:- anual, Comisia trebuie să prezinte un raport pe probleme de concurenţă care trebuie validat de Parlament; comisarul pentru concurenţă este obligat să susţină acest raport în faţa Parlamentului.- Parlamentul adresează întrebări şi solicită răspunsuri cu privire la problematica concurenţei, cu deosebire la diferitele efecte pe care politica concurenţială le are asupra grupurilor de interese sau de agenţi economici.

9. Care este rolul Parlamentului, al Comisie si al Cons.Ministerial in politica concurentiala? a) Rolul Parlamentului şi al Consiliului Ministerial în politica concurenţială. Multă vreme, cele două instituţii au avut un rol marginal în cerat ce priveşte politica de concurenţă şi aceasta deoarece instrumentele de decizie în aplicarea politicii erau gestionate de Comisie. Modalitatea concretă de intervenţie în politica concurenţială o reprezenta influenţarea acţiunilor Comisiei printr-un raportor special pe problematica concurenţei.

b) Rolul Comisiei. Puterea de a preveni eventualele abuzuri în planul concurenţei o are Comisia, care poate acţiona independent de Consiliul de Miniştri, chiar dacă anumite decizii pot fi atacate la Curtea de Justiţie. Comisia acţionează fie din propria iniţiativă, fie dând curs reclamaţiilor statelor membre, ale companiilor sau ale cetăţenilor.

10. Care sunt tipurile de acorduri interzise de Comisie in domeniul concurential?Comisia poate interzice următoarele tipuri de acorduri:a. acordurile de împărţire a pieţei;b. acordurile de control al preţurilor;c. acordurile de achiziţii exclusive;d. acordurile privind drepturile de proprietate, industrială şi comercială;e. acordurile de distribuţie exclusivă sau selectivă. Comisia nu se ocupă, însă, de toate practicile anticoncurenţiale, ci preferă să analizeze şi să soluţioneze doar cazurile care au relevanţă şi importanţă pentru întreaga comunitate. Publicitatea activităţii Comisiei se realizează prin "Jurnalul Oficial", "Buletinul", care apar lunar, şi "Raportul anual" care tratează politica concurenţială.

3

Politica Agricola ComunaCURS 4

1. Ce este Politica Agricola Comuna si ce a constituit aceasta? Politica agricolă comună este unul din obiectivele de bază ale construcţiei europene, cu importanţă directă asupra politicii comerciale a acesteia. Ea a constituit unu 1 din cele mai dificile capitole ale procesului de integrare Economică.

2. Care sunt elementele fundamentale pe care s-a spijinit PAC? Crearea Pieţei Agricole Comune s-a sprijinit pe două elemente fundamentale: a) se avea în vedere constituirea unei pieţe interne fără frontiere în care produsele agricole să poată circula liber; b) s-a convenit ca această piaţă internă agricolă nu poate f i rezultatul suprimării, pur şi simplu a frontierelor intra-comunitare. 3. Care au fost factorii ce au determinat includerea agriculturii in procesul de integrare? Principalii factori care au determinat includerea agriculturii în procesul de integrare prin aplicarea unei politici comune şi care s-au constituit şi în argumente în favoarea PAC sunt: diversitatea politicilor agricole naţionale, disparităţile structurale şi randamentele scăzute în agricultura europeană, importanţa politică a agricultorilor ţi contextul internaţional.

4. Care sunt principiile fundamentale care stau la baza PAC? Principiile fundamentale care stau la baza politicii agricole comunitare sunt următoarele:1. Liberalizarea treptată a circulaţiei produselor agricole între ţările membre şi comercializarea lor la preţuri unice, comunitare : în principiu, s-a stabilit ca preţurile comunitare să reprezinte media aritmetică a preţurilor naţionale din ţările membre ale CEE;2. Preferinţă din partea ţărilor membre pentru produsele agricole ale comunităţii . Acele ţări care ar dori să cumpere produsele agricole mai ieftine din ţări din afara comunităţii, vor suporta diferenţa de preţ prin instituirea unor taxe de prelevare;3. Compensarea pierderilor ce ar rezulta din exportul produselor agricole disponibile ale ţărilor membre în afara Comunităţii Economice Europene în cazul în care aceste exporturi s-ar realiza la preţuri mai mici decât cele comunitare; compensarea acestor preţuri se realizează prin sistemul aşa numitelor taxe de restituire (acestea fiind. subvenţii directe la export);4. Protejarea agriculturii ţărilor membre de concurenţa extra-comunitară printr-un sistem foarte amplu de măsuri de politică comercială, tarifare şi netarifare şi restructurarea acesteia pentru sporirea gradului de autoaprovizionare cu produse agricole;5. Finanţarea pe plan comunitar a măsurilor de politică agricolă prin intermediul unui organism comunitar specializat denumit Fondul European de Orientare şi Garanţie Agricolă(FEOGA).

5 Care au fost obiectivele urmarile prin instituirea PAC? Obiectivele urmărite prin instituirea politicii agricole comunitare sunt:a) creşterea productivităţii muncii prin introducerea progresului tehnic în agricultură care să asigure folosirea optimă a factorilor de producţie şi in special a forţei de muncă;b) asigurarea unui nivel de viaţă echitabil al agricultorilor;c) stabilizarea pieţelor produselor agricole în cadrul comunităţii;d) garantarea securităţii aprovizionării ţărilor membre cu produse agricole; e) asigurarea de preţuri rezonabile pentru consumatorii comunitari.

6. Care sunt parghiile pe care se bazeaza PAC? Pârghiile pe care bazează mecanismul de funcţionare, a politicii agricole comunitare sunt:1. Sistemul preţurilor indicative sau orientative, care se stabilesc, de regulă o dată pe an la începutul campaniei de comercializare pentru produsul respectiv Aceste preţuri sunt mai ridicate decât preţurile practicate pe piaţa internaţională, ele reprezentând limita maximă a acestor preţuri. 2. Sistemul preţurilor de intervenţie, care se stabilesc tot o dată pe an la un nivel inferior faţă de preţurile indicative sau normative şi care constituie limita minimă a preţurilor comunitare, dar care se situează peste nivelul preţuri practicate pe piaţa mondială.3. Sistemul de protectie la frontiera care presupune promovarea unui complex de măsuri ale politicii comerciale care au ca principal scop contracararea concurenţei extra-comunitare: preţuri limită la import, taxele vamale, taxele de prelevare, bariere netarifare etc.

