Audiență generală

Tema: Problema adicției în Craiova. Droguri. Băutură. Tutun

Posibili invitați:

Cardiologul Constantin Militaru

Dr. Daniela Paveliu, medic în cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Dolj.

I. Droguri

a) O scurtă istorie a drogurilor

Vinovat de producerea unor efecte devastatoare, cărora le cad victime mai ales tinerii,

consumul de substanţe halucinogene nu este o invenţie a zilelor noastre. Cu un termen generic,

astăzi le numim “droguri”. Unele sunt substanţe de sinteză, produse în laborator. Altele au la

bază substanţe extrase din diferite plante. Dar oricare ar fi originea lor, toate îl duc pe

consumator într-o lume a fantasmelor.

Cel mai cunoscut efect al substanţelor halucinoge este starea specifică de euforie care-l

desparte consumator de lumea reală şi îi lasă senzaţia de pătrundere într-un univers special care

se conduce după cu totul alte alte reguli. Cu mii de ani în urmă, acest efect straniu părea a fi cel

mai eficient “vehicul” către lumea zeilor. Un vehicul special, rezervat de obicei doar marilor

preoţi, şamanilor şi a tuturor celorlalte categorii de “specialişti ai scarului”. Herodot relatează că

vracii şi marii vrăjitori ai sciţilor aruncau pe jarul focurilor rituale seminţe de cînepă care

începeau să fumege degajînd valuri de fum ameţitor. De fapt cânepa sciţilor era canabis-ul,

cânepa indiană din care în zilele noastre se extrage o gamă largă de droguri. 

Dar prima menţiune oficială, în care acest tip de efecte era descris amănunţit este “Tratat

despre plante”, lucrare ştiinţifică apărută în China, în secolul al ll-lea î.Hr. De altfel, călugării

taoişti din China antică erau maeştri în prepararea unor poţiuni. O altă plantă care conţinea

substanţe cu efect halucinogen, cunoscută încă din antichitate este macul.

Cocaina, “drogul bogaţilor” din zilele noastre era cunoscută şi ea încă din antichitate.

Specific Americii pre-columbiene, acesata provine din frunzele arbustului “Eritroxilon Coca”

numit de obicei “arborele de coca”. Descoperirile arheologice par să indice că efectele

halucinogene, dar şi analgezice ale acestei plante erau cunoscute şi utilizate în Peru încă din anii

3000 î.Hr. 

În scolul al XlX-lea, opiul devenise una dintre cele mai căutate mărfuri din tot Sud-estul

asiatic. Iar dorinţa de a deţine monopolul asupra acestui produs a declanşat “Războiul opiului”

un conflict în cursul căruia Imperiul Britanic s-a confruntat extrem de dur cu străvechiul Imperiu

Chinez. Tot în secolul al XlX-lea s-au mai folosit, pe post de substanţe halucinogene, fiind deci

nişte droguri adevărate, cloroformul şi eterul. Iar absintul, elixirul preferat al artiştilor din aceeaşi

epocă, conţinea şi el substanţe cu efect halucinogen, care preschimbau această băutură într-un soi

de “muză” neoficială. 

În ultimele câteva decenii, comerţul cu droguri a devenit una dintre cele mai profitabile afaceri

de crimă organizată. Întinsă aproape la scara întregii plenete, aduce mai mulţi bani chiar decît

comerţul cu arme. Iar în America Centrală şi de sud au existat, şi există chiar şi acum, adevărate

“imperii” criminale conduse de “baroni” ai drogurilor atât de puternici încât se pot război cu

armatele naţionale ale unor ţări întregi. 

b) Cele mai populare droguri pentru utilizarea de agrement din întreaga lume sunt:

