mm VALENTIN

E IN VECI

VOLUMUL I.

CELE 7 CUVINTE DE FE CRUCE

ME'JlTATll LA PICIOARELE CRUCII

Tipografia ^DOINA* Eeiuf — 19'14

.SCUMPEI BINTfA.

iubitei mele tovard§e de uieaid 51 neinfricateitovardse de luptd pentru \cauza lai Jsus...'*

INTRODUCERE

In limpul in care a slat rSstlsnIt pe cruce. bus a rostit sapte•<uvinle i '

.Tata, iarld-i, caci nu sliu ce fac".

^Adevdrat i|i spun ck ast&zi vel H cu Mine in raa*.„Feince, laid fiul tdu — iata mama la'.

«Eli. Ell, lama sabnthani",

„Mi-e sete",

„S'a s&var^it" $1„Tata, in mainile Tale imi incredln(ez Duhul".

Nu se pregaieste cllnalnte clnevs pe care-l a^teapfS plronirea pecruce, ce cuvinle anume sk spund cfind va sta rAslignit.

Aceasta a facul-o cu atal mai pufin bus, care daduse ucenicilorSai povata; „Cand va vor da in mSna dregAlorilor $i a ImpAralilor. 8&nu va ingrljoratl gandindu-vfi cum, snu ce veti spune, cacl ce veil aveade spus, v& va fi dal chiar in ceasul acela. fiindcA nu voi veti vorbl, dDuhul TafAlui vostru va vorbi in vol". (Male! 10. 19,20A

Celc $apl« cuvinte de pe crucc suni cuvinle din Cer. Domnul busspuseee mai demuii! ..Vorbesc dupA cum M'a invAtat TalAl Meu"> (loanS.28)- DupA cum L-a invAtal Tatal a vorblt $i dc pe cruce.

Sa petrecem dec! $1 noi un ceas la piclorul crucii, asculland cu-vintele scumpe $I cAutand a prinde lAlcuI lor. Ele ni-L descoperA peDumnezeu mai bine decat toate cuvanlAHle Domnului Isus, deoarce in'ecestea a fosl si o parle de pregAtire, pe cand cuvinfele de pe cruce■au ta$nit sponlan din addncurile filntei Sale Divine.

I

rjsiui^ujuuiiuui:iil:iiniiuianiialiuuuiiuiiuiutmBiiiAiiuMitui«UBiinr«uui;i&iHWHii.rMiitiH(Uivik^i«iinii^

„TATA. lARTA-i, CACI NU STiU CE FAC

..Invalali deia Mine, caci Eu sunt bland §i smerit cu ini-ma", fusese indemnul lui Isus fMatei II. 29). ..Sarcina Meaeste ugoara", ii asigurase Isus pe oameni.

Acum, pe cruce, avea sa se arafe ca eel bland §i smeritcu inlma. eel care-i'rabdator §i nu se agteaptS la bine dinpartea oamenilor. sufera ugor §i cele mai cumplile chinuri.

§i infr'adevar. primele cuvinle rosfite de Isus raslignitsunt o rugaciune de iertare, pentru cei care L-au trataf aslfel.

Nu exists om mai presus de eel care se face apara-torul du§maniIor sfii. Or, Isus aeeasla s'a facut : aparator, mtj-locitor la Tata! pentru eel ce L-au crucificat.

De-am invaja dela El, ca primul ncslru gaod. cand neloveste un necaz. sa fie o rugaciune pentru cei cari s'au facut

vinovati fata de noi 1

5i a§a cum a incepul a §1 ramas Isus pane la sfarjitulchinului Sau. Pana in ultima clips, nu a scos macar un murmurcontra celor ce-1 ucideau fara lemei. El nu i-a blestemat, ci s'a

rugat pentru ei. implinind astfel proorocia facuta cu sute deani inainte de Isaia (53, 12): ..S'a rugat pentru cei vinovati"-

Dragostea biruegte loate. Dragostea birue§le si chinul demoarte. Dragostea biruegte §i legea aspra. dar dreapta a lulDumnezeu, care nu iarta pe uciga$i.

Dumnezeu zisese familiei lui Noe : Voi cere inapol sangele

vietilor voasire... voi cere inapol vieafa omului din mana o-mului, din mana oricarui om care este fratele lui. Dar Isus se

pune inire lege §1 ucigasi. El cere ca legea sa nu-i loveascS, Elmijioce§te pentru vinovati.

Pilda de credinta ne este dat Samson, a carul ultima ru»

gadune a fost: ..Doamne. Dumnezeule ! adu-ti Aminte de mine,Te rog: Dumnezeule. da-mi putere numai de data aceasla, §icu 0 singura lovitura sa ma rfizbun pe Filisteni." (Judecatori16. 28). Pilda de credin[a este leremia car&spune inrugaciunedespre potrivnicii sai : ,.Au sapat o groapa ca sa-mi ia vieaja.Adu-{i aminte ca am slat inainlea Ta. ca sa vorbesc binepenlru ei §i sa abat mania Ta dela ei. De aceea da pe copiiilor prada foametei §i doboara-i cu sabia I Neveslele lor sa.fielipsite de copii gi sa ramana vaduve. §1 barbatii lor sa fie luatide ciuma : tinerii lor sa fie ucigi de sabie in lupla ! Sa se a-uda strigate iegind din casele lor, cand ceiele aduse de Tinevor cadea deodata pesfe ei I Caci au sapat o groapa, ca sama prinda, §i mi-au intins lajuri sub picioare. Dar Tu, Doamne,cunogti toafe unellirile lor facute ca sa ma omoare. Nu le iertanelegiuirea §i nu le glerge pacatui dinaintea Ta: ci sa fie do-boriji in Fala Ta I Lucreaza impotriva lor la vremea manie'Tale" (leremia 18 21-23).

Dar daca acegtia sunl pilde de credintS §i rugaciunile lor,izvorite dintr O indrepfa|ila revoita impotriva hulirii lui Dumnezeu,au fost socotite vrednice sa faca parle din Sfanla Scriplu-ra, ce sa mai spui de cuvintele : ..Tata, iarta-i, caci nu gtiu cefac ?" Nu-li ramane decat sa te progtcrni in adorare gi sa taci.

Dreapta este judecata lui Samson, dreapta judecata luileremia. Dar la Isus. mila a biruit judecata.

Pacatul ucigagilor, desigur, nu putea sa ramana nepe-depsil. Dar Isus este eel care poaria pedeapsa. El moare inlocul celor vinovatt, iar penlru omotitori cere iertare. 5i care-ioare omul pentru care nu ar mai exista iertare, daca gi pentruucigagii Lui a fost ? Oricine poate fi iertat. La El se poate venicu incredere deplina.

Ce impresie pufernica trebue sa fi produs cuvintele ace-slea : ,Tat3. iarta-i, caci nu gtiu ce fac". asupra celor adiinalipe muntele Golgotei I Raslignirea era pe alunci un mod obig-nuit de a se ucide oameni. Cei cari priveau la Isus'rastignit,vor mai fi vazul rnul[i crucificali, dar aga rugaciune din gurade om pironit pe lemn. nu au mai auzit.

- 9 ~

Dupa doua mii de ani. impresia produsa de ele este in-ca pulernica.

Sa caulam sa !e patrundem mai bine :

Pacatele din ne^liintd, sunf. totu$ pacate 9I este nevoe de

iertare pentru ele.

Uciga§ii lui Isus nu §tiu ce fac. tolu§ ei au nevoe de iertare. §i Manluitorul se roaga ca eis'o dobandeasca.

Daca nu §fii un lucru. nu inseamna ca e§ti §i nevinovatin privinta lui. Necunoaglere §i nevinovalie nu-i acela§ lucru.Negliinla, desigur, ca micgoreaza vina. Isus insugi o aduce caiemei in rugaciunea lui de iertare. Dar ne§fiinta nu gterge vina.

La judecala lui Dumnezeu vom avea sa raspundem si delucttirile pe cari nu le-am gliul. Ne§tiinta noasira va fi unpunct de acuzare impofriva noastra.

Evreii eari il ucideau pe Isus. ar fi fost datori sa cercetezesemnele pe cari Isus le daduse. Ei erau datori sa cercetezeproorociile, penfru a se convinge ca sunt Impiinite in Isus.Daca nu au facut-o §i au tamas in negtiinta, erau vinovati.

Ofijerii §i soldatii romani ascultau numai de o porunca.Neexecufarea ei ar fi insemnat condamnarea lor la moarte^ Dar51 ei aveau nevoe de iertarea lui Dumnezeu pentru faptele lor.Si lor uciderea lui Isus le era socotita ca pacat.

Negtiinta lor era pacatui lor. At fi irebuit sa-§i petreacavremea libera in cercetarea cariilor sfinte. care in Palestinaerau dear la indemana lor.

Aga facand ar fi putu't afla ca Isus este Mesia. §i ar fiIrebuit sa aleaga mai bine sa fie ei osanditi la moarle. decatsa omoare pe un nevinovat.

Vinovati erau deci to|i cari luau parte la uciderea Lui.Numai ca Isus preface, intr'un chip minunaf, vina lor.

inlr'o scuza.

Ei sunt vinovati de a nu fi gtiul. El se roaga pentru lerta-lea lor. tocmai pe motivui ca nu au gtiut ce fac.

- 10 - «iicniir«iiHiiikiimi|iuun»<iiiiiitfiii^i'ini»iiciiii>'iiiViis«i«Ai.A

Pentni cine s'a rugat Isus.

Isus s'a rugat penlru foti cei vinovaji de uciderea Lui.Sfanlul Petru, vorbind poporului din lerusalim, multe zile-

dupa rastignire, recunoaste : „Sliu ca din ne§tiintS aji omorifc"pe Incepalorul vietii, voi §i mai mari vogtri" (Faple 3,17).

Sfantul Pavel scrie in I Cdrlnteni 2. 7-8 : ..Intelepciunea^lui Dumnezeu cea lainica §i (inula ascunsa.. .. n a cunoscul-c-nici unul din frunla§ii veacului acesluia. Caci, daca ar fi cu-noscut-o. n'ar fi rastignil pe Domnul Siavei."

Mai mult, sfantul Pavel crede ca el esle cuprins im

aceasta rugaclune a Manluitorului. Macar ca a fost prinlre u-cigagii primilor martiri ai cregtinismului, macar ca mai inainte^era un hu'itor, un prigonitor §i un baljocoritor, a capatat in-durare. pentruca lucrase din ne§tiinta. in necredinla {I Timotei-i; 13).

3i nu este oare adevarat pentru orice pacalos, intr'a a-numita masura, ca nu §tie ce face cand pacatue§te ? Cars dinnoi ar fi pacatuit, daca am fi gliut dinainte despre fiecarel pa-cat. ce nenorocire va aduce pentru sufletele noastre ? Cunoa-§tem noi oare vederea lui Dumnezeu de care ne-am lipsil. a-lunci cand am pacatuit? Putut-am noi socoli oare dinainte lolreul pe care-l vom face allora prin pacatele noastre ? §tiut-amnoi oare caf de mult chinuesc nelegiuirile noastre inima pa-rinteasca a lui Dumnezeu?

Nici unul din noi nu am §tiut. S' Dumnezeu. care nu line seama de vremurile de ne§tiinla (Faptele Apostolilor 17.30),prime§fe de aceea ca pentru noi toti facula rugaciunea lui Isus r„larta-i. Tata, caci nu §liu ce fac!"

Numai ca se gase§te cate un suflet, caruia atat nu-i esledestul penlru a fi mangaiat. Sufletul acesta spune : .,Eu candam pacatuit. am §tiut ce fac ; pacafui meu a fost cu voe. Eunu pot fi ierlat."

Afle acest suflet ca. daca Isus pe cruce se roaga pentru-cei cari nu jtiu ce fac, iertarea nu-i numai penlru acestia, cipentru toti.

— 11 -

SfSntul loan scrie in I-a sa epistola capitolul 1,7 : „San-gele lui Isus Hrislos, Fiul lui Dumnezeu, ne curategte dfro r i c e pacal."

Talharul rastignit langa isus, care s'a pocail §i caruia.Mantuitorul ii fagaduegle raiul, §tiuse ce face. A recunoscutdear el insu§ ca pe drepl merifa moartea. Totu§, a fostiertat.

lerferea se da oamenilor prin Isus, fie ca pacalele au-fosl facute cu §tiinta. fie ca au fosi ficule din ne§tiinlS. Detrei ori se repeia In Biblie asigurarea: „Oricine va chema Nu-meie Domnului va fi manluil." —loel 2,32; Faplele Apostoiilor2, 21; Roman! 10 13.

Pecalogii pel dobandi iertarea lui Dumnezeu — aceasla-c-veslea buna a Evengheliei. Isus se roaga Tatalui pentru man-tuirea lor cu cuvantul : ,.Tata, iarla-i.." §i, Tatal eel drepf, carenu poate lasa pacatul nepedepsit, ii iarta, fiindca sangele luiIsus, sangele legemantului celui nou. s'a varsat pentru mul{i.locmai spre iertarea pacalelor {Matei 26, ?8).

Daca cuvinlele lui Isus erau : -Tata, iarta-i, caci nu §tiu-

ce fac", mainile §i picioarele Manluilorului pironile pe crucevorbeau un alt limbaj: ,.Tafa, iarta-i, caci Eu imi vars sangele, spre iertarea pacatelor lor," .

Cu rugaciunea aceasta. Isus incepe lucrarea Lui de Mare-Preot §i Mijlocitor. inaintea lui Dumnezeu. pentru to|i oamenii.

In loan 17, 9, ni se arata cum in ultima Sa rugSciune,.inainte de a se despSrli de ucenici. Dcmnul Isus a spus :„Pentru ei (ucenici) Ma rog. Nu Ma rog pentru lume, ci pentru a-ceia, pe care Mi i-ai dal Tu." Pe cruce, lucrurile se schimba.De atunci incoace, EI se roaga §i mijloce§te pentru toji, pentru:toll pacatosii.

Dar dragoslea Lui intrece orice inchipuire omeneasca. Nu;numai ca El se roaga pentru uciga§ii Lui, ci mai mult. Cautacu tot dinadinsu! sa-i faca sa primeasca aceasta iertare. Dea-ceia spune in auzul lor : ..Tatfi. iartfi-i!. .. "

Ce nevcie era de o asemenea rugaciune? In sine era

de prisos. „Fiul Omului are pe pamant putere sa ierte^

- 12 -

pacaleie" (Matei 9, 6). Isus ii putea ierta deadteptul. Nu aveanevoe penlru aceasta sa se roage Tatalui.

Dar, fiindca ei ii disprs|uiau pe Hristos, fiindca ei nucredeau in ieriarea Lui gi nu vroiau s o primeasca. Isus — do--rind cu tot dinadinsul mantuirea lor — le ofera iertarea Ta

talui, in care credeau.

Cum cate un credincios dornic sa ajute vre-o familie sa-raca, suparata pe el. §i carenu ar primi nimic deadreptul dela«]. le trimite ajutorul printr'un prieten. a§a isus. dorind ca eisa lie iertaii. dar §tiind ca ei nu cred in EI, se roaga ca eisa primeasca iertarea Tatalui. Isus nu line doar la Slava Sa-Ei nu tine ca iertarea sa vina neaparat prin persoana Sa.

"Suntem oare fo|i iertaii ?

In rugaciunile pe cari Isus le lacea Tatalui cand erauaijii de fata. Ei tinea seama totdeauna de lucrurile folositoaresufletelor care-L ascultau,

Chiar spune intr'o rugaciune: . Vorbesc astfel, pentru no-rodu! care sta imprejur." (loan 11. 42)

A§a ca isus a spus pe cruce rugaciunea Lui pentru ier-"tare. ca noi sa invalam. ca noi s5 fim indemna|i prin ea; dea ne ruga noi in§i-ne pentru iertarea pacatelor noastre.

FericituI Augustin. unul din marii invatatori ai Bisericii-expticQ : ..Harui S'a rugat ca sa se roage mizeria. DoctorulSa rugat ca sa roage bolnavul. Judecalorul eel gala de a fimilos Se roaga ca sa se roage de iertare eel vinoval."

A§a ca oricine este ierlat, daca numai ii cere Tatalui ce-resc iertarea, in temeiul jertfei pe care Isus a adus-o pentru elpe cruce, daca numai se une§le prin rugaciune proprie cu rugaciunea, pentru iertare a Manluitorului.

Suflelul care a§a face, poate fi sigur ca rugaciunea luieste ascultata. Caci §i rugaciunea lui Isus a fost ascultata.

