8/7/2019 Duopol

1/15

Duopol

Caz special al oligopolului; ramura de activitate care are in componenta doardoi vanzatori. In cazurile de concurenta acest termen este, de asemenea, utilizat

frecvent pentru situatiile in care doi vanzatori principali domina structuraconcurentiala, iar restul de mici vanzatori se adapteaza comportamentuluiacestora. Cei doi vanzatori mari se numesc, in acest caz, duopolisti(duopoleurs).

Raport Candole Research: Infiintarea Electra siHidroenergetica distruge concurenta si genereazapreturi mai mari la energie

deClaudia Pirvoiu HotNews.ro

Vineri, 4 februarie 2011, 12:27 Economie | Energie

documentePrincipalele concluzii-limba romana(04 Feb 2011) PDF, 334KBRaport Candole Research(04 Feb 2011) PDF, 806KB

Infiintarea companiilor energetice, Electra si Hidroenergetica, va distruge competitivitatea pe piata deenergie electrica a tarii, se arata intr-un raport realizat de Candole Research. Potrivit acestuia, piata va fi

controlata de catre cele doua companii formate din comasarea societatilor producatoare de energie, lasand unspatiu foarte redus pentru concurenta. Potrivit studiului, se va forma un duopol care va determina cresterea

preturilor la energia electrica. Potrivit raportului, Hidroelectrica si Nuclearelectrica ar trebui privatizate.

Concurenta sporita permite o utilizare mai eficienta a resurselor, stimuleaza realizarea de noi tehnologii sigaranteaza preturi mai mici. "Hidroenergetica si Electra ar avea capacitati suficiente pentru a satisface cerereape termen scurt si mediu de energie electrica, lasand prea putin spatiu pentru concurenta din afara, mai ales incoditiile in care costurile sunt reduse de la Hidroelectrica si Nuclearelectrica", se arata in studiu. Vezigraficele din documentul atasat. Potrivit acestuia, duopolul format va avea stimulente pentru a preveniintrarea de noi participanti pe piata printr-un comportament cunoscut sub numele de blocare verticala, princontrolul minelor de carbune.

Studiul respinge argumentele Guvernului potrivit carora formarea celor doua companii ar determina crestereaconcurentei in productia de energie. Guvernul sustine ca structura actuala a pietei, cu producatorii de energie electricampartiti n functie de tipul de combustibil, nu este concurentiala. Rationamentul oficial este ca nu este loc pentru

competitie, deoarece unitatile pe baza de carbune au costuri marginale ridicate si nu pot concura cu Hidroelectrica siNuclearelectrica, care sunt mult mai eficiente. Guvernul sustine ca restructurarea propusa nu va mpiedicaconcurenta, din trei motive:

Primul este cresterea productiei de energie electrica de la 57 Twh in 2009 la 90 Twh in 2020, potrivit unorprognozee. Cea mai mare parte de productia suplimentare, este de asteptat sa fie generata de producatoriprivati.

Al doilea motiv este inchiderea unor unitati invechite, in special pe carbune, fapt care ar lasa loc altora maieficiente.

http://www.hotnews.ro/articole_autor/Claudia%20Pirvoiuhttp://www.hotnews.ro/articole_autor/Claudia%20Pirvoiuhttp://economie.hotnews.ro/energiehttp://media.hotnews.ro/media_server1/document-2011-02-4-8271625-0-principalele-concluzii-limba-romana.pdfhttp://media.hotnews.ro/media_server1/document-2011-02-4-8271201-0-raport-candole-research.pdfhttp://www.candole.com/research/http://www.candole.com/research/http://www.hotnews.ro/articole_autor/Claudia%20Pirvoiuhttp://economie.hotnews.ro/energiehttp://media.hotnews.ro/media_server1/document-2011-02-4-8271625-0-principalele-concluzii-limba-romana.pdfhttp://media.hotnews.ro/media_server1/document-2011-02-4-8271201-0-raport-candole-research.pdfhttp://www.candole.com/research/

8/7/2019 Duopol

2/15

Al treilea motiv este ca pana in 2017 se asteapta sa apara noi surse de energie. Acestea sunt reactoarelenucleare 3 si 4 de la Cernavoda, centralele de la Galati, Braila si Doicesti, precum si 3.000 MW de energieeoliana.

In urma unor calcule si corelarii a doi indici care masoara concurenta pe o piata, indicele de alimentare reziduala (RSI),respectiv indicele Herfindahl-Hirschman (IHH), se demonstreaza ca infiintarea celor doua companii limiteaza

competitia. Vezi calculele in documentul atasat. "Deoarece ambele companii ar fi controlate de Guvern, ne asteptamca piata sa devina cvasi-monopol, cu nici o concurenta reala ntre cei doi producatori", se mai arata in raport.

In afara duopolului ar mai ramane o capacitate de aproximativ 4.166 MW dintr-un total de 14.000 MW n total, insamulte sunt centrale de cogenerare pe baza de carbune ale caror costuri sunt foarte mari.

"Guvernul recunoaste costurile de productie ridicate la producatorii de energie electrica lasate n afara duopolului, darcu toate acestea, sustine ca ar trebui considerati concurenti seriosi pe piata (...)Exista foarte putine sanse de concurenteadin partea noilor intrati, chiar daca unele dintre unitatile Electra vor fi eliminate treptat pna n 2020", se arata in raport.