- cofeina (din cafea, ceai, și alte surse de plante) – legală în toate părțile lumii, dar care nu sunt consumate de către membrii unor religii.- canabis (cunoscut sub numele de marijuana) - ilegal în cele mai multe părți ale lumii și consumate de către membrii unor religii.- etanol (denumit în mod obișnuit (etil) alcool, produs prin fermentare de drojdie în băuturi alcoolice, cum ar fi vinul și berea) - legal dar reglementat în cele mai multe părți ale lumii, și ilegal în multe țări musulmane, cum ar fi Libia, Sudan și Arabia Saudită, care nu sunt consumate de către membrii unor religii.- tutun (conține peste 4700 de chimicale printre care alcaloizi și nicotină) legal, dar reglementat în cele mai multe părți ale lumii și care nu sunt consumate de către membrii unor religii.- opiacee   și   opioide  – legal în general numai prin prescripție medicala, pentru alinarea durerii. Aceste droguri includ hidrocodonă, oxicodonă, morfină, și altele; anumite opiacee sunt ilegale în unele țări, dar folosite în scopuri medicale în altele, cum ar fi diacetilmorfina (heroina).- cocaina - un stimulent derivat din planta de coca în America de Sud. Utilizarea frunzei de coca pentru stimulare, dar nu cocaina, este legal în Peru și Bolivia. Cocaina este ilegală în cele mai multe părți ale lumii, dar derivate cum ar fi lidocaina și novacaina, utilizate în medicină și stomatologie pentru anestezie locală.

c) De ce ne apucăm de consumat droguri?

Cel ce apeleaza la diferite substante cauta sa scape de anxietatea care a devenit insuportabila, sa-si stapaneasca agresivitatea, sa-si creasca stima de sine sau sa scape de sentimentul chinuitor de singuratate. Pentru consumatorul de droguri e uneori singura cale de-a indrazni sa faca ceva ce i se pare imposibil altfel (de ex. sa-si exprime frustrarea fata de cineva, sau sa caute satisfacerea unei nevoi), sau poate fi unicul mod de-a iesi dintr-o stare patologica de plictiseala sau de-a avea in sfarsit sentimentul unei legaturi reale cu cineva.

Privind si mai de aproape fenomenul, putem intelege amanunte precum faptul ca insusi tipul de drog preferat ne poate spune mai multe despre nevoia celui in cauza, pentru ca fiecare tip de substante are un anumit efect: realizarea dorintei de-a fi impreuna, de-a regasi ceva pierdut, sau de-a descoperi ceva nou.

Mai mult, nu numai tipul de efect obtinut are importanta; insasi actiunea de-a lua droguri, in sine, are valentele ei: poate fi expresia unei sfidari, sau un mijloc de-a determina pe ceilalti sa aiba grija de cel in cauza si de-a obtine in felul acesta compasiunea. Desigur, una din caracteristicile universale – indiferent de drogul utilizat – este capacitatea (cel putin iluzorie) de-a exercita un control asupra ceva ce este in permanenta la indemana.

Doar prin intelegerea fiecarui caz in parte, cu istoria sa personala si toate amanuntele care definesc o persoana drept individul unic care este, putem gasi calea prin care respectiva persoana sa depaseasca acest mod artificial de-a obtine satisfactiile dorite, si de-a scapa de conflictele care-l determina sa recurga la consumul de droguri.

Adolescenta este una din perioadele in care suntem confruntati cu cele mai mari provocari. Trecerea de la statutul de copil la cel de adult presupune riscuri. Acest proces presupune, efectiv, destructurarea si re-configurarea intregii personalitati. Fiecare trebuie sa “se nasca” in felul sau propriu, ca si cum nimeni nu ar mai fi trecut prin asemenea momente.

In asemenea circumstante, unii apeleaza la amfetamina sau cocaina pt a combate lipsa stimei de sine si tendinta de auto-depreciere, sau pentru a creste toleranta la frustrare. Acestea pot furniza senzatia de activism si combate sentimentul de dependenta. Le permit sa se angajeze in activitati si relatii noi, fara frica de-a fi pierdut ceva esential si fara de care nu vor supravietui.

