eco materials ro

7/28/2019 Eco Materials RO

1/19

Ministerul Mediuluii Pdurilor

ARGUMENTE PENTRU REABILITAREASTATUTULUI MATERIALELOR LOCALE,

ECOLOGICE, IN DEZVOLTAREA

SUSTENABILA A CONSTRUCTIILOR INROMANIA

Dr. ing. Constantin MironDirector INCD URBAN INCERC


2/19

Cuprins

5/21/2012 dr. ing. Constantin Miron 2

Cadrul

problematicii

.

Calitatea

vietii

in

constructiile

realizate

cu

materiale

locale

si

ecologice

.

Riscurile

continuarii

utilizarii

materialelor

de

sinteza

.

Materiale

ecologice

,

disponibile

local

pentru

constructii

sustenabile

.

Criteriile

de

utilizare

a

materialelor

locale,

raportate

la

cerintele

decalitate

si

de

performanta

a

constructiilor

.

Dovezi

si

argumente

rezultate

din

cercetari

recente

privind

eco

-

durabilitatea

materialelor

locale,

neconventionale

utilizate

la

constructiile

romanesti

.

Calitatea

vietii

in

constructiile

realizate

cu

materiale

locale

si

ecologice

si

riscurile

continuarii

utilizarii

materialelor

de

sinteza

.

Concluzii.

Pledoarie pentru locuine sntoase


3/19

Societatea modern a ultimilor 40...50 de ani, nu se poate mndri, n ciuda fantasticeievoluii tiinifice i tehnologice, c se preocup cu adevrat de SNTATEA

oamenilor i a mediului n care triesc i muncesc, dei formal, cadrul legislativ i celnormativ - tehnic, prevede reguli clare i obligatorii n acest sens.

Dezvoltarea industrial intensiv a generat valori materiale n detrimentul sntiiomului i mediului, fapt care n anii 90...2000, a condus la necesitatea impuneriirespectrii unor tratate internaionale care oblig statele membre la norme de limitarea consumurilor de energie din surse convenionale i a emisiilor poluante de gaze cuefect de ser.

n acest punct, locuina este cel mai important factor care influeneaz calitatea vieiii activitii umane i prin urmare, sntatea acesteia se reflect pe termen lung ncea a ocupanilor.

Ultimele decenii au adus nenumrate oferte de modernizare a locuinelor, materialede toate naturile, dar care n majoritate covritoare sunt de natur a provoca daunede sntate, cu cauze care acioneaz pe termen lung i efecte care se fac simite,cnd poate fi prea trziu, pentru a mai fi contracarate.

In contextul actualei reveniri ctre elementele eseniale ale unui mediu sntosnatural sau construit, conceptul de dezvoltare eco-durabil reprezint exactintegrarea elementelor naturale sau/i tradiionale, durabile, n toat infrastructuramaterial actual care susine activitatea i viaa uman


Pledoarie pentru locuine sntoase


4/19

Obiectivele si a impactul dorit si vizat de proiectul Imbunatatirea eficienteienergetice in zonele si gospodariile sarace ale Romaniei se adreseaza grupului tinta

al comunitatilor umane din zonele cu incidenta ridicata a saraciei. Zonele rurale pe care le denumim generic, acum, sarace, au fost defavorizate

si lipsite in toate etapele istorice de atentia cuvenita din partea statului. Ele

sunt singurele generatoarele de baza a resurselor de hrana sanatoasa, atat de

cautata si de pretioasa, denumita modern biosauecologica.

n Romnia spaiul rural reprezint circa 90% din suprafaa rii, iar ponderea

locuitorilor din mediul rural - printre cele mai ridicate din Europa - se ridic la 44,73%din totalul populaiei,adic 8.963.843 locuitori.

Distributia locuintelor pe teritoriul Romaniei


Cadrul problematicii

Nr sate Nr. comuneNr. gospodarii

Total Orase Mediul rural

12.951 2.854 7.086.717 3.915.653 55,3% 3.171.064 44,7%

Saracia este o caracteristica prezenta atat in zonele rurale cat si in cele urbane,chiar si in orasele mari, si de aceea, tinta si impactul acestui proiect trebuie sa fiemult mai ample decat o reflecta doar cifrele mentionate anterior.