"Sunt exagerate afirmatiile Guvernului potrivit carora vor aparea investitii noi private"

Guvernul sustine ca orice efecte nocive le-ar putea avea duopolul pe piata ar trebui sa fie remediate prin investitiileprivate n noi capacitati de productie eficiente, cu costuri variabile mai mici.

Potrivit proiectului, Guvernul si asuma investitii n doua reactoare nucleare de la Cernavoda, in Petrom (cel mai mareproducator de petrol din Romnia) si o serie de proiecte convenite n perioada 2006-2008 ntre Termoelectrica siinvestitorii privati, cum ar fi Enel, E.ON si CEZ. Vezi tabelele din documentul atasat.

Insa, aceste proiecte intarzie sa apara. "Aceste afirmatii sunt exagerate. n afara de Petrom care construite ocentrala pe gaz de 860MW, alte proiecte ramn doar pe hrtie. CEZ a anuntat retragerea sa din proiectcentralei de 400 MW cu Termoelectrica de la Galati. n plus, proiectele Enel si E.ON cu Termoelectrica suntsemnificativ ntrziate din cauza birocratiei si dezacordurilor ntre producatorii privati si cei de stat". In plus,aceste noi active vor diminua doar cotele de piata ale producatorilor mici si mijl;ocii, cum ar fi centraleleelectrice de la Mintia, Doicesti si Borzesti.

De asemenea, Guvernul conteaza pe productia eoliene pentru a dilua puterea de piata a companiilor Electra si

Hidroenergetica. "Este greu de imaginat ca productia de energie eoliene, care este n mod inerent imprevizibila, poateintra n concurenta cu hidroelectrice mari, centrale nucleare si de carbune (...). In primul rand, pietele de energieelectrica vor fi diferite. Productia de energie eoliana va fi licitata pe piata la vedere sau

Deoarece ambele companii ar fi controlate de Guvern, ne asteptam ca piata sa devina cvasi-monopol, cu nici oconcurenta reala ntre cei doi producatoriGuvernul mai sustine ca importurile sunt o alta sursa de concurenta pentru campionii nationali. "Acest argument esteeronat din cauza capacitatii de interconexiune cu tarile vecine. Este un drum lung pana la o piata regionala integrata culichiditati suficiente pentru a reduce puterea companiilor Electra si Hidroenergetica pe piata. n plus, Romnia este unexportator net de energie electrica, importurile reprezentnd mai putin de 1,4% din consumul de electricitate n 2009.Numai 1.5TWh au fost importate n 2008 si 2009, comparativ cu 8.52TWh exportate n aceeasi perioda. Bulgaria,singura tara cu potentialul de a deveni un important exportator de energie electrica in Romnia, nu ar avea o capacitatesuficienta exceptia decat daca va construi centrala nucleara de la Belene", mai precizeaza raportul.

Solutii propuse in raport

Protejarea si promovarea competitivitatii pe pieta de energie electrica. Eliminarea birocratiei si aplicarearegulilor simple si transparente de tranzactionare prin OPCOM-bursa energiei. Eliminarea piateireglementate. Pietele competitive tind sa aiba preturi mai mici dect cele necompetitive.

Mentinerea Hidroelectrica si Nuclearelectrica, ca producatori de energie electrica independenti. Privatizarealor, de preferinta, prin listarea participatiilor majoritare. Acest lucru ar genera sume importante la bugetul destat si de capital pentru cele doua companii, care au nevoie sa investeasca n crestere (de exemplu,hidrocentrala de la Tarnita-Lapustesti) si de ntretinere a activelor existente. Listarea unor participatii

8/7/2019 Duopol

3/15

minoritare creeaza riscul ca managementul, sprijinit de stat ca actionar majoritar, sa ia decizii care numaximizeaza valoarea actiunilor actionar

Privatizarea unitatilor pe baza de carbune si de gaze naturale pentru care exista cerere. Privatizarea ar aducebani la bugetul de stat si de capital n la aceste unitati.

Din Electra vor face parte Complexurile energetice Turceni, Craiova si Rovinari, Nuclearelectrica, Societatea

Nationala a Lignitului Oltenia, sucursalele Hidroelectrica de la Ramnicu Valcea, Sibiu, Targu Jiu si HidroservRamnicu Valcea.

Hidroenergetica va cuprinde Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucuresti, sucursalele Termoelectrica Paroseni siTermoserv Paroseni, sucursalele Hidroelectrica de la Bistrita, Buzau, Cluj, Curtea de Arges, Hateg, Portile de Fier,Oradea, Sebes si Slatina, filialele Hidroelectrica Hidroserv Bistrita, Hidroserv Slatina, Hidroserv Portile de Fier,

Hidroserv Curtea de Arges, Hidroserv Sebes.

RDS vs. UPC

noiembrie 5, 2009

In Bucuresti exista o situatie de duopol pe piata companiilor de cablu TV. Se bat cei doigranzi RDS si UPC. Dolce are un share mic de piata in capitala, si sunt mai dezvoltati intara. As vrea sa raman la discutia pe tema RDS vs. UPC.

In primul rand vreau sa zic ca serviciile de vanzare de la ambele companii sunt jenante.Politica de vanzare e cea mai proasta pe care am intalnit-o. Si concret o sa va expun osituatie pe care voi sa o judecati.

