D U P A POTOPUL D E SÂNGE Iar Dumnezeu puse pe cerul libertăţii un nou curcubeu, spre semn

că nu va mai fi... război.

I

v U ii ;v i l . a 2

REFLECŢII DE BOBOTEAZĂ Despre Bobotează se spunea odi ­

nioară: „Este un ger de crapă lem­nele". .

P e sjenme ^ ă , in cursul atâtor bohofeze, lemnele au crăpat toate, şi n 'au mai r ămas deloc să punem în sobe. ' *

D'aia, acum, de Bobotează, nu mai crapă lemnele, ci crapă oame­nii de ger.

Este aşa criză de lemne, că nici nu mai găseşti untdelemn, ci numai do vacă; iar refugiaţii re îniorşi din Moldova regretă că i iu au adus cu dânşii şi păduchi i de lemn ce lc-aif fosl tovarăşi (ideii dc pribegie în odăiţele în cari se înghesuiau: i-ar li pus p e foc şi- măcar câte.va zile s a r li încălzit eu surogatul lor de lemn. »

Lemne sunt berechet, dar la pă ­dure, şi nu există mijloace de t ran­sport. Ah, cc imbecil individul acela diri tragedia lui Shakespeare care se îngrozea că pădurea vine la dân­sul ! Ce fericiţi nc-am simţi noi a s ­tăzi dacă toate pădur i le din "iară ar porni singure spre Bucureşt i !

E aşa criză de Iernile in Capitală, inc i t sunt sigur că, trăind azi, Emi -nescu, citind din nou eelebru' i vers :

„Să'ţi cer un semn, iubito, spre-a nu te mai u i ta?"

' l-ar fi hwdifical în _ „Să'ţi cer un lemn, iubito... ele." D a r ' E m i n e s c u n 'ar li fosl prost,

ci ar fi cerut iubitei drept amin t i re min imum una mic kilograme lemne tăiate şi aduse la domiciliu.

bftalminteri, lipsa combustibi lului se poate fparle bine înlocui, — p re ­cum cafeaua cu un surogat,— pr in : Amor.

Voi toii cari suferiţi de frig pe vremea a.sla de Bobotează, ascultaţi povaja mea : ariiorezaţi-vă, şi o să vă fie bine.

Vă veţi alege o fală care să aibă, cum se zice, uri t emperament de foc. Vederea ei „vă va t ransporta" , bine înţeles.. Astfel, veţi face rost şi de foc şi de t ranspor tul care e aşa de anevoios. La urirţa urmei , probabil , duduia o să vă tragă pe sfoară: iar voi, ,1a aflarea dureroasei veşti, o să rămâneţ i înlemniţi: prin ur inare , alt rost de lemne !

0 , desfid chiar pe cei mai bravi ofiţeri români , cari la Mărăşeşti sau Oituz, când comandau „foc!" m e r ­geau cu „dânşii la moar te regimen* lele noastre vi teze, îi desfid să vie in faţa tristelor şobe tivite şi să le strige „foc!" Nicîuna nu vă putea să execute comanda. Pent ru moti­vul p u r şi simplii că „n'au scule". Speranţa nu ne mai i amâne dec:':! lot la aliaţii noştri francezi : are cu-vîntul generalisimul focii! fceia cei­

lalţi aliaţi italieni, ia ce ne putem aştepta'? Ori câte mil ioane de va­goane de tufă de Veneţia ne~ar (ri­mele, lot nu ne-ar încălzi...

Una clin cauzele începutului de boleevism, care mijise şi la noi, dar care iute o stârpit, a fost, sunt în­credinţat, in pr imul rând. criza de lemne. S'ar puica zice că, dacă în Busia conducătorul bolcevismului a iost un Lenin, in Bomânia a*fost... Lcmnin.

Dar să închei aceste reflecţii cc'mi suggerează gerul Bobotezei cu ceva mai vesel.

Sc ştie că o legendă orientală spune că în miezul noptei de Bobotează se deschide cerul şi, atunci, cineva care veghează scoale capul pe fe­reastră şi orice dorinţă va ruga pe Dumnezau să'i împlinească i se rea­lizează numa i decât.

Aţi aliat c e a pălit in noaptea Bo­botezei anului trecui bunul nostru amic Nasone- al Bulgariei'? Sa vă povestesc eu :

Când orologiul dela cea mai „chic " (şicăiâ; bragagerie din Sofia a sunat ora 12 noaptea, Ferd inandătă a bă­gat capul pe fereastra palatului său ş i ' p r iv ind bolta înstelată a implorai fierbinte astfel;

— „Doamne Dumnezeule ortodox, ţie mă adresez, căci Goi! al Kaize-ru lu i pe-a tras chiulul . Dumnezeule , —-care nu vrei moar tea păcătoşilor,

•.ci îndreptarea lor,—Straşnic am gre­şit când m'am întovărăşit la pagubă cu nemţii şi cu turcii, in loc să merg cu ceilalţi. Am avut cap prost, cap de bulgar, scuza mea este nediscu­tabilă. De ace.eajdă-mi măcar pentru viitor, bre Gos^odin Dumnezeule , un cap mare , mare , un guleămătă cap, ca să nu mai comit asemenea .idioţii!"

Şi din înnaltul Cerului deschis in noaptea de Bobotează, Dumnezeu l-a ascultat şi s a îndura!, Capul lui Nasone creştea, creşlea mereu , până ce a devenit un dovleac enorm. Dar. când văzu că rugăciunea sa a fost satisfăcută şi Nasone vru să se ducă la cu!cart', el băgă de seamă că { se mărise abil de mul t căpăţâna* încât nu mai încăpea prin fereastră. Se Opinii, se smuci, de geaba. Bestul corpului in casă, capul cu formida­bila!, t rompă afară.