Ne ingrozim la gandul ce s'ar fi pulut intampla, daca nuar fi fost ascultata rugaciunea lui Isus. Pedeapsa lui Dumne-jzeu ar fi venit Indata.

-'A I (- 13 - aweOMitoiH^AS -Xkt.-

Cand Isus a lost pe cruce. inlunerec s*a lasat peste toata-tare. Curand avea sa-i urmeze un cutremur. isus a presim}il'nenorocirea care avea sa se abata aupra omenirii, din pricinarfistignirii Lui. El vedea in intunerec §i cutremur semnele uneinoui judecati a lui Dumnezeu, asemanatoare cu aceea pesteSodoma §i Gomora §i El a oprit deslan{uirea urgiei prin rugS-ciunea Lui.

In furluna aceea El a fost paratrasnetul. Mania lui Dumne

zeu L-a lovit pe El §i vinovatii au ramas feriji.Asta, fiindca isus S'a rugal. Si S"a rugat nu penlru mama.

Lui. nici penlru ai Sai. Dragostea se roaga, inainte de toates

pentru cei mai pacatosi.

Este ierfare la Dumnezeu $i pentru eel mai mare pacdtos..

Cei cari II resligneau pe Isus, savarjeau cea mai marecrima a lumii. 0 crima cum nu a mai fost §i nu va mai fi

o alia mai mare. Ei erau manjiti chiar §1 pe trupurile lor desangele dumnezeesc al lui Isus. La biciuirea gi la pironirea Luipe cruce. sangele Sau le stropise mainile, le sarise in obraz.

Totug, Isus Se roaga penlru ierlarea lor.

SufletuI impovarat de pacale, daca se gtie iubil de cineva,sa gandegie: ..Acest om ma iubegte numai fiindca nu-mi gliepacatul.' Dar Isus ni-l gtie. Nimic nu-i ascuns inaintea Lui.

Si El s'a rugat pentru iertarea ucigagilor Lui. precum se roagapentru iertarea noastra.

lar ca rezuital, multi dinlre ucigagii Lui au gi fost ierta|i.Aga. de pilda. sutagul care — cand avazut ce se intamplase— a slavit pe Dumnezeu gi a zis: ..Cu adevaraf, omul acestaera neprihanit" (Luca 23, 47). Aga soldalii. care-L pazeau peIsus. s'au infricogat foarte tare gi au zis : „Cu adevaral. acesta_a fost Flul lui Dumnezeu !" (Mate! 27.54). Aga, o mare mulU-me de preoti cari au venit curand la credin[a. (Faptele Apo--stolilor 6, 7).

Daca acegtia au dobandit iertare, este sigur ca once om^oricat de pacatos, o poate dobandi.

14 —

§i acum ce ai de gand cititorule ?Imparatul ora§ului Ninive, cand a auzU de predicarea

jTOOrocuIui lona, a dal indemn tuturor locuitorilor sa se po-caiasca. spunand : „Cine §lie daca nu se va intoarce Dumne-aeu §i se va cai, §i daca nu-Si ,va opri mania Lui aprinsa, onsa nu pierim ?" (lona 3,9).

Locuiiorii din Ninive, ascultand de acest indemn, s'au in-lors dela calea lor cea rea, avand simple nadejde ca vor fiiertati. Siguri nu erau ca ei ca vor fi primi(i de Dumnezeu.

lar noi, cari avem siguranta ca putem (i ieria[i, sa nearatam mai prejos de ei ?

noi trebue sd iertam.

„Daca nu ierlafi oamenilor gregelile lor, nici Tata! voslru•nu va va ieria gre§elile voastre." A§a inva|a Isus (Matei6,I5).

In aceeagi predica de pe munte. El mai spune : „Daca iti.aduci darut la altar §i acolo ili aduci aminle ca« fratele lauare ceva impotriva fa, lasa-ti darul acolo. inaintea altaruiui, 31du-te inlai de impaca-le cu fratele tau. Apoi, vino de adu-ti

.^arul." (Malei 5, 23-24),Sa ne iertam deci unul pe altul chiar acum.

La urma urmii, avem a§a de putin de iertat. CSt de mare■esle care raul care ne-a fost facut? Un cuvant rau, o acuzatieJalga, o neinlelegere, vre-o fapla rea. Ce lucruri neinsemnate,cand le asemuim cu acelea ce a avut de iertat Isus Rastignit.Or. El ne spune : „Eu ti-am iertat foata daloria" (Matei 18,32).Si noi sa nu iertam oare micile datorii ale semeniior noglri?..

De aceea: Orice amaraciune, orice iulime, orice mante.•rice strigare, orice clevelire §i orice fel de rautate, sa piaradin mijiocul vostru. Dimpotriva, fiti buni unii cu al(li, milosi,si ierla|i-va unul pe altul, cum v'a iertat §i Dumnezeu pe voiin Hrislos 1" (Efeseni 4, 31-32).

Sa nu zicem : „Asa ceva a pulut face numai Isus, cSera I^iul lui Dumnezeu 1" De atunci incoace, atatia oamenijnuritori, carne §i sange ca noi, i-au urmat pilda in totul.

I'CKinirLii .'i>'«'v«ftiinji(n.ic'r.iii'u6«ttf.iJl'9"" *r«i

SfantuI Stefan a strigal cu glas tare, in timp ce loveauin el cu pietre: „Doamne, nu le {inea in seama pacatul ace-sta!"

Episcopul Hannigton de Uganda (Africa), in timp ce era<}us ta moarte de Negrii. murmura intr'una. ca sa nu lase vre-un gand de ura sa-i Incolleasca in inima : „Iubi|i pe vrajmasiivo§trl. binecuvanlati pe cei ce va blastama. faceli bine celor

- ee va urasc §1 ruga!i-va penlru cei ce va asupresc §i va pri-

■ gonesc" (Matei 5, 44). Dumnezeu l-a rasplalit pe acest martir,Jacand ca fiul lui Hannigton. devenit propovaduitor al Evan-gheliei in Uganda, in [tocul tatalui sau. sa boteze pe ucigasiiparintelui sau.

Si ceeace acegtia au putut face, putem gi noi, prifi haruljjui Dumnezeu.

I

>' 1 lu. j'^L r.'Ok—mu^ilumiangMMt^KiatipliMamj.

„ADEVARAT Ijl SPUN CA ASTAZl VEI FICU MINE IN RAI"

Isus a fosl arestal in seara de Joi spre Vineri. Rastignlfa fost Vineri pe laamiaza- Dela arestarea ia rasiignirea Lui. auIrecul deci cam vre-o patrusprezece ore. Timp lung. $i Evan-ghelia nu ne reda tot ce s'a intamplat cu Isus in orele acestemuiie.

Dar se prea poate ca intre o judecata §i cealallSIsus sS fi fost bagat la inchisoare. §1 cum era destinat delainceput morlii, il vor fi varaf. de buna seama, in celula celorcondamnali la moarte.

Scena pelrecuta in aceasia ceiula esfe lesne de inchipuit.Mai erau acolo Irei talhari cari i§i a§feptau osanda. A

doua zi trebuiau sa fie raslignifi.5i ce groaznic lucru esle pentru un om sa §tie ca maine

la pranz va fi pironit pe o crucel Mintea i§i zugravegle dina-inte chinul care va frebui indurat. Toata fiinla se infioara lagandul ca tot ce te mai asteapta in vieala sunl cateva ceasuride mare durere, §i dupa asta: nimic 1 Ori — zice un ait gand— urmeaza poate totu§ ceva; judecata.

3i in celuia condamnatilor la moarte te simfi parca in-conjurat, in intunerecul noplii, de sirigoii celor cari au trecutpe acolo mai Inainte.

Dar ce pofi face ? Sa le rogi ? Dar cui sa se roage untalhar ? Ss le spovede§ti ? Dar cine crede in cainla sincere aunui lalhar ? Din piepl izbucne§le atunci ba un cantec de ve-selie nebuneasca. ba un blestem ori plans desnadajduil.

Si talharii au mame §i adesea le iubesc. Gandul talhari-

Jor va fi alergat la o maica scumi>a, la copiii ISsati in urma^Ceeace raarea durerea acestor talhari, era ca Baraba,

cepul bandei lor, eel cu care impreunS fusesera inchi?i (Marcu15, 7). ii tradase in chip josnic — lucru care nu se face inlretalhari — §i pusese la cale. prir, mituire si inlerventii pe lamarii preoti, ca el sa fie gratiat.—adouazi — pe cand el. carinumai ascullasera de el, erau iasa[i sa indure moarlea cruda.

Nebuni, ei vor fi batul in u§a de fier a celuiei. Dar cuii va fi pasat de aceasta ? NimenI in lume nu are inima sa su-fere cu un talhar desnSdajduil. Pana §i oamenii buni i§i fac ofala ca de pialra cand este vorba despre un talhar. de parcaci ar fi ni?te neprihaniti, §i rostesc osarda: ..a facut rau,trebue sa moara."

Se va gasi care cineva care sa §tearga lacrimi, chiar sidin ochii unui talhar desnadajduit ? Se va gasi oare cinevacare sa-i dea mangSere ?

DeodatS. pe cand ei erau in culmea disperarii. usa celuiei se deschise si osta§ii asvarlira in ea un cm, de pe fatacaruia curgea sange. Soldatii Irantira usa dupa el S' se depar-iara, hohotind de ras. §i acum, nu ma! sunt in celula trei con-damnalila moarte, ci patru. ca'sa se vadeasca pentru totdeau-na, ca oriunde sunt trei oameni In suferin[H, sunt, de fapt, patru.

Isus sufera totdeauna langa eel suferind. Imparatul pagan,Nebucadnesar, a asvarlit inlr'un cuptor aprins frei tinerl cre-dinciosi : Sadrac. Mesac §i Nego, pentru vina de a nu fi voitsa se inchine la un idol. Dar cand imparatul a privit in cuptora zis sfetnicilor sai : „N'am aruncat noi in mijlocul focutuilreioameni legati? Ei au raspuns: ..Negresit. imparate ! El a luatiaras cuvantul si a zis : Ei bine, eu vad patrii oameni umblandslobozi in mijlocul focului. si nevalamati. 5i chipul celui de alaatrulea, seamana cu al unui fiu de Dumnezeu." (Daniel 3.24-5)

Chipul acesta. care seamana cu al unui fiu de Dumnezeu. chipul lui Isus, poate fi vazut de eel credincios alaturi deorice fSplura in suferinta, — si Baraba era si ol framantat sinelinistit. Isus era lin celula condamnalilor la moarte. langalalharit, desnadajduili.

- 18 -

in inchisoare, cand un o.-n nou este • bagat intr'o celula,cei cari stau In ea de mai inainle, il intreaba curiogi r- ...Tu•cine esti ? Pentruoe egli Inchis ?" §i ei II vor fi intrebal : EgH ■•condamnat la moarle ? Penlru ce ?".

Cat de mult aglepla Isus intrebarea aceasta. §i cal de dor-^tilc era sa ie taspunda !

In vremea prigoanei, cregtinii Inchigi s'au slraduil toldeauna:8a cagtige pentru Imparalia lui Dumnezeu sufietele ceioralaturi de ei in temnija. Si Isus le va- fi fost Inaintag In aceasta.

Desigur ca nu gtim cu demanuntui ce Ife va fi vorbit,' dar•pentru ce! care cunoagte caracterul lui Isus. nu -e gieu sfi-gi"Inchipue cum a decurs convorbirea.

Daca Sf. Pavel a gtiut sa se faca tuturor totui, pentru amantui suflete (1 Corlnleni 9, 22), daca el a gliut sa se facS,ba ca un ludeu, ba ca §i cand ar fi fost sub lege, ba ca gicand ar fi fost fara lege, ba slab, ba tare, pentruca, -oricum,sa mantuiasca pe unii. cu atat mai vartos, Isus cunogtea ace-•asta arta.

E sigur ca cu lalharii rasvratili Impolriva sodetalii, Isusva fi gtiut sa vorbeasca in limba lor. ..M'aji intrebat cinesunt". Si le va fi raspuns: „Sunt Manluitorul lumii, Mesia eelprezis de prooroci. — M'aji intrebat de ce sunt Inchis. Pentrujaf, caci am venit pe lumea eceasta „sa j'efuesc gospodariacelui tare," adiea a diavolului. L-am legat pe acest om tare§i acum vreau sa-i jafuesc casa (Mate! 12, 29). S' pentru cadiavolui sa fie legat pe vecie. pentru ca sa-1 jafuesc de sufle-lele care lui Dumnezeu ii apartin de drept, §i pe care el le-aTobit, trebue sa platesc ca pret de rascumparare vieata Mea.—M'ati intrebat daca sunt condamnat lamoaile. Eu pentru acea*sta am venit in lume, sa-mi dau vieala pentru ispagirea pS-calelor mullora."

Sa nu ne prinda mirarea, daca la inceput, talharii nu vorfi inleles bine cuvintele lui Isus. II vor fl socotit nebun.

L-au socotit aga gi oameni cumse'cade, numai ca, spredeosebire de acegtia din urma, talharii nu vor fi uitat de sim-Ifimantul de camaraderie, atat de desvoltal intre intemnitali.

vor fi ajulal sa-§i spele "rariile, ii vdrfi dal pdaie de mSncaje,-^''-iar £1 va fi cohfinual sa le vorbeasca despre - Imp'aratie '■despre mantuire. • . • r

.Talharii II vor fi intrerupt aci cu' cuvintele batjocoritbare' 'pe caregiazi credinciosulleaiide'des dadScred, scap.7"Daca zici ca Dumnezeu e pu'ernic, sa 'faca ceva peiitru a rie'-scoate din situalia noastra. Daca e§li Manfuitorul lutnii, pollface ctva ca sa fim liberi ?" ' • •

Cu mare rabdare. Isus le va fi explicai ca Imparalia Luinu esfe din iumea aceasfa. Pe lumea t-ceasta Ei insug este-martirizal, biserica. Lui in toate veacurile va ave^ de suferit.Le va fi lamurit. ca manluirea sfa in iertarea pacatefor. , . Darcafe §i cate le va fi spus 1 §1 asffel s'a apropiaf ora rastignirib

• Pe cond fSlharilor le va fi venit sa-si dea cu puninii incap de desnfidejde, isuS"va fi Ingeriunchiat lin!§tit. pePlru oruga sffl§ietoare, in care desigur n'a uitat pe tovara§ii SSi decetula.

Se formeaza convoiul care are de strabalut un drum lung,panel la Golgola. Isus nu §i-a pierduf timpul in convoi. A vor-bit despre judecafa care va sa vie, ferneiior de pe drum (Luca23, 27-31). 5i cu alat mai mult va fi vorbit cu talharii de langaEl. indemnandu-i din nou la pocSinta.

RSstignil, intre ^al^lari - '= ..^iAcum stau rastigni(i tbli Irei.

'' Asa infelegea societatea de atunci. care nu era crestina,sa omoare pe un facator de rele, in loc sa-1^ inconjoare cu odragoste deosebite, vazand ce intunecat si "nenorocit estey^u-fletul lui. '• ,

Nimeni nu ar putea'raspunde cu ce drept omorase lal-han, societatea de aliinci. pllna ea insSs de toate crimele, spredepsebire de societatea' luminatS de adevarata civilizatiacrestina.

Se zice ca marele imparat Alexandra Machedon a inlre-bal odatd pe un pirat-(hol cere ataca corabiile pe mare si le-jefuia), adus inaintea lui pentru judecata: „Cu- ce drept

b6nlue§li tu marile?" Rratul raspunse curajos imparatuli^care cucerise mulle lari prin razboaie : „Banluesc marile, cuacelas drept cu care banluesti lu lumea. Eu sunl pirat si je-fciesc din cand in cand cale o mica corabie, pe cand tu jefu-esti si pradezi lari intregi. S' cu toate aceslea, lumea imi zicemie ..hol" si lie ..imparal". (Din carlea de povesliri a preotu.^kii Trifa).

Dar in fine, asa a fost de cand lumea.Goi, cu muste asezate pe ranile lor, expusi baljocuriUw

becatorilor. avand inainte inca ore de chin, stateau rastignificei doi talhari, gi in mijlocul lor. Isus.

In durerea aceasla, mai grea decal tot nisipul marii, unuldin talhari izbucneste in hule, gi strigS'lui Isus: Ce Mantuitwesti Tu, ce sunt vorbele Tale goale despreo alta viea[a ? Astao gUu, aici vreau sa trfiesc I Daca egti un Maniuitor, daruegte-mi-o pe aceasta ; daca e§li Maniuitor, mantuegte-Te pe Tineinsuti §i mentueste-ne gi pe noi."