Abonament digital UPC (cu receiver), pachet mediu 45 lei. Ca urmare a neachitarii

unor facturi pe o perioada mai mare, serviciul a fost suspendat. La ghiseu, casieraconfirma faptul ca serviciul a fost anulat, si contractul a fost anulat. Recomandaincheierea unui contract nou, pe o perioada minima de 12 luni. Totusi nu ofera niciunbonus/reducere pentru incheierea unui astfel de contract. Bine atunci, reziliem contractulanulat anterior. In prealabil trebuie aduse echipamentele, adica receiverul, firul SCART sitelecomanda.

Intre timp incerc sa ma interesez de oferta RDS despre care auzisem ca e foarte buna. Sunla relatii cu clientii si aflu ca un pachet digital extra (cu pachetul Discovery) costa 31 delei. Foarte interesant!31leix12=372lei/an

Pai stai putin, cum ramane cu promotia de 3 luni gratis la UPC si reducerea de abonamentla 35 lei(fara TVA) pachet digital mediu? Calculez 3519%+35=41,65lei;41,65leix12=374,85lei/an cu reducere. Zic e cam la fel cu RDS, n-are rost sa ma mut.Merg la UPC sa prelungesc contractul. Ei, da! Oferta asta este valabila doar pentruclientii noi, spuse casiera. Sec, reziliez. Proasta vanzatoare nu imi zice nimic sa maimbuneze, nu tu oferta, nu tu flexibilitate. Politica e ca cei care reziliaza un contract sabeneficieze de oferta noua abia peste 3 luni.

http://mihneaboiangiu.wordpress.com/2009/11/05/rds-vs-upc-vs-dolce/http://mihneaboiangiu.wordpress.com/2009/11/05/rds-vs-upc-vs-dolce/

8/7/2019 Duopol

4/15

Merg la RDS, coada, oameni nemultumiti, unu care sparge seminte in fata mea. Ma apucanervii, ca nu au birou de informare. Astept aproape o ora ca sa discut cu un consultant devanzari. La intrebarea In cat timp voi fi conectat? ea imi spune ca in 5-10 zile. E scrisin contract? NU. In contract scrie ca vor onora cererea in 90 de zile. Ea imi spune ca nuare cum sa dureze atat, ca pot sa mai dau telefoane daca nu se prezinta in 10 zile.

Domnisoara esti idioata? Pe baza a ce fac reclamatii daca in contract scrie 90 de zile? Ok,trecand peste minciuna asta intreb de pachetul digital. Intr-adevar costa 31 de lei, darreceiverul costa 200 de lei. Asta inseamna aproximativ 17 lei/luna, ceea ce duce costultotal la 49lei pe luna. Ii spun ca la UPC e gratis receiverul. Ea imi raspunde cu nonsalantaca nu o intereseaza oferta UPC. Bai retarzilor ar trebui sa va intereseze fiindca suntconcurentii directi.

Per total RDS digital e mai scump ca UPC digital. Serviciul de relatii cu clientii einexistent la RDS si foarte prost la UPC. Daca boul de call centerul RDS m-ar fi informatca pentru pachetul digital mai trebuie sa platesti si receiverul atunci nici nu ma interesaoferta lor. Ideea e sa te atraga in puctul de vanzare. Daca nu intrebi despre ce e vorba

cumperi fara sa stii ce conditii contractuale ai acceptat. Crezi ca daca sun la OPC o sa iisanctioneze cineva ca nu mi-au spus la telefon despre costul suplimentar de 200 lei? Nucred.

Oferta rdsInternet:-5Mbs extern, 30Mbs metro - 28lei;-10Mbs, 50Mbs metro - 39lei;

Cablu tv:

Baza 24lei Minim 50 de canale TV

Baza + HBO 31lei Minim 51 de canale TVExtra 31 Minim 59 de canale TVExtra + HBO 38lei Minim 60 de canale TVBaza Special 24lei Minim 60 de canale (oferta disponibila numai in anumite zone)Baza Special +HBO 31lei Minim 61 de canale (oferta disponibila numai in anumite zone)

Telefonie Mobil + Fix (inclus cu pachetul Cablu tv):-0euro-200min in retea-Plan tarifar 2

Telefonie Mobil + Fix (inclus cu pachetul Internet):-0euro-300min in retea cu internet la 28lei; 600min in retea cu internet la 39lei-Plan tarifar 2

Plan tarifar 2:Destinaie Tarife* (euro/minut )RCS&RDS-RCS&RDS-fix i mobil 0.01

8/7/2019 Duopol

5/15

RCS&RDS-Romtelecom-(intrajudeean si interjudeean) 0.02RCS&RDS-Alte reele telefonie fix 0.02RCS&RDS-Reele telefonie fix (Orange, Vodafone, Telemobil) 0.04RCS&RDS-Reele telefonie mobil* 0.08RCS&RDS-Reele fixe din alte state ale Uniunii Europene 0.08

RCS&RDS-Reele mobile din alte state ale Uniunii Europene 0.18Telefonie Mobil + Fix la 2euro:Apeluri in retea (fix si mobil) 0 eurocenti/minApeluri in alte retele fixe 1 eurocenti/minApeluri in Vodafone si Orange 5 eurocenti/minApeluri in Zapp 6.5 eurocenti/minApeluri in Cosmote 6.5 eurocenti/minApeluri in retele fixe din UE, SUA, Canada 5 eurocenti/minApeluri in retele fixe in afara UE, SUA, Canada 12 eurocenti/minOferta upc

De la 1 octombrie, fiecare serviciu UPC vine n 3 variante: Small, Medium, Large, aanunat compania ntr-o conferin de pres organizat miercuri, 3 octombrie 2007. UPCa anunat i creterea vitezelor la internet, reducerea tarifelor la telefonie i mbuntireaofertei de televiziune digital prin cablu. i, pentru prima dat pe piaa de comunicaiiprin cablu, un client care cumpr televiziune, internet i telefonie la pachet pltete unpre redus pentru abonamentul total, au precizat reprezentanii UPC.