Aflăm că mâine se va întruni un consiliu de miniştri ca să rezolve această gravă dilemă.:

Se va dărâma palatul pentru ca Nazone să 'şi poaiă retrage capul din fereastră, o r i — m a i simplii — i. se va reteza capul "'? . |

înţelepciunea bulgărească tiind proverbială, se crede că va triumfa, ultima soluţie.

Kiriak Nanadarjan

M U C U R I D E I D E ! • Originale

o propunere. Pungaş i i s'au lăsa t m o l i m ă a s u p r a Uo-

mâniei, cin ru in d p u n g a c e t ă ţ e n i l o r ca m o ­li i le h a i n e l e . Pof ta s ă lba t i că d e a se a r i cops] cu o i J c e p r e ţ r â n j e ş t e t r i u m f ă t o r ia co l ţu l b u z e l o r n e g u s t o r u l u i Improvizat: • „Dacă 'ţi p l a c e ! * — e scuza iui, s cuză de b a n d i t c a r e ' i i c e r e p u n g a şi v ia ţa . F i e c a r e te j u p o a e — la f i g u r a t , b i n e î n ţ e l e s ; şi iarăş i f iecare te s ă t u l ă a d â n c d in p r a g u l p r ă ­vă l ie i , m i r a t că t r ă e ş t i i ncă - că d i spu i d'a'iâ*ea p i e i !

J ianul , „ o c h i u l d r a c u l u i " de a l t ăda tă , azi a fo i t r i d i ca t la r a n g u l d e Bibl ie . Toţi se 'ii ch in îi l u i , î n g â n â n d „Crezu l " î n t r ' u n v i i t o r l ips i t d e n e v o e , r u g ă c i u n e t ămâea t ă cu m i r o s de c a d a v r e r ă p u s e d e mizer ie ' — foştii l o r m u ş t e r i i . Religia cea n o u ă , a Hanu lu i câş t iga t cu j a p c a , face î » f iecare zi no i adepţ i . . . c h i a r şi p r i n t r e c ins t i ţ i . Unii, n e a v â n d capi ta l m a r e , au specu la i p â n ă şi gazul î m p ă r ţ i t de p r i m ă r i e p o p u ­la ţ ie i , 4a c e r e r e , fii; â ulei o fo rmal i t a te . (Unei ch i io de o m sau c a p de famil ie , a fost p in (ia. Şi s 'au d u s toţ i , f iecare d e mâi m u l t e c r i , c a p u l de famil ie fărSraiţit iu a ţâ ţ i cap i câ ţ i m e m b r i i ase familia, un i i au h i a t p a n ă la t r e i zec i ch i io îu t r ' o zi, alţ i i au luat. . . d r u m u l î napo i , cu t i n i c h e a u a goală . Gazul se I s p r ă v i s e ! —la d e p o z i t ; in s c h i m b , foar te m u l ţ i v i n d e a u , o r i c « î , o r i c â t , cu p r e ţ d u b l u : un leu l i t ru . Gazul ffisese s p e c u l a t „Ia c e r e r e , fără nic i o a l tă forma­l i t a t e ! " C u m s p u n e a un c e n m a h a l n g i u :

— Ar uwbu i , clom'le, ca f i ecăru ia cuml se p r e z i n t ă la gaz, să-1 ş t a m p i l e z e p e obraz. . . D a r să-1 ş t a m p i l e z e b i n e : poci... să n u se m â i ş t ea rgă şi să m a i vie să cea ră şi -a d o u a oară .

— T o c m a i p e o b r a z ? * - - Pă i d a c ă n 'au o b r a z !

„Con t ro l " s e r i o s , p e c a r e p r i m ă r i a ca­pi ta le i f i 'ar face rău să-1 înce rce .

P r o f e ţ i e 4 n î a p t e .

P r i n t r e p r i m i i întâlniţi a e m n dopa lun i , c â n d m ' am Î n t o r s d in p r i beg i e , a fosl .şi el — a m i c u l cu dege tu l a r ă t ă t o r al m a n e i d r e p t e î m b r ă c a t i n t r ' o m a t e r i e mătăsoasă, cenuş ie , a d u c â n d m u l t cu teaca unu i dege t de m ă n u ş e , aceeaş i cu loa r e . Cur ios , Î n d r ă z n e s c :

— Ce r a n ă ai la deget , de l-ai înfofolii aşa V E u ştiu.. . • '— Nu ştii n i m i c !•— s 'ap lcacă el a fec tuos , r t i ându-mi b r a ţ u l .

P o r n i m . E l c o n t i n u ă : — Mai în tâ i , n ' a m n i c io r ană . ' — C r e d e a m că a i fost in război . . . — Al doi lea , n ' am fost In r ăzbo i , dai

am su fe r i t cel p u ţ i n d e o p o t r i v ă ' eu eroii r ă m a ş i m o r ţ i pe c â m p u l «le lup tă