Altii recurg la marihuana sau alcool, care au efectul de-a diminua inhibitiile, si-a creste acuitatea cu care este perceputa lumea din jur, dar si propria persoana. Doar asa pot sa se angajeze in actiuni care, altfel, li se par imposibil de intreprins. Este calea prin care pot sa-si schimbe imaginea despre ei insisi.

Morfina este mijlocul prin care se obtin starile de satisfactie extatica, sau de vis letargic, senzatia eliberarii de apasarea lumii exterioare si un sentiment de omnipotenta.

LSD permite trairea sentimentului de fuziune cu lumea, cu universul, ducand la o pierdere a granitelor si a limitarilor.

d) Drogurile în România:

180 de kilograme de heroină au fost găsite de vameşii din Cehia într-un TIR românesc. Este cea mai mare captură de stupefiante de acest tip din istoria ţării.

S-au drogat în excursia de studii organizată de școală

O anchetă a fost deschisă la liceul „Nicolae Bălcescu” din Olteniţa, după ce mai mulţi elevi

de clasa a XII-a au fost filmaţi cu o cameră ascunsă în timp ce povesteau cum au consumat

droguri şi alcool într-o excursie organizată de şcoală. Elevii au fost însoţiţi în călătoria făcută la

Sinaia de diriginta lor, care s-a angajat să îi supravegheze.Unul dintre elevi spune că cinci

băieţi şi o fată au fumat substanţe stupefiante care au fost aduse de o colegă. Aceasta

avea drogurile de la fratele său, din Spania.

Un fost dependent de droguri îi consiliază pe liceenii din Oradea să nu consume stupefiante

A trăit timp de zece ani într-o închisoare fără gratii, care l-a marcat mai mult decât orice fel de cătuşe sau lanţuri. A ajuns să fure de la părinţi pentru o doză de droguri şi a trăit luni la rând pe stradă. Este povestea unui tânăr orădean, care timp de un deceniu a fost dependent de heroină şi etnobotanice, după care a ajuns traficant de droguri. De trei ani a renunţat la acest viciu şi s-a înscris la facultatea de teologie. Povestea lui Mihai Ploeșteanu a început în 1999 în București, în cartierul Pantelimon. Avea doar 18 ani când un prieten l-a îndemnat să încerce o doză de heroină. I-a spus că se va relaxa, dar, de fapt, i-a deschis poarta spre un infern care avea să-l mistuie timp de zece ani. A ajuns să trăiască de la o doză la alta şi a furat bani de acasă ca să îşi poată cumpăra doar un strop de heroină.

Traficanţi de droguri din Craiova, arestaţi de poliţişti

Doi tineri din Craiova au fost arestaţi preventiv.Decizia a fost luată de magistraţii de la

Tribunalul Dolj. Asta după ce poliţiştii au găsit în locuinţele lor 600 de grame de cannabis.

Din primele cercetări anchetatorii au stabilit că cei doi se ocupau cu traficul de stupefiante. Drogurile ar fi aduse din Spania şi introduse în ţară prin intermediul autocarelor de transport persoane, iar vânzarea se făcea în Craiova. Acum tinerii sunt cercetaţi pentru trafic şi deţinere de droguri de risc.

Droguri consumate la vârste fragede

Vârsta tinerilor care ajung la spital din cauza consumului de droguri a scăzut îngrijorător în

ultimii ani. Este concluzia la care au ajuns medicii, dar şi autorităţile angajate în prevenirea

acestui fenomen. Nu este un film, ci realitatea pe care au constatat-o medicii şi poliţiştii, care au

numărat în ultimele luni tot mai multe cazuri numai în zona de vest a ţării. Grav este că tinerii

ajung la spital cu probleme mari de sănătate, iar recuperarea este rareori adoptată de

consumatori.

