Dusurile

DusurileDefinitie: sunt proceduri de hidroterapie reprezentate prin coloane de apa, aburi sau aer cald, de diferita temperatura si presiune, proiectate de la o anumita distanta, pe anumite suprafete ale corpului sau tot corpul.

Factorii pe care isi bazeaza actiunea sunt factorul termic si cel mecanic.

Clasificare:

In clasificarea dusurilor se folosesc mai multe criterii.

In functie de temperatura, dusurile se impart in: dus rece, cald, alternant, dus cu aburi si dus cu aer cald.In functie de forma jetului, dusurile se impart in: dus rozeta, dus sul, dus evantai.

In functie de directia coloanei de apa se impart in: dus vertical( descendent sau ascendent), dus orizontal si dus circular.

Mai exista si dusuri speciale. In aceasta categorie intra dusul masaj si dusul subacval.

Tehnica de aplicare.Materiale necesare: catedra de dusuri, dusuri fixe sau mobile, gratar de lemn, cearsaf.

Dusuri in functie de temperatura

Dusul rece se face cu apa la temperatura de 15-20, cu o durata de 1-3 minute. Dusul rece se poate aplica pe toata suprafata corpului sau pe regiuni limitate.Dusul cald se face cu apa la temperatura de 38-40-45 .

Dusul alternant consta in aplicarea unui dus cald rozeta la temperatura de 38 si cu o durata de 40 de secunde, urmat de unul rece la o temperatura de 18- 20, cu o durata de 10- 15 secunde.Dusul cu aburi consta in proiectarea vaporilor supraincalziti asupra unor regiuni limitate. Tehnicianul trebuie sa fie atent cumva sa stropeasca bolnavul cu picaturi de apa fierbinte provenita din condensarea vaporilor pe furtun si pe portiunea metalica a dusului. Este nevoie ca instalatia pentru dusul cu aburi sa fie prevazuta cu dispozitive de separare a apei de condensare si cu supraincalzitoare pentru aburi. Inainte de a aplica jetul de vapori asupra bolnavului, tehnicianul si- l proiecteaza pe palma pentru a se asigura de lipsa picaturilor de apa fierbinte.

Durata dusului cu aburi este de 3-6 minute si poate sa fie dat ca procedura de sine statatoare, poate sa preceada o baie generala sau se poate asocia cu masaj.

La sfarsit se aplica o procedura de racire- spalare sau dus de 18- 20 .

Modul de actiune

Dusul cu aburi are o actiune puternica asupra circulatiei, provocand hiperemie si resorbtie locala.

Indicatii: spondiloze, nevrite, nevralgii, mialgii, tendinite, entorse, luxatii.

Dusul cu aer cald consta in proiectarea aerului cald furnizat de un generator pe o anumita portiune a corpului. De obicei se asociaza cu masaj, avand avantajul ca se poate aplica la patul bolnavului.

Indicatiile sunt asemanatoare cu ale dusului cu aer cald ; preferam sa- l indicam bolnavilor cu sensibilitate mai accentuata a pielii.

Dusuri in functie de forma jetului

Dusurile- rozeta, numite astfel de la forma dispozitivului; se efectueaza mai frecvent in aplicatii generale. Dusul- rozeta poate fi rece, cald sau alternant.

Dusurile rozeta reci se practica la temperatura de 18- 20 C si cu durata de 0,5- 1,5 minute.

Modul de actiune

Factorii pe care se bazeaza actiunea sunt factorul termic si mecanic moderat. Dusurile au o actiune excitanta asupra sistemului nervos.

Indicatii: neurastenii depresive si ca procedura generala de calire.

Dusurile rozeta calde folosesc apa la temperatura de 38-40 C, atunci cand sunt calde, si de 45 C, atunci cand sunt fierbinti.

Modul de actiune

Dusurile calde au actiune calmanta asupra sistemului nervos. Cele fierbinti de durata mai lunga au un efect calmant, iar cele de durata scurta sunt excitante.

Indicatii: neurastenia cu agitatie, afectiuni inflmatoare cronice cu diferite localizari.

Dusurile rozeta alternante constau in aplicatii succesive, repetate de mai multe ori, a unui dus cald(38- 40) urmat de unul rece( 18- 20). Durata dusului cald este de 40 de secunde, iar a celui rece de 10- 15 secunde. Conform tehnicii procedurilor alternante, procedura se incepe intotdeauna cu cald si se termina cu rece.

Modul de actiune

Dusurile alternante sunt excitante asupra sistemului nervos, tonifiaza musculatura si maresc tonusul vascular.

Indicatii: neurastenii, miastenii, tulburari in circulatia venoasa, etc.