7. Care sunt obiectivele principale ale reformei PAC? Obiectivele principale ale acestei reforme PAC erau:a. menţinerea poziţiei de leader a Uniunii Europene pe piaţa produselor agricole atât la producţie, cât şi la exportul de astfel de produse prin creşterea competitivităţii agricultorilor europeni atât pe piaţa intra-comunitară, cât şi pe cea mondială;b. apropierea producţiei agricole comunitare de nivelul cererii reale de produse agricole, fâră însă a neglija şi cererea de produse agricole pe piaţa. mondială;c. acordarea de ajutor financiar acelor fermieri comunitari care au cea mai mare nevoie de el (în limita bugetului) d. încurajarea fermierilor să rămână pe pământurile lor , să nu abandoneze activitatea agricolă şi să migreze spre oraşe, mai ales în condiţiile actuale când Uniunea Europeană se confruntă cu un şomaj foarte mare;e. protejarea mediului prin politici industriale corespunzătoare de dezvoltare a potenţialului economic şi social adecvat al zonelor rurale.f. un accent sporit a fost pus pe dimensiunea ecologică a agriculturii, în cadrul măsurilor de politică ecologică şi socială; o importanţă deosebită au avut măsurile agroecologice, care în general au fost apreciate favorabil de către populaţie, fiind totodată bine acceptate de fermieri. 8. Ce este sistemul preturilor de interventie? Sistemul preţurilor de intervenţie, care se stabilesc o dată pe an la un nivel inferior faţă de preţurile indicative sau normative şi care constituie limita minimă a preţurilor comunitare, dar care se situează peste nivelul preţuri practicate pe piaţa mondială;9. Ce este sistemul de protectie la frontiera?

4

Sistemul de protecţie la frontieră care presupune promovarea unui complex de măsuri ale politicii comerciale care au ca principal scop contracararea concurenţei extra-comunitare: preţuri limită la import, taxele vamale, taxele de prelevare, bariere netarifare etc.

Politica Industriala a Comunitatii Economice EuropeneCURS 5

1. In ce consta strategia industriala a Comunitatii Economice Europene? (pag131)Starategia industriala a Comunitatii consta din politici care urmaresc imbunatatirea mediului de afaceri si cadrul juridic necesar pt. accelerarea ajustarilor structurale si a competitivitatii industriei europene in conditiile unui comert international liber.2. Cum se clasifica politica industriala dupa gradul de interventie al statului? (pag.132)Clasificarea politiciilor industriale in functie de criterii, dupa cum urmeaza: - gradul de interventie a statului a)politici interventioniste si neinterventioniste b)politici puternic active(Japonia, Franta ) c)politici moderat active (Germania,Marea Britanie si alte tari veste-europene) d)politici pasive(SUA) -modalitatea de realizare a) politici verticale sau sectoriale b) politici orizontale -natura instrumentelor de politica comerciala si a concurentei a) politici protectioniste b) politici liberale

3. Care sunt primele 3 argumente teoretice pentru o politica industriala europeana? (p.133)Primele 3 argumente : - in primul rand este vorba de combaterea esecurilor si a distorsiunilor pietei legate de posibilitatile unor sectoare de a valorifica pe deplin anumiti factori productivi (forta de munca,avansul tehnologic,etc), precum si posibilitatile de intrare pe anumite piete a unor noi competitorisi potentialul lor de a fi competitivi; - in al doilea rand este vorba de externalitatile pozitive, care pot justifica o politica interventionista ; - al treilea argument este reprezentat de formarea capitalului uman, combaerea somajului si a distorsiunilor provocate de politica in domeniul fortei de munca, necesitatii liberalizarii pietei fortei de munca, combaterea risipei de resurse si a acaparatorilor de rente, sprijinirea industriilorconsiderate strategice ( energie, aparare, aeronautica), raspunsul la presiunile politice si al lobby-ul grupurilor de interese;

4. Care sunt argumentele teoretice pentru o politica industriala europeana? (p.133) (1)- in primul rand este vorba de combaterea esecurilor si a distorsiunilor pietei legate de posibilitatile unor sectoare de a valorifica pe deplin anumiti factori productivi (forta de munca,avansul tehnologic,etc), precum si posibilitatile de intrare pe anumite piete a unor noi competitorisi potentialul lor de a fi competitivi; (2)- in al doilea rand este vorba de externalitatile pozitive, care pot justifica o politica interventionista ; (3)- al treilea argument este reprezentat de formarea capitalului uman, combaerea somajului si a distorsiunilor provocate de politica in domeniul fortei de munca, necesitatii liberalizarii pietei fortei de munca, combaterea risipei de resurse si a acaparatorilor de rente, sprijinirea industriilorconsiderate strategice ( energie, aparare, aeronautica), raspunsul la presiunile politice si al lobby-ul grupurilor de interese (4)- IN AL PARULEA RAND INTERVINE SPRIJINIREA INDUSTRIILOR TINERE SAU DE VARF TEHNOLOGIC CA ARGUMENT PENTRU MASURILE DE POLITICA INDUSTRIALA (5)- al cincilea argument este necesitatea de a stimula sau promova un nivel tehnico-cantitativ ridicat al produselor comercializate pe piata; (6)- in al saselea rand industriile aflate in declin au fost protejate adesea fata de concurenta externa si fata de cerinta de a diminua costurile de ajustare, costurimajorate de rigiditatile pietei fortei de munca ( mobilitate redusa, rigiditati salariale, recalificare inadecvata, etc)

5. Care au fost actorii implicati in politicile industriale sectoriale in UE?(p.136) Actorii implicati in politicile industriale sectoriale din UE au fost statele membre si Comisia Europeana

1. Care sunt instrumentele principale ale politicii sectoriale?(p.136) Instrumentele principale ale politicilor sectoriale au fost: supravegherea ajutoarelor de stat; cartelurile de criza, politica comerciala, asistenta de restructurare( din fd structurale)

2. Care au fost implicatiile create de ajutoarele de stat?   (p.136) Ajutoarele de stat sau subventiile acordate de statele membre ale UE unor sectoare industriale au creat distorsiuni pe piata si dificultati procesului de restructurare sau ajustare, cu implicatii serioase de ordin politic si social.