Cteva puncte cheie ale noilor oferte UPC sunt: 3 pachete: Small, Medium i Large; 20Mbps - noua vitez maxim; TVA inclus - se pltete preul afiat; 107 numrul carereprezint cea mai complet gril de programe pentru televiziunea digital.

Pachetele UPC 3Play includ:

Pachetul UPC 3Play Small: pre 50 leiUPC Internet Small, cu viteza de acces de pn la 1 Mbps,UPC Tel Small, cu convorbiri gratuite, nelimitat n reeaua UPC,UPC TV Small, cu programele de televiziune din pachetul analog.

Pachetul UPC 3Play Medium: pre: 75 leiUPC Internet Medium, cu viteza de acces de pn la 10 Mbps,UPC Tel Medium, cu convorbiri gratuite, nelimitat n reeaua UPC i ctre celelalte reele

fixe, naionale, n afara orelor de vrf,UPC TV Small, cu programele de televiziune din pachetul analog.

Pachetul UPC 3Play Large: pre: 100 leiUPC Internet Medium, cu viteza de acces de pn la 10 Mbps,UPC Tel Large, cu convorbiri gratuite, nelimitat, n orice reea fix, naional, oricnd,UPC TV Medium, cu 101 de canale prin serviciul de televiziune digital prin cablu nBucureti (sau cu programele de televiziune din pachetul de baz i programele

8/7/2019 Duopol

6/15

suplimentare, pentru celelalte orae).Un client care ia cele 3 servicii la pachet economisete pn la 15 lei.

Ce este nou n oferta de servicii UPC

Internet: viteze de pn la 20 Mbps- Viteze mai mari la Internet, pentru download i upload- Noi tipuri de abonamente, cu noi preuri- Clienii opteaz pentru unul din cele 3 abonamente: Small, Medium i Largeo UPC Internet Small, cu vitez de download de pn la 1 Mbps, vitez de upload depn la 256 Mbps, pentru 25 lei/luno UPC Internet Medium, cu vitez de download de pn la 10 Mbps, vitez de upload depn la 1 Mbps, pentru 35 lei/luno UPC Internet Large, cu vitez de download de pn la 20 Mbps, vitez de upload depn la 2 Mbps, pentru 60 lei/lun

Telefonie: tarife reduse pentru convorbiri ctre mobil i n strinatate- Tarife reduse ctre reelele mobile: 0,4 lei/minut- Simplificarea ofertei internaionale: numrul zonelor de tarifare s-a redus la 4- Clienii aleg unul dintre cele trei abonamente: Small, Medium i Largeo UPC Tel Small: convorbiri gratuite, nelimitat n reeaua UPC i 0,1 lei tarif/minutpentru convorbiri ctre alte reele fixe, pentru 10 lei/luno UPC Tel Medium: cu convorbiri gratuite, nelimitat n reeaua UPC i ctre celelaltereele fixe, naionale, n afara orelor de vrf i 0,1 lei tarif/minut pentru convorbiri ctrealte reele fixe, naionale, n orele de vrf, la 20 lei/luno UPC Tel Large: convorbiri gratuite, nelimitat n orice reea fix, naional pentru 35lei/lun

Televiziune: 100 de programe TV i calitate a imaginii de 100 de puncte, cu UPC DigitalTV

- noi pachete de servicii pentru televiziunea digital prin cablu, UPC Digital TV, pentruclienii din Bucureti:o UPC Digital TV Small, cu 60 de canale, la 35 lei/luno UPC Digital TV Medium, cu 100 de canale, la 45 lei/luno UPC Digital TV Large, cu 107 canale, la 65 lei/lun- Clienii UPC au acces la 107 programe cea mai complet gril pentru televiziuneadigital

- Clienii recepioneaz gratuit pe celelalte televizoare din locuin, pachetul de bazanalog UPC TV Small cu 45 de canale TV.- Primul decodor este oferit gratuit n custodie.

Recepia semnalului digital se face fr anten de satelit. Clienii au acces la ghidulelectronic de programe (EPG), au opiunea de blocare a vizionrii anumitor canale dectre copii (Parental Control), pot accesa rapid canalele preferate ale fiecrui membru alfamiliei. Serviciul de televiziune digital prin cablu va fi disponibil anul viitor i n alte

8/7/2019 Duopol

7/15

Competitia intre firmeINTRODUCERE

In lupta pentru noi piete firmele trebuie sa scoata in evidenta atuurile lor in vederea

castigarii de teren in fata competitorilor. Totodata ei trebuie sa-si apere aceste avantaje,cunoscute si recunoscute, prin eforturi constante si, deasemenea sa cunoasca si acceptecare sunt punctele tari ale competitorilor ei. Acesta este un mod de a vedea competitia,dar o vedere mai ampla trebuie luata in discutie tinand cont de realizarile obtinute intr-ostructura industriala competitiva care da nastere la firme competitive pe piatainternationala. Directia unei firme este data de strategia proprie, pe cand sansele dereusita sunt date de avantajele competitive.

