-Salut! Eu sunt Brăduţ. Se apropie începerea şcolii şi toţi vă grăbiţi să vă cumpăraţi caiete, cărţi,culegeri, hârtie colorată sau pentru imprimantă şi multe alte obiecte. Hârtia …

V-aţi gândit vreodată câţi fraţi de-ai mei sunt sacrificaţi şi câtă muncă este necesară pentru ca voi să aveţi banala hârtie? Vreţi să vă spun povestea ei? Poate reuşesc să vă conving să aveţi mai multă grijă de cărţi caiete şi reviste, să le strângeţi pe cele care nu vă mai folosesc şi să le duceţi la un centru de colectare a deşeurilor de hârtie! …

Aceasta este marea mea familie: pădurea. Ea se bucură de lumina Soarelui, cântecul păsărilor, hârjoneala veselă a puilor de animale, aerul curat şi înmiresmat şi pe toate vi le oferă, cu multă generozitate, şi vouă!

Dar ştiţi voi cât suferă pădurea când unul dintre copiii ei este luat pentru a fi transformat în hârtie?

Povestea tristă a fratelui meu mai mare … Într-o dimineaţă frumoasă de

vară, când întreaga pădure se pregătea pentru o zi de vacanţă încântătoare, zgomote puternice de maşini şi glasuri de oameni au sfâşiat tihna locului.

Câţiva bărbaţi îmbrăcaţi în haine verzi au început să măsoare copacii şi să calculeze. Apoi s-au îndreptat spre bradul falnic din vârful dealului, au pornit maşinile zuruitoare şi, într-o clipă, n-a mai rămas pe deal decât cerul încremenit de suferinţă şi pădurea care plângea de durere. Bradul cel falnc zăcea întins la pământ.

Lemnul trist aşteaptă să fie încărcat în camion.

Drumul spre fabrică …

În curtea fabricii …

Sunteţi prea mici să puteţi înţelege pe deplin procesele prin care trece lemnul până ajunge hârtie, dar pot să vă spun că hârtia nouă se fabrică, in general, având ca bază pasta mecanică sau celuloza. Pasta mecanică se fabrică prin muierea bucăţelelor de lemn cu ajutorul apei fierbinţi si a unui disc abraziv.

Fibrele sunt scurte, groase si nu sunt foarte rezistente. Dimpotrivă, celuloza se compune din fibre mai lungi si mai solide. Trebuie spus că producerea celulozei din lemn produce o puternică poluare a atmosferei si a apelor. Fibrele de celuloză sunt extrase din lemn cu ajutorul produselor chimice, apoi albite.

ÎNTR-O FABRICĂ DE HÂRTIE

Utilizarea fibrelor din maculatură permite înlocuirea fibrelor de celuloză, la cele mai multe tipuri de hârtie, fără ca hârtia sa aibă o calitate mult mai scăzută.

In funcţie de întrebuinţarea dorită, se pot adăuga diferite adaosuri şi produse chimice pentru a îmbunătăţi calitatea hârtiei.

Reziduurile prezente în apele uzate de la fabricile de hârtie poluează cursurile de apă si dau naştere unei lipse masive de oxigen astfel încât, în mod frecvent, microorganismele şi plantele nu pot supravieţui.

Poluarea mediului înconjurător poate fi redusă sensibil graţie tehnologiilor moderne şi utilizării crescânde de maculatură. Totuşi, producţia de hârtie este considerată a fi printre cele mai poluante ramuri industriale, în special în ţările în care normele de protecţie a mediului înconjurător nu sunt foarte riguroase.

Hârtia, în diferitele forme ale evoluţiei sale, a reprezentat, din cele mai vechi timpuri, un material de interes major.

Cel mai vechi material folosit pentru scris despre care omenirea are informaţii este papirusul. Tehnologia de fabricare a papirusului datează, aproximativ, din perioada anilor 3000 î.Hr., din zona egipteană. Fibrele bătute, rezultate din tulpina unei trestii care se cultiva în Valea Nilului, erau aşezate “în cruce” pe o suprafaţă plană, acoperite cu un lichid gumat, după care erau omogenizate prin batere, până la obţinerea unei suprafeţe uniforme. Producţia era, iniţial, un monopol al regilor egipteni şi sirieni.

Pergamentul 197 – 156 î.Hr.

    Se pare ca acesta a apărut ca urmare a rivalităţii comerciale şi culturale dintre faraonul Ptolemeu si regele Pergam. Faraonul a întrerupt livrarea papirusului către Pergam, determinându-i pe scribii acestuia să inventeze un nou suport pentru scris – pergamentul – confecţionat din piele de oaie, de caprã, de viţel, de antilopă şi chiar de lup.

Pergamentul, deşi incomod, se dovedeşte un suport bine adaptat scrisului: subţire, suplu, uşor de manipulat şi de transportat, el se foloseşte împreună cu sau ca adaos la tăbliţele din lemn, teracotă, ceară şi la papirus. Difuzarea acestui nou suport îşi va obliga utilizatorii să adapteze şi, uneori, să inventeze noi tehnici grafice, noi aşezări în pagină şi o nouă artă: aceea a împodobirii cu miniaturi.

Hârtia, asemănătoare cu cea de azi, a fost facută pentru prima dată  in anul 105 d.Hr. de un eunuc de la curtea împăratului Ho Ti în China. Se crede că, la început, s-a fabricat din textile nefolositoare şi apoi, din coajă de dud şi alte plante din care se produceau ţesăturile. Hârtia s-a produs numai in China timp de 500 de ani.