C ă c i - a m sufer i t , monşer . . . N u m a i eu ş i p i c i o a r e l e m e l e ş t iu cât

am s u f e r i i ! lnehipueşU-- ţ i ca i n t r a r e a Uo-tnâii iei in r ăzbo i m 'a s u r p r i n s p r o p r i e t a r a d o u ă p e r e c h i de c io rap i , i -am p u r t a t un au şi, h i n e h i ţ e i e s , s 'au rup t . Am v r u t să c u m p ă r a l ţ i i : s c u m p i şi p r o ş t i ! D i spe ­r a s e m : i n t r ' o d i m i n e a ţ a c i tesc în z ia re că fabrica.. . nu m a i ţifi m i n t e numele . . . t a ro d in d o u ă p e r e c h i de c io rap i vechi una nouă . 1-am d u s şi p ' ă l me i , nu i-aş mai li d u s — căci d e a tunc i a Începu t s e r i a n e n o r o c i r i l o r . D u p ă câ teva luni se r u p e şi pcrec l i ia nouă . Fuga cu ei la fabr ica , s ă - m i croeasc i i din doi c i o r a p i c iopâ r ţ i ţ i u n u l b u n . p e ca re toată z iu l i ca il s c h i m b a m d i n t r ' u n p i c i o r î i i t r ' aUul . ca să nu uzeze căp tuşea l a c i u t e l o r . Iu trei s ă p t ă m â n i se gfeureşte şi ă s t a I S e a r a , Î n t â m p l ă t o r , c i t e sc

U j j N í О А

5a „mica p u b l i í i t u t u " eă 'u Capi la ra există un m e ş t e r r a r e t r a n s f o r m ă un c i o r a p vechi intr 'o p e r e c h e de m ă n u ş i noi , de var.'i. D iminea ţ a , p o r n e s c g a l o p . Ce • să-ţ i m a i s p u i ? Aproape t re i Iutii a in font ar­b i t r u l e leganţe i căe i V ic to r i e i ! C rapă şi ele — c r ă p a - m i - a r och i i să nu m a i văd cal s n n l d c n e n o r o c i i ! Ace laş f ab r i can t îm i c o n f e c ţ i a n e a z i d in d o u ă m ă n u ş i p l e s n i t e , una nouă. (Mâna Stângă, văduvă de m ă n u ş e , o ţ i n e a m vec in ie în b u z u n a r u l p a n t a l o ­n i lor ) . Sc rupe şi as ta . Altă c u r s ă la m e ş t e r , altă t r a n s f o r m a r t idin ce le c inc i dege t e ale m ă n u ş c i uza t e îmi t ace două no i , c â t e u n u l dc f iecare degcl a r ă t ă t o r . Ca s ă nu se bage de s e a m a , ce le la l t e p a t r u dege te le ţ ineam s t r â n s e pan i i ) , î n d o i t e şi cu lca te p e p a l m ă . P a r ' c ă c r e a m m a n i l e v o p s i t e pe g e a m u r i l e m a g a z i n e l o r ca să ind ice c l i en ţ i l o r . . i n t r a r ea" !

P u p ă c inc i s ă p t ă m â n i de î n t r e b u i n ţ a r e , o r ib i l a c a t a s t r o l ă se r e p e l ă s u b l o a l tă fo rmă : d i n d o u ă dege te d e m ă n u ş e , de s ­c u s u t e şi roase, la vârf, îm i c r o e ş t e unu l nou . Ăsta dc c a r e îc mi ra i \ t

— Şi acum' . ' Aştept să sc ÎHChee def in i t iv pacea

g e n e r a l ă , ca să p o l să-mi c u m p ă r al te d o u ă p e r e c h i de c io rap i no i .

— Crezi .* - Că s 'a i s p r ă v i t r ă z b o i u l ? Mai mul t

ca s igur . Dovadă dege tu l de m ă n u ş e c a r e a î i i ceput să sc ' d e s t r a m e şi p r i n z ia re n u mai v ă d p u b l i c a i n i m i c In ce l -aş pu ţeâ t r a n s f o r m a . La r e v e d e r e 1 Uite an- l ip pe c a r e nu l -am Văzut dc mul t .

C r â m p e i da dsa^sg. — S a h e, P o p e s c u l e ! Doi ani de e â n d nu

M c - a m ' m a i văzu! . Cum. ai p e t r e c u t la I a ş i ? — Da laşi n ' a m s t a l decâ t p r i m a l ună :

Decembrie- ' ; a p o i a m p leca t în Rusia . — Vreo m i s i u n e ? — C a n e i ! îm i u i t a s e m „se rv i e i a " acasă

şi d o m n u m i n i s t r u n ' a v r u t s ă - m i î n c r e ­d in ţeze n i m i c , s u b l p r e t e x t că n ' a m ..valiză d ip loma t i că* . In s c h i m b , c u m am a j u n s la Odessa , m ' a m însu ra t c'o ru soa i că .

— Tac i , m ă ! Şi c u m ai făcut, că tu nu ştii o b o a b ă r u s e ş t e ?

- F o a r t e simplu, Popescu l e . Ea mi-a a ră t a t fotografia ei c â n d in t ră in bac , i a r eu i-am p u s sub i nas ac t e l e dc p r o p r i e t a t e a!e moşie i mele.. . şi imed ia t ne am în ţe les !

N a e D. Ţ ă r a r m

I R E Z I S T I B I L

0, vino, îţi ditn aur, diamante... — in zadar*1.

Vei ti cea mai bogată din amante... — Nici n'am habar!

Eh gi&rie ihaJuc, frumoasa med... Nu mă tctiteatji I

Si străluceşti mai mândră ca o stea — Mă ambetează!

Te voi citita in versuri cristalini..• — Mais je m'en moque!

Tu ceitiuiţiptidtpoltb lângă tine... . — Tot nu iau fot!

fi-aduc iubirea pătitnasi'9 dar... — E prea puţină !

Fu sunt amorul cel bizar, şi rar... ~ Găsesc morjbîă !

Ev, ce-ţi voi da, nimica n.o'sâ'tit\'inne_... — De, vom vedea...

Sunt doar uit bie! tugusteraş de lemne... — Voi fi a ta !