8. In ce constau cartelurile de criza? (p.136)Cartelurile de criza constau in programe de restrangere a capacitailor sau in stabilirea de preturi-plafon comune sau acorduri de inghjetare a preturilor, au fost permise in anumite conditii si ca o alternativa la ajutoarele de stat. Ele restrang si distorsioneaza concurenta, afecteaza negativ consumatorii dar asigura profituri si evita recesiunea pe piata respectiva. 9. Unde a fost utilizata pol comerciala protectionista si ce a implicat? (p.137) Politica Comerciala Protectionista a fost utilizata ca instrument de politica industriala in mai multe tari cu economie concurentiala si a implicat utilizarea obstacolelor tarifare ( taxele vamale) dar si a celor netarifare ( taxele antidumping,contingentele, taxele compensatorii, etc)

10. Care sunt instrumentele specifice ale politicii industriale comune? Instrumentele specifice Pol.Ind.Com.:

-Dezvoltarea unui mediu de afaceri viabil şi deschis-Accelerarea restructurării întreprinderilor-Stimularea procesului de privatizare -Dezvoltarea pieţei concurenţiale şi stimularea activităţii operatorilorEconomici-Dezvoltarea utilizării tehnologiilor informatice în sectoarele industriale-Promovarea investiţiilor directe

5

-Promovarea investiţiilor intangibile-Dezvoltarea cooperării industriale-Susţinerea dezvoltării IMM-urilor-Dezvoltarea pieţei naţionale funcţionale a produselor industriale -Asigurarea compatibilităţii tehnologiilor şi produselor industriale cuexigenţele de protecţie a mediului înconjurător-Promovarea coeziunii sociale

11. Cui se adres asistenta de ajust din fondurile structurale? (p.137)Asistenta de ajustare din fondurile structurale se adreseaza unor obiective ale dezvoltarii regionale, ar fi reorientarea si recalificarea fortei de munca. Cuantumul acestor fonduri este relatv scazut, iar impactul acestei asistente este minor, el sprijinind procesul de restructurare din ramuri cum sunt constructiile navale, textilele si confectiile.

CURS 6

1. Ce are la baza si ce a vizat Politica Comerciala Comuna? Politica comerciala comuna are la baza prevederile Tratatului CEE ale legislatiei secundare, ale tratatelor multilaterale si bilaterale incheiate de Comunitatea Europeana. Ea a vizat constituirea uniunii vamale si sprijinirea realizarii pietei interne unice, cat si relatiile comerciale cu tarile terte.

2. Care sunt principalele obiective ale PCC? Obiectivele principale ale Politicii Comerciale Comune sunt: a) promovarea comertului cu alte state si a liberului schimb si b) cresterea fortei competitive ( concurentaiale) a societatilor comunitare

3. De cine este influentata PCC? Politica Com. Comuna este influientata de Uniunea Vamala a Comunitatii

4. Ce a presupus atingerea obiectivelor PCC? Atingerea primului obiectiv a presupus renuntarea aproape completa la protectionismul comercial, numaica in realitate nu s-a intamplat asa, atingerea celui de al doilea obiectiv depindea de integrarea pietelor nationale si de implementarea unui mix de politici la nivel macro-,mezzo- si microeconomic5. Care au fost instrum proprii aplicabile tertilor dupa uniunea vamala din iulie 1968?-contingentele;- autolimitarile valutare la export;- regimul creditului de export.6. De cine e influentata politica comerciala comuna si care este principiul de baza care o guverneaza? Pol.Com.Com este influientata de Uniunea Vamala a Comunitatii iar principiul de baza este o economie de piata deschisa in care concurenta este libera 9 tendinta catre protectionism)7.Care sunt instrumentele pol com comune?Instrumentele PCC sunt : Obstacolele tarifare si obstacolele netarifare( licente import/export, subventii de pret pt.export, etc)8.Ce este principiul uniformitatii reglementarilor comunitare si in costa?Principiul uniformitatii reglementarilor comunitare reiese din afirmatica ca politica ar fi constituita pe principii uniforme in domeniul tarifar, al acordurilor comerciale, al liberalizarii comerciale.9.Ce caracter poate avea pol com si cum poate fi apreciata in functie de specificul instrum fol?In functie de specificul instrumentelor folosite, politica comerciala poate avea un caracter mai mult sau mai putin protectionist sau poate fi apreciata drept ofensiva sau defensiva .10.Care sunt barierele regulatorii ce afecteaza PCC?Barierele regulatorii si tehnice care afecteaza comertul intracomunitar si capacitatea de patrundere a unor firme in unele sectoare nu sunt benefice pt functionarea normala a pietei interne.

11. Care sunt instrum pol comerciale de ordin: a)legislativ; b) administrativ? Instrumentele politicii comerciale pot fi caracterizate ca fiind de ordin : legislativ( legislatia primara si secundara), administrativ( procedurile si investigatiile comisiei)12.Care sunt instrum pol comerciale de ordin: a)institutional; b)juridic?Instrumentele pol. Com. De ordin institutional( structura institutionala angrenata in procesul de luare a deciziei: Consiliul UE-organ legislatv, PE si CES-organe consultative, Comisia-organ de initiatva,etc), de ordin juridic (decizii si principii ale CEJ-prima instanta)13.Ce este protectia tarif si protectia netarifara?Protectia tarifara este un instrument important ale Politicii Comerciale a UE

iar protectia netarifara este un instrument principal si sofisticat al Pol.Com a UE14. Ce este protectia cantitativa si cum sa manifestat?

Protectia Cantitativa s-a manifestat sub forma contingentelor, stabilite la nivelul Comunitatii sau al statelor membre si mai recent a restrangerilor sau limitarilor voluntare ale exportului, care au fost de fapt impuse de unele tari comunitare unor terti exportatori de produse sensibile ( textile si confectii).

15. Ce este pol antidumping?Politica antidumping a UE descrie vânzarea unor produse sub preţul de producţie, de multe ori cu scopul de a elimina alţi concurenţi de pe piaţă. Termenul de dumping este actualmente mai des folosit în contextul comerţului internaţional, şi semnifică exportul unor anumite mărfuri într-o anumită ţară la un preţ mult mai jos decât preţul pieţei din ţara respectivă (şi de multe ori sub costul de producţie al producătorilor din acea ţară). Dumping-ul este o formă de concurenţă neloială, şi este ilegal în multe economii de piaţă. Un produs, o marcă va fi considerat că face obiectul practicii de dumping dacă preţul său de export spre comunitate este mai mic decât un preţ comparabil pentru produsul similar, în cursul obişnuit al comerţului cum este stabilit pentru ţara exportatoare. Pentru protecţia contra practicilor de dumping şi subvenţiilor relative la importurile din ţările nemembre ale Comunităţii Europene a fost adoptat un regulament, care a relevat necesitatea ca măsurile de protecţie comercială de întreprins în caz de dumping şi subvenţii să fie întemeiate pe principii uniforme.

16. Care sunt obstacolele netarifare incluse in aceasta categorie?In categoria extrem de diversa a obstacolelor netarifare practicate de UE au fost incluse si satandardele tehnice si ecologice comunitare, normele fitosanitare, reglementarile nationale si comunitare privind protectia si securitatea consumatorului, sanatatea cetateanului, protectia

6

explicita sau implicita a intereselor strategice nationale si comunitare, reglementarile privind drepturile de propietate intelectuala, investitiile, concurenta,etc.