In anul 610 a fost introdusă in Japonia, iar in 750, în Asia Centrală. În Europa, a fost adusă de Mood şi s-a produs prima dată, in anul 1150, în Spania. După aceea, producerea ei s-a dezvoltat şi în restul Europei. În Europa, hârtia se obţinea din textile nefolositoare.

Când a apărut tiparul, a crescut cererea de hârtie şi s-a înregistrat o criză de textile, ceea ce a dus la găsirea altor materii prime pentru fabricarea hârtiei. In secolul al XIX-lea, au început să fie folosite fibrele tulpinilor plantelor. În 1798, Nicholas-Louis Robert a făcut prima maşină de fabricare a hârtiei care producea doar o singură foaie de hârtie o dată.

În timp, lemnul a devenit prima sursă de fibră in fabricarea hârtiei, iar fibrele textile se folosesc încă în fabricarea hârtiei tari. Chiar dacă hârtia este făcută acum de maşini, procesul de bază este acelaşi.

Istoria hârtiei are “semne” şi în ţara noastră.

În 1539,braşovenii Johann Fuchs si Johannes Benkner instalează în oraşul lor prima “moară” (fabrică) de hârtie. Se presupune că prima “moară” de hârtie din Transilvania ar fi fost instalată la Orlat, lângă Sibiu, pe valea Cibinului între 1534 si 1539.

În 1768, începe să funcţioneze “moara” de hârtie de Prundul Bârgăului care, modernizată, a funcţionat timp de secole.

În prezent, industria este in măsură să fabrice diferite tipuri de hârtie pentru diverse utilizări:

¤hârtia de ziar

¤hartie pentru vederi (hârtie lucioasă)

¤hârtie pentru imprimat, hârtie de scris, hârtie pentru desen (sunt fabricate având la bază deşeuri de stofă, celuloză, pastă mecanică şi maculatură. Ele trebuie sa prezinte o suprafaţă netedă, să fie bine lipite şi absorbante, astfel încât să se poată scrie sau desena bine.

¤hârtie de ambalaj

¤hârtie crep

Aceasta hârtie se fabrică din celuloză de calitate excelentă şi din pastă mecanică nealbită. Are mici cute si este moale. Din această hârtie se fabrica hârtie igienică, batiste, şerveţele pentru masă, scutece din hârtie şi prosoape igienice.

¤hârtie fotografică

Este vorba de o hârtie foarte pură fabricată din materii prime de calitate excelentă. Una din suprafeţe este acoperită cu un strat fotosensibil.

¤carton

¤carton gros

Stiaţi că…

Pentru fabricarea unei tone de hârtie obişnuită se folosesc între 2 si 3,5 tone de lemn, adică sunt tăiaţi aproximativ 20 de copaci? Prin reciclarea a unei tone de hârtie, sunt salvaţi 17 copaci?

Hârtia ar fi mult mai scumpă dacă aceasta nu ar fi colectată şi reprelucrată ?

O tonă de chips-uri din cartofi necesită 12 000 de pungi de chips-uri, ceea ce înseamnă 12 000 de pungi goale de aruncat la gunoi ?

La reciclarea hârtiei se foloseşte mai puţină energie si apă decât la fabricarea hârtiei din arbori ?

Poluarea atmosferică este redusă cu 75% pentru fiecare tonă de hârtie produsă din hârtie reciclabilă şi nu din lemn ?

 Nivelurile de reciclare a hârtiei si cartonului în statele membre UE variază de la 28% până la 53% ?

Reciclând hârtia, salvăm pădurea... iar pentru fiecare tonă de hârtie reciclată, se economisesc 30.000 litri apă, consumul de energie este redus cu aproximativ 25%, iar poluarea atmosferică cu 80%, motiv pentru care reciclarea hârtiei şi a cartonului este foarte importantă.

  Cine ar trebui sa fie responsabil de reciclarea hârtiei?

E necesar să schimbăm mentalitatea actuală conform căreia rezolvarea problemelor deşeurilor şi a reciclării lor este doar responsabilitatea autorităţilor şi a organizaţiilor neguvernamentale. Cu toţii suntem responsabili de ceea ce se întâmplă in jurul nostru şi fiecare dintre noi poate contribui la protejarea şi conservarea mediului înconjurător.

În urma activităţilor umane, rezultă o cantitate enormă de deşeuri, din care 40% sunt doar deşeuri de hârtie. Toată această cantitate de deşeuri de hârtie poate fi reutilizată/reciclată pentru producerea altor produse din hârtie.

Pentru a obţine o tonă de hârtie de imprimantă, sunt necesari 24 de copaci maturi.* Hârtia poate fi reciclată de maximum 7 ori. După aceea, se adaugă fibră nouă, pentru ca produsul final să nu-şi piardă caracteristicile.* Pentru a obţine o tonă de hârtie de ziar sunt tăiaţi 12 copaci.* Fiecare tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci.* Din 100t de hârtie colectate. se pot replanta cca. 15 ha de pădure.

Dragi copii, după ce aţi citit cu atenţie trista poveste a fratelui meu şi după ce aţi aflat câţi copaci sunt sacrificaţi pentru hârtia voastră cea de toate zilele, poate sunteţi mai grijulii cu obiectele din hârtie şi poate daţi mai multă importanţă colectării deşeurilor!

Vă urez succes în noul an şcolar!

Brăduţ

înv. Cârstea Rodica

Şcoala Popeşti-Goleşti, jud. Vâlcea