Capacitatea de a crea o activitate sau serviciu (cum ar fi producerea unui nou produs sauserviciu) care poate da un avantaj asupra productiei, nu este acelasi lucru cu a avea unavantaj pe piata proprie sau pe cea internationala. Se pune intrebarea daca avantajul

detinut pe o anumita piata se poate extinde pe piata internationala. Orice firma trebuie saanalizeze avantajele pe care le are si sa analizeze posibilitatile de exploatare a acestora,precum si costurile pe care aceasta exploatare le-ar presupune.

Acest capitol isi propune sa arate modul de abordare a avantajelor competitive de catrefirme, atat din punctul lor de vedere, cat si a provocarilor din partea competitorilor caroratrebuie sa le faca fata.

AVANTAJUL COMPETITIV LA NATIUNI

Avantajul pe care si-l creaza o firma pe piata proprie influenteaza semnificativ

dezvoltarea economiei nationale prin beneficiile derivate din accesul la cunostinte siresurse, precum si prin presiunea exercitata de firmele nationale competitive, impunandastfel necesitatea cresterii investitilor si promovarii inovatiilor.

In teoria sa despre avantajele competitive intre natiuni, PORTER, vorbeste de patrucriterii care influenteaza dezvoltarea economica. Intrebarea principala pe care o punePORTER este: "de ce unele natiuni reusesc, iar altele nu reusesc sa faca fata competiteiinternationale?" Tot el sustine ca daca intentia este de a arata ce face o economie prosperapentru o natiune sau pentru firmele din cadrul ei, intrebarea este pusa gresit. Mai degraba,trebuie sa vedem (aflam) de ce o natiune devine "patria mama" pentru succesul pe planinternational al unei anumite industrii, sau cum se face ca firmele dintr-o anumita ramura

a industriei dintr-o tara determinata pot detine avantaje competitive, si apoi sa le sustinain timp.

Tinand cont de exemple, PORTER, obisnuieste sa sustina teoria ca avantajle competitivenationale vor duce la globalizarea acestor probleme. De ce liderii pe plan mondial inproductia de masini de lux si chimicale isi au sediul in Germania? De ce liderii pe planmondial in producerea de confectii si medicamente isi au sediul in Elvetia? De ce SUA adat nastere liderilor mondiali in productia de PC-uri, creatorilor de soft si carti de credit?

8/7/2019 Duopol

8/15

Necesitatea de a intelege avantajale castigate de firme in industria acestor tari estereliefanta pentru propria firma in vederea stabilirii avantajelor competitive pe care lepoate folosi pentru intarirea pozitei sale pe piata. Nivelul de trai al unei natiuni pe termenlung depinde de abilitatea de a creste nivelul productiei in industriile unde firmele ei suntcompetitive.

Rolul natiunilor de a ajuta la crearea de conditii favorabile a fost omis in multe dinteoriile prezentate in capitolul 2. Din acest motiv multe firme scapa din vedere avantajeledate de conditiile locale, o eroare care poate reduce serios sansele de a detine avantajecompetitive.

Asa cum reiese din analizele prezentate in capitolul 4.1.(vezi fig. 4.1.) natiunile pot aveasucces acolo unde detin avantaje in asa numitele "diamante" ale lui PORTER. Inindustriile nationale de succes, conexiunile si autodezvoltarea factorilor sunt foartecomplexe ceea ce face sa fie greu de explicat avantajul competitiv. In majoritateaindustriilor, o natiune reuseste deoarece combina avantajele generale cu avantaje

specifice unei industrii particulare sau unui grup restrans de industrii.Poate o natiune sa castige avantaje competitive?

Dezvoltarea globalizarii si cresterea integrarii pietelor in afara granitelor este o provocarepentru statele-natiune. In ciuda eroziunii abilitatii guvernelor individuale de a controlaevenimentele, parerea lui KENNEDY este ca tot ele sunt primul punct de identificare,referindu-se la faptul ca intr-un stat-natiune tot guvernul este institutia la care populatia siorganizatiile rezidente apeleaza pentru solutionarea problemelor. Guvernul unei taritrebuie sa puna urmatoarea intrebare: "cum putem noi sa mentinem sau sa crestemprosperitatea noastra?". PORTER este de acord cu faptul ca intrebarea se pune deseori

astfel, dar simte ca lipseste ideea principala. El considera ca intrebarea ar trebui pusa infelul urmator: "de ce o natiune devine gazda competitorilor puternici dintr-o industrie?"

Stabilitatea macroeconomica, forta de munca ieftina, abundenta resurselor nationale,politica industriala a guvernelor sau diferitele tehnici de management, toate, in conceptialui PORTER sunt explicatii de ce unele tari prospera si altele nu. Cea mai relevantaintrebare nu este daca o natiune poate fi competitiva - chiar si natiunea cu cel mai maresucces economic in ultimii 40 de ani, Japonia, are multe economii care sunt neprofitabilesau care ofera servicii slabe. Mai degraba ar trebui sa ne concentram asupra folosiriiresurselor intr-un mod cat mai productiv, tinand cont atat de calitatea si caracteristicileprodusului, cat si de eficienta producerii lor. e7e20ed

Se pot identifica patru criterii generale, care individual si impreuna pot determinaavantajele competitive ale natiunii. Acestea sunt: conditiile existente, conditiile cererii,industrii complementare si industrii de sustinere, si mediul in care firmele se concureaza.