Geo

В R A S О Л V E Auivîs, ca te s'a dus să'l viziteze in

Olanda, spune o telegramă cu fostul Kaizer 'i-a declarat u rmătoa-rgTc :

..4\cum că am Devenit un simplu particular, t rebuie să 'mi găsesc o ocupaţ iune. Suriijun bun inginer şi am mare aplicaţie pentru arhi tec­tură. Acum kierez să 'mi complectei cunoştinţele in arhi tectură şi e p r o -babil că acestei ocupaţ iuni paşnice mă voi consacra foarte curând."

Se ştie că Wilhelm, in (icneala Iţii, s'a crezut totdauna ba că'i un geniu muzical , ba că'i pictor şi sculp­tor fără pereche, ba c-hiar că e un al doilea Napoleon. Adică de ce, in ult ima fază A megalomaniei de care suferă, nu şi-ar închipui că e şi a r ­hitect ' /

Era iocirtai indicat, ca o pe ­deapsă a soarîei, - r ca omul ca re ţ i căutaf să dis t rugă. to tul , să'şi ispă­şească păcatul pr in a (lori să con­struiască şi cl ceva. «г

Eu, care n ' am prea m a r e ^ n c r e -dere in noua vocaţie de arhitect a Kaizcvalui, as propune ca, deocam­dată, pună şiro face ucenicia, să fie obligai să care in spinare cărămida şi varul necesar la restaurarea tu­turor palatelor, bisericilor şi umi­lelor casc, nimicite de furia sălba­tică a invaziei teutone.

/Pe u r m ă vom vedea de'i bun ca arhitect. Un singur lucru i! desli-d e m ' . p e Kaizer să înfăptuiască in noua meserie ce îmbrăţ i şează: re­construirea Germaniei , care — dărâ ­ma':'; de p rop r iu l nebunje — se prăbuşeşte astăzi ca o şandrama p u ­tredă şi se fărâmă in zeci de bu­căţele.

Mai bănuim, apoi. că toate bina­lele ce va face domnul arhitect neamţ Wilhelm vor ti toate a m e ­ninţate să fie prăpădi te de... Focii, şi nu credem să se mai găsească vre-o societate de asigurare care să'l des­păgubească de primejdia unui ase­menea incendii!, clepe urma căruia a rămas azi aşa de pârlit, / '

Dar poate ne Înşelăm: Poate că, in adevăr, Kaizerul, care a fost Oft d e t e s t a b i l împărat, va deveni un excelent arhitect, mai ales in stilul gotic, că nu degeaba invoca el aşa des pe Golf. De aceea e b ine ca să încerce. Socotim că, pentru începu!, n 'ar fi rău să ia oarecare leiţii la Văcăreşti di'la faimosul arhitect So-tiriu. ' .

"pianistul Dumifriu, eminentnjl nr-* list, zis ..Unchiul" in intimitate, a fost silif să rămână in Bucureşti sub! ocupaţia vrăjmaşului . Reîntors d in laşi , I m n întrebat cum 'i-a

.mers. Mi-a răspuns cu j a l e :

— Uiiă-ie la huria mea ! Imr'adevur, abdomenul „Unchiu­

lui* a scăzut cu... o semi-tonă, ceeace nu c permis unui maestru care ar considera în muzică o adevărată cr i ­mă o scădere, de un semi- ton!

f*evu care tu'a surpr ins mai «mit , revenind in Capitală, a fost vă­

z â n d ' u r m ă t o r u l anunţ la loate vi­trinele tu tunger i i lor : „ICO Dame 12 lei".

Eu care, acum doi ani şi ceva, plecând iu pribegie, lăsasem damele cu un tarii mul t ma i urcai, m'am bucurat pe deopar te că cel puţin carnea vie s'a mai ieftinit in comerţ, spre a compensa extrema scumpete a cărnei de vacă. M'am mai bucu­rat şi de fjplul că damele au fost monopolizate de Stat şi ou ele se pot procura acum in Bucureşti prin intermediul Regiei, ceeace va scuti pe consumator i de sprjculcle scan­daloase de odinioară.

DarJ ori şi cum, nu c îngăduit Statului , care e o persoană moicplă, ca — subsl i tuindu-se ro lu lu i unor Econoame sau-Sfefăneşti oarecari— să exploateze in aşa hal pe bietele dame, invocând probabil pretextul că împuţinarea bărbaţ i lor pricinuită de război creiaau un, considerabil proletariat femenin ale cărui acţiuni sunt azi foarte puţin cotate, ca să nu zicem cocolate Ia Bursa zeiţei Venus.

„100 dame 12 lei" ? Ce dracu, onor. Statuie, prea depreetezi dama r o m â n ă ! Cu asemenea preţ derizo­r iu , chiar subsemnatul ar fi in stare să'şi organizeze imediat o duzină de h a r e m u r i care-ar face să crape de ciudă pe toţi sultanii şi paşflilele Orientului Asiatic.

ŢTn băeţandru, pe capra unei t râ-surii.„surogat", mâna dcunăai ţ ie

Calea Victoriei două mârţoage slabe ca nişte a rgumente ale proroculu i Sterernia. Şi, p leznindu- le mereu cu biciul, le s t r iga :

— -..Hi Mackenscn! Diâ KochI". . . ...Am râs cu poftă şi eu ca ' to ţ i

trecătorii de mica revanşă ce şi-o lua împotriva nemţi lor micul birjar bucureşlean, mucali t ca un adevă­rat ..gavroche" Parizian.

Contele de Tekirflhiol

Revista „FURNICA" Proprietar N. D. ŢĂRANU

Apare de douî ari pc săptămâni i lunea fi Vinerea Pre ţu l : DO bani f o a c a

AUonamcntu l ; 50 lai pa an j 25 iei pe şase l u n i ; 12.50 pe trei 'luni, plătit înainte prin

mandat poştal.