17. Ce a inclus protectia comerciala prin pret?Protectia comerciala prin pret a inclus prevederile varaibile( la produsele agricole), angajamentele privind preturile, restrangerile voluntare cu preturi-planseu, subventii de pret cum si platile compensatorii aplicate exporturilor, alte subventii

Politica de Cercetare-DezvoltareCURS 7

1.Care sunt directivele urmarite de Comisia pentru crearea spatiului European al cercetarii? Activitati de cercetare, cercetare si inovare, infrastructura de cercetare, resurse umane, stiinta, societate si cetateni.2. Care sunt aspectele care intereseaza atunci cand este vorba de masurile care trebuie luate in domeniul cercetarii-dezvoltarii? ( pag 183)Trei aspecte intereseaza atunci cand este vorba de masurile care trebuie luate in aceasta sfera: in primul rand coerenta de ansamblu a cooperari stiintifice si tehnolgice comunitare; in al doilea rand, dimensiunea regionala a CST, sens in care trebuie sa utilizeze dinamica si potentialul regiunilor; in al treilea rand dimensiunea internationala, pt realizarea careia va trebui luata in considerare implementarea cooperarii.3. Ce viza setul de masuri recomandate de Comisia Europeana in anul 2002 ? (pag 183)Comisia Europeana recomanda in anul 2002 un set de masuri care vizau: a) benchmarkingul(etalonarea) politicilor de cercetare din statele UE; b) identificarea capacitatilor de cercetare existente in Europa mai ales a centrelor de excelenta pt a le face cunoscute de catre comunitatea stiintifica si conducatorii politici si a favoriza exploatarea si difuzarea rezultatelor obtinute; c) legarea in retea a programelor nationale de cercetare, realizabila in forme variate; d)sustinearea si incurajarea investitiilor private in domeniul cercetarii; e) crearea unei retele electronice transeuropene cu debit foarte mare care sa deserveasca cercetarea asigurand circulatia informatiilor; f) promovarea dimensiunii internationale SEC (presupune sprijinirea firmelor si tarilor terte sa participe la cercetare ); g) intarirea dimensiunii regionale a SEC cu finantare din fondurile structurale; h) ameliorarea raportului stiinta-societate tinand cont de aspectele legate de etica, risc, dialog cu cetatenii, cunostinte stiintifice destinate unui public mai larg.

4.Care sunt criteriile de selectie pe care va trebui sa le urmareasca cercetarea europeana? (pag.184)Efortul de cercetare european trebuie concentrat pe un nr. limitat de prioritati alese pe baza unor criterii: in primul rand cheltuirea fondurilor publice necesita justificare, aceasta justificare reprezinta beneficiul public al rezultatelor cercetarii; al doilea aspect il reprezinta valoarea adaugata europeana, care trebuie sa reprezinte criteriul de baza pt selectia programelor si temelor de cercetare.

5. Care sunt prioritatile pe care va trebui sa le urmareasca cercetarea europeana?(pag. 184)Prioritatile care va trebui sa le urmareasca cercetarea europeana: a) cercetarea postgenomului si a remediilor bolilor majore; b)nanotehnologiile; c) societatea informationala in conjunctie cu initiativa e-europe privind tranzactiile electronice; d) cecetarea care sustine procesul de luare a deciziilor in domenii caracterizate printr-un gard inalt de incertitudine si risc; e) cercetarea care sustine politicile comuniatare necesare implementarii unui model de dezvoltare sustinuta in cel mai larg sens.

6. Adaptarea instrumentelor programelor- cadru la obiectivele realizarii Uniunii Economice Comunitare presupune mai multe actiuni concomitente.Care sunt acestea? (pag.185)Adapatrea instrumentelor programelor-cadrula obiectivele SEC presupune mai multe actiuni concomitemte:a) trecerea de la o acceptie bazata pe proiecte individuale, la una de grupcoerent in activitati, cu planuri financiare globale si care in contributia UE sa fie numai o parte a unui ansamblu mare; b) trecerea la o forma de finantare institutionalizata si permanenta; c)exinderea anumitor scheme ale UE in forma lor prezenta la un nivel care sa le asigure cresterea impactului si sa exercite un efect stimulativ asupra initiativelor nationale; d) utilizarea instrumentelor cu geometrie variabila mentionate in tratat, dar inca neexploatate, in scopul cresterii flexibilitatii la nivelul ansamblului programelor.

7. Care sunt metodele si instrumentele de interventie la nivel comunitar in domeniul cercetarii-dezvoltarii?Programele cadru8.Care este obiectul politicii de cercetare-dezvoltare in U.E?Crearea cond care sa faca posibila cresterea impactului efortului de cercetare europeana prin intarirea coerentei activitatilor de cercetare si a politicilor din acest sector.9.De cine a fost consumata si sistematizata politica de cercetare-dezvoltare si ce precede?Politica de cercetare-dezvoltare a fost consumata si sistematizata de actul unic care prevede o coordonare a politicilor si programelor la nivel national si adoptarea unui program cadru multi-anual in care este reluat ansamblul actiunilor proprii ale comunitatii.

Politica Regionala

CURS 8

1.Care sunt indicatorii macroeconomici si industriali ce cuantifica dezechilibrele intre nivelurile de dezvoltare a tarilor sau regiunilor ? Indicatori macroeconomici: PIB total sau PIB pe locuitor, adaptaţi la nivel regional. Pot fi utilizaţi şi alţi indicatori precum: decalajul între venituri, între nivelurile productivităţii muncii, între gradul de ocupare a forţei de muncă, în ce priveşte dotarea şi accesul la resursele naturale, densitatea infrastructurii, rata şomajului

2.Ce cuantifica abaterea indicatorilor regionali? Abaterea acestor indicatori regionali de la media pe ţară cuantifică, pe de o parte, gradul de dezoltare economică a tuturor regiunilor, iar pe de altă parte, amploarea divergenţelor regionale.

7

3.Care sunt indicatorii utilizati in cuantificarea dezechilibrelor regionale?Indicatorii utilizati in cuantificarea dezechilibrelor regionale sunt: Decalajul între venituri, între nivelurile productivităţii muncii, între gradul de ocupare a forţei de muncă, în ce priveşte dotarea şi accesul la resursele naturale, densitatea infrastructurii, rata şomajului

4. Care sunt motivele ce invoca interventia statului privind divergentele si disparitiile regionale? Această necesitate a intervenţiei statului privind divergentele si disparitatile regionale este invocată din cel puţin două motive:

- eficienţa, care poate fi urmărită doar de autoritate publică - echitatea, deoarece se consideră că repartizarea echitabilă între regiuni a efectelor de bunăstare reprezintă un „act de solidaritate” al

regiunilor dezvoltate şi prospere cu cele sărace.