CONDITIILE EXISTENTE

Fiecare natiune detine factori de productie (pamant, forta de munca si capital), ceea cepoate sa insemne ca o natiune cum ar fi Rusia are o oferta larga de resurse naturale, in

8/7/2019 Duopol

9/15

timp ce Olanda nu are. Alte tari au forta de munca inalt specializata (Germania) in timpce altele nu au (Namibia). In functie de tipul si cantitatea de resurse disponibile, natiuneava avea tendinta de a favoriza mai mult anumite industrii in defavoarea altora. Aceastainsa nu determina marimea industriei sau comertului unei natiuni, dar o influenteaza,precum si abilitatea de a-si mentine avantajele competitive prin investitiile facute in

vederea modernizarii resurselor - cum ar fi capitalul psihic sau ajustarea dezvoltariiresurselor. In mod egal, natiunile pot castiga resurse, cum ar fi o forta de munca inaltcalificata, in vederea obtinerii avantajului dorit.

Cresterea avantajelor competitive nu este determinata numai de calitatea si marimeafactorilor existenti disponibili. Toate elementele "diamantului" vor avea o influenta. Deexemplu, o firma care doreste sa faca inovatii trebuie sa aibe acces la o forta de muncacalificata care sa poata sa ofere materialele si know-how - ul necesar si care sa-si asumeresponsabilitatea de a merge pe un drum care sa conduca la o competitivitate puternica sisa-i aduca avantaje.

CONDITIILE CERERIIAre o natiune cerere locala puternica pentru produsele si serviciile ei? Daca da, PORTERspune ca atunci numarul de beneficii creste si poate duce la intelegerea dorintelorconsumatorilor si a reactiei pozitive la o schimbare a cererii. Din aceste schimbariconstiente se pot naste produsele perfectionate sau produsele noi care pot forma bazeleunor exporturi de succes.

INDUSTRII INRUDITE SI DE SUPORT

Daca furnizorii ofera servicii la un cost mai scazut decat cel de pe piata externa, atunci

industriile acestea constituie si ele un ajutor care contribuie la obtinerea unei productiicompetitive pe plan international, si ajuta la mentinerea unei pozitii competitive acumparatorului pe piata. Furnizorii pot totodata sa ofere informatii privind noile tendintede pe piata sau alte livrari efectuate.

STRATEGIE, STRUCTURA SI RIVALITATE

Aceasta se refera la contextul in care firmele sunt create, organizate si conduse, in cadrulnatural al rivalitatii interne. Contrar teoriei managementului universal care pledeazapentru o abordare comuna a managementului firmelor, indiferent de tara, natiunile in carepracticile manageriale tin cont si se dezvolta in directia resurselor nationale avantajoase

pe care le detin, au o industrie competitiva. (exemple specifice sunt date in textulprincipal).

Rivalitatea interna este si el un factor important, o rivalitate interna puternica determina siaparitia competitivitatii. Natiunile mari care au mai multi rivali puternici impun o linie demanagement care sa mentina avantajele competitive spre a le putea apoi exporta.Competitia se poate restrange in anumite regiuni care permit obtinetrea celor mai bunerezultate competionale.

8/7/2019 Duopol

10/15

Un factor important il constituie si rivalitatea locala, fiind in stransa colaborare curealizarea de avantaje competitive. Natiunile care au lideri competitivi, in general au si orivalitate locala puternica care determina un management axat pe mentinerea avantajelorcompetitive, transferat apoi si in afara hotarelor asupra altor producatori. Competitiapoate fi restransa si la nivelul unei singure natiuni in care se decide avantajul

concurential.Pozitia de lider mondial este astfel determinata de o competitie locala puternica mai multdecat incercarile unei firme de a casiga piata interna si a exporta produse. A fi puternic peplan international inseamna a detine avantaje serioase pe plan intern.

Importanta competitiei este vitala in crearea de avantaje competitive. Cei patru factoristabiliti de Porter se afla intr-o interdependenta reciproca. Este dificil a crea astfel deconditii intr-o tara, sau de a elabora o reteta a succesului - daca ar fi asa multe tari arputea raspunde provocarilor. De la detinerea de forta de munca inalt calificata si pana laconditii de mediu favorabile, tarile pot beneficia de posibilitatea dezvoltarii unor firme

puternice atat pe plan intern cat si international. Singure aceste conditii nu pot garantaviitorul unei firme fara alte provocari din partea concurentilor pentru detinerea pozitiei delider. Orice natiune trebuie sa prospere, fiind o provocare pentru guvernul si populatiaunei tari.

Avantajul competitiv este mentinut datorita imbunatatirii si dezvoltarii resurselor. Portersustine ca factorii care determina dinamica sunt mai importanti in obtinerea de succesedecat factorii care determina avantaje constante. Astfel producerea de inovatii (factordinamic) este un factor mai important decat cel al costurilor (factor static). Obiectivulguvernului UK este de a face tara capitala antreprenoriala a Europei. In ciuda acestui faptmulte din avantajele UK deriva din avantaje statice, cum ar fi costuri directe scazute in

mai mare masura decat din avantaje dinamice cum ar fi abilitatea de a infruntaproblemele cu rezolvari inovationale sau aplicarea rezultatelor cercetarilor in domeniulrespectiv - dificultati cunoscute de multa vreme ca fiind pe agenda nationala a UK.