Adresa • Revista „FURNICA" Bucureşti

BOLŞEVISM PATRUPED

— Birjar, mergi Ia gară?

— Eti merg bucuros, cocoană; nu ştiu caii dacă or vrea] -Desen de F . Ş i r a i o

A L C U M U S C A . . . • r •

Iii t i m p u l ocupa ţ i e i n e m ţ e ş t i , c o m u n a a făcut foa r te i u u l i e : 'u ipr i im- . tur i .

— A i citit, bărbate iar schimbă numele străzilor.

— Cred şi eu... A r e atâtea datorii Bucureştii, că vrea să'i piardă urma creditoiii ! Desen de F . Ş i r a t o

P O P E S C U & Comp. - Adaptări —

D e l a ţ a r a .

Sfinţia Sa Prescura, preot de modă nouă, văzâgd.că „enoriaşii'! au luat calea cea dreaptă a cârciumei .a trimes vorbă în sat că Duminică să vie cu toţii la biserică, unde a re să le vorbească desp re „beţie şi relele ei."

După un „Doamne milueşte" re­pezit pe nas in goana calului, Sf. Sa Prescură dă laoparle perdeaua fi­şei a l tarului , rămâne ' surpr ins eă'n biserică nu-i decât un singur cre­dincios.

—.Numai noi doi V—întreabă popa a lungându-ş i c ircular degetele cele mar i a le mani lor împreuna te sme­rit pe ecuatorul pânteeehn.

' ţ ă ranu l r ă spunde tăcând semnul cruce*:

—• Ba .suntem trei, părintele. — Care-i al treilea, vita lui D u m ­

nezeu ? .:— Păi cum spuseşi : ai treilea e

Damnezeu. — Că tune zici...'ii şi u i tasem! —

oftează Cuţioşia Sa ridicând privi­rea rugă tor spre naosul turlei din mijlocul biSericel.

Chirmfii irotoarului. Nu sc văzuseră d ' acum doi a m şi

ceva, când, deşi călătoreau pe ace­iaşi linie ferată, un frânai i-a des­părţi! pe nesimţite, t r imeţând pc unul, împreună cu vagonul în care voiaja, sp re Huşi, celalt r ămânând să'şi continue d rumul cu destinaţia Iaş i ; nu se văzuseră de când a m ­bii părăsiseră Capitala, din cetăţeni pacinici transformandu-.se brusc iu ., refugia ţi gălăgioşi.

Doi ani de absenţă vizuală s ă ' sperăm că memor ia tot le-a mai re­ţinut silueta corporală ~ nu-i puţin lucru, mai ales când întrevederea are loc pe neaşteptate, la un colţ d e , stradă. Bineînţeles c'atunci surpriza e aşa .de mare . atât de plăcută, că imediat uiţi de rine, uiţi de el, şi 'n-crpi să vorbeşti de... alţii.

• E-he-l ie i ! rnuume primii! indiferent care - cu gura căscată în care aerul dă năvală ca într 'o gura murdară de canal.

Al doilea — fiindcă ştiţi care-i pri­mul , al doilea cred că nu-i ereu de ghicit rânjeşte binevoitor, dând fi­gurii expresia îndobitocită a omu­lui sculat după o boala grea ;

— Tu ieşli, mă?! . . . Ce • ma i face ăla... ştii. ala-.. GeoTgescu de7

— C e o r g e s c . i i D a . . . am fost im-preană la Iaşi. S'a însurat, mă... s^i însurat bine şi-a memeri t o femele perfectă.

— Ce spui!... Yiisâzică,- a şi rămas văduv?

U n c a z c u r i o s .

l.ipsa de medicamente a readus la modă vindecarea prin sugestie.

Apropo de sugestie: Un prieten, foarte laie in fiiolo-'

gie... lichidă, mi-a explicat deunăzi că vorba ..sugestie" vine dela „sug", dându 'mi şi un exemplu : ..Sug toată ziua prin cârciumi 'vin apă chioara şi seara mi se. p a r e ' c ă sunt beat". (Dacă nici acum fit'aţi înţeles ce 'n-semnează ..sugestie', atunci vă rog să citiţi Veselia, «unicul ziar u m o ­ristic pentru oameni subţiri").

Vindecarea prin sugestie e un fel de crede şi te vei mântui" . D-rul Răpciugă e unul din cei mai au to ­rizaţi reprezentanţi ai ei. Întâlnind pe fiu! Unui client îngrijit dc dânsul, în t reabă: .

— Cum ii mai merge lui tată-tău':' • — Hait. «l-Ie doctor, foarte rău : toată ziua se vaită de stomac.

— Daeă-i prost! Spune'i lui ta tă­iau c u m SpUS eu că n a re nimic că numai işi tachipue că e bolnav.

La O săptămână. Răpciugă, iniâl-nindn-se din nou cu aceîaş cop i l :

- Ce face tată-tău7.. . mai biryj? D- l edoc lo ! , ridică din umeri

micului nu ştiu ce să c red ; da r . de când l-am îngropat. îşi inchipuc mereu câ-i nun i .

N a e D . Ţ ă r a n u

Subiectele şi explicaţiile ilustraţii-lor din acest'număr suni date deN. •}). Ţăranu.

Conf idc -n ţe

Şcrisprică nefraucafă Mit ehere, sost'-om de la Iaşi Cu tot bagajul, bine. Şi de-ar umbla tranwaele, Zău caşi sbuta la tine'.