Dusul sulDatorita formei lui si presiunii coloanei de apa, dusul sul are, comparativ cu celelalte dusuri, actiunea mecanica cea mai importanta.

El se poate aplica rece, cald, sau alternant, fiind cunoscut, in acest din urma caz, sub denumirea de dus scotian.

Dusul scotian se practica cu ajutorul a doua tuburi de cauciuc prevazute cu capete metalice de ingustare a coloanei. Temperatura apei calde folosite este de 40- 45C, iar a apei reci de 18- 20 C . Bolnavul este invitat sa stea in fata dusului, pe un gratar de lemn, la o distanta de 2- 4 metri. Jetul de apa se proiecteaza la o presiune de 1,5- 2 atmosfere.

Se aplica pe regiunea prescrisa mai intai coloana de apa calda, timp de 10- 15 secunde, aproximativ de 2- 4 ori.Ordinea in care aplicam dusul scotian este urmatoarea: bolnavul este invitat sa se intoarca cu spatele si tehnicianul proiecteaza dusul cald pe membrul inferior stang, incepand de la calcai pana in regiunea lombara, unde face cateva miscari transversale, apoi continua sa proiecteze jetul pe partea stanga a spatelui pana in regiunea omoplatului; face cateva miscari transversale in regiunea interscapulara, apoi coboara pe partea dreapta a spatelui si coboara in jos pe mijlocul membrului inferior drept.

Repeta de trei ori aceasta manevra, apoi face acelasi lucru de 3 ori cu dusul rece. Aceasta alternanta de cate 3 proceduri calde si 3 reci se face de 3 ori. Bolnavul este invitat sa se intoarca cu fata.Se proiecteaza coloana de apa calda pe fata anterioara a membrului inferior drept, apoi se proiecteaza pe abdomen in directia evacuarii colonului; bolnavul este rugat sa- si umfle putin abdomenul, se urca pe torace( la femeie se evita sanii), se fac miscari tranversale.

Pentru a se proteja fata, bolnavul este rugat sa-si puna mainile sub barbie, aplecand usor, in acelasi timp, capul pe spate.

Se continua procedura coborandu- se dusul pe membrul inferior stang. Se evita regiunea scrotala. Ca si pentru spate, aceste manevre se executa de trei ori cu dus cald., apoi de trei ori cu dus rece. Alternanta are loc de trei ori.

Spre deosebire de afuziuea fulger, la dusul scotian coloana de apa nu se proiecteaza pe partile laterale ale corpului.

Modul de actiune

Dusul scotian isi bazeaza actiunea pe factorul mecanic important, ca si pe cel termic alternant. El are actiune excitanta asupra sistemului nervos, tonifica sistemul neuromuscular si activeaza foarte intens circulatia, creste metabolismul.

Indicatii: Ca procedura partiala este indicat in : acrocianoze, parestezii, pareze, parlizii, constipatii atone, meteorism.

Ca procedura generala, in obezitate, hipotiroidism si ca procedura de calire.

Dusul evantai se numeste astfel din cauza formei dispozitivului care- l produce. Ca si dusurile expuse mai sus, dusul- evantai poate sa fie cald, rece, alternant.

Modul de actiune este asemanator cu al dusului- rozeta.

Indicatiile sunt in functie de temperatura la care se da, in genere asemanatoare cu acelea ale dusului- rozeta, avand avantajul ca se poate proiecta mai exact asupra unor regiuni limitate.

Dusurile in functie de directie pot fi verticale sau orizontale. Cele verticale pot sa aiba directia ascendenta sau descendenta.

Intre dusurile ascendente, cel mai cunoscut este dusul de sezut.

Dusurile verticale se pot aplica reci, calde sau alternante, general sau local.

Modul de actiune

Acelasi ca si pentru celelalte dusuri la temperaturi corespunzatoare.

Indicatiile sunt identice cu cele expuse la dusurile- rozeta

Pentru dusul ascendent se adauga urmatoarele: dusul rece de sezut, de durata scurta se indica pentru efectul tonic, in incotinenta urinara, impotenta sexuala; hemoroizi; cele caldute si cu durata mai lunga, in afectiunile cronice ale sferei genitale; cele fierbinti se recomanda in pruritul vulvei si regiunii perineale; cele alternante in amenoree, oligomenoree, metrite cronice.Dusurile de forma speciala

Dusul- masaj consta in aplicarea mai multor dusuri- rozeta la temperatura de 38- 40 C, concomitent aplicandu- se si masajul, conform tehnicii obisnuite. Mai frecvent se aplica partial, rareori general. Pentru aplicarea lui exista instalatii speciale cu 4- 6 dusuri verticale, in rozeta, situate unul langa altul, care se pun simultan sau separat in functie.