5/19

Materialele pentru constructii, care pot fi denumite veritabil sustenabile, sunt cele

care si-au dovedit capacitatea de a fi sustinut in mod durabil, dezvoltarea de-a lungulexistentei societatii umane, ndeplinind nevoile prezentului si asigurand generaiilorviitoare un mediu natural, de viata si activitate, permanent curat si nealterat.

Materialele sustenabile sunt in mod pozitiv cele mai responsabile fa de mediu,dar responsabilitatea este impartita cu utilizatorul principal, adica omul, care:

trebuie sa pastreze echilibrul in exploatarea resurselor respectand echilibrul

mediului natural. trebuie sa respecte prioritatea sanatatii mediului si a omului fata de interesul

economic .

Materialele sustenabile cu proprietati de izolare termica, acustica sihidroizolare pot fi clasificate dupa mai multe criterii, avand in vedere corelareacaracteristicilor acestora cu cerintele impuse prin functiile indeplinite, de izolator

termic, izolator acustic sau izolator Clasificarea materialelor sustenabile, existente local, nu reprezinta un scop in sine,

dar este necesara pentru ca specialistii auditori energetici, autoritati localeresponsabile din domeniu, proprietarii, investitorii si producatori de materiale sau deproduse secundare sa le poata utilizate ca materiale pentru constructia, renovareasau modernizarea constructiilor.


Materiale ecologice, disponibile local pentru constructii sustenabile


6/19

Dupa densitate :

a - Materiale de densitate mare si medie: Piatra, Agregatele naturale, Varul, Argila

ceramica in diferite forme, chirpicii, valatucii pe furci etc, Lemnul de densitate mare(foioase stejar,fag, salcam, )

b - Materiale de densitate medie si mica - lemnul de densitate medie mica(rasinoase: brad, molid, pin, larice etc), fibre din lemn, lana de lemn, fibre celulozice,materiale de origine vegetala rezultate din culturi agricole naturale sau organizate:paie, deseuri vegetale fibrolemnoase, canepa, inul, stuf

Dupa origine:a - Materiale de origine animala: lana de oaie

b - Materiale minerale: vata minerala, vata bazaltica,

Din puct de vedere al structurii:

a- Materiale omogene si cvasiomogene - Piatra, Agregatele naturale, Varul, Argila ,Lemn, Materiale de origine vegetala sau animala

b- Materiale heterogene: Agregatele naturale, Deseuri vegetale fibrolemnoase, Stuf

Din puct de vedere al structurii

a- Materiale anorganice

b - Materiale organice


Clasificarea materialelor ecologice, disponibile local


7/19

Solutiile de utilizare a materialelor sustenabile, disponibile in Roamania, la realizareadiverselor elemente de constructie: zidarie si lemn pentru structura, lana si canepapentru termoizolare etc., trebuie sa fie in acord cu performantele impuse de rolulelementelor sau partilor de constructie realizate.

Elementele de anvelopa (pereti, plansee, acoperisuri) se vor putea realiza numai cumaterialele cu caracteristici termice adecvate nivelului de izolare termica propus, plasatepe exteriorul elementelor de anvelopa. Aceste materiale vor suporta cel mai intensactiunea climatica complexa, variatiile de temperatura, umiditatea si radiatia solara.

Materialele naturale, sunt cele mai rezistente, practic nedegradabile structural, laactiunea radiatiei solare si in special a radiatiei ultraviolete, careia nu-i rezista nici unmaterial de constructie modern, de origine sintetica (PVC, polistiren, spumepoliuretanice, polietilena, vopsele etc).

Materialele naturale - lemnul, piatra, argila etc. nu suporta degradari pe durate foartemari de timp, dovada fiind integritatea elementelor constructiilor foarte vechi, fiind crescute si pregatite de natura cu aceste caracteristici deosebite.