Aproape 9 la sută dintre elevii bucureşteni de liceu s-au drogat cu canabisPeste 80 la sută dintre elevii bucureşteni de liceu cu vârste cuprinse între 14 şi 16 ani au

consumat alcool cel puţin o dată, iar aproape 9 la sută s-au drogat cu substanţe interzise, precum canabis. Concluzia apare într-un studiu realizat recent de specialişti din capitală.Specialiștii implicați în elaborarea studiului spun că peste 80 la sută dintre elevii cu vârste cuprinse între 14 şi 16 ani din Capitală au consumat alcool cel puţin o dată, iar aproape 27 la sută dintre ei fumează.

În ceea ce priveşte consumul de substanţe interzise, aproape 9 la sută dintre cei chestionaţi au declarat că au fumat canabis cel puţin o dată, 1,8 la sută au recunoscut că au luat amfetamine şi aproape 3 la sută că au inhalat diferite droguri.Pentru realizarea sondajului, sociologii au chestionat aproape 2.800 de elevi din primele clase de liceu, din Capitală. 

e) Drogurile în lume:

Copiii din Afganistan consumă opiumCel puţin un milion de afgani sunt dependenţi de opium, iar printre ei se află şi copii care nu au implinit 3 ani, avertizeaza ONU. Potrivit unui reportaj realizat de CNN, vârstele celor care consuma opium în loc de mâncare sau medicamente sunt din ce în ce mai mici. Săraci şi lipsiţi de ajutor medical pentru copiii lor, mulţi dintre părinţii afgani au ajuns să le dea fiilor lor opium în loc de pastile, mâncare sau ciocolată. Chiar şi cei mai mici înghit drogurile care îi fac dependenţi pe viaţă.

Părinţii înşişi sunt dependenţi, dar spun că nu pot renunţa la droguri. Singurul om care ar putea să le explice cum le afectează opiul sănătatea este doctorul, însă acesta lucrează la kilometri distanţă.

Aşa că drogul este folosit şi în loc de calmante. Adulţii folosesc opiul şi pentru a-şi creşte capacitatea de efort. Consumul de opiu nu este o noutate în satele din Afganistan. Este o veche tradiţie. Este ca o religie.În Afganistan, centrele de dezintoxicare sunt rare, iar acolo unde ele există, au doar câteva zeci de locuri. Uneori, trei generaţii ale aceleiaşi familii se regăsesc în ele, de la bunici la nepoţi de nici trei ani.

Mai bine de un milion de afghani suferă de dependenţă, potrivit mai multor organizaţii internaţionale. Iar numărul lor poate creşte, în condiţiile în care şi producţia de opium este din ce

în ce mai mare. Experţii ONU spun că anul acesta plantaţiile de maci au ajuns la un nou record: 200 de mii de hectare.

B. Obama: Fumatul canabisului nu este mai periculos decât consumul de alcoolDigi24.ro

Preşedintele Barack Obama a apreciat că fumatul canabisului nu este mai periculos decât

consumul de alcool, dar consideră că aceasta este o idee proastă.

Preşedintele şi-a exprimat totodată regretul faţă de faptul că tineri provenind din cadrul unor minorităţi sărace din ţara sa sunt mai susceptibili să fie condamnaţi la închisoare pentru că au fumat iarbă decât tinerii din mediile bogate.

"După cum s-a dezvăluit, am fumat iarbă atunci când eram tânăr şi consider acest lucru un obicei prost şi un viciu, nu foarte diferit de cel de a fuma ţigări, pe care l-am avut de când eram tânăr şi până la o vârstă înaintată a vieţii mele de adult", a spus Obama. "Nu cred că este mai periculos decât alcoolul", a adăugat el.

El a salutat decizia recentă a statelor Colorado şi Washington de a legaliza marijuana, adăugând că "este important pentru o societate să nu se confrunte cu o situaţie în care o mare parte a oamenilor a încălcat, la un moment sau altul, legea, iar doar o mică parte este pedepsită pentru acest lucru".