Cu acest lalhar. nadejdea era pierdula. El vamuri in pft-catul sau.

Talharul poc&it

Trist, Isus igi intoarce privirile spre !/^harul cellalt.Acesia, probabil, un cm bolezat de loan, dar care nu fu»

sese statornic in pocainla lui, §i ajunsese sa savargeasca mu||etele, a deschis.gura gi el.

Cu ceSinccrdare va li agleptat Isus sa auda ce cuvii\tevor rostitacesle buze 1

5i acest talhar il infrunta pe cellalt. Rugaciunea lui Igus;.Tata, iarta-i, caci nu gtiu ce fac I" rascolise toata fiin^ luL$i intrebarea pe care el oTadreseaza tovaragului sau de talhS-rie care hulea, este : „Nu te temi tu de Dumnezeu ?" (Luc«23. 40).

Ce curios suna agalintiebare in gura de .talhar ! Asta afH trebuit sojintrebe preqtii cari stateau la piciorul crucii. Da»In toate vremurile aUost aga. Daca'preolii se arfitau nevred-

nici de inalla chemfiue, Dumnezeu ridica o preotie sponlano,dintre cei de jos ai acestei lumi. adesea dintre tdlhari can sepocaiau. ^

Ce balsam va fi fost inlrebarea: „Nu te lemi de Uumne-xeu ?" pentru rana lui Isus. Un talhar vorbesle despre fricade Dumnezeu 1 „

Scriptura zice ; ..Fence de omul careselemede DomnullFerice de aga om, chiar daca esle un talhar I

Talharul acesta marluriseste ; ..Pentru noi esle drept. cadprimim rasplata cuvenita pentru faradeiegile noastre."

Ce aita cere Dumnezeu. decat o asemenea recunoa§tere?leremiascrie : ..Recurtoagte-ti numai nelegiuirea. recunoagte

ai fost necredincioasa Domnului. Dumnezeului tau. ca ai.alergat incoace si incolo la dumnezeii straini. sub orice copac*erde, ca n'ai ascultat glasul Meu. zice Domnul." l3. 13)

U fel ne invata gi Sfantul loan : ..Daca ne marturisimpecatele. El esle credtndos gi drept. ca sa ne ierte pacalelaei sa ne curateasca de orice nelegiuire." (loan 1.9)

Atat ili cere Dumnezeu : Sa-li recunogti vina.Scorpionul este otrayitor. Dar prins si bagat in unldelemn.

devine-leac tocmai pentru mugcatura lui. Ofrava din el se facaleac vindcator. Tot aga. leacul contra gerpilor veninogi se facedin veninul lor. Aga-i gi cu pacatul. Stropit cu lacrimile cainleigi marturisit, pacatul nostru iertat. devine priiej de stransa le-gatura cu Mantuitorul. caruia li suntem recunoscatori.

§i talharul continue : „Dar omul acesta. (adicS Isus) n'afacut nici un rau." repetand astfel cuvintele pe care le va fiAuzit. stand gi et la judecata dela Pilat.

La urma. talharul II roaga pe Isus : ..Doamne. adu-Ti a-jninte de mine, cand vei veni in Imparajia Ta I"

Dar cheile Imparatiei le aveau preotii. De agtepfal ar Rlost ca, dornic hind de Imparatie, sa vorbeasca despre aceastapieolilor cari stateau la piciorul crucii. iar nu unui om rastig-nit ca gi el, gi Inca sub invinuirea de hula impotriva luiDumnezeu.

Dar tocmai in aceasta, credinta lalharului este minunala.

^22 —

.Ce d.Qvezi avqa.el ca.Isus este Impfirat ? Niduna.. Cre-.dinja dealifel,.nic|. nq.,de!pinde ;de .dpvezi.,

ApostoJui Pavel spune drepl, ca cu inlma se crede. neprihfinire. Dovezile n'au nimic a face cu aceasta, Caci daca. simlirile laie fjn.d spre Jucrurile lumii acesleia, usor iji este^.sarespingi in mintea la, invinuirile aduse de Dumnezeu Impolrivapacalelor pe care ie iubegti §i sa vezi Jn8u§iri unde Dumnezeuvede numai greseli,

Dimpotriva. daca unuia nud plac lucrurile acestei lumi»mintea iui le ya osandf u§or.

F^a nici o dovadfi, talharui acesta este convins ca Isus.we o Imparajie.. , Ba mai mult. Ce folos pentru cineva sa aibe imparatie-,dacS moare pe o cruce §i de ce folos poate s&.fie altora unasemenea imparal ? -

Talharui insa este convins nu numai c3 Isus are o Im-parajie, dar §i ca moattea nu are nici o insemnatate pentruEl. Isus va.Invia, l§i va aminti de talhar §i-l va invia §i pe-el.

Cum de credea talharui inlr'o viea[a viitoare, in existentaunui rai a! imparatiei Iui Dumnezeu ? Cei mai mu|Ji oameninu cred in asemenea lucrurl.

Sa ne inchipuim o stare de vorba intre un pui afjatinca in gacace §i mama sa.

Mama zice puiului :.„Dragul mamei, iri curand ai sa e§ide acolo §i ai sa vezi lucruri minunate : lumina, ..flori, muntUcer aibastru. Lurnea nu se margine§te numai la ceeace vezitu acum in cqaja "

Puiui raspunse: „Nu cred mama, socotesc ca afara deceeace este aci, in coaja, nu mai exista nimic. Caci nu vad

nimic din toate cate spui."Intr o zi insa, coaja se sparse §i vozu ca mama Iui a

avut dreptate.

Cei mai multi oameni, este drept, au aceia§ JudecatS-despre vieaja ve§nica, pe care o are un pui de gaina despreexistenta vietii acesteia.

Talharui Insa era un om care nu se mul|umea sa aibe

ft I•>♦>* ^ 23 -

minle cal un pui de gaina care nu a e§it mca din ou. El acrezut in vieata care urmeaza cand sc sparge inveligul acesteivieti. • • ; • • •

0 alta povesiire ne va lamuri acela§ gand.Inlr'o zi cSlduroasa de toamna. o randunica tanara, care

igi luase zborul spre tarile calde, oslenita.de calatorie, se a§ezasa se odihneasca pe craca unui copac dintr'o margine de crang.Un sticlsle veni la ea §i ii zise :

- „Hai colea in tufi§ sa ne jucam in tovare§ia celorlaite. pasarele §i nu mai sta. aga- Irista." .

..Nu.sunl trista" — raspunse randunica. „Sunt obosila dedrum, caci sunt in zbor spre o (ara mai buna. Nu pot sa. maopresc aici, cSci peste tara aceasla o sa vie in curand vremerea §1 urila. care mi-ar pune capat zilelor."

„Nu e nicaeri o~lara mai buna ca aceasta. Ai fosl vreo-data in lara aceia mai buna?":••• ..Nu. dar mi s'a spus ca exista undeva Jara aceia, §i cevadin iiuntrui meu imi spune aceia§ lucru." -

„Ce neghiobie sa parase§ti un |inuf a§a de frumos pentruo inchipuire. Apoi chiar „vemea rea" de care ai vorbit esteJot o inchipuire. Nu vad nici un semn prevestitor de vreme.rea. Uite ce frumos esfe peste tot in jurul nostru. Ramai cunoi. dragS randunica. §i o sa fii fericila.

..Nin)ic nu ma va indupleca sa raman. Deabia a§fept sa a-jung in tara aceia cu scare mai frumos. cu frucie mai bogale.cu tovaraji mai placuli. Hai §i tu cu mine.

Si fiindca sticletele nici n'a vrut sS auda, randunica apornil singura in sbor spre iara mult dorita, in care a §i. ajunsdupa o calatorie plina de truda.

Ce fericita era acolo in raztle calde ale soarelui, departede frigul §i zapada din {ara pe care o parasise.

Ce s'a Intamplat insa cu sticletele? DupS caleva sapla-mani dela plecarea randunicii. a venit vremea rea peste el:vani rece. furtuna, zapada. frig. Impins de foame. a cazut inlatui unui pasarar §i a fost inchis apoi infr'o colivie. Acolosuspina mereu. zicand, ..0, de a§ fi dal crezare cuvintelorrandunicii §i de i-a§ fi ascullat indemnurile!"

- 24

Talhariil era dinlre randunele. nu dintre sticleti.Ce curaj are acesl lalhar! El se roagS: „Adu-li aminfe

de mine, un talhar, Tu care ai o Imparaiie I" El implineste, in-ainle ca sa fi fost scrise, cuvintele din epislola catre Evrei4.16: .,Sa ne apropiem dar cu o deplina Incredere de tronutharului. ca sa cdpatam indurare $1 sa gastm har. pentru ca safim ajutati la vreme cuvenila."

.. Acesf om dar s'a rugat cu deplina incredere. El cere unuiImp^at sd-si aduca aminte de un lalhar. §1 cdnd sa-si aducaaminte Impdratul de lalhar? Tocmai cand va veni in Impara-tia Sa. cand va triumfa. Deci clipa cand aceasta ar fi ceimai putin de asleptal.

Iertare& se capatd- in dae-

Talharul a venil la Isus cum era. El nu a a^teptat. cumfac mul{i oameni acum. Unii a§leaptfi sa simla intii mai mult.El a venil cu alala simtamanl, cat a avul. Uhii vor sa aibedinainle siguranta ca Isus ii va primi. TSlharul a venit la Isusfara sa aibe aceasta siguranta. El a venit la Manluitorul intoata rautatea lui £;> s'a bazat pe mila lui Isus. fara nici unmerit al sdu §i rugaciunea lui capeta deinddta un raSpuns.

Isus ii zice : ..Adevaral iti spun ca astazi vei fi cu Minein rai. "

Talharul era ora vinovat, un om care nu merita ratuL

Sa invSt^m de act ca harul se da celor vinovati. celorcari nusuntvrednici de el. Sa nu ne inchipuim niciodata, ca nu putemsa primim harul. fiindca suntem rai.

Cuvintele sunl ale lui Isus insu$ : „Azi vei fi cu Minein rai". tu talharul, nu loan care-§i doregte acelas lucru, numaica mea care asteapta moartea ca o izbavire.

Nimeni, desigur, nu-§i poate inchipui ce va fi simtit talharul cand s'a vazut in rai. Cu caleva ceasurl inainte, fuseseintr'o.temnila rau mirositoare, a§teptandu-si executia. Acumera pentru ve§nicie in rai cu ingerii.

Talharia fusese meseria lui, ii inlrase in sange. §1 nicI

- 25 — ->

Tnacar pe cruce n a putut sta t&iharul fara sa fure ceva. Sia dat o lovitura, st lovilura i-a^eu§it.RSsti^nit pe cruce. a furat Imparalia.

A merital-o. pentru credinla lui, cSd unii L-au vazut pefsus inviind morlii si n'au crezut, pe cand talharul il vedemurind si crede in El.

Talharul acesta infrange loate piedicile puse in caleacredintei sale.

Era scris in Psalmul 50, 16 : ..Dumnezeu zice insa celuirau ; „Ce tot insin tu legile Mele si ai in gura legSmantulMeu. cand tu urasti mustrarile si arunci cuvintele Mele ina-poia ta?" Cuvintele acestea ar fi trebuil sa astupe gura tal-harului cand il infrunta pe cellalt. Dar credin|a lui biruesteispifa.

In clipa in care el si-a venit in fire, el crede neclintit ca«ste iertare i>entru el si ca nu lui ii sunt adresate cuvintelespuse in Scripture celor rai, ci dimpotriva. el. talharul. odatace s'a pocait. are |>arte de toate fagaduinlele facute copiilorlui Dumnezeu.

Ispititorul va fi venit la talhar cu gandul : ..Cum, ? tu saintri in rai si cei omorili de tine in iad ? Nu crede basmeleacestea. Asta ar insemna ca-i nedreptate la Dumnezeu. Talharul pocdit va fi respins si aceasta ispita. Dumnezeu primestesi pe ucigasi cand se intorc la El. lar cei omoriti n au avutdecat sa se intoarca s' d I® Dumnezeu in vremea cat le-afost harazit lor sa traiasca pe pamant.

lertarea lui Dumnezeu se poate ob|ine imediai.

Nemasurat de mare este bunatatea Domnului Isus.Ce raspundem noi daca ne vine cineva cu cate o cerere,

iocmai cand suntem in vre-o suferinja sau mare necaz ? - .Easa-ma in pace. Nu sunl dispus acum." Isus, in chinurile crucii,esfe dispus sa vorbeasca cu un talhar despre mantuirea sufle-tului sau,

ttKpn6nr««..i .•.li: umu m i 26 -

r Uus ar fi putul raspunde lalharului ;• „De line unul sama ocup acum, cand Eu mor pentru manluirea lumii intregi 1"Dar nu. Manluilorul lumii intregi are timp pentru. un talhar.

Ar fi putut raspunde : „Tu. falharule, fu te gande§ti laImparatie?" Dar nu ! Imp^atia lui Dumnezeu este locmaipentru pacato§ii cari se pocaesc.

El are §i dragoste §i limp pentru el

Lui nu-1 pare rau ca este in aga societale, curn nici nouanu trebue sa ne para rau vre odata de societatea in care amnimerit, oricare ar-fi ea. Ci sa cautam ca §l Isus, sa fim obfnecuvantare acolo. unde Dumnezeu ne-a pus.

Isus nu-Si amintegfe ca cu cateva minute inainte. §i acestfalhar 11 bafjocorise. Caci a§a este scris. ca la inceput L-aubaljocorit amandoi (Malei 27, 44).

Isus da talharului pocait mai mult decal cere. La rugS-'ciunea: „Cand vei veni" — raspunsul lui Isus este: ..astazi".

..Aslazi!" — ce repeziciune. „Cu Mine," ce partegie! „ln'rai" — ce loc de cdihna 1

Ce mare-i haru! lui Dumnezeu! Un om lepfidat de lume,

pe moarle, care nu are cu ce rasplati §i nu are cum sa-§l mai"'indrepte gregelile, primegte lotug un loc in rai. El este singurul6m. despre care suntem siguri, chiar din Cuvantul lui Dumnezeu, ca a intral acolo.

Un talhar cu Dumnezeu, un brigand in rai, un rSufacatorprinlre binecuvantotii Tatalui.

Atalia oameni cari au capatat talanti mulli dela Dumnezeu, i-au irosil.'Acest om, fara talant, intrS in rai. Hartia ceamai fina se face din zdrenje murdare.

Isus iarla pe pScatogi. infr o clipa. cu un cuvant.Diminea[a, acesl talh r statuse inaintea unui tribunal

omenesc gi fusese condamnaf pe drept. Inainte de apusul soa-relui este ochifat, iertal, curajat gi primit de Dumnezeu! ce-rurilor.

Pentru eceasia isus nu cere fapte de pocainla sau o vi-eaid schimbala. El se uita la inime.

Converliri de acestea, subite, ar trebui sa fie mai dese-

• 27 —

Appstolul .Pavel se.a§tepta ca-;pacfilo§u,.inixand ia biserica,.sayacj^ lainele jnimilor descoperije. .§a cada. cu fata Ja . pamanl

se ir^chin^ Imi P.uijine^zeu II Corin,lejii 1.425).,..,,. .

Roag5-te cu sincerilate, pentru iertarea lagiaalfora.

. ■ De'fapf sau rugat Mantuiforuiui amandoi falharli. §1 eeldintai zisese doar lui Hristos: ,.Manlue§ie:te pe Tine insuH §i' ni'anlue§te-ne §i pe noi" (Luca 23.39). Dar cand ne rugam.Dumnezeu nu se uilS la migcarea buzeior noa.stfe, ci la inimanoastra. La talharul dintai, ruga a fost bataie de joc. Numaila eel de al doilea a lost sincerai Sinceritatea ei s'a dbveditindata prin dorinta pe care a arSlat-o de a aduce la credintape tovarasul sau de suferinta, prin ravna pe care o are" de'a-ipropovadui §i lui temerea de Dumnezeu.