Materialele de densitate medie si mare, care au caracteristici de rezistenta mecanicanecesare construirii structurii si peretilor, au si rol de acumulator termic, asa zisamasa termica, inmagazinand energia termica (caldura sau frig) pe care o elibereaza intimp, prelungind efectul sursei de caldura (solara sau pe combustibil) si atenuandvariatiile temperaturii exterioare


Criterii de utilizare a materialelor locale raportate la cerintele de

performanta a cladirilor


8/19


Dovezi si argumente rezultate din cercetari recente privind eco-

durabilitatea materialelor locale Studii de caz

Locuintele colective prezinta ntr-o stare avansata dedegradare cauzata de o suita de factori si anume :- nu au fost prevazute cu un sistem de ncalzire pe timp deiarna.

- Fiecare familie si-a organizat o ncalzire locala cuamenajarea la fiecare apartament a unei evacuari a fumuluicare strapunge fie terasa la ultimul nivel, fie pereteleexterior rezultnd o degradare si pe aceasta cale aelementelor de nchidere .-Pe fiecare terasa s-au amenajat dispozitive improvizate deridicare a combustibilului solid- Constructia unor sarpante care sa protejeze terasa siimplicit apartamentele respective la actiunea ploii .

Locuinte traditionale din Maramures si Suceava

Locuinte construite dupa 1990 din Maramures


9/19


Material ecologic marca Mopatel si Ecopierra. Constructie pilot

realizata la Gainesti Jud. Suceava

Elementele din beton uor ecologic termoizolant tip

MOPATEL si ECOPIERRA - brevet internaional

PCT/BE2006/000048, Autor ing. Petrache Teleman -compozit ecologic realizat pe baza de agregate naturale(argil expandat n cuptor, granule de plut, rumegu itala, fibre de lana) i doi liani Ciment Portlant CEM 1 i varstins n past.


10/19


Imagine termografica in Infrarosu a peretelui din zidarie de blocuriMOPATEL, cu grosime de 40cm

Autorul materialelor a realizat o constructie experimentala la Gainesti Suceavautilizand aceste materiale in care si-a organizat propriul atelier de productie.

Ea a fost finalizata in iarna anului 2011 si s-au facut un prim set de masuratori in

infrarosu a cladirii care au ilustrat omogenitatea temperaturilor pe suprafata zidariei.


11/19


Reabilitarea eco-durabil complex a unei locuine tradiionale ieene

Se prezinta succint o lucrare de reabilitare a unei locuinte traditionale in contextul principiilor

conservarii si reabilitarii eco-durabile. Locuinta este de tip unifamilial, in municipiul Iasi, proprietatepersonala, construita in perioada anilor 1873 1890.Sunt prezentate etapele actiunii de reabilitare si conservare si anume:etapa cercetarii starii actuale a constructieiinvestigarea starii elementelor de structura, a fundatiilor, a inchiderilormasurile de reabilitare complexa structuralamasurile de eficientizare energetica eco-durabilaprogramul de monitorizare a comportarii si starii postreabilitaresolutiile concepute pentru adaptarea constructiei existente si a functionalului la cerintele modernede habitatsolutiile de utilizare a materialelor locale, naturale si traditionale la reabilitarea complexasolutiile si masurile de crestere a gradului de eficienta energetica si de asigurare a energiei dinsursa regenerabila, de valorificare a materialelor combustibile vegetale.


12/19



Construcia (cota pardoselii) a fost ridicat pestenivelul terenului natural cu cca 40....60 cm, terenulfiind n pant mic.Talpa construciei este realizat din brne de stejarcioplit, sprijinite la coluri pe fundaii izolate dinpiatr cldit, pana la o mic adncime de cca 30

cm sub cota terenului natural..


13/19



Pardoselile sunt din lemn vopsit la partea superioar , aezate pe rigle din stejar silemn de rinoasse, nglobate n umplutur de argil uscat cu grosimea de cca 30 cm

Starea tlpii din stejar ct i a pardoselii din lemn


14/19



Solutii de reabilitare

A fost depistat la una din talpile din stejar, ieinde ctre o verand expus umiditii,o degradare parial