Continuand cu exemplul UK in ceea ce priveste producatorii de piese de masini incomparatie cu rivalii lor pe plan international, s-a observat studiind cauzele realizarii unuiexport scazut faptul ca produc echipamente cu un stardat scazut si aplica un managementdeficient in comparatie cu standardele internationale.

DINAMICA AVANTAJELOR NATIONALE

Doua parti ale "diamantului" - rivalitatea interna(locala) si concentrarea geografica aindustriei - apar, din teoria avantajelor nationale, ca avand o puternica influenta atatatimp cat tranforma "diamantul" intr-un sistem. Rivalitatea interna contribuie ladezvoltarea intregului "diamant" national; concentrarea geografica largeste legaturile dincadrul "diamantului".

Rivalitatea interna creaza beneficii si pe alte cai, cum ar fi stimularea dezvoltarii noilorrivali, crearea si atragerea de noi factori, cresterea si extinderea cerintelor locale,

8/7/2019 Duopol

11/15

incurajeaza si sprijina industriile conexe si canalizeaza politica guvernamentala in directiimai eficiente.

Industriile competititve dintr-o natiune nu vor fi egal distribuite, deoarece ele deobiceisunt legate prin relatii orizontale sau verticale, toate intarind dezvoltarea grupului. Odata

stabilit acest grup, beneficiile vor fi repartizate in mai multe directii, cu mentinereadiversitatii care depaseste inertia.Industriile pot pierde aceste avantaje competitionale in timp, fapt care se va reflecta siasupra avantajelor nationale. Abilitatea firmelor de a se adapta la schimbari este ocomponenta vitala in procesul de dezvoltare. Se pot cita o multitudine de motive pentruaceste pierderi, incepand cu conditiile de factor particulare si cererea interna specifica.

CONDITIILE DE FACTOR

Conditiile de factor declina, de exemplu prin investitiile in resurse umane sau investitiilein cercetare in vederea implementarii de tehnologie performanta. Prin dezvoltarea

economiilor capabile sa produca la costuri mai reduse decat economiile puternice,productia va tinde sa-si mute centrul, aducand o provocare firmelor natiunilor dezvoltatecare vor trebui sa-si imbunatateasca tehnologia folosita sau sa piarda din avantaj.

CONDITIILE CERERII INTERNE

1. Avantajul poate fi amenintat daca conditiile cererii interne se indreapta spre variantelealtor natiuni, cu consecinta ca cumparatorii locali vor distrage atentia de la cerereamondiala, afectand exporturile.

2. Cumparatorii locali pot pune probleme si firmelor locale, daca cumparatori straini

devin mai sofisticati. Aceasta deriva dintr-o rivalitate interna care impiedica inovatia simentine industria si piata in loc. Barierele comerciale si reglementarile guvernamentalepot si ele reduce inovatia, factori care determina o pierdere a firmelor locale in fata celorstraine.

3. Dezvoltarea tehnologica. Firmele din alte natiuni pot castiga avantaje din folosireaunor tehnologii care pe plan intern necesita o perioada de timp pentru adaptare - unavantaj pe care firmele straine il exploateaza. Pentru aplicarea efectiva a unor tehnologiisunt necesare si industrii sustinatoare, pe care o natiune se poate sa nu le detina. Deexemplu, biotehnologia si industria de soft se regasesc doar in cateva tari, ceea ceinseamna ca dezvoltarea lor poate sustine si alte industrii. O tara care are astfel de

industrii detine avantaje competitive.4. Rata de investitie. Rata sau nivelul investitional este determinata de tipul demanagement, de pietele de capital, de regimul de taxe si impozite si altele. Daca investitiaeste redusa in comparatie cu cea a concurentei, atunci abilitatea de inovare se poatepierde. Detinatorii de actiuni cauta investitii recuperabile pe termen scurt, asfel cadesfacerea si distributia poate fi amenintata, o acuzatie des auzita la adresa firmelor dinUK.

8/7/2019 Duopol

12/15

5. Flexibilitatea. Managerii ajung sa se complaca in situatie, in special dupa o perioada desuccese, ceea ce poate duce la o subevaluare a necesitatii firmei de schimbare si adaptarela nou. Reglementari asupra produselor sau declinul industriei locale pot si ele sa afectezeabilitatea de adaptare. Ce inainte era un punct forte, devine acum o slabiciune - deexemplu :investitiile in masini, personal,etc. care erau inainte un punct esential, acum

sunt depasite.6. Factori de rivalitate interna. Consolidarea este o directie notabila in multe industrii,care poate sustine avantajele competitive. Trecerea prin mai multe etape de consolidarepoate duce la construirea unei pozitii necompetitive datorita reducerii inovatiei. La fel siintelegerile informale si dezvoltarea cooperarilor pot duce la inghetarea unei industriidatorita dificultatilor de a raspunde noilor rivali. Insuficienta competitiei poate duce lacresterea pe termen scurt a profitabilitatii deoarece vanzarile cresc si cheltuielilepromotionale sunt reduse. Pe termen lung insa, se va reduce profitul datorita incapacitatiide a rezista presiunilor competitive.