Este manluire §i penliu eel mai mare- pScatos. Chiar §iin ceasul a! unsprezecelea. Se povestegte, ca odatfi pe bordulunui vapor, nigte credinciogi vorbeau cu un tanar hulitor gibatjocoritor. Ei ii rnarlqrisira Cuvnn.tul lui Dumnezeu, dar el nicinu. vroia sa auda. Atunci 1-au. lasai. Trecand pu|ina vreme,s'a deslantuit o furtuna. Toti pasagerii s'au adSposlit in cabi-nele lor, numai tanarul acesta, incapatanat. infrunta furtuna.Un val uriag 1-a maturat "de pe bord. Imediat s'a dal alarma.Cu greu a fost pescuit din apa, aproape mort. 5i. mirare,primui cuvant pe care-l rosli, cand igi veni in fire, a fost; ,.Isus" ICand s'a insanSlogii, tinerii ceilalU 1-au intrebat : „Cum se faceca dumneata. un batjocoritor gi hulitor, tocmai „lsus" ai goptitintii, dupa ce ai fost sees din apa ?" Ruginal, ce! salyal plecaochil in jos §i ruspunse; .,Cand m'au prins valurile, am vazuto ceafa de draci jucand o hora salbateca §i strigand : „al nostrueg.ti, noua ne aparjii acum". In disperarea mea, L-ani strigatatUnci in gfind pe Domnul, recunoscand intr'o clipa ca Ela'murif penlru ' mine, eel din lirma pacatos.' §i indata, dra'ciieil disparut dimprejurul meu. Eram in bralele lui Isus. Dupaaceasla m'au sees din apa."

' Rugaciunea de pocainja este ascultala deci, oricand. Sa

begam insa de seama. In evanghelii ni se povesteste un singur'CBZ de pocdinta la sfargitul vietii, cazu! acesta al tdlharului.^4e este povestit. ca nimeni so nu desnSdajduiasco; dar namaiacest singur caz este povestit, pentruca nimeni s5 nu indraz--tieascfi a intarzia pana aluncl.

Multi cari amana pocdinta nu o mai afla la sf&rsit. Azi■e ziuQ mSntuirii. Astazi s'o apucam, ca sa nu trebuiascS saspunem la sfargilul vietii : .secerlsul a trecut, vara s'a ispra-vit si noi tot nu suntem mantulti." Ueremia 8,20),

Rugaciunea lalharului a lost ascultata. Se prea poate caasa cum o mama in jale a stat la piciorul cnicii lui isus, o

• alta mama in jale va fi stat la piciorul crucii falharului. 3imama aceasta se va fi rugat pentru mdntuirea fiului ei.

Sa facem §1 noi ca talharul de pe cruce.

Copernic, intemeietorul aslronomiei mqdeme, a stiintei-despre xStele.-a lasat-sa se-inscrie pe-pietW' mormaahilui'-saucuvintele :

„Nu cer iertarea acordata apostolului Pavel §1 nu nada-. jduesc harul dat-apostolului Petru. Doresc numai ceeace ai a-•cordat-talharului de-pe cruce^"

Asia sa He si rugSciunea noastra.

Noul iosif

Cine ciieste in Vechiul Testament povestirea lui Iosif vede•cum. in unele privinte, acesta parca ne infaliseaza cu mii de. an! inainle pe Isus. care avea sa vina.

Ca si Iosif. Isus este vendut de fratii Sal. Ca §i Iosif inEgipl, isus sta la inchisoare impreuna cu aiti mtemnltatL

. §i cum Iosif il anunta pe unul ca va scapa, pe cand cellaltmerge ta pierzare, asa si Isus, il asigure pe talhar de mantuire.

:pe cand cellall ramane-lepadat. -Talharul a trebuit sa mai stea pe cruce o orS-doua

— 29 -

Chiar 91 ce! ieriat supoarta caleodata inca pe pamanl urmfiriiepacatelor sale trecule. Numai ca acum esle un pwea iubilTalalui. , , f I I

Talharul mantuil conlinua sa sufere §i el la tel cu cei

care huleste. . . c i-cSi astfel erau pe Golgota trei oameni can sufereau cumplu.

kus 91 amandoi talharii. Toti trei se chinuiau, loti treiihsetali, top trei aveau dureri de nespus, caci 91 P® un lalharli doare rastignirea, la fel cum il doare pe un neprihanil.

Trei ingi sufereau. Sufereau la fel trupe§te. Era totu? omare deosebire inlre ei. , . . . j

Unul, talharul huiitor. suferea cu un om lepadat daDumnezeu. pe care dupa ceasurile de'chin pe cruce_ il aste-pta munca vesnica a iadului. A! doilea. talharul pocait. sute-rea 91 "el, der suferea ca un om mantuit. pe care dupa scurtavreme il agtepta ve§nica fericire a raiului. A1 treilea. Isus,suferea 91 Q. dar suferea ca unul. care, prin suferinla §i inmiilocul suferintelor Lui, manlue§te peallii.

Sufera toti oamenii. Nu exists om fericit pe pamant.e*ista trei feluri de a suferi: Poli suferi ca un om lepadat.

suferi ca un om mantuit. poli suferi ca unul care mantu-e9te pe aJlii, care aduce pe allii la Hrislos. .

In care din aceste trei feluri suferi 5i vrel tu sa suterij/

. — n

j^-r-

* 30 — - ■ .-■■■I ,./y- »i jwuiit-il

.FEMEE, lATA FIUL TAUl" - ,{ATA MAMA TA I" •

A venit limpul cand inima Mariei a irebuH sa fie slra-punsa de o sabie, dupa proorocia batranului Simeon.

In curs.ul anilor in' care umbla din loc In ioc, facand Bine§i propovaduind EvangheJia Impara[lei. Isus, prevSzand casfargilul Sau va fi o moarle chinuiioare pe cruce, S'a gan'dit-adesea cum va sangera inima mamei Sale.

Odala. apropiindu-se de poarta ceta{ii Nain, a vazui cum-oamenii duceau la gropa pe un mort. singuruf fiu al maiciiIw core era vaduva.

Vazand-o pe aceasta. Lui Isus 1 s'a facul mila de ea.-V§zand-o pe ea, parca avea Inaintea ochilor durerea proprieiSale mame. la inmormanlarea Sa apropiata. El era mereu cugandul la moartea pe care va'avea s'o sufere in curand §i seintrista de durerea sfagietoare pe care o va avea Maria.

Si isus a zis vaduvei din Nain »Nu piange." Spunandaceste cuvinte, ! era de parca ie-ar spune mamei Sale.

Si a Invial pe ianarul din Nain.Numai propria Sa mama nu va avea astazi aga mahgaere.

Fiul ei va muri §i va fi pus In mormant.

Credinciosul, cand se gandegte la mama Domnului Isus, arede obicei Inainlea ochilor pe o Marie tanara. fecioara cii su-rasul vioi, privirea inteligenta, ochii cari II cer pe Dumnezeii,migcarea gingaga a capului gi cu tristetea linigtita care o cu-.prindea cateodata;

Ne gdndim la adanca el presimlire inaintea nasteril. la

- 31 -

simlaminlele ei nemarturisite, la buzsle ei inlrebStoare,: la ple»tele ei caste, la pleoapele ei cari ascund o mare taina^' lalauda ei cereasca, la sfiala ei. la curalia ei ingereaseS, Neinchipuim cum va fi rogit la salutui mgerului. 0 vedem aier- "gand cu pas u§or spre Elisabeta, auzim oftarile ei de nemte-les, ayem inaintea ochilor noglri mana fina a fecioarei.

Cu drept cuvanl. aceasta fecioara sfania este data de E-vanghelie diepi pilda fecioarelor nesfinte, cu .rochii scurfe §i

-ciorapi sfravezii.

Un muncitor de fabrica spunea; „ln mahalaua rn'eajsingura femee cunoscuia a fi cumsecade este maica Domnului.-"La ce decedere s'a ajuns 1 Doar este §tiut din povestirea Evei,ca cLi femeia cumsecade sla. sau se prabu§e§le omenirea.

Inlr'o vreme, cand o imparateasa romana era femee destrada. cand Salomea, fata lui Irod. obtine taierea capuluiunui prooroc printr'un dans neruginal. cand perelii caselor erauzugraviti cu porcarii. Biserica !ui Hristos a inceput lucrareaei de vindecare a omenirii bolnave. aratandu-i ca ideal pefecioara. care L-a purtat pe Hristos la san, logodnica Duhu-lui Sfanf.

Dar langa cruce nu sfafea o tanara tecioarS. ci o batrfinaplansa, albita de ani.

Ucenicii, afara de loan, fugisera. 0 mama insa nu cu-noagte temerea cand este vorba de copiiul ei. '

Putea sa fie oricat de mare teroarea la lerusalim. Sf«Petru se lepadase de Isus. Un all ucenic fugise gol. Dar MarieinU-i pasa de vieata ei. Poate sa i-o 'la dusmanii. Ce i-o maiIrebue, cand i-au luat Fiul ?

Comoara ei statea alarnala pe cruce. Unde in altfi partesa stea ea, daca nu aid ?

Priveghind neputincioasa si frfingandu-gi mainile de du-rere langa Fiul ei chinuH, cate ganduri nu-i vor fi Irecut prinminte 1

A m i n f i r i

l§i va fi amintit cum a venit la ea ingeru! Gavriil.- Acum

32 - xmimwioat'

era o bfitranica indureratS, dar atunci fusese o fecioara tanera,o podoba in Israel.

Ingerul i s'a inchinat, cacl chemarea ei era mai presus-de cea a ingerilor; ..Plecficiune lie, cfireia fi s'a fScui mareher. Domnul esle cu line, binecuvanlala e^li lu intre femei.

Ea-§i aminlesle de clipa pe care nici o pane omeneasci-nu o poale descrie. cand Duhul Sfant S'a pogoiat pesfe ea.cflnd a umbrit-o pulerea Celui Prea Inalt.

§i-ar fi inchipuil ea vreodata, ca acest Copil Scump. va.ajunge rastignit intre lalharl ?

I|i va n amintit deasemenea, cum se va fi suit la leru-salim, peniru cura|lrea ei §i a lui losif, dupa nastere. LegeaDomnului poruncea, ca femeia sa aduca drepf jertfa cu acestprilej, un miel (Levific 12, 6). Dar parintilor lui Isus nu le ra-masese destui dupa chelluiala drumului §i plata sumei decinci shekel], peniru rascumpararea Fiului lor intli-nascul, ca sSipoata cumpara si un miel.

Ca oameni saraci, au trebuit sa se multumeasca sa aduca Domnului o pereche de lurturele (Luca 2, 22 24).

Gal se necajise ea atunci i Cat piansese ea de durere ca-nu poaie aduce si ea pe altarul Domnului, macar un"miel!

Acum pulea fi linistita. De o linisle amara. A ajuns saaduca jertfa un miel. Mielul eel mai scump dintre loll. Mieluliui Dumnezeu care ridica pacatul lumii (loan I, 29). 5' Mielulacesta sacriflcal era propriul ei Flu.

Cand Isus era mic, ea se asteptase ca loate neamurile iivor zice fericita. Cand, colo, astazi era aralata cu degetui dek»ti, drept mama hulitorului rastignit.

De am pulea plange mereu cum va fi plans Maria inaua aceia, langa crucea Fiului ei 1

Asa il vedem descris in Evangheiie pe IsusjLa nastere — in bratele Mariei.La moarte — slrajuil de Maria.

Un om Irebue sa fi pierdut orice bun simt, ca sa aibevreodatg despre Maria altceva, deceit un gSnd pios. Isus insus,.cand a vazut pe mama-Sa §i, l^ga ea. pe loan, i-a zis;

MiHriii 11,4 iii»4Uu*<p>ibj|iuiiijiiuiii4iiNippiiLri"j/;i:'.. <1111 — 33 - 11:

„Femeie, iala fiul tau" — adica: „mangae-ie, mama ucenidiMei te vor iubi". lar ucenicului i-a zis: ,Jala mama la", adicS,.pre(ue§te-o pe Maria ca pe o mama".

Femeie, iatd fiul tdu!

Pronunland aceste cuvinte, Isus nu mai era din lumeaeceasfa. 'Suflelul li era departe. In acele zari unde carnea §isangele nu intra. unde legaturiie de rudenie se desfac. Caci,de pe pamanl privind lucrurlle. cum puiea cineva sa inlocuias-ca Mariei pe Isus. ..Poale o femeie sa uife copiiul pe care 1-aalaptat §i sa nu aibe miln de rodul panlecelui ei ?" (Isaia 49.15)

Pufea ea. cea binecuvanfala intre femei, sa uite ingerul,lunile duici de a§teplare. prima zi cand L-a leganat la san In-chinsrea pSstor.lor, §i a magilor, fuga in Egipt. cautarea Luiin Templu, loata bucuria §1 loefS tristelea din care- sunl Imple-tife zilele unei mame §i sa se muijumeasca, de acum inainte,cu un alt fiu?

Nu, nimeni nu-L putea inlocui pe Isus in dragosiea ei.Dragoslea nu se mullumeste cu loctiitor. Daca ̂eu sunl copiiullui Dumnezeu, nimeni nu ma poale inlocui in dragoslea Lui.Dupa mine, locmai dupa mine ofteaza cerul.

Dar ea Irebue sa-si slapaneasca durerea de mama. Uce-nicii vor fi deacum inainle fiii ei. Lor va avea se le poves-leasca despre Isus. Ucenicii din toate vremurile vor cinsti §1binecuvanfa pe sfanfe mama a Domnului Isus. isus ingrijise

, pana acum de cele frebuiloare mamei Sale. Murind, Ei. ISsagrija aceasla in seema ucenicului care I-a ramas credincios.

Dar cum se face ca nu a incredintal-o unui frate a! Sausau unei rude apropiale? Este, fiindca fratii Lui §i rudele Salenu credeau in EI. Fie-ne aceasla mangaere noua, cari ne re-progam adesea necredinja rudelor noaslre! Noi zicem ca eles'au policnit de vre-un pacat in vieala noaslr6. Isus a dus ovieaja pilduitoare 51, 1o[u§, rudele Sale nu au crezut. (loan 7,5)Ei spuneau chiar despre El ca: „Si-a ie§i{ din minii"-(Marcu3. 21).

■wiiCfTliriiiiuis:it9ifiiiiii«iinii(Ui«iiiiii:ii:iiai(nNU'>i:''II. Ill: I

Abia dupa invierea Sa, cand sa arataS frateiui Sau lacov(I Corinteni 15. 7). acesta a crezul su cuprins de remu§caripenlru atatea lucruri rele cate spusese alladatS despre Manlui-lorul. a scris capitolul din epistola iui in care, parca mu§-candu-§i limba. zice: ..Limba este un foe, esle o lume de ne-legiuiri. Ea este aceia dintre madularele noastre care inlineazalot trupul §1 aprinde roata vieiii. cand este aprinsa de foculgheenei... Limba nici un om n'o poate imblanzi. Ea este unr&u care nu se poate infrana, este plina de o otrava de moarle.Cu ea binecuvantam pe Domnul §i Tata! ncslru, §i lot cu ea,blestemam pe oameni cari sunt facu[i dupa asemanarea luiDumnezeu" (versetele 6, 9). Nu trebue sa fie a§a !

Plecand spre casa lui loan.

..Din ceasul aceia. ucenicul a luat-o pe Maria la el a-casa". (loan 19. 27)

Cu ce foe in inima va fi facut ea drumul dela Golgotala casa lui loan! Inima ei de mamfi nu putea pricepe toatecate se intimplau. 1 se prezisese despre copilul ei ca va fimare, ca va fi chemat Fiul Celui Prea Inall, ca DomnulDumnezeu li va da scaunul de domnie al latalui Sau David,ca va imparali peste casa lui lacov in veci si ca ImparatiaLui nu va avea sfarsit (Luca 1. 32-23). Magi din deparlari ve-nisera sa i se inchine ca Rege al ludeilor. Apoi. crescut mare,devenise iubit de popor, care a vrut sa-L face rege. Si sfarsi-tul? Moare ca un facStor de rele.

Cum sa nu (i se franga inima de durere? Pe apostoliIsus li lamurise ca va invia. le vorbise despre Imparalia Ce-rurilor, le spusese ca moartea penlru El insemneaza numai oinloarcere la Tatal. le fagaduise un ait Mangaietor, DuhulSfant. Dar la cina cea de taina. cand a dat aceste invataturiscumpe, E)a nu fusese de fata. Ea era sorlita sa bea paharulamaraciunii pana la fund. Auzise doar fagaduinta facutfi tSl-harului ca va fi inca astazi cu Isus in rai. Din asta sa deducatot? Ba nu. Dumnezeu avea s'o mangae.