Voiajul l*am făcut comod Iivrnn vagon de, vite... ~\ (Doar ne-am călcat pe bătături Din lipsa de copite'.}

Şi eram mutft... şfnghesaifi, Toţi clae pe grămadă! Zău, nimeni nn putea, cheii,' Nici mâna să şuc vadă!...

Ea m'am ales-chin greu prinos Vai, nu ştiu cum li-aşi scrie... Corsetul l-am pierdut in tren. Cumplită tragedie!.

Mi-i bârbăţefvtl furios, Cum -să-i alung necazul :•' In bezna ce domnea'n vagon Şliu eu cum a fost cazul?...

Mimi Piîison

N u m ă r u l v i i t o r v a fi p u s in v â n ­zare i t m r r fgr.wsrŞe

COTOIUL ÎNCĂLŢAT Tillu impropriu, fie o v.cte «lup» cum i e va veelcH d;n ecle urmSicsre, »'a ;n-

. Uhnpial iocmai dit? contra —

încă do pe v r e m e a Nemţi lor , d e s p r e Mun-tevorzenitNL n u ora decât o op in ie din Du-doţ t i ţ i p â n ă la Bris tol :—«Ala Munteve r -ze&nu-l un m a r e ş m e c h e r - , • - alţii ziceau « m a h j r » , eecaee ce se paradea î n s e m n e a z ă aotjlaş luc ru . Dacă î n s ă l-ai fi î n t r e b a t pe t â n ă r u l m e ş t e r Răpan , p ic tor eu talent, ergo fără para le , ţ i-ar fi r ă s p u n s z â m b i n d : ' — - f î r i i nbc rg V bă ia t deş tep t , nu zic, dar...>

Rezerva aec-asta-şi avea r o s t u l ei, pe care v r e a u să v i l d e s t ă î n u i e s e aicea.

D.'ci m e ş t e r u l R ă p a n î n e ă l ţ a s e - c u m zi­cea e l - pe un l ă s a t î m b o g ă ţ i t poate noapte , cu un .spanac copie «iepe eeiobrfti Trăiri» bul iuski , d e s p r e ca re isnaful e a s t ă z i con­v ins că e cri mai m a r e p ic ior al secolului . • Ineăl ţămii i tea i aceas ta cos tase ţ c e d r e p t nfult mai pu ţ in decât te cos tă astăzi una a d e v ă r a ţ i cu talpă de « a r t o n ver i t ab i l , - -a -bţa două su ta dc t e i , - m e ş t e r u l R ă p a n e ra to tuş i m n t ţ ă m i t z îcandu-ş l că-şl a v a cel pu ţ in zece mese a s i g u r a t e la «Trei sar ­male». N 'apucaso insă să f lămânzească d 'un pol decâ t la nn s i n g u r de jun , CăCl în dtl-p ' a m i a s a nccleir.ş zile MuntOverzoânu, ca-rc-1 aualsc l ăudându - so la .cafenea, veni să-i p r o p u n ă i> afacerea o mică specu la ţ ie a s u ­pra ş i r e tu r i l o r de ghe te , cavi dela na leu în Bcnrt t i m p aveau să se u rce Ia 10 h-i perechea , deci -înzecim capital». Munte-v e r a e a n u şl Răpan nn c r a n p r o p r i u zis pr ie ten i , to tuş i cunoştinţe d e s t u l de bune , ea să just i f ice din p a r t e a celui dintâi a so -ciarea d in p u r ă s impa t i e a cclni d'al doilea Ia beneficiile mici lor sale afaceri «sigure.-. Răpan ?e lăsă ispitit de p e r spec t i va înze-cijrn capi ta lului şi î n c r e d i n ţ a • şmeche ru ­lui» s u m a de 1150 Iei, pe care Muntever ­zoânu o a l ă t u r ă la cei 3D0 lei, adică ce zicea el «'ă -.are să încaseze de undeva»* Câteva zile t r ecu ră , d u p ă cari Mimtcvcr -zeanu veni să a n u n ţ e , cu o (aţă dezolată, « tovarăşu lu i» , că specula ţ ia n u r euş i s e , p r e ţu l ş i r e tu r i l o r dc g h e t e în loc să s e u rce scăzuse v*crtîgki08. şi toţ i bunii e rau pier­duţi... R ă p a n în să nu în t â r z i e să fie in­f o r m a t de câ ţ iva buni p r ie ten i al lui Mun-tovciv.eanu, că « m a h ă r u l - nici g â n d n 'a -v n s e s e dc speculaţ ia în chest ie , ci că p u r şi simplu. . . pr icepeţ i r e s tu l .

Meş te ru l f l ăpan s tă tea necăjit în podul ee-i s e r v e a de ate l ier în s t r a d a P r u d e n ţ e i , în faţa Câtorva felii de parizer fabricat probabil din r e s t u r i de cauciuc, ce a v e a u i ă i- înlocuiască a c u m a rela t ivul lueulic de jun «lela - Tre i sa rmale» ,*- când po fe-r e a s t r a - t a b a c h e r e î n t r edesch i s ă pe acope- ' riş se ivi; ai> as p robab i l de «det i ipni toarea a p a r e n ţ ă a in fe lă to rn lu i ps(-u<to-eirnnt ,un super i ) cotoi n e g r u , eu vârful urechi lor şi a cozii a lbe şi cu o pangl ică roş ie la gât , Răpan , ca re ş ' a şa rămăsese , a c u m a în ue-d t í m e r i r e ce des t ina ţ ie ca" dea p re t i n su lu i « p a r i z e r ' , îl oferi cu gene roz i t a t e inopina­tu lu i artreajir, d u p ă oare , p r i v i n d cu duio­şie c u m bie tu l ae lupta cu dinţi i şi cu eh la -rele ca să t r a n s f o r m e cong lomera tu l de nauctatj fn ceva cât d e « â t ftiai»eaméstibit, fu c u p r i n s da o s impa t i e sub i i ă p e n t r u bietul dobi toc şi in cojnsecjnţ<i h o t ă r î să-t a d o p t e .