Crearea de avantaje competitive este un obiectiv pe care multe guverne se zbat sa-ldezvolte in vederea realizarii unei economii performante; reducerea sau pierderea acestoravantaje poate aparea ca un factor ascuns care surprinde multe firme nepregatite.Refacerea din acest stadiu presupune mutatii pe mai multe fronturi, cu schimbari de legisi\sau regulamente, investitii in tehnologie si resurse umane, crearea de industriisustinatoare, lucruri care pot dura ani intregi.

Un eveniment care arata ca aceasta zona a depasit un hop: decizia Jaguar-ului (detinut deFord) ca va construi salonul x200 la fabrica West Bromwich din Birmingham. Acestlucru a fost obtinut in pofida opozitiei fabricilor din Detroit ale Ford-ului de a-l construiei. Proiectul de 400 mil. Lire sterline, sustinut cu 80 mil. Lire de catre guvern si fonduri

europene, va crea 1300 de noi locuri de munca si va garanta inca alte 3000 de locuri demunca.

LDV cauta parteneri internationali in vederea crearii de masini noi si dezvoltarii pietei dedesfacere, dupa depasirea colapsului suferit de tatal ei anglo-olandez. Rover, detinut deBMW, sustine proiectele de investitie pentru productia deLand Rover, deoarece strategiafirmei este de a dezvolta productia de masini "frumoase" in pofida productiei in masa.

Aceste schimbari rapide s-au adancit si datorita efectelor asupra sutelor de furnizori marisi mici din zona. Rover, de exemplu, a redus numarul furnizorilor de la 2000 in 1991 la500 in 1996. Provocarea pentru acesti furnizori consta in posibilitatea adaptarii la noile

cerinte determinate de ritmul rapid de dezvoltare al acestei industrii.SURSE DE AVANTAJ COMPETITIV

Au fost propuse mai multe variante pentru analiza avantajelor competitive. Cel mai binecunoscute sunt cele propuse de Porter, care identifica trei tipuri de strategii competitive.Acestea sunt: costurile, diversitatea si focalizarea. Aceasta aproximare depinde defolosirea strategiilor de atingere a target-urilor, de exemplu dezvoltarea puternica sau

8/7/2019 Duopol

13/15

8/7/2019 Duopol

14/15

5000 de locuri de munca in toamna anului 1996 (aproape 10% din forta de munca).Acestui anunt de reducere de forta de munca i s-a dat o mai mare importanta decatanuntului conform caruia la sfarsitul lui 1999 se vor crea acelasi numar de alte locuri demunca pe domenii mai diversificate.

Astfel compania a hotarat sa efectueze anumite operatiuni prin intermediul altor firme(cum ar fi de exemplu manipularea bagajelor, emiterea de bilete,etc.) reducand astfelcosturile. Managerii s-au axat deasemenea pe reducerea costurilor, punctualitate si o maibuna gestionare a capitalului si a proprietatilor.

Atunci de ce este asa important sa se reduca si sa se controleze costurile cu forta demunca? In afara de situatiile aratate anterior, cursele lungi sunt mai multe ca numar,reducand incasarile, deoarece costurile calculate la mila pe calator pot fi mai ridicate incazul curselor scurte. Tinand cont si de faptul ca numarul de calatorii in vacante a crescutmult mai rapid decat numarul calatoriilor in interes de serviciu, iar turistii sunt mult maisensibili la costuri decat delegatii in interes de serviciu, presiunea de reducere a costurilor

devine mult mai acuta.Cu costuri fixe la combustibili, flota, etc. aproximativ egale la toate companiile detransport aerian si cu costuri de personal de aproximativ 25-30% din costurile totale,accentul trebuie pus pe problema expusa anterior.

Sunt posibile doua variante:

1. Controlul costurilor cu personalul prin plata de taxe fixe sau schimbarea conditiilor delucru;2. Reducerea serviciilor oferite.

BA, precum si multe alte companii de carausie pe calea aerului, incearca sa renunte laserviciile de manipulare a bagajelor, imbarcarea pasagerilor, eliberarea si contabilizareatichetelor de zbor. Astfel, alti carausi vor putea folosi numele de BA ca francisor,ajungand sa fie noua alti carausi care vor lucra sub numele de BA la sfarsitul lui 1996.Aceasta a adus venituri de 50 mil. Lire sterline in 1996 pentru BA, venituri care se potdubla - existand posibilitatea crearii unei linii aeriene virtuale.

Dupa parerea unora, asta poate duce la transferul muncii spre contractorii din India, carepot efectua aceleasi operatiuni la costuri mult mai reduse decat in UK. Oricum, nu toatecosturile se pot reduce in modul acesta, de exemplu echipajul de bord care trebuie sa aiba

cunostinte aprofundate in mai multe limbi - cerinta care nu apare la alte companii detransport aerian si un avantaj pe care compania doreste sa-l mentina, dar care presupunecosturi crescute pentru atragerea de persoane potrivite.

Pot aceste reactii sa intareasca imaginea de companie bine condusa, bazata pe o gandirepe termen lung si o adaptare la schimbari in vederea mentinerii avantajelor competitive?A actiona inainte ca profitul sa ajunga sa scada si costurile sa creasca demonstreaza caschimbarea este bine planificata. Reducerea de locuri de munca va fi rezolvata prin

8/7/2019 Duopol

15/15

crearea in timp a noi locuri de munca. Dubii raman in ceea ce priveste rezolvareaproblemelor prin contractarea serviciilor altor firme si daca aceasta strategie va duce laprosperitate. Sigur este faptul ca si in viitor BA se va situa in topul firmelor respectate.