••■Mil ■ VI,". r:,"v.. I , , . 25 'i:'., ■■ Ml ■i«T,„-;v, ■■|r.,";i,;,iinrRjfatffli

Deodata. o alia amintire va fi navalit In minlea ei; i§i-va fi amintit de singura inlimplare din copllaria lui Isus po-vestita in Evanghelii, singura povestita, fiindca are legatura cupalima Manluitoruiui, pentru lalcuirea careia au fost scrise a-cesle carfi : Era cu douazeci de ani in urma. Baial tanar Bind,Isus s'a ralacif deia parinti. Ea L-a pierdut trei zile. Ce des-nadajduiia fusese! Pentru trei zile ! Dar nu spunea isus mereu■ca va invia a tr^ia zi dupa moarte? Nu trebuia oare amintirearegasirii baiatului peste trei zile sa-i fie de mangaere acum ?

Singurele cuvinte ale lui Isus de pane la botezul Lui latreizeci de ani pe cari le cunoastem, sunt cele pe cari cabaiaf, pierdut de parinlii Sai. le spune acestora cand 11 regS-sesc peste trei zile§i-L mustra, fiindca S'a ratadl dela ei: „Eutrebue sa vad de iucrarea Tatalui Meu." (Luca2,49 - dupa original). Maria pastrase aceste cuvinte In inima ei; le reaminteaacum. Parca juca iara§ o raza de scare in sufietul ei indure-rat. „Am inleles. El trebue sa vada iara§ timp de trei zile deIucrarea Tatalui. Nu este nevoe sa-L caut cu ingrijorare. Pastetrei zile II va regasi".

Isus ingrije^te de mama Lui.

„§! din ceasul acela, ucenicul a luat-ola el acasa".Asta a vrut Isus. El nu a voit ca ea 'sa fie marlora a

chinului groaznic pe care avea sa-l mai Tndure sufietul Lui.Ucenicii lui Isus au invalat dela El sa gandeasca la fel. In Fi-lipeni capilolul 2, 26-28, Sfantul Pavel ne povestegle despreEpafrodit, un lovara§ al sau de lucru gi de lupta, ca a fostboinav. foaite aproape de moarte. Si foarte mahnit", darnu penlrucS era aga de suferind. cl „pentruca fralii din Filipiaflasera ca a fost boinav". li parea rau ca le-a produs lor mah-

Cand suferim. sa nu ne gandim la mangaerea pe care oputem avea dela allul, ci la durerea pe care i-o producem gi

•sS nu i-o marim, prin arStarea durerilor noastre.

biULiiiinkiiii^inii ',.,i < - 36 - niir;l:.:iir|i:),i;:iii;, iM, " /JcC

Inca ceva. Domnul Isus, ocupat pe cruce cu mantuirealumii, are grija de un „mic amanunt" : adapostirea mamei Sate.Isus. Manluitorul omenirii, are timp sa se gandeasca ia mamaLui §i la necazurile ei. Are limp sa i creeze un camin. Tu,cititoruie, prins cu multele Ireburi ale lumii acesteia, sau aleImpara[iei iui Dumnezeu, ai oare limp pentru mama ta? Uncuvanl de bine penlru sotia ta, mama ta, pentru ai tai. Da-ll

Si Isus nu numai pentru ea a avut timp. El care stapa-ne§te universui, are limp §i de caminul tau §i de afacerile tale.El ingrijesle in amanunt de fiecare din noi.

Hudson Taylor a lost un om care, a plecat in Chinasa raspandeasca Evanghelia acolo. Nu avea in soatelesau nici un comitel, nici-o organiza[ie care sa-l ajute cu bani.Un batran predicalor il mustra pe Taylor: „Esfe o nebunie sdpleci in China, fara sa fi trimes de o asemenea organizalie,care sa te sprijineasca. Curand vei fi uilat. Misiunea fa nu va

dura §apte ani."Raspunsul lui Taylor a fost: ,.Eu am patru copii nu am

nevoe de vre-un comitel sa-mi aminteasca de nevoile lor 31de indalorirea mea fala de ei. 3i nu cred ce eu am mat multSgiija de copiii mei. decat are Domnul de ai Lui"

Pleca in China. Sunt o sula de ani de atunci. 5i misiunea intemeiata de el, dainuegte tnca.

Domnul are grija de fiecare din noi. Am vizul; grija Luipenfru mama Sa. Dar EI a spus: „Oricine face voia TataluiMeu din ceruri. acela imi este frale, sora §i mama." (Matei12. 50) Aga ca fiecare credincios poate spune cu psa'mislul:„Eu sunt sarac gi lipsit, dar Domnul se gdndegfe la mine."(Psalm 40, 17).

Suntem iubili de Dumnezeu, cum iubita a fost gi Maria.Si „Dumnezeu care nu a crujat nici chiar pe Fiul SSu, ci L-adat penlru noi toii. cum nu ne va da fara plata, impreuna cuEl, toaie lucrurile?" (Romani 8, 32).

Mai este o invatatura de tras de aci. Fratii lui Isus eraunecredinciogi. Lor nu le-a putut incredinta pe mama. Dar dece nu a mcredinlaf-o lui Dumnezeu? Cregtinii spun cu ugu-

- 37 11. . '.i> j.,'.:nii .Wj'r ~itr.iii«tflViaH

rinta unuia In nevoe : ,.Te las in grija lui Dumnezeu." Darisus n a facut a§a, ci a Ingrijit E!. 5' acum tot a§a esle.

-■Dumnezeu a randuif. ca ai Sai, sa Ingrijeasca ei de nevoilealor Sai. E[ ne-a invatat sa ne slujim In dragosle un'i allora§i sa nu lasam grija fratelui numai in seama lui Dumnezeu.

in caminul lui loan.

Aposlolul loan facuse multe gre§eii, chiar de cand eraaposlol al Domnului. Odata s'a cerfat cu apostolii ceilaiti. dindorlnla de a fi cei mai mare. Altadata, i§i aratase mania,voind sa pogoare foe din cer peste un sat de Samariteni-Domnul Isus i! rasplafe§te daruindu-i o asemenea fericire. latfi•ce Manluifor avem in Domnul Isus-

Ce camin minunat trebue sa fi fost de acum inainte c&_minui lui loan. Erau frei in casa: loan, Salome mama lui §iMaria mama Domnului Isus. Ce seri vor fi pelrecut ei acolo! Mariava fi povestit mereu lucruri noui din cei 30 de ani cat isus astat necunoscul. 5i ingerii, cari §i ei doresc sa cunoasca a-ceste lucruri, vor fi venit des sa asculte. Caminul sfantuluiloan trebue sa fi fost vizitat mult de'lngeri.

Parca-I avem inaintea ochilcr pe loan povestindu-iMariei ; „Isus ne-a spus in ultima seara pelrecuta cu Ei ; „S5nu vi se fulbure inima. Aveli credinja. In casa Tafalui Meusunt multe loca§un. Eu ma due sa vS pregafesc un loc. §idupace Ma voi duce §i va voi pregaii un loc. Ma voi intoarce.§i va voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu sa fi{i §i voi.Nu va voi lasa orfani. Ma voi intoarce la vol. Peste putina.vreme. Ma veli vedea. Talal §i Eu vom venl la eel care Maiubeste §i vom face locuinlit impreunfi cu el." El ne-a zis cavom plange §i ne vom tangui, pe cand lumea se va bucura.Dar ne-a promis In aceia? timp, ca intristarea noasfra se vapreface In bucurie, aja cum o femeie cand este in durerllenagterii, se intristeaza. pentruca i-a sosit ceasul, dar dupace anSscut pruncul. nu-§i mai aduce aminte de suferinla, de bucurie ca s'a nascut un cm pe lume. Cuvintele Lui imi suna

si acum in urechi: „Acum sunleli plini de intrislare; dar Eu-va voi vedea iara§, inima vi se va bucura. §i nimeni nu vS va .lapi bucuria voaslra. Sa avell pace in Mine.

Astfel loan alina durerile Mariei. De acum inainte, oraspundere deosebila avea sa apese pe umerii lui loan: el.Irebuia sa lie locul iui Isus in vieala mamei Sale.

Locul Iui Isus il tinem §i noi m caminurile noastre.

Cum loan trebuia sa [ie lata de Matia locul lui Isus, §1noi linem locul lui Isus inainlea parinlilor, sotilor. copiilor^stapanilor §i serviloriior no§tri, Trebue sa ne purlam cu ei toli^cum s'ar fi purtat Isus.

Un pastor de suflete lauda odata unui tanar, credinciosia:sorei acestuia. spunandu-i: .,Ce bucuroasa esie leligia ei!" Lacare lanarul raspunse: „Numai ca nouS, celor din casa, felulei de credinla nu ne face prea mare bucurie. Nu-i buna a§aleligie. Sf. Pavel cere cre§tinilor sa se deprinda sa fie evla-viogi inlli fatS de cei din ctsa lor, iar copiii sa rfisplateascaoslenetile parinlilor, caci acesl lucru este placul Domnului.(1 Timolei 5, 4).

Caminui nostru este acel loc din lume in care ne purlam.eel mai rau, de§i nicaeri nu suntem iubili ca acold. Din caminurile credincio§ilor ar trebui sa dispara dragoslea de sine.Nimeni intr'un camin cre§tin nu are voe sa fie morocanos,carlHor. certarel. i • -

Amintindu-ne de loan iji de Maria, mama Domnului, sa:schimbam infalisarea caminurilor noastre 1 Cu nilicS chibzuinla.-nilica grija. ele ar putea deveni colluri de rai. 0 femeie a zisodata despre solul ei: ..Barbatul meu este omul eel rnai ase--manator cu Isus Hristos pe care-1 cunosc. De ar cauta toli.barbalii sa fie privili astfel de soUile lor I

Cum arala caminui nostru? DacS Isus ar fi cunoscutcasa noastra pe atunci. ne-ar fi pulut oare incredinla pe mamaSa? Ar fi gasit caminui nostru potrivit pentru aceasta? Dardaca Isus nu ne-a incredinlat pe mama Lui, ne-a incredinlat

pe mama noastra, un talS, o solie, copii. Sa fim mangaerea§1 bucuria acestora.

Tocmai ucenicuiui iubit, pe Isnga sarcina propovaduiriiEvangheliei, Isus i-a dat aceasia insarcinare: sa ingrijeasca demama Lui bafrana. Sa nu se inlristeze nici un credincios,

dacQ indatoririle fata de famiiia lui par sa-i lege mdinile §i-Iimpiedica sa se avanle in iupta Domnuiui, fiindca locui incere se aflfi esle locul pe care i I-a harazit Domnut. Aceastavrea Isus dela el: sa ingrijeasca §i de famiiia sa; sa-L slu-jeasca pe Domnul §1 inlauntrul caminului sau ca §1 in afara,in mijiocul lumii.

Mamele noastre.

Fiul multor mame esfe un suflet credincios. Iniaia lui

mama esfe Eva, caci „ea a fosf mama luturor celor vii." (Ge-neza 3,20). Dela ea am mo§fenit trupul rascumparat deDomnul.

Apoi el are drepf mama pe Sara. Avram, prime persoa-

na din Biblie. care 1-a crezuf pe Dumnezeu, este numit inScripfura ..fatal nosfru al lufuror" (Romani 4, 16). $i daca Avramne este fata, soiia lui. Sara, ne esfe mama. §i in cer avem oalta mama: lerusalimul de sus, „EI este slobod §i este mamanoastra." (Galateni 4. 26) lerusalimul ceresc este mama care neEgteapta cu dor. Aceasta este a treia mama.

Avem fiecare o mam§ proprie. Aceia care ne-a nascut,

inspre care se indreapla dragoslea si cinslirea noastra Avemunit o mama in credinta, femeia care ne a indreptat pasii pecalea credinlei. care ne-a adus la Manfuitorul, Dar noi suntemf ii inca multor alte mame: Fii ai infelepciunii (Luca 7, 35),ai Pacii (Luca .10, 6), ai Luminii (Luca 16, 8), ai Invierii (Luca20 36), ai Fagfiduinlei (Galateni 4. 28). ai Impara|iei (MaleiI3, 38). ai zilei (I. Tesal. 5. 5). Cu lolul 12, Douasprezecemame.

Cata duiosie, grija, gingesie este la o singura mama! Darnoi avem multe. §i toate ne daruiesc zilnic dragosiea §i man-gaierile lor.

•

ELI. ELI. LAMA SABAHTANf?

Cuvintele aceste sunt in aramaica §i inseamna : ..Dumne-zeui Meu, Dumnezeul Meu, dece M ai parasil?"

Deci, Isus se §tie parasii de Dumnezeu. Cum este cupulinja a§a ceva ? In Psalmul 37, 25 esle scris : „Am fosttanar §i am imbalranil. dar nu am viizul pe eel neprihanitparasit." 5' Isus, eel mai neprihanit dintre toji, este pSresit?Lucru greu de inleles ! Te euprinde groaza cand vrei sa vor-be§[i de el. Isus este paresil. El insu?, ascultand de • poruneaTatalui, a pSrasit cerul §i a venit pe pfimant. A plecat delaTatal §i a venit in lume. A parasil bogtiliile Sale §i S"a facutsarac penlru noi. A parasil slava §i frumuselea Sa dumne-zeiasca, penlru a merge din loc in loc sa predice Evanghelia§i sa faca bine.

5i acum se §lie parasil! „Tafal nu M'a lasat singur,pentruca totdeauna fac ce-1 este plScul" — spusese El alti-data (loan 8, 29). Cum de L-a lasat Tatal singur acum ? Sa ficSzut din harul lui Dumnezeu? „Eu a*n pazit poruncile Tatalui Meu si ramar. in dragostea Lui" — spusese El abia decurand, la cina de tainS, {loan 14. 10). $1 acum strigatulacesla 1

In toata Biblia nu esle o fraza mai greu de explicat. E-piscopul Ryile spune despre ea: „Este un mister adanc in a-ceste cuvinte, pe care nici un on nu-l poate patrunde. Eleexprima presiunea reala, exercitata asupra sufletului Sau depovara enorma a pacatului lumii." Este fraza cea mai uimLtoare din cate a rostil un om vreodalS. Este atata neputinla

i ' v>•' • >

- 4i

Noi. oameni pacato§i, obignuili sa traim fare Dumnezeude zed cle ani, am crescut in mintea §i inima noaslra fel defel de lucruri can sa i iie locul. 3i atat de bine am reugit inaceasla, incai unii pol sa ajunga la capalu) vielii, fara ca vre-odala macar, sa le fi strans inima de durere. la gandul casunt parasili de Dumnezeu. Tot felul de idoii, ideaiuri. gusturi,politici, arte, lacomii, disfrac|ii §1 patimi I-au luat locul. ' Darpentru Isus, Dumnezeu este lot. Parasit de Dumnezeu. El erapierdul in lumea aceasfa. Nu mai avea in ea nimic. 5' adevenit ca un copil neputincios.

Astfel se explica urmatorul amanunt, demn de luat inseama: Strigatul lui Isus este intr'o aramaica stricata. De fapttrebuia sa fie: „Eloi" (vezi Marcu 15, 34), iar nu „Eli' ciim astrigat Isus. (Matei 27. 46). Caci ,.Eloi" este „DumnezeuI meu"in limba aramaica,

Ba mai mull, Evanghelia lui Matei, scrisa in grecegte,.■Jine cu tot dinadinsul ca cetiforul sa §tie ca isus a sees strigatul Lui intr'o limba aramaica stricata. El vrea ca cetitorul,sa §tie despre Manluitorul ca a zis ..Eli". iar nu ,.Eloi", cumar fi lost drept, §i de aceia, traducand strigatul in grecegte, IItraduce tot intr'o greaco stricata; „The-el The-el", in loc de..Theos" cum ar fi fost cored.

Aga se lamuregte (Matei 27, 46^ adica a§a se inleiegedece oamenii cari staleau imprejurul crucii, nu au priceputstrigatul Lui gi au crezut ca il siriga pe Hie. In acesl ceas In-•tunecat. vorbirea lui Isus a redevenil gangavitul nesigur alunui copil. S'a facut parca iarag mic baelag langa gorlulMariei, care spune dupa ea, cu gregsli, un nume invajat pejumatate.

Neputincios ca un copil era Isus deindatS ce Sa gtiutparasit de Dumnezeu Toata pulerealui sarbaforeascS in vorbirea disporut.

In anul 1892 a fost publicata o carte care s'a pastiat §ia fost gSsita — dintr'o carle numita ..Evanghelia SfantuiuiPetru", scrisa la incepulul veacului al doilea. In ea nu gasimcuvlntele: ..Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu.., .", cl „Puterea

- 42 - ii"i;» ii' :: •

Mea. Pulerea Mea, dece M'ai parSsit T A§a vedeau decfiucrutile multi din primii ucenici: Slindu-Se parasil de Dumne-zeu, loata puterea divina a iui Isus a pierit. Nu mai atarna pe-lemn decal un biet om domic de moartea izbavifoare. cecioda!a ce L-a parasil Dumnezeu, pentru El lolul era pierdui.