î n c h i s e f e reas t r a şi p l e u în o r a ş . Când sc în toa r se , cotoiul odihnea, obosi t , se vede, dacă n u şi î n v i n s , do lup ta cu parizerul, în, pa tu l s t ă p â n u l u i său adopt iv . Răpan s e culcă a lă tu r i şi în noaptea acera făcu eco­n o m i e de combus t ib i l . A doua zi, d u p ă ce-şi a r u n c ă ochii pe gazeta de d iminea ţă , pe care -gazda i o aducea r e g u l a t d e o d a t ă ea esce-tentă eafea de orz artificial, sjg î m b r ă c ă r e p e t k şt o fntrnee d r e p t la firiatol. l i * »

de pe f e reas t r ă zări pe M u n i e v e r z e a n u , cufunda t de a s e m e n e a în s t u d i e r e a , p e ca re H ' O uegi i jă niciodată , a micei publ ic i t ă ţ i , din toate gazele le .

— Ascul tă , Muj i teverzeann. îi zice, •• tuc-înui am i s p r ă v i t un tablou, cava e x t r a -r e u ţ U , altă copie de pe T r. 'un!miiuakî, — să vii s 'o vezi , poa te facem o afacere ceva, î m p ă i t ' » ! . •

Uluu lcverzcanu nu e omul ca re să ne­gl i jeze cea mai v a g ă chiar , pos ib i l i ta te d e afacere . I n atelier,- Răpan ii p rez in tă u a a din pânze le c e i fusese ră refuzate acu trei ani Ia expozi ţ ia o rgan i za t ă d e «Amicii or­bilor», — d a r ochii Iui Muntoverzoa ; iu se o p r e s c l u n g a s u p r a — cotoiului .

— Ei , ce zici ? în t r eabă R ă p a n , cu emfaza p r o p r i e a r t i ş t i l o r inert n e r e c u n o s c u ţ i .

— F o a r t e f rumos tablou, face,— ziee-Mun-iuve rzeanu cu ochii la cotoi. 'Da c e - i c u d o -Viitoeu ă s t a la tine, că n u te ş'eatn membru la S. 1'. A. ?

— Ce s â j i e ? M'am p o m e n i r e a el de pe a c o p e r i ş ; s'o li ră tăci t d e pe undeva . . .

— Da ' ce să faci lu cu e l ? Dâ-mi-l inie. că »m acabă a tâ ţ ia şoareci , d e * n u mă faşă s ă d o r m n o a p t e * . •

— D o a m n e fereş te ! Xu ştii ce d r a g o s t e a m p r i n s d e el. Şi pe u r m ă eu s u n t su­pers t i ţ ios . Ştii eă se zice că dob i toce 1 care- ţ i • vine la c a t ă să nu-1 a lungi i eâ-ţi a lung i norocu l . « t .

— Atunci , v inde-mi-1. — Nici g â n d u ' a m . Nu-1 d a u p e u t r u ni­

mica în lume . Ce fantasio c iudată l-o fi a p u c a t pe Mup-

t evc j zcanu V — p o r n i n d dela aces t «nimica

IL PITTÓRE Se vor emite cartele ile

pâine pentru trei luni. /.i»/ra\

Co'uniiirut ai ca ursuz ii /*ict ora 1 ICameleon ! Ara însă păr, iluzii, (Ihete rupte şi baston.»

A pornit de dimineaţa P'ule străzi, flămând lihnit. Pa orâs. se las'o ooa(ii Ci un htpie_ covăsit. Hornuri fumega pe case.

-Xututii el n'nrc tutun $i trotourelo's- cleioase lh> noroi, I'H do atagiun.

Goperisurile ionto De rjşculii t mieheu. / 'ar buctiO nemăsurate De slăninii ai boia.

Fire lungi de m a c a r o a n e Leagă stâlpi de tolegral. Căştile, parcas mormane iJct budincă ori pi Int.

Odhii de euldri ae'ncnicn. S'aeum tiece burlan Pe lu streşini, este pure A (rn cogeamite saluta...

Simte apă in luriage; Merge trist, eu cupu'n jos. >s'i de sus, incepe-u ninge Pulbere de y.nhâr tos...

AuqtlSt Prosti i

în h u n e - , î ncepură să se tocmiască. Răpan sc lăsă greu, Munteverzcanu араба cu dis­perare in cât ii curgeau sudor i l e .

— Trei poli...— Ce eşti copil? nici u-ei-zeci... Haide cinci... шею para mai jos...

M u n t e v e r z e a n u gâfăfă, - - Răpan rădea In cele d in u r i n ă oăzură la î n v o i a l ă :

trei auto d e lei. MaMrul numără ваша, îşi înşfacă nrcn'oasa aonizipe şi o ş t e r s e cu o grabă, d e par Vă a'nv ii t e m u t ca Răpan să nu se răegândiaBoă. Despre tablou, fi­reşte, r.ici pomeoeaiă b 'n aiul fost

I'.ămns s i n g u r , -Rap ăn t r a i . : s e r t a ru l mă sutei do none tc , «coase gaze ta d e dimi­nea ţă şi ochii-i s e o p r i r ă a s u p r a unui a n u n ţ dela ' ţu ica publ ic i ta te :

„ S ' î s r d u t cotoi m a r e n e g r u , vârful u re ­chilor , cozii, albe, ' pangl ica ro ş i e g â t . Adu ca toru lu i S t r a d a Sapien te i 151,mad&m Te­m a Katz; r e c o m p e n s ă 600 lei».