5. Ce este fondul de coeziune, cand a fost creat, ce favorizeaza si cui a fost destinat? Disparităţile regionale în UE pot fi evidenţiate şi din punctul de vedere al infrastructurii. Cele mai defavorizate sunt Spania, Portugalia, Grecia şi Irlanda, pentru care, din 1988 a fost creat un instrument financiar nou: „fondul de coeziune” care furnizează asistenţa regională acestor ţări pentru finanţarea proiectelor de investiţii în infrastructură şi în protecţia mediului.

6. Ce este Fondul Social European si ce a fost menit sa sustina? Fondul Social European (FSE) este instrumentul principal prin care Uniunea Europeană finanţează obiectivele strategice ale politicii de ocupare;Fond Social European (FSE) este menit să susţină ocuparea forţei de muncă şi mobilitatea lucrătorilor în interiorul comunitar.

7.Cand si cum s-a infaptuit reforma politicii regionale?Reforma politicii regionale s-a înfăptuit începând cu 1988 prin definirea clară a obiectivelor, principiilor şi instrumentelor politicii regionale şi prin redefinirea sarcinilor pe linia gestionării fondurilor structurale şi a activităţii Băncii Europene de Investiţii.

8. Care sunt obiectivele principale ale Politicii Regionale?Obiectivele politicii regionale ale UE precizate în diferite documente sunt: 1. Dezvoltarea şi ajustarea structurală a regiunilor cu întârziere în dezvoltare; pentru aceasta vor fi utilizate următoarele fonduri: FEDR, FEOGA, FSE, IFOP. 2. Reconversia regiunilor grav afectate de declinul industrial; participă la realizarea acestor obiecţie FEDR, FSE; 3. Combaterea şomajului de lungă durată, inserţia profesională a tinerilor şi promovarea egalităţii de şanse între bărbaţi şi femei; participă doar FSE; 4. Adaptarea forţei de muncă la mutaţiile industriale şi evoluţia sistemelor de producţie; participă doar FSE; 5. Adaptarea structurilor agricole în cadrul reformei Politici Agricole Comune (PAC) şi. modernizarea şi restructurarea pescuitului; participă FEOGA şi IFOP; 6. Dezvoltarea şi ajustarea structurală a regiunilor ce au o densitate a populaţiei extrem de redusă (Sub 8 locuitori/km2); participă FEDR, FSE, FEOGA.

9. Care sunt principiile politicii regioanle? Principiile politicii regionale sunt: 1. Principiul programării multianuale a finanţării proiectelor de dezvoltare regională, care presupun finanţarea programelor pe o perioadă de 3-5 ani, statele beneficiare având obligaţia prezentării de documente cu eşalonarea anuală, pe destinaţii şi obiective. 2. Principiul subordonării care presupune subordonarea planurilor de dezvoltare regională unor obiective prioritare ale politicii regionale europene. 3. Principiul parteneriatului, adică realizarea de parteneriate la nivel local, naţional, regional, între autorităţile comunitare şi cele naţionale sau locale. 4. Caracterul adiţional, complementar al măsurilor comunitare care au rolul de a evita utilizarea fondurilor comunitare ca substituent al resurselor naţionale. 5. Compatibilizarea măsurilor de politică regională cu celelalte politici sectoriale. 6. Principiul concentrării eforturilor spre regiunile cel mai puţin dezoltate şi evitarea disipării fondurilor spre un număr mare de obiective.

10.Care sunt instrumentele politicii regionale?Cele mai importante instrumente ale politicii regionale a UE sunt:

1. fondurile structurale, 2. instrumentele financiare de coeziune, 3. instrumentele financiare ale Băncii Europene de Investiţii, 4. Iniţiativele Comunitare.5.

11. Ce presupune principiul subordonarii? Principiul subordonării care presupune subordonarea planurilor de dezvoltare regională unor obiective prioritare ale politicii regionale europene.

12. Ce intelegeti prin principiul parteneriatului?Principiul parteneriatului, adică realizarea de parteneriate la nivel local, naţional, regional, între autorităţile comunitare şi cele naţionale sau locale.13. Care erau fondurile structurale existente in 1988?Fondurile structurale existente în 1988 erau: Fondul Social European, Fondul European de Orientare şi Dezvoltare Agricolă, Fondul European de Reconstrucţie şi Dezvoltare.

14. Ce sunt Initiativele Comunitatii si care a fost scopul lor?Iniţiativele Comunităţii (IC) sunt un alt instrument de realizare a obiectivelor regionale ale UE şi au ca scop gestionarea în teritoriu, a efectelor creării Pieţei Interne Unice. Iniţiativele Comunităţii permit adoptarea de măsuri de dimensiune transfrontalieră şi comunitară, depăşind sfera programelor şi măsurilor naţionale şi finanţarea unor necesităţi neprevăzute ale politicii regionale a Uniunii Europene.

15. Ce urmareste reforma politicii regionale?

8

Reforma urmăreşte:- ameliorarea eficienţei instrumentelor structurale prin concentrarea asupra unui număr mai mic de obiective ale politicii structurale;- menţinerea nivelului bugetar al coeziunii economice şi sociale;- extinderea eforturilor privind coeziunea regională şi în rândul viitoarelor ţări membre".

16. Obiectivele Politicii Regionale existente in toate documentele au fost 6. Odata cu reforma au fost reduse la 4. Care sunt acestea 4? Numărul de obiective s-a redus la patru:

1. Promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor întârziate din punct de vedere economic;

2. Susţinerea reconversiei economice şi sociale a regiunilor care se confruntă cu dificultăţi structurale;3. Dezvoltarea resurselor umane.4. Eforturi financiare suplimentare pentru susţinerea lărgirii UE spre est.