Ce ispila pulernica trebuia sa fi fosl penlru Isus acestsimlamant de cumplitg singuralate care La cuprinsi

Dumnezeu zisese iui Moise ; ..Poporui Israel ma va pa-rasi §i va caica legamanful Meu. pe care i-am incheial cu el.In ziua aceia. Ma voi aprinde de manie Inmpotriva Iui. II voipSrasi gi-Mi voi asciinde Fala de el", §1 urmeaza ; .,EI vafi prapadil §i-l vor ajunge o mul[ime de rele necazuri. §i a-tunci va zice: Oare nu m'au ajuns acesle rele din pricina caDumnezeul meu nu esle in mijlocul meu? {Deuteronom 31..17, 18). Sa nu fi venil oare Ispititorul cand Isus S'a §liut parasil §i sa nu-I fi strecurat oare o inlrebare asemanaloare .in

sufiel 7

Insemnatatea acestui cuvant.

Daca vrea cmeva sa .«e convinga de adevarul Scripturii,.cifeasca acest versel. ,De nu ar fi fost dragostta ne[armurilade adevar, ce ar fi indemnaf oare pe evangheli§ti sa ne povesteasca despre Isus ca a scos a§a un strigal ?.

Noi cauUm sa itifrumuselam uilimele clipe ale prietenitorno§lri. Spurn m despre morli numai bine. Apostolii au scris-

.lucrurile aga cum s'au intamplat, chiar daca penlru mii deoameni. slricalul acestaramane de neinteles.

Isus a slrigal cuvinfele acastea ,.cu gks laie". El vroiadeci sa fie cunoscul lucrui ca pe cruce se §He pat'asil de TatalSau. Noi poveslim mai curand despre clipele de mare apropierede Domnul §i ne laudam cu ele. Isus [ipa tare: ,.Sunt parasil"de Dumnezeu". Si daca Isus a slrigat lucrui acesla sus §i fare,la fel au facul §i apostolii. Se glie cS evangheliile dupa Luca9i dupa loan au fost scrise abia tarziu. Cele dintai evangheliiau fast scrise de Matei §i Marcu. Or este un lucru uimitrr ca

- 43 -

tocmai acesle prime evanghelii povestesc din cele §aple cuvinte-rostite de Isus pe cruce numai unu! §i locmai pe acesla:.Dumnezeul Mea. Dumnezeul Meu. de ce M ai v

Astfel. limp de ani de zile - pana ce au fost sense §cel^lalle doua evangheiii - Biserica nu a avul in sc"®un all cuvant rostit ce cruce. decat acesla unul. Duhul btanti-a insuflat ps primiidoi evanghelisli sa-1 scrie numai pe aces-la. ca §1 cum cuvantul acesia unul ar contine loata invatatura.loata descoperirea cea imporlanla a crucii patimn §i morlitlul isus.

Dece va fi slrigat Isus aga ?

Credinciosut de multe ori inabuge oftaljri venile dm a-dancul inlmii. gandindu-se ca suspinul lui ar pu ea mahm sau-turbura pe allul. 1 va fi fosl greu pe suflelul lui Isus. Cum se-face insa ca El nu a inabu§it acmsla ciurere ; cum se lace cai-Q dat frau inlr'un asemenea slrigSl cu glas tare ?

De buna seama, efecful lui Irebuie sa fi fosl foarle mare.L-auauzil preolii §i muiiimea. car, inconjurau batjocordon crucee§i ziceau: ,.S"a increzut in Dumnezej. So-L scape Dumnezeuacum. daca-L iubesle !" Cat de bucurosi vor fi ranjit ei, auzinddin gura lui Isus cuvinteie : ..Dumnezeul Meu. Dumnezeul meu.dece M'ai paras t ?.. Acum se vede sa ei avusesera dreplaler„Ei. vedeli acum ca a fosl un in§elalor ? o recunoa§le. SpuneEl insusi ca-i parasit de Dumnezeu." Daca penlru vrajma?:era p ilej de multumire. penlru loan, slrigalul acesla era omare desamagire. Nu-§i va fi crezut urechilor!

- Groaznic lucru esle apoi sa le ga-.de§U cum i v i li^ losttalharului pocait. cand a suzit slrigalul acesla Ce izbilura aufosl cuvinlele acestea ale • ManluiloruL i penlru credinjaincepaloare ! El ii ceruse lui Isus un loc§or in impar^ie. innadejdea ca El es|e Mesia. Dar Mesia esle Unsul lui Uumne-zeu. Pe cand acesla marfuriseste singur ca-i un cm parasit deDumnezeu. Ce foios alunci penlru talhar ca s'a increzul in El§i c oblinul fagacuin[a raiutui ? Daca Isus esle p&asit deDumnezeu. parasit de Dumnezeu §1 pierdut esle §1 talharul!

- 4-1 -

Strigfcfui acesta a frant inima lui loan, a franl inima tal-liarului pocaif. pe cand In oastea Salanei a produs bucurienebuna.

Era Isus parasli de Dumnezeu?

Isus-vorbea toideauna cum gandea. §i cum la El oricegand era facut rob asculltirii de Dumnezeu. E|, spunand aceslecuvinte, a vorbil — ca m loafe imprejurarile — .aja cum !-adat Tata!. El a zis: „Nu fac nimic dela Mine insu-Mi. ci vor-besc dupa cum M'a invalal Tatfil Meu" {loan 8.28). ..Eu n'amVorbit dela Mine insu-Mi. ci Tata!, care M'a trimes. El- insusMi-a poruncit ce trebuie sa spun §i cum trebuie sa vorbesc ..Lucrurile pe carl le spun, le spun a§a cum Mi le-aspuj.Tatai (loan 12. 49—50). Tata! esle ii Mine. Cuviniele pecari vi le spun Eu, nu le spun dela Mine" (loan 15, 10).

Isus a spus adevnrul. Pe cruce. el a fost cu adevarat pa_■rasit de Dumnezeu. penlru pacatele noastre.

Dar dece a fost parasit?. Raspuisul esle: Din prl-cina pacdtuiui. Flindca Isus a lual asupra sa pacatui. Dumnezeu are o ura neimpacata contra pacatuiui §i pacatogilor carjstfiruesc 'n pacatui lor. Toata Bibl a ne vorbegte despre uraaceasta. Sa redam aici un capitol din multe ciri vorbesc la^el. §i anume leremia cap. 15. ..Domnul mi-a zis : .ChTar■dacg Moise §i Samuel s'ar infaliga inaintea Mea. tot n'a§~fibinevoitor fala de poporui acesta. Izgonesfe-l dinainfea Mea;duca-se! §. dacaili vor zice : ..Unde sa ne ducem ?" sa le ras-punzi: ^Aga vorbe§te Domnul: La moarte cei sorti[i la moarle,la sable cei sortiti sabiei. la foamele cei sortili foamefei. larobie. cei sortiti robiei 1. Caci voi trimite impotriva lor patrufeluri de nenorociri. zice Domnul : sabia. ca sa-i ucida, cainii.ca sS i sfa§ie, pasarile cerului §i fiarele campului ca sa-imanance §i sa-i nimiceasca. li voi face de pomina printre toateimparaiiile pamantului. Caci cine sa aiba mila de tine. leru-saiime, cine sa te planga? Cine sa mearga §i sa te intrebe desgnatate ? M ai parasit. zice Domnul, af dat inapoi. Deaceia

45 -

imi intind mana impotrivata §i lenimicesc: sanl salul de mila.

li vantur cu lopata. Ia porjije Jarii; ii iipsesc de coMi, pierdpoporul Meu, caci nu s'a abatut dela c^ile lor. Vaduvele lorsunl mai multe de cat boabeiede nisip din mare. Paste mamatanarului, aduc un pustiitor ziua namiaza mare: fac sa cadSdeodala peste ea necazul §i groaza.- Cea care nascuse 9apt&fii tanje§te, i§i da sufletui. Soareie ei apune cand este Incaziua; este ro§ie, acoperita de rugine. Pe cei ce mai raman, 'iideu pradg sabiei inaintea vrajmagilor lor. zice Domnul".„Averi!e gi comorile tale ie voi da prada fara despagubire, din

pricina tuluror pacatelor tale, pe tol linulul tau. Te voiu duceroaba la vrajmagul tau. intr'o [era pe care n'ocunogli. caci focul^maniei Mele s'a aprins §i arde peste vol." (leremia 15. 1—913—14). Acum Isus s'a incarcat cu pacalul nostru al tuturor.Ei gi-a insugit pacaleie noastre de parcaarfi fost ale Lui proprii.Aga cum in Vechiul Testament mielul ce se aducea ca jertfapenlru pacat, purfa numele de ..asham" adica ..pacat". fiindcaVina pecalosului a fost pusa asupre lui, aga Isus a fost facutpacat pentru noi.

Vedem lucrul acesta in psalmii 40 §i 69. Amandoi suntpsalmi de proorocie despre Mantuitorul. eel dintai pomenit in epis-loia catre Evrei cap. ID: eel de al doilea, inlrebuin[atIn NoulTestament de cinci ori ca vorbind despre Isus.

Or, in Psalmul 40. aceiag Persoanfi care spune : „Iata-tna ca vin. In sulul car(ii este scris despre mine" — adica Mantuitorul. spune gi: „M'au ajuns pedepsele pentru ne'egiuirilemele, gi nu Ie pot suferi vederea. Sunl mai multe decat periicapului meu gi mi se moaie inima ' (v. 12). lar in Psalmul 69aceiag persoana care spune: -ravna casei Tale ma mananca",adica Mesia, spune gi : Dumnezeule, Tu cunogli nebunia meagi gregelile mele nu-Ji sunt ascunse" (v. 5).

Neieguirile noastre ale tuturor. mai multe decat perii capului, nebunia noastra gi gregelile noastre gi le-a insugit, le-afacut ale Lui. Penlru duhul Lui era o mare dureredea fi asl-

fel incarcat de vre-un lucru spurcal, Dar, neprivind la aceastadurere. Isus a purtaf lotug pacatui nostru pana la sfargit.

- 46 -

:Rezu(lalul a fosl parasirea Lui de catre Tala! ceresc, desprecare este scris in Habacuc 1.13 : ..Ochii tai sunt a§a decurati cS nu pot sa vada raul §i nu poti sa privegti^ nele-giuirea 1 Cum ai pulea Tu privi pe cei misei §i sa laci?"•Durerea cea mare

Parasirea aceasla de catre Tata! a fosl paharul de care,infiorat. Isus s'a dat inapoi in gradina Chetsemane. Gael aceasla a fosl o durere groaznica penlru Isus. Mai amar 1-a fostce a suferit din parlea lui Dumnezeu, decat ce a suferit dinparlea oamenilor. Pesle raulatea omeneasca El a trecul cucuvinlele : ..Tata, iarta-i, caci nu §'iu ce fac I Dar pedeapsalui Dumnezeu' pentru pacat il face sa scoala acest strigat sfa-

^'^'°\ainic lucru s'a petrecut pe cruce. dar atata stim dinIsaiaSS, 10(In original): ..Domnului la placut sfi-L zdrobea-8ca prin suferinte El a luat asupra Lui povara nelegiui-rilor multor oameni (v. 11) ... Sa dat pe Sine insu§ la moarte§i a fost pus in numarul celor faradelege, pentruca a purtatpacatelc multora si S'a rugat pentru cei vinovali (v. 12).

Strigatul scos de Isus canda fost zdrobil prin suferinta, nearata ce groaznic lucru este pacatul. Daca Isus. Fiu! lui Dumnezeu, a fosl parasit de Tatal Ceresc cand Sa incarcat depacat, cum vom scapa noi? Sa luam seama! §i Is ^oi parta-Sia cu Dumnezeu este pierduta, de indata ce am pacatuit.

Domnul Isus a fost facul pacat pentru noi, a fost parasit deDumnezeu. El a implinil astfel ceeace a promis evreilor, cali se va da sennul lui lona. Cum acesta ajuns in panleculpestelui zicea lui Du.mnezeu: ,.Sunt lepadat dinainfea ochilorTai. Dar iara§i voi vedea Templul Tau cei Sfant (lona 2,a§a si Isus, in chinurile mortii, a ajuns sa spuna asa cuvinte,esind insa triumfStor din mormant si inaltand-Se la cer pestepujine zile !

Numai cateva clipe!

Caci parasirea Lui de catre Dumnezeu nu avea sa fiede

- 47 —

lunga durata Dupa cum scrie Isaia 54, 7: ..Cateva^ clipe teparasisem. dar te voi primi inapoi cu mare dragosle .

A fost nevoie de aceasla pentru ispagirea pacatelor noa-^tre. A purlat El. Neprihanitul. suferin[a parasirii de catreDumnezeu penlruca tu, pacalosui. sa nu fii parasif niciodata.£l a zis : ..Nicidecum n'am sa te las. cu niciun chip nu te•vci parasi" (Evrei 13, 5). Isus ne-a fagaduil; ..lata ca Eu sunt••cu voi in loate zilele, pana la sfargitul veacului" (Matei^ 28. 20).:Sf. Pave! scrie: „Suntem prigoniti. dar nu parasili, tranliti jos,dar nu omori|i".

Noi nu vom fi parasiti niciodata. Ni se intampla sa credemca suntem parasili. Dar ne amagim atunci ..Sionul zicea :„M'a parasil Domnul. gi tn'a uilat Domnul". Raspunsul luiDumnezeu este : ..Poate o femeie sa uite copilul pe care-laiapteaza si sa n'aiba mila de rodul panfeceiui ei ?. Dar chiardaca 1-ar uita. lotu§i Eu nu te voi uita cu nici un chip, lataca te-am sapat pe mainile Mele §i zidurile tale sunl totdeaunainainlea ochilor Mei 1 (Isaia 49. 14—16) Dumnezeu nu uita pecopiii pe cari i-a nascut.

Nu mai suntem parasili, caci a fost parasit Ei in locul no-stru. Dar chestiunea este ca atunci cand e§ti parasil de Dumnezeu, fie chiar numai pentru cateva clipe, nu le mai vezicapatul. Clipele acestea Hi par o vegnicie. Deaceea nu a fostniciodata un strigat care sa descopere intr'un fel mai surprin-zator, deosebirea dintre ceeace simte un cm si starea lui ade-varata. Pe cruce, ..Dumnezeu era in Hristos" (II Corinteni 5, 19).Jar El, obosit. tradal, scuipai. respins, S"a simlil ca un om parasit pentru totdeauna. Dumnezeu era mai aproape de El de-cat oricand. degi din pricina pacatului — S a ascuns pentrucateva clipe de ochii Eui. lar Isus credea ca-i departat de FelaLui.

Sa ne fie aceasta invalatura de minte! Sa nu ne luamdupa ce simlim 1 Sa nu ne desnadajduim, daca nu-1 simtimpe Dumnezeu aproape! Ci sa' credem, ca El este cu nob

• capiii Lui. pana la sfargitul veacurilor.

4MllMauiiU->i4.^>^ .<«... - 48 -

MI-E SETE

..Azi vei fi cu Mine In rai" — esle un iucru pe care-numai Domnul Isus il putea promiie.

..Dece Mai pSrasit? — sunt cuvinle pe care Isus a Ire-buil sa le spune, caci noi nu vom fi puiasili niciodata.

.,Mi-e sefe!" — dimpotriva, este un strigat pe care l-an>pulea repeta (oii. in primul rSnd, fiindca lo|i avem un trup. Elne-a fosl asemanator in privinja aceasia. Si trupul Lui a cu-noscut lipsa §i suferinta, la fel cu al noslru. Deaceea n'avemm El un Mare Preof, care sa n'aiba mila de slabiciunile noa-strc, ci unul care in toaie lucrurilc a fost ispitit ca §i noi, deal cfirui scaun de indurare. ne pulem apropia cu deplina in-credere. ca sa capalem har.