In lipsa unei instalatii speciale, se poate efectua si cu un dus mobil, la capatul caruia se aplica o rozeta. Durata masajului este de 8- 15 minute.

Bolnavul este culcat dezbracat complet pe un pat special de lemn. Se deschid dusurile si, in timp ce apa curge pe corp, tehnicianul executa masajul conform tehnicii cunoscute.

Modul de actiune

Factorii pe care isi bazeaza actiunea sunt factorul termic si mecanic. Dus- masajul provoaca o hiperemie importanta , mai ales in regiunea tratata; are un important efect resorbant si tonifiant.

Indicatii : mialgii, sechele dupa fracturi, luxatii, entorse, spondiloze, nevralgii, constipatia spastica si atona, procese aderentiale proinflamatoare din cavitatea abdominala, etc.

Dusul subacval consta in aplicarea unui dus la presiune mare ( 1- 8 atmosfere), la o temperatura diferita 1-3 mai ridicata decat apa din baie, sau la aceeasi temperatura.

Dusul subacval are o instalatie speciala .

Aceasta instalatie este alcatuita dintr- un motor electric cuplat cu o pompa aspiratoare- respingatoare, montata intr-o carcasa de protectie. Instalatia este dotata cu un sorb si un furtun cu maner prevazut cu 4 diuze variate care dau forma jetului proiectat de aparat.

Tabloul de comanda al aparatului este prevazut cu un comutator si un manometru cu cadran circular, care inregistreaza presiunea jetului de apa la iesirea din diuza.Reglarea presiunii se face prin invartirea unui robinet montat sub cadranul manometrului. Pe cadran sunt montate cifrele de la 1 la 8, care exprima presiunea in atmosfere.

Aparata auxilara: o vana mare sau bazin in trefla cu o capacitate de 300-400 de litri.

Tehnica de aplicare

Se leaga aparatul la reteaua electrica prin priza trifazica. Se umple bazinul cu apa la temperatura de 37- 38 C, lasandu-se un spatiu de cativa centimetrii de la marginea superioara pentru a se evita revarsarea apei peste margini.

Bolnavul este invitat sa se aseze in baie cu fata in jos. Se introduce in bazin sorbul, care trece apa prin aparat si o paseaza tubului al doilea care o va proiecta cu presiune, pe principiul pompei aspiratoare- respingatoare.

Furtunul l- a care s-a anexat diuza sita sau punctiforma este introdus in apa cu mana dreapta spre peretele interior al bazinului.

Se deschide comutatorul, se regleaza presiunea 1-2-3-4 etc. atmosfere prin manevrarea la stanga sau la dreapta a robinetului care se gaseste sub cadranul manometrului de presiune.

Se apuca dusul cu ambele maini, se dirijeaza oblic de jos in sus pe tegument, cu o inclinatie de aproximativ 35, iar la nivelul articulatiilor se dirijeaza vertical.

Se procedeaza exact ca la masaj, adica se incepe de jos in sus in sensul circulatiei venoase. Diuza se tine sub apa la o distanta 20-30 cm de bolnav . Se proiecteaza coloana de apa pe partea posterioara a membrului inferior stang in regiunea lombara , face cateva miscari transversale intre omoplati , se duce prin apa in afara bolnavului pana la nivelul membrului inferior drept, unde se aplica aceeasi tehnica.

La urma se aplica pe membrele superioare de jos in sus, intai pe membrul superior situat langa tehnician, apoi pe cel de parte opusa. Bolnavul este invitat sa se intoarca cu fata in sus si se procedeaza in acelasi mod. In regiunea abdominala se merge in sensul evacuarii intestinale. Se evita sanii si regiunea scrotala.

Coloana de apa este dirijata oblic pe tegument cu exceptia articulatiilor, unde miscarile se fac circular.

Durata totala a dusului subacval este de 5-15 minute.

Modul de actiune Dusul subacval isi bazeaza actiunea pe factorul termic si mecanic foarte intens( presiunea utilizata nu s- ar putea suporta in aer). Are actiune asemanatoare cu a dusului- masaj, dar este tolerat mult mai bine din cauza baii calde.

Indicatii: mialgii, pareze, paralizii, periviscerite, constipatii atone, atrofii musculare, obezitate, hipotiroidism.

Contraindicatii

Dusurile reci sau alternante vor fi recomandate cu prudenta sau se vor evita la bolnavii cu debilitate fizica inaintata, la bolnavii cu arterioscleroza inaintata. Femeilor gravide nu li se vor aplica dusuri reci de sezut sau pe regiunea abdominala.

Se vor evita presiunile mari la cei cu hipersensibilitate cutanata sau fragilitate vasculara.