Moneda unica si semnificatia saCURS 9

1. Care sunt etapele tranzitiei de moneda unica?Tranzitia la moneda unica a parcurs 3 etape: *Prima etapă (1iulie-31 decembrie 1993): libera circulaţie a capitalului între Statele Membre, o mai strânsă coordonare a politicilor economice şi o mai strânsă cooperare între băncile centrale;  * A doua etapă (1 ianuarie-31 decembrie 1998): convergenta politicilor economice si monetare a Statelor Membre (în vederea asigurării stabilzării preţurilor şi politicilor financiare solide) şi crearea Institutului Monetar European (IME) si, în 1998, a Băncii Centrale Europene (BCE); * A treia etapă (începând cu 1 ianuarie 1999): fixarea irevocabilă a ratei de schimb şi introducerea monedei unice pe pieţele externe şi pentru plăţile electronice urmate de introducerea bancnotelor şi monedelor Euro începand cu 1 ianuarie 2002. 2. Ce a vizat prima etapa a tranzitiei la moneda unica si cand a inceput?Prima etapă (1iulie-31 decembrie 1993): libera circulaţie a capitalului între Statele Membre, o mai strânsă coordonare a politicilor economice şi o mai strânsă cooperare între băncile centrale; 

3. Cand a inceput a 2-a etapa si ce a vizat?A doua etapă (1 ianuarie-31 decembrie 1998): convergenta politicilor economice si monetare a Statelor Membre (în vederea asigurării stabilzării preţurilor şi politicilor financiare solide) şi crearea Institutului Monetar European (IME) si, în 1998, a Băncii Centrale Europene (BCE); 4. Criteriile de convergen ț a? criteriile de converenta sunt: a) mentinerea unui grad ridicat de stabilitate a preturilor in sensul ca inflatia sa nu depaseasca cu peste 1,5%media celor mai performante 3 state in materie de inflatie;b) sustinerea finantelor publice, prin faptul ca deficitul bugetar sa nu depaseasca 3%din PIB, cu exceptia cazului cad este in scadere permanenta sau in caz de imprejurari exceptionale;c) daoria publica sa nu fie mai mare de 60% din PIB, cu exceptia cazului cand scade spre pragul de referinta;d) respectarea marjelor normale de fluctuatie prevazute de mecanismul de schimb al Sistemului Monetar European timp de cel putin 2 ani;e)caracterul durabilal convegentei, reflectat la nivelul ratei dobanzii pe termen lung care sa nu depaseasca nivelul mediu pe ermen lung al celor mai performante 3 state membrein domenil cresterii preturilor cu maximum 2 unitati procentuale;5. Care a fost obiectivul prioritar al politicii monetare si cand a inceput a treia etapa a tranzitiei la moneda unica? A treia etapă (începând cu 1 ianuarie 1999): fixarea irevocabilă a ratei de schimb şi introducerea monedei unice pe pieţele externe şi pentru plăţile electronice urmate de introducerea bancnotelor şi monedelor Euro începand cu 1 ianuarie 20026. Care au fost problemele cu care s-a confruntat UE dupa semnarea tratatului de la Maastricht, in ceea ce priveste moneda unica?Dupa semnarea tratatului de la Maastricht UE s-a confruntat cu 4 probleme si anume :a) cum sa se teraca efectiv la moneda unica-Tratatulevoca adoptarea monedei unice, dar nu precizeaza modul in care diferite tipuri de operatiuni se transforma in euro;b) care sunt regulile jocului in materie bugetaradupa realizarea uniunii europene- cand poate fi transgresata norma ca deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din PIB;c) care sunt institutiile viitorului mai ales in cadrul extinderii la tarle de Est ; d)cum trebuie sa fie Europa sociala si lupta antisomaj la nivelul Uniunii;7.In continuarea Cartii Verzi elaborate de Comisia Europeana in anul 1995 a fost stabilit un calendar structurat pe doua scadente: la prima scadenta la 1 ianuarie 1999 operatiunile externe si marile opeatiuni financiare se vor fi exprima in euro; a doua scadenta incepe in 2002: din motive tehnice de fabricatie a monstrelor si din motive psihologice de obisnuire a populatiilor europene, monedele si bancnotele in ero inlocuiesc monezile nationale doar 3 ani mai traziu. La Bruxelles in mai 1998 euro capata o dimensiune neasteptata s-a constatat ca 11 din cele 15 tari s-au calificat pentru moneda unica, Marea Britanie, Danemarca si Suedia nu doreau sa se integreze in zona monedei euro, iar Grecia a fost exclusa temporar, ea integranduse in zona euro in 2001.7. Care e calendarul elaborat de Comisia Europeana in 1995 in continuarea Cartii Verzi si cum a fost structurat pe scadente privind moneda unica?La 1 ianuarie 1999, adopatrea euro duce la suprimarea tranzactiilor, pe pietele de schimb, in monedele nationale si inlocuirea operatiunilor cu monedele tarilor prin tranzactii euro, de asemeneea politica monetara dusa de Banca Centrala Europeana se aplica in euro, in 2002 tranzactionarea in euro devine totala, concreta, cotidiana. 8. La ce a dus adoptarea monedei euro la 1 ianuarie 1999? La 1 ianuarie 1999, adopatrea euro duce la suprimarea tranzactiilor, pe pietele de schimb, in monedele nationale si inlocuirea operatiunilor cu monedele tarilor prin tranzactii euro, de asemeneea politica monetara dusa de Banca Centrala Europeana se aplica in euro, in 2002 tranzactionarea in euro devine totala, concreta, cotidiana.

9. Care au fost tarile calificate pentru moneda unica. Care au fost tarile care nu doreau sa se integreze in zona monedei unice si care a fost tara exclusa temporar?*Tari care au fost calificate: Belgia, Germania, Spania, Franta, Iralanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda;

9

*Tari care nu au dorit sa se integreze in zona monedei unice: Danemarca, Suedia, Marea Britanie;*Tara care a fost exclusa temporar: Grecia.

Politica Sociala a UECURS 10

1.Cand a fost lansata pentru prima data ideea unei politici sociale comune si ce s-a afirmat? (pag.239)In anul 1972, la intalnirea de la Paris se lanseaza pentru prima oara ideea une politici sociale comune, afirmandu-se ca expansiunea economica nu este un scop in sine; prioritare trebuie sa fie atenuarea disparitiilor intre conditiile de viata si o actiune sustinuta in domeniul social care au aceiasi importanta ca si realizarea Uniunii Eonomice si Monetare2.Cand si ce state au adoptat carta sociala europeana denumita “Carta drepturilor sociale fundamentale ale muncitorilor”? (pag.239)In anul 1989, la intalnirea de la Strasbourg, 11 tari (cu exceptia Marii Britanii) Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, respectiv de toate statele membre ale Comunităţii europene.3. Care sunt factorii prin care se explica intarzierea relativa a constructiei Europei? (pag.242)Intarzierea relativa a constructiei Europei sociale se explica prin conjugarea a 3 factori: eterogenitatea profunda a raporturilor sociale, marile inegalitati de dezvoltare si absenta unei vointe politice reale.4. Care sunt tipurile de actiuni majore presupuse de Europa sociala? (pag.243)Europa sociala presupune 2 tipuri majore de actiuni si anume: actiunea asupra pietei muncii si actiunea globala asupra activitatii economice.5. Care este directia in care se desfasoara actiunea globala asupra activitatii economice? ( pag.243)Actiunea globala asupra activiatatii economice se desfasora intro singura directie- alegerea unei reglemaentari publice cu 2 ipostaze: a) alegerea unei politici de relansare; b) inemizarea actorilor defavorizati.6. Care sunt componentele Europei Sociale? (pag.243)Componentele europei sociale sunt: circulatia libera, politica sociala, partenerii sociali, coordonarea, coeziunea si locurile e munca sau ocuparea.