Cer, in ebraica. iimba luilsus.se nuineste ..§amain "..adica -locul apelor. Isus venea din cer. adica din iocuiapelor. Psalmul46. 4 spune: „Este un rau, ale carui izvoare inveselesccetalealui Dumnezeu. sfantu! loca§ al locuin{elor Ceiui Prea Inalf."Din acea celafe inveselita de un rau, venea Isus

Noi glim, ca un rau cu apa vie[ii. iimpede ca cristalul.iese din scaunul de domnie al lui Dumnezeu §i al iMieiuiui.Din vegnicii. Isus gezuse pe acest Iron. $1 acum, iala, pe pa-mant. El ajunge sfi inseteze dupa cateva picaturi de apa: El,eel Neprihanit. s5 se gandeasca .sa ajunga ca cei chinuili invapaia iadului, cari mult doresc sa ii se racoreasca limba .cuun varf de deget muiat in apal

Isus era boga! in ape. cari puleau sa potoleasca seteaoricarui suflel omenesc. El, din vecinicie. chema oamenii la El"cu cuvinlele: ..Voi toti cei insetali. venili la ape. chiar §i eel

49 - 'iWIMIIUlU£irnU.1ILufi<«Ulv«>i 'I'

ce n'are bani „(lsaia 55. 1). Uneifemei samaritence ii ..spusesedespre apa din fantana: "Oricine bea din apa aceaota .,5i vafi iara§ seJe. Dar orcui va bea din apa pe care i-o voi da Eu,in veac nu-i va fi sele. Ba inca apa, pe care i-o voi da Eu,se va preface in ei inlr'un izvor de apa care va ta§ni in viea|avesnica".

El a facul ca riuri de apa vie sa cUrga din inima fie-carui credincios. lar El insus atarna Insetal. cu iimba lipitS decerul gurii. cu puterea uscalS. inlr'un chin de nespus. pe cruce.

Dupa muita pierdere de sange. setea Lui Irebuie sS f*fosl cumplita. Si mare esle chinul unui inselat. 1 se pare c4aude §opofe de izvoare. Mereu i nazare de parca ar picuraapa de undeva. Si lui Isus Irebue sS-1 fi nazarit ca picuiaapadin „§amain", din cerul Sau. pentru a-L racori. Dar totul esienumai amagire. izvoareie. riurile. apele sunt departe, Aici eslenumai chin, care nu mai vrea sa ia sfargiL

A§a se cuvenia in adevar. ca Acela pentiu care §i princare sunl loale §i care voia sa duca pe mulli fi! Ia slava, sadesavargeasca prin suferinte pe Capelenia Mantuirii lor.

Isus a luat lolul asupra Lui. Toti suntem pHni de pficate.Toll merilam iadul- lar El voind sa aduca o jertfa de rascum-parare, a trebuil sa plateasca prelul inUeg. sa indure toatechinurile harazite mie. Astfel. El a fost chinuit de sele in loculmeu, pentruca eu, privind la chinul Lui, sa fiu sigur ; ..Desiam pacatuil, nu voi mai intra in iad, fiihdca vapaia focului asimiit-o Isus in locul meu.

Esle Dumnezeu de vina ?

Oamenii il invinuesc pe Dumnezeu de multele rele cari sunlpe acesf pamani, S> de cele mai multe ori. lucrurile sunl preaincurcate, incat nu ie poti lamuri §i nu-L poU desvinovali peDumnezeu. Dar acum avem inainlea noastrS un caz simplu.Isus, inselat pe cruce, esle raspunsul lui Dumnezeu la toaleinvinuirile ce-1 se aduc.

Altele poale ca -nu, dar apS sigur cS a dal Dumnezeu4

•i.'ikt'r:.. I . ;i .. i . I • I „ • • — ' • i* * ' '""infiwn

destula. In aceasta privinta, Dumnezeu §i-a facut partea Luipe deplin. Dar — ne spune Scriplura — ludeii §i Samariteniinu-§i dadeau unul alluia un pahar de apa de baul. In Rasaril,cei puternici pun stapanire pe fanlani §i izvoare, §i fac din elemijloc de cagtig. In razboaie, armatele otraviau fantanile Inretragerea lor. In lari fare de dvilizalie cregUna, oamenii sunttinu{i inchigi vara, fare un pic de apa, pane mor de sete. §iacum iata mai mull, pe pamantu! lui Dumnezeu, oamenii aulasat sa sufere de sde chiar pe Fiul Lui. A cui esle atunciVina penlru relele din lume ? Ce vina are Dumnezeu ? El adat doar apa destula,

Alta sete

Inlru implinirea proorociei din Psalmul 69. 21. la strigatul.,Mi-e sete, Domnului Isus, 1 s'a dat sa bea otet, adica vinulacru a! solda|iior romani. Domnului Isus i se da otet. ca tusa capeti apa vie. Si El primegte acum bautura pe care a res-pins-o inainle de a li pironit pe cruce. Acesta era semnul calucrarea Lui .s'a savargit, ca gi ultimul pacat a fost ispagit.Acum igi poale ingadui o mica ugurare, dand In acelag limpcstagilor. putinta unei mici lapte bune,

Dar mai era la El o sete, pe care nu 6 puteau potoliostagii romani. Setea dupa un rod al muncii sufletului Lui, caresa-L invioreze, (Isaia 53. II); setea dupa suflete de oameni,care sa fie aduse inlr'o stare dupa voia lui Dumnezeu. S*aceasta sete a lui Isus este puternica gi astazi. El mai strigainca gi acum ; „Mi-e setel". Ss rSspundem la aceasta, dandu-ne lui Hrislos noi ingi-ne, dandu-ne unii pe allii gi dandu-Iintreaga noastra viea(a I

Faca-gi loc In sufletul nostru binecuvantata sete descrisain Psalmul 42, I—2: „Cum doregte un cerb izvoarele de apa,aga Te doregte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule ! Sufletulmeu Inseteaza dupa Dumnezeu! eel viu. Cand ma voiu ducegi ma voi arata tnaintea lui Dumnezeu ?"

rwiuwimeeweraa™:"*:"''™"" — 51 — Viul"OfV

. -A ;

„S'A SAVARSIT" 1

5' 3cest cuvant, eel mai mare cuvant rostit vreodala. Jsus1-a slrigal tare. Vinul li udase gallejul uscat de sete.^Buna-voinla soldalului a u§ural lui isus slrigatul de biruinta : "Kald".care talmacif din aramaica insemneaza ..sa savar§it :

Kala s^u grecescul ..Teleo", pe care-1 gasim in NoulTestament aga cum a fost scris la inceput. are intelesul caun lucru s'a copt, a fost "savarsit cu reu§ita, ca cineva aIriumfat.

Acum Isus pulea spune cu adevaral cuvintele din foan4 ; ..Am sfar§it lucrarea pe care Mi-ai dat-o so fac.

Ce s'a savargit ?

S'a ^farsit vieata Lui pamanteascfi, o viea[a dc' desa-varsita ascullare de Dumnezeu. A facul tot ce-I daduse TatSide facut ; a spus tot ce Tatal (1 puse sa spuna. Toale pro^fejiils Vechiului Testament privitoare la vieata Lui in saracie.au fost implinite. El §tia ca acum totul s'a ispravit.

El i§i incheia vieata fare p^ere de rau. Lini§til. ar fiputut privi inapoi la toata vieata Lui. fSra sa 1 se turbure con-•Stiinta. Nici un talent, nici un dar al lui Dumnezeu nu fuseselasat neintrebuinlat : pe niciunul nu-1 intrebuinlase rali. Nimeninu a fost impiedecal in vieata Lui de vre-un lucru spusfacul de Dansul. El putea spune despre orice clipa a vietiiSale : „Eu fac totdeauna lucrurile care-i sunt piacute ....Mancarea Mea este sa fac voia Celui ce M'atrimis". Dealtfel.Dumnezeu §tie eel mai bine cari lucruri ne sunt folosiloare

- 52

Nu esle oare inlelept sa-L- ascullam ?S'a sdvar^it impdcarea ta c-j Dumnezeu. Nu trebuie-

sfi te slradue§ti tu abia de acum inainle sa te impaci cu Dumnezeu. Tolul este gata. Tu frebuie numai sa crezi ! Odala ce-Tatal L-a invial din mor[i pe Domnul Isus, a vadil ca jerlfa.Lui ispd§itoare a fos' primita, ca sunJem socoliti neprihaniji.

S'a 8Svar§it mantuirea. Ingerul ii spuse iui losif ca vapune fiului care urma sa se nasca din Maria, numele Isus,.penlru ca El va mantui pe poporui Lui de pacafeie sale,(Matei 1. 21). Isus. Fiul Omului, penfru aceasta a venit pepflmanl, „sa caute §i sa mantuiasca ce era pierdut" (Luca 19,.10), dandu-gi ..vieatarascumparare pentru multi"{Marcu 10,45).Acum vieata I se scursese. Numai cateva clipe 11 mai despar-leau de moarte. Dec), rascumpararea era Infaptuita, manluireanoastrS era dobandita. S'a savargil 1

S'a savargit descoperirea lui Dumnezeu (revelatia)..Isus a spus : „Cine M'a vazul pe Mine a vazul pe Tatal."Deci, incheindu-se acum vieata lui Isus. s'a savargif revelatia.Oamenii au auzit §i vazul tot ce trebuiau sa §He despre Tatal."Nimeni nu mai poate adauga ceva la cunoagterea de Dumnezeu,atat cat vom fi pe pamant. Duhul Slant, care esle dat credin-ciogilor, nu-i invata lucruri noi, ci ia din ce este a lui Isua-§i ni le descopere noua. (loan 16, 14).

S'a s&v&rgit tot ce este trebuitor pentru vieafs noastrfi.Cuvantul lui Isus fusese : „Eu am venit ca oile sa alba vieata,gi s o aiba din beigug" (loan 10, 10). Odata ce vieata Lui s'asfivargil, pe cruce. vieata vegnica este la indemana noastrfi.Noi frebuie numai sa o luam.

Isus a venit ca sa ne daruiasca vieata vegnica. Penlru-asta am lost creati dela inceput. Dumnezeu ne-a fScut pentru^ciadirea pe care o avem in cer dela El, o casa care nu estefficuta de mana. ci este vegnica. (It Corinteni 5, i—5). §1 acum,lucrarea s'a savargit. Putem intra in vieafa vegnica.

Bine spune cartea de rugaciuni alblsericii noaslre : ..Priii:singura Sa jertfa odata facula, a adus o jerlfa deplina, desa-vergila gi indestulatoare penfru pacatele intregei lumi " Dea-

... -ilS — 53 •-"•'-"SSraBSB

-semenea se canla in Te Deum: ..Prin moartea Sa a deschis

•Imparfilia Cerurilor pentru fofi credinciosii" Deci totul esle facut.•Poti avea darul lui Dumnezeu, care este vieala ve§nica. CeIrebuie sa dai penlru aceasia ?. Pai nu stii ca un dar nu sepoate cfipata cu bani ? Nu poli capala vieata vegnica pe bani."Nici cu faplele tale nu o poli dobandi. Nici prin cunoastere

-multS. Nu le ajuta sa inveti loata teologia (stiinta despre Dumnezeu). ca sa capeti aceasta vieata. Aslfel s'ar mantui sidiavolul, caci §lie carle multa.

Vieala vegnica este un dar §i trebuie sa-l primesU ca-atare, prin credintd. „Tuturor celor ce L-au primit. adica ce-lorce cred in Numele Lui le-a dat dreplul sS devina copii aiJui Dumnezeu," (loan I, 12).

Portile cerului sunt larg deschise.^ Pentru toli. 5i pentruiine. Inlra I

Cele douasprezece porti.

Greu sa mai gasegti intr o familie adunatS alata margavie.'sAala nemernicie cata a fost la cei doisprezece fii a lui lacob.

Ruben a fost un desfranat. Simeon gi Levi ingeala locuitorii unui orag intreg cu cuvinte frumoase. gi-i ucide, Unspre-zece din ei se consfatuec gi pun la cale omorirea fralelui Uwlosif. Ei renunla la uciderea lui, numai fiindcS luda intreaba':«Ce vom cagtiga din aceasta ?" Alunci se lumineaza. Ei huomoara pe nimeni, daca nu iese un cagtig, 3i atunci ii vandca rob. minlind pe tatSi lor. ca losif ar fi fost sfagiat de o"^ra sdlbatica.

3i acegli unsprezece criminali staii iangd tstal lor. il vadcum igi rupe hainele de pe el de durere ; il vad cu sac -pecoapse; ani de zile dearandul ei cunosc jalea-i de nespus. 3i— scrie Biblia — ei toll" veneau sfi-l mSngae, sa-l mangae cuvorbe goaie. Dar de induiogat. nu se induiogeaza niciunui.Niciunui nu alina durerea lui iacov, spunandu-i ca losif esteviu. Nici pana ia moartea lui lacov, nici macar unul din unsjwe-zece nu i marturisegte pdcatul.

In iad este locurunor asemenea oameni. Dar. mirarCj-ei nu sant .in iad, ci in cer ! 5i mult: ei au fost invred-rniciU acolo de o mare cinste. Spurie in Apocalipsa 21. 12 ;..Noul lerusalimare douasprezece porji ,...§i pe ele erau scrise-niste nume". Cari nume credeti ? „Numele celor douasprezeca-seminlii ale fiilor lui Izrael : adica Ruben. Simeon, Levi. luda"losif a§a mai departe.

Ceru! esle deci pentru pacatogi, pentru criminaii ? Cum,,nu 6 stiai pana acum ? Sigur ca-i pentru ei. Orice pacatos,ori ce criminal, daca numai se pocae§te are vieatS ve§nica.Nu, Irebuie sa desnadajduiasca nimeni ca nu ar, putea inlra.acolo, penlruca a facut pacate grele. Ai desfranat ? Chiar dacapaiia acolo ai ajuns sS desfranezi ca omul dela I Corintent-cap. 5, pocaindu-le, crezan'd in jerlfa savar§ita de Isus, poUinlra in noul lerusalim. Sa-[i dau un sfat : intra pe poarta pe-care vei vedea scris numele „Ruben ! Ai ucis, ai ucis cuviclenie. ai ucis pe mulji ? Chiar daca un ora§ intreg vei ftmacelarit, poti. sa inlri in lerusalimul Ceresc .pe doua por[i:cele cu numele Sirneon §i Levi. Ai fost nesincer, lacom dupabani, li-a fost tot gandul sa faci avere ? Chiar daca erai gala,sa treci peste trupuri moarte pentru aceasla, exisla iertare §ipentru tine, Pocae§te-le gi intra in noul lerusalim, prin poartfipe care este scris „luda". Ai fost vanzator de frate, cm plin deura, hain ?. Daca te pocae§ti, egli fericit. Tie unsprezece poiti|i se deschid. Ai fost nepasator fata de durerea parinlilor tabai fost rau, ai facut din dorinla de a pastra mariri. toi feiuldelucruri neingaduite : ai fost mincinos §i paritor ? Este pentruline o poarta pe care scrie ..losif".

„S'a savarsit !" Portile cerului sunt larg deschise pentrupacatosi. Nici un om nu te poale opri dela vieala ve§nic^Singurul care poate hotari ca lu sa ramai afara din cer, e§litu insuii. Numai necredinta ta este de vina, daca nu vei fimantuit. >

„S'a savar§it" I 5' cum poti capata acum viea[a ca dar,,.a§a poti capata §i vieata din bel§ug. Poti capata mereu darurinoui dela Dumnezeu. Apuca-le!. Slujeste lui Dumriezeu L

■miiiMiiTi' iiiiiiiurr 'i-iifr'Tffi'rr .. •. _ 55 -

CSci atunci cand al §aptelea inger va varsa potirul lui dinvazduh, din Templu, din scaunul de domnie va e^i un glastare, care va zice iarfig : ,.S'a savargit i Si vor urma fulgere,glasuri, lunete gi se va face un mare cutremur de pamant.aga de tare, cum, de cand esle omui pe pamant, n a fost uncutremur aga de mare (Apocalipsa 16. 17—18).

Strigfitu! acesta : nS'a savargit", va fi auzit inca odata.El va ciStina atunci nu numai pamantul. ci gi cerul. S' atunciva fi vai de pacaiosul care nu s'a pocait.

Si inca un gand minunat in legalura cu cuvanlul ..S'asfargit" : Acest cuvant a fost rostit de catre Domnui Isus pecruce, fSra Indoiaia in limba aramaica. Si in aceasta limbS.cuvantul ..S'a sfargit" se pronunta .,Kala". Ce minunat 1 CuvantulKala, in limba aramaica a Vechiului Testament atat de binecunbscut de catre Domnui Isus. Inseamna gi ..Mireasa .