15/19



Solutii de monitorizare a starii constructiei in exploatare

Solutii de reabilitare


16/19


Calitatea vietii in constructiile realizate cu materiale locale si ecologice si

riscurile continuarii utilizarii materialelor de sinteza

Efectele utilizarii materialelor locale, ecologice, in dezvoltarea eco-

durabila, cresterea calitatii vietii, depoluarea mediului si insanatosirea

pietii materialelor de constructie.Se impune actual si urgent, formarea si transformarea eco-durabila amentalitatii obtuze care se face simtita din ce in ce mai mult in contextul

economiei de energie si eficientei termo-energetice a cladirilor.In aceasta problema fundamentala, autoritatile locale trebuie sa intervina si sa

sustina permanent, prin specialistii de care dispun in fiecare zona si localitate

si sa incurajeze, sa sfatuiasca orice potential proprietar de locuinta, in cel maiprofesionist grad, revenirea catre valorile traditionale, curate, completate cu tot

ce s-a dobandit ca progres tehnologic in ultimii ani, in materie de calitate a

materialelor si mod de prelucrare.

Pe de alta parte, criza energetica a ultimilor ani a condus societatea catremasuri de reducere a consumurilor de energie de orice fel, inclusiv a partii

consistente de cca 40 % ce revine cladirilor in general.Astfel au ajuns sa fie concepute si aplicate, casele eficiente energetic si

casele pasive.Parerea autorului este ca economia de energie in cladiri trebuie facuta pana lalimita la care nu se aduce atingere sanatatii oamenilor.


17/19




Efectele utilizarii materialelor locale, ecologice, in dezvoltarea eco - durabila, incresterea calitatii vietii si depoluarea mediului prin reducerea emisiilor poluante sunt deexemplu:Depoluarea mediuluidatorata utilizarii varuluiExploatarea masei termice a apei.

Riscurile alterarii calitatii vietii ocupantilor cauzate de renuntarea in ultimele

decenii la materialele locale eco-durabile si inlocuirea cu materiale de sinteza.

n teritoriu, mai ales n zonele deprtate de centrele administrative al judeelor sau deorae importante, exist o foarte slab activitate de ndrumare, consultani control al

modului de proiectare autorizareexecuie a construciilorde locuine;Noiunea de calitate n acest sens este purformal,urmrindu-se n mod preponderentdoar aspectul estetic viznd finisajele exterioare i interioare ale locuinelor; In mod paradoxal,in ciuda disponibilitatii si accesibilitatii locale a lemnului in foarte multezone, multe materiale de finisaj exterioare si interioare sunt realizate din materialesintetice (PVC, polistiren, folii diverse etc), absolut nesanatoase, care in multe cazuri sunt

mult mai scumpe, altereaza calitatea peretilor, calitatea mediului interior, blocheazatransferul vaporilor etc.La fel s-a intamplat cu inlocuirea varului natural cu cel sintetic, cu piatra naturalainlocuita cu imitatii din diverse rasini, si exemplele pot continua.


18/19




n teritoriu, mai ales n zonele deprtate de centrele administrative al judeelor sau deorae importante, exist o foarte slab activitate de ndrumare, consultan i control al

modului de proiectare autorizareexecuie a construciilorde locuine;Noiunea de calitate n acest sens este pur formal,urmrindu-se n mod preponderent

doar aspectul estetic viznd finisajele exterioare i interioare ale locuinelor; Se realizeazlocuine la care cheltuielile materiale sunt mari, dar care sunt alocate de obicei mririivolumului cldiriiirealizrii unor finisaje scumpe n detrimentul calitii nchiderilor.

Cheltuielile datorate consecinelornon - calitii sunt mult mai mari dect cheltuielile deinvestiie, dublate de riscul degradrii condiiilor de locuit, a sntii i a mediului

nconjurtor.Cel mai grav este faptul c implicaiile asupra sntii oamenilor sunt neglijate, acestea

genernd efecte n lan, pe durate mari, greu de evaluat i de perceput la momentul construiriiunei locuine noi.

Concluzia rezultata

Este deosebit de important de a contientiza la nivelul tuturor factorilor responsabili sial beneficiarilor de constructii c,n materie de locuine, nu exist dect soluiarealizrii unor construcii de calitate, privita in primul rand prin prisma calitatii vietiicelor care o vor ocupa.


19/19

19

eco materials ro

Documents