Politica Bugetara a Uniunii EuropeneCURS 11

1.Prin ce se deosebeste bugetul UE de bugetele nationale ale statelor comunitare? Bugetul Uniunii Europene se deosebeşte fundamental de bugetele naţionale ale statelor comunitare deoarece, pe de o parte, instituţiile publice (armata, poliţia, justiţia, sănătatea şi educaţia) se află în responsabilitatea statelor membre şi sunt finanţate din bugetele naţionale, iar pe de altă parte, cheltuielile cu instituţiile administraţiei europene (Comisia, Parlamentul, Consiliul, Curtea de Justiţie) sunt reduse.

2.Problemele bugetare ale comunitatii europene au cunoscut de-a lungul existentei sale numeroase controverse privind rezolvarea unor chestiuni .Care sunt aceste chestiuni?Problemele bugetare ale comunităţii europene au cunoscut de-a lungul existenţei sale, numeroase controverse legate de rezolvarea următoarelor chestiuni:

-CEE trebuie sau nu să aibă resurse financiare proprii;-care din instituţiile CEE: Parlamentul, Comisia, Consiliul să deţină controlul asupra bugetului;- dezechilibrele din bugetul comunitar.

3. Care sunt directiile principale prin care s-a urmarit consolidarea sistemului financiar in primii ani de functionare a Comunitatii Europene ?În primii ani de funcţionare a comunităţilor europene s-a urmărit consolidarea sistemului financiar european acţionându-se în trei direcţii principale:

a. Unificarea instrumentelor bugetare. Cele trei comunităţi europene: CECO - 1951 şi EURATOM-1957, dispuneau de bugete, proprii, iar după fuziunea lor în anul 1965 au mai rămas doar două instrumente bugetare: bugetul general şi bugetul operaţional CECO până în anul 2002, când Tratatul CECO a devenit neoperaţional, Comisia asigurând condiţiile ca aceste fonduri să aibă o existenţă distinctă. Aceasta înseamnă că încasările ce provin din gestiunea patrimoniului CECO vor reprezenta încasări la bugetul general şi vor fi utilizate pentru finanţarea cercetărilor în domeniile cărbunelui şi oţelului;

b. Creşterea autonomiei financiare. Până în anul 1970 bugetul comunitar a avut două surse de venituri: prelevările CECO şi contribuţiile statelor membre. Din anul respectiv a fost instaurat regimul resurselor proprii, iar finanţarea a avut în vedere, în principal, politicile comune precum FEOGA şi FEDR;

c. Realizarea echilibrului instituţional în exercitarea putem bugetare prin armonizarea atribuţiilor instituţiilor comunitare. în prezent, puterea bugetară este împărţită între Parlament şi Consiliu. Parlamentul are putere de decizie în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare ne obligatorii, poate respinge bugetul şi accepta modul de execuţie al acestuia.

4. Cum se realizeaza echilibrul institutional in exercitarea puterii bugetare prin armonizarea atributiilor institutiilor comunitare?Realizarea echilibrului instituţional în exercitarea puterii bugetare prin armonizarea atribuţiilor instituţiilor comunitare. în prezent, puterea bugetară este împărţită între Parlament şi Consiliu. Parlamentul are putere de decizie în ceea ce priveşte cheltuielile bugetare ne obligatorii, poate respinge bugetul şi accepta modul de execuţie al acestuia.

5. In ce au constat reformele sistemului financiar si bugetar european initiatede J.Delors   ? Reformele sistemului financiar şi bugetar european au fost iniţiate de J.Delors şi au constat în:

1. modalitatea de stabilire a Plafonului total al resurselor proprii, pentru toate categoriile, ca procent din FNB.al.UE şi nu în funcţie de TVA, ca până atunci;

2. introducerea planificării financiare anuale însoţită de o dublă plafonare a cheltuielilor: plafonarea plăţilor din bugetul anual care nu poate depăşi plafonul global exprimat ca procent din PNB-ul UE (care este de 1,27%) şi plafonarea fiecărei cheltuieli la un nivel fixat pentru fiecare an.

6. Reforma sistemului financiar bugetar al UE s-a concretizat in adoptarea unor pachete de masuri. Care sunt acestea?Reforma sistemului financiar-bugetar al UE s-a concretizat în adoptarea a două pachete de măsuri:

10

1. Pachetul Delors 1, adoptat de Consiliu în anul 1988, a limitat cheltuielile pentru agricultură, a căror creştere a fost plafonată la 74% din creşterea PIB-ului mediu pe UE; au fost dublate alocaţiile consacrate fondurilor structurale; a fost constituită cea de a patra resursă pentru finanţarea noilor cheltuieli, fondată pe PNB-ul fiecărei ţări.

2. Pachetul Delors 2, adoptat în anul 1992, redistribuie resursele în favoarea programelor structurale şi a creat Fondul de coeziune.

7. Cand a fost adoptat pachetul Delors 1 si ce masuri au fost prevazute in acesta ? Pachetul Delors 1, adoptat de Consiliu în anul 1988, a limitat cheltuielile pentru agricultură, a căror creştere a fost plafonată la 74% din creşterea PIB-ului mediu pe UE; au fost dublate alocaţiile consacrate fondurilor structurale; a fost constituită cea de a patra resursă pentru finanţarea noilor cheltuieli, fondată pe PNB-ul fiecărei ţări.

8. . Cand a fost adoptat pachetul Delors 2 si ce masuri au fost luate? Pachetul Delors 2, adoptat în anul 1992, redistribuie resursele în favoarea programelor structurale şi a creat Fondul de coeziune.9. Ce a insemnat introducerea planificarii financiare anuale insotite de o dubla plafonare a cheltuielilor?Introducerea planificării financiare anuale însoţită de o dublă plafonare a cheltuielilor a insemnat: plafonarea plăţilor din bugetul anual care nu poate depăşi plafonul global exprimat ca procent din PNB-ul UE (care este de 1,27%) şi plafonarea fiecărei cheltuieli la un nivel fixat pentru fiecare an.