Si cine ar putea spune ca atunci cand Domnui Isus. caregtia tot cela ce va urma. care avea inaintea ochilor Lui intregmarele numar al albului norod spalat gi curatit de merelepre[ al sangelui Sau scump, nu-gi va fi racorit inima privind-igi nu le va fi adresat lor acest strigat de dragoste nestapanitagi dulce

„Kalb" r— S'a savargit mantuirea noaslra . . . . Kala. —Mireasa vino. , .. Scoala-te iubito. vino frumoaso, caci iatacaa Irecut iarna. a incelat ploaia gi s'a dus . . . . Se arata florilepe camp . . .. (Cant. Cant) Da 1 Kala — Mantuirea s'a sfargit.Kala, — Mireaso, a sosit vremea cantarii I . . . .

Ce gand scump. care face sa ne tresara inima de dragpentru acest prelubit Mire, care in cele mai grele clipe pentruEl, se gandegte numai la fericireaalor Lui. la Mireasa care ilva iubi mai presus de orice. Ah. nu face sa-L iubegti nemar-ginit pe un Astfel de Domn. ? Ce este prea mult pentru a ra-splafi dragostea cu care El le iubegle in adev&-. Cine ne vadespar[i. pe noi de dragostea Ta ?, Foamelea sau sabia, saqmoarlea ? — Nimeni. Niciodata 1

56 -

..TATA, iN MAINILE TALE iMl iNCREDINTEZ DUHUL !"

Lucrul decapeleniepentruun omeatesa §tie dacaexistaovieala vegnica.

Care-i rostul omului pe pamant? Pamanlul nostru este omicuia stea, infr o lume care cuprinde zeci de milioane desori 8i stele. Pe acesl micut pamant, tu traegti o nimica toMa iloata yieata ta este numal ciipa, cando asemuegti cu miile deani de cand sunl oameni.gi cat vormai fi. Tu egti deci ca unmic viermigor, care fraegte o minuta pe o micuia stea. Dupaaceasta nu mai urmeaza oare nimic?

De rSspunsul la aceasta inlrebare depinde tot, depindetoafa purlarea ta. Caci daca nu urmeaza nimic. -sa mancamgi sa bem, caci maine vom muri".Daca insa urmeaza o vieajayegnica, nu exista ceva mai important pentru cm. decat sagtie dacfi sufletui lui este muritor sau nemurilor. Nu ai pierdutnimic, daca pe pamant traind, ai crezut intr'o vieala vegnicagi pe urma s'ar arala ca ea nu exista. Dar ce nenorocire,daca cumva exista o viea{a vegnica gi tu nu te-ai pregalitpentru ea deloc 1

Ce lumina putem capaW In prisdnta aceasta din Evarighelii 7

Exista o vieata dupd moarte.

Demn de iuat in seama, este fapiul, ca nici un evan-ghelist nu inlrebuinteaza despre Isus cuvanlul: „E! a muril",ci numai: „£) §i-a dat Duhuf'- Groaza morlii pierise pentruei. Daca Isus a murit, asta nu inseamnS pentru ei ca Et adisparut pentru (otdeauna. ci numai ca Ei a mers inapoi laTatai.

AW m Ni EM *1 iffl emfl *■ " * "i I" * I* I''" I" " I'"'''',aucs:22;7;ixr:iri:uat:niKii'Ure'dimeBtie8r

Isus a muril increzator. avand pe buze cuvinlele ruga--ciunii pe cari copiii din poporul Sau le spun Inca astazi la-culcare. Isus a murit: Maria a murit. Toll sfinlii au murit.-Nu«sfe nici un moliv ca eu sa nu vreau sa mor. Caci la moarteiji ramane ceva: duhul. pe care poti sa-l incredintezi luiDumnezeu. A§a facand, te vei scula fericit in cer.

De cand a plecat Domnul Isus. niciun copil al lui Dumnezeu nu a ma! murit. in adevaratui sens al acestui cuvant.-ci numai a adormit. Asa-i scris §i despre Sf. Stefan: ..aadormit".

..Cimitir", este un cuvant grecesc care inseamna a leganaun copil ca sa adoarma. Daca locurilor de ingropare cre§tineli s'a spus cimitire. este fiindca ele nu sunt altceva decatodSile de dormit ale copiilor lui Dumnezeu. Acolo stau culcatipana dimineata. Convin§i de aceasta. mulli sfinli au adormitavand pe buze ultimele cuvinte ale lui Isus: , Tata, in mainileTale imi incredintez duhul' . Asa se si face ca ' in bisericilecrestine dela inceput exista obiceiui de a se spune celor carimureau : ..Noapte buna pana cand ne vedem dimineala.

Duhul nu sta in moarte. „Hristos a fost omoril in Irup,dar a fost inviat in duh. ( 1 Pelru 3, 18). La moarte, duhulse despartesfe numai pentru catava vreme de Irup. Isus gi-adal vieala ca iaras s o ia. Si la fel sa intamplat cu dragiinostri car! au murit. Duhurile lor sunt vii §i sunt la El.

Giasul stiintei.

Cand aud vorbind despre aceasta. oamenii inlreabS ade-■sea : ,,Dar ce. s'a infers cineva de acolo sS ne spuie ca mai•urmeaza alta vieata? "

RSspunsul la aceasta este simplu. Sa presupunem ca ampulea vorbi cu un mic copilas aflat inca in panlecele mameisale §i ca i-am spune despre o alta vieata care urmeazS calfiSpe care o ducem acum. o vieata inlr'o lume noua : cu flori,

-soare, rauri §i campii. Copilasul din pdntecul mamei ar rSs-

58 - wuiiiiittiiicininiiiii.TiiiJiHtnisiiiii .

pun^^desigur: ..S'a inlors cineva de acolo? Deundestiu eucaurmeazS o alta vieaja ? Eu stiu una §i buna ; vieala asta pacare, o JrSiesc aici- Ceeace-mi epuneji voi despre o aliavieala spnl un basm."

Cum ai putea convinge pe acest copilag ca viea[a dinpantecul mameinu este lot, ca vieaja aceia pe care el o duceocoio esle numai o scurta pregatire in vederea allei vieti, mai:imbelgugale §i de mai iunga durata ? §i-ar da seama ca acapatal ochi. La ce bun ? Unde se afia acum, esle intunerecrbezna. Daca a capafal ochi esle, pe semne,' fiindca urmeazao alia lume, cu mulla lumina. mulle culori §i multe lucruri d&vazuf. li cresc maini dar, in locul stramt in care se afla, nu le-poate intinde macar. Dece i vor fi crescand ? Se vede cSiurmeaza o alta lume. in care mainile sunt de foios, in carese muncejte cu ele. li cresc picioare §i nu le poate line decatghemuite. La ce i vor fi crescand ? In pantecul mamei nil aredoar nici o nevoie de ele. Daca-i cresc, esle ca urmeazS oalia vieala, in care este mult de umblat §i de alergat.

Deci, copilasului din pantecul mamei i-ar fi deajuns sa gen-deasca serios asupra propriei sale vieli, pentru a ajunge laconvingerea sigura ca urmeezfi o alta vieala. Numai, acestccpilas nu §tie sa gandeasca. §i, vai, de aceeas neputinta dea gandi sufera §i oamenii mari. Ei ili pun mereu intrebarea,daca s'a intors cineva din lumea cealalle, in loc sa se gandeasca despre vieala pe care o due acum §i sa-§i dea seamaca totul esle fare rost, fara inleles, daca dupa moarte nu arurma nimic. Zadarnica ar fi toata truda, toala cuno§(inla, toateiubirea, toata alergarea. toata grija. Nu face sa te chellue§tiastfel-si nu afli talcul tuturor iucrurilor, dacS crezi cacumoar-lea- vieala s'a ispravit.

In ultima vreme §i §tiinta a venit in sprijinul credinlei in-tr'o vieala viitoare. §i iaia anume cateva lucruri carl ni lespune ea : Exisfa ni§te animale micute de tot, atat de miciincat nu pot fi vazute cu ochiul liber, ci numai cu un instrument numit microscop. Animalele acestea, cari se chiama in-

fuzorii, nu sunt facute din multe madulare §i multe celule ca

iniiinihi'uiiiu:ii>iiit;iiunnuiii.ii -I"!!''..!'.!'"!

allele. ci fiecare animal este o celula. La ele nu exista barbat9i femeie. Inmultirea lorse face In asa fel. ca celula aceia unacregle mereu, pana la o vreme, cand se desparie in doua. lamijioc. §i alynci, in loc de o infuzorie sunt doua. Din douase.fac apoi palrg, §i aga mai deparle.

Lucrul uimitor. este acum ca prima infuzorie nu a muniniciodala. Ea s'a injumatalil. s'a impartit; din una s au facutsule de milioane; Ea §i-a schimbat felul de a fi. d^ nu a dis-parul niciodala. Milioane de infuzorii mor z>ln>c.^ Dar acestemilioane de infuzorii sunt numai o mica parlicica din prima-infuzorie: ea nu a cunoscut moarlea.

Daca ne suim pe scara animalelor. ajungem la viermi.Sunt viermi pe cari ii poti tfiia in bucati. Nu-i nimic. Lasandviermelui numai capul, din el va cregte iarag un Irup. Aceastainsemneaza ca lu ai distrus vieala micei fapturi. Dar Durnnezeua dat viermelui puterea sa-gi redobandeasca vieata deplina ce .i-a fost dislrusa. ■

Paianienii.igi schimba pielea in fiecare an. La aceastaschimbare. care se chiama metamorfoza. se intampla cateodata-peianjenului cate o nenorocire. ca, de pilda. pierderea unui picior.Aceeag putere dela Durnnezeu repara toate. Piciorul cregle-la loc.

Dar nu observam care acelag lucru in Irupul nostru ? lal&. .ca am avul o buba mare, ca s a copt, am stors-o. Intr un locprin care altadata curgea sange. unde altadala erau piele,carne. nu a ramas decat o gaura. Aici fusese vieala _gi viealaa fosfdislrusa. A mai rSmas oare vre-o nSdejde? Da! TimputUece. Pe locul'gol cregte iarag carne. Ea se'acopera cu o piele-nou3. mai fine ca cea din trecut. Vieafa care a fost distrusa,a fost refacuta. St'inlane spune catrupul noslru este facut dm:multe particele mici numite celule. Aceste celule sunt mereuinlocuite in'trupul nostru cu altele, pe masura ce ele imbfi- ■tranesc. In aga fel. ca in decurs de gapte ani. orice trup ome-n'esc se primenegte cu desavargire. Daca cineva este in varslade 35 de ani, gi-a schimbat trupul. de cinci ori. Sufletul. duhul.eul sau a ramas insa lot acelag. Suflelul meu gi-a schimbat

"Uupul in trecut §i-] va Bchimba' in viiior Dar in toate acesie■Kchimbari el ramane neschimbat. E! nu alama deci de trup giaju va muri odata cu Irupul

Exista o indelelnicire. nelngaduila de Dumnezeu, care senumegfe spirilism. SunI oameni cari chiama duhurile mortilorgi vwbesc cu ele $i Biblia spune despre aceasta Vrajitoareadin hndor a cnemat duhui proorocului Samuel. Au trecut mii-<e ani de alunci. Dar sunl oameni cari fac lucruri de acestea^ asjazi. Sunl §i oa neni mari de §liin|a cari o fac. Treaba lor IDar noi tragem un folos §i din indeletnicirea lor draceasca gianume convingerea ca duhul omului supravieluegte morlii.Caci. alfminleri. cu cine ar sla de vorba spiiitigtii ?

Exista o viea}a vegnica . 0 §liu cum gfiu pasarile nascutepe meleagurile noastre ca exista fari mai calde pe care nicio-■data nu ie-au vSzut $i pleaca toamna spre ele. Le-o spuneinimioara lorde pasarica. Ele cred §i credinta lor esle adevarata

Nu ne batem capul cu inlrebarea; cum inviaza mortii.Pentru noi esle deajuns §a stim ca Dumnezeu are toara puterea.-Newton, un mare om de stiinja, inlrebat cum inviaza mortii.a raspuns farfi cuvinte, araland numai cum un magnet alegesingur micile pfirlicele dc f er. dinirun maldar de gunoaie.Daca magnetul glle §i poale sa faca aceasta munca de alegere.cu atat mai varlos Dumnezeu are pujerea gi va gli sa aleagadin praful gi puiberea aceslei lumi. particeleie din care eralacul trupul meu gi sa mi-i redeala inviere.

Hristos biruegte.

Ajnns ^a marea clipa cand duhul se desparle de trap, laclipa prin care noi toti vom (rece. Isus 5'-a Pfiatrat incredin-Jarea neclintita, ca cu moartea nu se ispravegte tolul El ziseseucenicilor Sfii : .,Va spun voua, prietenii Mei. sa nu va temetide cei ce ucid trupul gi duod aceia nu pot face nimic." Ce^el de dupa aceia, cand egti ucis ? Ei tncmai aceasta o spunecuvantul adanc a lui Isus : ca pot sa te ucida vrajmagii, darriu pot impiedeca sa vina un ..dupa aceia".

Avand aceasta credinta inradacinalS in inima, Isus igiaade In chip dumnezeiesc de potrivnicii Sai. Totul !l fusese

Bl4tw^ruw•B(tf^eRBa9•'aaJelKr«^■t^

m,

:;w■ < . ,t

Mil,,

Hr,stos a biruil/ Hrisics biiueflel El vegnic e biruitor.'

- 62 - Ill 'I. I.: .luiu iii'^ir~r.wiMiaawaM

iual, pana $i hainele de pe El Go! $i dispre(uit (§1 da sfarsituLUcenicii L-au parasit. In aceasla clipa. Isus parca infreaba cu-ochii pe vrajmagii Lui delp piciorul- crucii : ,,Lualu-Mr-ati oaretot ?" lar ei ranjesc in sus; ..Ti-arn iual tot. Am biruit. Nii-airamas cu nimic." Isus se uila a douaoara intrebator la ei:

.,Gandili-va bine, faceti-va socoteala. nu cumva Mi-a|i lasatceva? Mi-ali luat voi tot. tot ? " Si privesc triumfafor ei la El:„Da, Te-am biruil, Ti-am luat tot." Si atunci, fa|a lui Isus' lespune : .,Ei bine, daca Mi-a|i luat tot, ascultali acum incoace :..Tata, in mainile Tale imi incredintez Duhul."

Ce desnfidejde pe vrajmagi; Gandisera ca I-au luat tolul§i au uitaf, in mania lor, sa-1 ia lucrul eel mai de seama:Duhul. Darchiar sa-§i fi amintit de aceasta, il puteau pare lua?A§a-i si acum. Credinciogilor li se pot lua toate. Biserica poafeficalcata in picioare- Dar dupace vrajmasii igi vor fiindeplinittoate poftele, ramane un lucru, la care ei nu pot ajunge, pecare ei nu-1 pot clinti :Scaunul de domnie din ceruri pe care sade Hristos.Deaceia, vuiasca furtuna §i fiarba dujmanii cei rai al lui Isusl

HRISTOS VA BIRUI. EL VESNIC E BIRUITOR

S F A R 5 1 T

_• 63 - •"

CUPRINSUL:

iNTRODUCERE Pagina

lATA. IARTA-1. CACI NU $TIU CE FAC

PAcntele din ne^lltnlA, sunt, (otu$ pScate si este nevoie

de iertare penlru ele

Pentru cine s'a rugnt Isuii

Sunt oaru toll ierta|i

Este ierlore la Dumne?eu $i pentru eel tnai mare pdcStosnoi Irebuie sA lertAm

.iADEVARAT 171 SPUN CA ASTAZI VEt FI CU MINE IN RAI .

RAsllgnll, inlre laihoH . . ' • •

Tdlharul pocAit

lertarea se capfifA in dar

lerlurea lui Lumnczcu se poale obtine imediat

RoagA-te CU slnceritafe, pentru lertarea ta $1 a altoraNoul loslf

FEMEIE, lATA FIUL TAU ! lATA MAMA TA

Amtniiri

Femelc. tatA (luI lAu I

PlecAnd spre casa lui loan

Isus ingrtjesle de mama LuI

In cAminul lul loan

Locul lul laus il (inem si noi in cAminurile noaatre

Mamele noaatre

;ELi. ELI, LAMA SABATHANI

InsemnAtatea acesfui cuv&nt

Dece va li strlget Isua asa

Era Uus pArAsIt de Dumnezeu ?

Durerea cea mare -pavinaNumai cAteva clipe 49-

MUE SETE

Eale Dumnezeu de yinfi ̂Alia sele • . . • • .

S'A SAVARSIT

Ce s'a 8&vfirait

Cele doufisprezece portl

TATA, IN MAINILE TALE IMl INCREDINTEZ DUHUL

Exlsia o vleata dupfi moarleGlasul {tlinlei

Hristos blrueale . .

CUPRINSUL