-- .Şi iată ciun, to tuş i , dacă n u mi-ăm înzeci t , mi am d u b l a i cei puţ in capi ta lul , m u r m u r ă - I t ă p a n in sinoa lui . E d r e p t că t r e b u i e fă scad t! Iei 30, cât m ' a costat anunţu l . . . • -

Asta-i istoria; dar Kâ n'o povestiţi mai departe, căci ce-av'eţi dumneavoastră ou reputaţia di' mahăr a lui Munteverzeanu 'i

Şîer

NumiKţl) v i i tor va f i ' p u s în vân­zări; Luni 7 i a n u a r i e .

D r â n g u l P r i m ă r i e i

De când mădula re le municipal i ­tăţii au purces, iu răgazul pe care. it-I lasă alevgăluta electorală, să organizeze coruri ca să umble cu vicleimul când vor po rn i copiii cu steaua, atâtea prefaceri s a u produs in ţara care văzu bulgari .Ia Capsa .şi miţropoli ţ i în a ierpplane nemţeşti , in câ tP inhkofs n 'ar mai cunoaşte-o dacă s'ar întoarce în cancelaria u-ztirpală de Malanutceanu.

> n̂ mai vorbesc de atâtea dame la care elasticitatea lirei şi apt i tu­dinea de a se transforma a mers până la extremitatea incredibilă de a reintegra domiciliul conjugal după doi ani de armistiţ iu ; nu mai vor­besc de puterea de asimilare a celor cari. germani până ieri, au devenii români p a r c e a p u r c e d toţi din Mihaiu-.Yiteazul - s a u p'acilea ; nu mai vorbesc, in sfârşit, de Anlipa, carele, după ce a fost, ca să zic aşa, ministru, cu obligaţia de a vorbi nemţeşte, ar ii fost bucuros să ră-mfie şei' de biufou la pescăriile statului, cu ju rămîn l să nu grăiască, (oală vremea cât i se va da s im­brie, decât iii limba odăiaşuhti de la minister ca să arate că, deşi din spiţa de patrioţi cari dedeau banchete -pe când M a c k e n s e n se dedea cu capul de pereţii Şiretului, nu pune nici o piedică la revărsarea, peste ticăloşi, a torentului care a dus ia matcă toată romînunea — pe greci y compris

Dar mă uit eu la mine : I I I ' Î H I I

deprins, domuule — mă crezi d u m ­neata ! — m'am deprins , într'o lunii, de când am scăpat de ploşniţe ca să ne î m b r ă ţ i ş e z e ai noştri, să trăiesc şi fără pâine. Zic ţi fără piine, fiindcă fără celelalte mă de­prinsese colonelul Hensch înainte de a nutri ; înainte, adică, de a da ocazie Agrarului sâ-1 plingâ ca pe „cel mai mare binelacâlor al Ro­manei* 1.

í»í tui e bine mai mult sau mai puţin.

El, dur, fără piine, lără fasole,, făta varză, î n h a m cuvân t : fără de, ale gurei, merge - că tc hrăneşti , când ti la o adică, cu răbdăr i pră­jite : dar fără lemne, peste poale. Cit e, până acuma, de clementă iarna asta, dar cînd. eşti gol, şi uemîncat, şi cu.o casă de loaze vari schincesc litră toate in ju ru l sobei moarte de inaniţie -• nu se poate chiar dacă ai avea mai uîultă filosofic decât o duzina de Kaiseri detronaţi .

De aceea, am scos, din vechia mea pungă, 17ă de lei — a^ică : una stdă şeapte zeci şi cinci tocmai şi i -am dat unui prieten ca să-mi tr imeaţă j umă ta t e stinjen do lemne.

Acuşa, în ipoteza că 'mi se trimite coinbustibitul . să &сеш o ţiră de socoteală : cu ce se va risipi la pă­d u r e ; cu ce. nu va avea loc in că­ruţe ; cu ce vor p ierde ţăranii pe d r u m până Ia mine. acasă, jumătatea asta de. slânjen să tot cântărească, să zicem, o mie cinci sute de kilo­grame. . • i

înainte de a le băga în sobă, însă, t rebuie să le taiu — şi de te-ai face in patru, nu guseşti la Bucureşti om sărac care să-ţi taie jumăta t e de Stânjon fără cinci-zeci de lei.

Mű costa, prin t i rmare, două sute două-zecj şi cinci de lei o mie cinci sule de kilograme, adică lemnele neapărat trebuincioase, la bueătăr ie şi în Casă, pentru o lună de zile

fiindcă am prieten pădurar . Şi eu, a m p l o i a t comercial, ori

slujbaş la regţe, sau cintăreţ îa Do-broteasa, că nu suntem toţi comisari generali pe lângă armate le aliate. ' primesc, pe lună. două sute de lei in cap.

Gândeşie-te dumneata ее 'mi mai r ămâne pentru lux !

Şi in paraponul meu nu cer în­dreptare, fiindcă n'arn nici de. c ini nict c u m - da r am un s i n g u r , d o r : să se niilostiveascâ Pascu şi să ne lase să mur im iară muzică. ,

Sunt larc curios să văz dacă am şi eu atâta batir ta părintele Ca­pitalei.

Tare curios sunt. pe onoarea mea.

Ceiai

BROASCA ŞI BOUL (fabulă)

— Ia uită-te, Kaizere, în ce hal mai adus! — Lasă , dragă Germanio, că şi tu ieşti de vină: pentru ce ai vrut să te umfli mai

mult decât trebuia ?... d'aia ţi-a plesnit rochia! Desen de A. M u r n u