10.Care sunt principiile bugetare?Principiile bugetare: Principiul anualităţii, Principiul unităţii, Principiul universalităţii, Principiul echilibrului, Principiul specializării.

11.Ce intelegeti prin principiul anualitatii bugetare?Principiul anualităţii Bugetul comunităţii respectă principiul clasic al anualităţii, care implică relaţionarea operaţiilor bugetare la un exerciţiu anual, pentru a facilia Comisiei controlul executării operaţiunilor.

Anumite activităţi şi acţiuni din Uniunea Europeană se întind pe mai mulţi ani ceea ce impune acţiuni bugetare plurianuale, situaţie în care se face apel la credite disociate compuse din credite de angajament şi credite de plăţi.

12. Ce este principiul unitatii bugeare?Principiul unităţii. Bugetul Uniunii Europene este un buget anual, aceasta însemnând că ansamblul încasărilor şi plăţilor trebuie să se găsească într-un singur document bugetar, pentru a face mai uşor procesul de urmărire şi control al utilizării resurselor.13. Care este rolul creditelor de angajament si care este menirea creditelor de plati? Creditele de angajament au rolul de a acoperi în exerciţiul financiar al anului în curs costul unor operaţiuni şi acţiuni a căror realizare se întinde pe o perioadă mai mare de un an.

Creditele de plăţi au menirea să acopere cheltuielile solicitate de angajamentele anului în curs sau ale anului anterior, pentru acestea din urmă fiind necesare autorizări bugetare suplimentare.14. Ce presupune principiul universalitatii? Principiul universalităţii presupune,că toate încasările bugetare reprezintă o masă comună care serveşte la finanţarea tuturor cheltuielilor, fără deosebire. Acest principiu are la bază două reguli: regula non-afectării ceea ce înseamnă că încasările bugetare să nu fie afectate de dorinţa efectuării unor cheltuieli selectate, precizate expres şi regula non-contracţiei care înseamnă că nu se acceptă micşorări, reduceri ale încasărilor sau plăţilor.

15. Ce presupune echilibrul bugetar si ce presupune principiul specializarii bugetare?Principiul echilibrului, adică încasările într-o perioadă trebuie să fie egale cu cheltuielile aceleiaşi perioade. Este interzis să se recurgă la un împrumut pentru a acoperi un deficit bugetar. Orice cheltuială suplimentară neprevăzută care intervine în perioada execuţiei bugetare trebuie să constituie obiectul unei rectificări, prin transferul de credite de la un post ia altul. Principiul specializării presupune ca fiecare credit să aibă o destinaţie şi un scop precis, iar încasările să fie urmărite pe surse pentru a identifica eventualele nerealizări şi a preîntâmpina apariţia de deficite.

Bugetul Uniunii Europene

CURS 12

1.Cum este structurat Bugetul general al Uniunii Europene Bugetul general al Uniunii Europene este structurat pe secţiuni, titluri, capitole, articole şi poziţii.

2. Care este cea mai importanta componenta a bugetului UE si ce indica aceasta?Cea mai: importantă componentă este capitolul, acesta fiind cel care indică competenţa autorităţii bugetare în măsură să poată autoriza anumite viramente de la un capitol la altul.

3. Care este structura Resursele bugetare proprii? Resursele bugetare proprii aveau următoarea structură:- taxele vamale asupra bunurilor importate din afara comunităţii, prin aplicarea tarifului vamal comun;- prelevările vamale asupra importului de produse agricole (din anul 1995 au fost înlocuite cu taxele vamale);- resursa TVA colectată în fiecare din statele membri pe baza unei taxe aplicată TVA-ului încasat de către fiecare stat membru (1% în 1979,1,4% în 1986,0,75% în 2002 şi 0,5% în 2004).

4. Cum sunt structurate cheltuielile din bugetul general al UE? Cheletuielile din bugetul general al UE sunt structurate si ordonate pe 6 sectiuni: I. Parlamentul European, II. Consiliul, III. Comisia, IV. Curtea de Justitie, V .Curtea de Conturi, VI .Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor.5. Ce sunt creditele de functionare si care este menirea acestora?Creditele de funcţionare au menirea să acopere Cheltuielile Comisiei cu personalul, clădirile, materialele, publicaţiile, sistemul informatic, misiuni specifice, pensiile funcţionarilor etc.

6. Ce sunt creditele operationale?

11

 Creditele operationale sunt platile facute la sectiunea a 3-a, Comisia Europeana.

7. Care este destinatia cheltuielilor operationale gestionate de comisia europeana?Creditele operaţionale gestionate de Comisia Europeană au următoarele destinaţii:

1. finanţarea agriculturii în cadrul FEOGA, secţiunea garantare;2. finanţarea acţiunilor structurale: Fondul European de dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), FEOGA - Secţiunea

Orientare; Fondul de Coeziune, Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP);3. acoperirea cheltuielilor din domeniul educaţiei (programul Socrates), formării profesionale (programul Leonardo),

audiovizualului (programul media), culturii, comunicaţii, relaţii sociale, sănătăţii publice;4. acoperirea cheltuielilor alocate pentru energie;4. acoperirea cheltuielilor alocate pentru ameliorarea funcţionării pieţei interne;5. finanţarea programelor de cercetare şi dezvoltare tehnologică;6. finanţarea cheltuielilor legate de diverse acţiuni de cooperare economică şi financiară cu ţări terţe;7. acoperirea cheltuielilor generate de acţiunile în cadrul politicii externe şi de securitate comună;9. garanţii şi rezerve (credite neutilizabile în momentul votării bugetului) ce vor fi folosite pe parcursul exerciţiului bugetar.

8.Care au fost Cauzele care au declansat criza financiara? Cauzele care au declanşat criza financiară au fost: creşterea cheltuielilor comunitare agricole; expansiunea fondurilor structurale; tendinţa de reducere a încasărilor din taxe vamale; reducerea încasărilor pe seama taxei vamale aplicată la importul de produse agricole; creşterea volumului restricţiilor la exportul de produse agricole, reducerea încasărilor din TVA-ul din ţările comunitare.

8. Cine a semnat acordul interinstitutional in care s-a convenit asupra marilor prioritati bugetare? Reducerea veniturilor bugetare a generat tensiuni între resursele şi nevoile comunitare, Instituţiile comunitare au semnat un Acord interinstituţional între Parlament, Consiliu şi Comisie în care se convine asupra marilor priorităţi bugetare definite în perspectivele financiare ale Uniunii.

12