Marijuana utilizată în scopuri medicale este autorizată în 19 state americane.

f) Lupta împotriva drogurilor

Craiova: Proiectul "Drogurile nu te fac un personaj tragic… ci unul în afara poveștii!"

Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a participat în ianuarie 2014 laproiectul "Drogurile nu te fac un personaj tragic… ci unul în afara poveștii!". Biblioteca Județeană "Alexandru și Aristia Aman" a derulat acest proiect alături de Fundația IREX, prin programul Biblionet și Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Craiova.În cadrul acestui proiect au participat 100 de elevi cu vârste cuprinse între 13 și 19 ani, din clasele VIII-XII, din cele 5 localități ale județului Dolj, însoțiți de 10 cadre didactice și bibliotecari din bibliotecile publice. Scopul proiectului a fost cultivarea unei relaţii bazată pe prietenie şi sinceritate în familie şi şcoală și informarea corectă a tinerilor si a comunităților cu privire la nocivitatea drogurilor.

g) Predispunerea către consum

Tinerii care beau energizante sunt predispuşi la consum de droguriMajoritatea părinţilor ar prefera ca odraslele lor să bea energizante decât alte băuturi mai puternice. Dar noi studii arată că părinţii ar trebui să aibă grija în privinţa băuturilor energizante, pentru că acest lucru îi predispune la consum de alcool, chiar şi droguri.Riscul ca aceştia să se apuce de fumat este la fel de prezent.   

Cercetătorii de la Universitatea Michigan spun că adolescenţii care „caută senzaţii şi sunt orientaţi către risc” sunt mult mai atraşi de băuturile energizante decât ceilalţi. Aceste trăsături sunt cele care îi vor face să încerce şi alte substanţe interzise pe viitor.   

În 2009, studenta Chloe Leach a murit după ce a băut patru doze de Red Bull, combinate cu vodcă. Leach suferea de o boală rară cardiacă, iar autopsia a dezvăluit că ritmul cardiac crescut din cauza cantităţii de cafeină din corp a dus la acest final.    

Într-un alt studiu, cercetătorii au analizat informaţiile venite de la 22.000 de elevi americani, participanţi la cercetarea „Monitorizarea viitorului”.Cifrele rezultate arată că 30% dintre adolescenţi  consumă băuturi pe bază de cafeină, în timp ce 40% consumă băuturi fără cafeină zilnic. Cercetătorii au specificat că băieţii, în mod special, sunt mai înclinaţi către consumul de energizante. S-a mai descoperit şi că energizantele sunt preferate de tinerii care au doi părinţi acasă, dar mai puţin educaţi, eventual fără studii superioare. 

  În mod surprinzător, adolescenţii consumă mai multe energizante decât studenţii. Acelaşi studiu confirma că tinerii consumatori de energizante aveau o predispoziţie clară către droguri şi abuz de alte substanţe ilegale. Şi tinerii care consumă băuturi fără cafeină sunt implicaţi în consumul de droguri, comparativ de cei care beau băuturi necarbogazoase, dar legătura dintre aceste două categorii este foarte slabă. 

h) Efectele adicției

De ce ajung tinerii să facă infarct

Decesele prin infarct miocardic survin, conform statisticilor, în special la persoanele trecute de 60 de ani, dar există şi situaţii de tineri care mor subit din această cauză, fără să fi avut cunoştinţă de vreo afecţiune anterioară. Bolile cardiovasculare (hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, cardiopatiile reumatismale cronice, cordul pulmonar cronic) fac şi la ora actuală cele mai multe victime în lume, iar în România ele reprezintă principala cauză de morbiditate şi mortalitate. În Europa, ţara noastră este fruntaşă în această privinţă. În Dolj, peste 100.000 de oameni sunt în evidenţele medicilor cu boli cardiovasculare, în anul 2012 decedând din cauza acestor afecţiuni 2.671 de persoane, potrivit datelor deţinute de Direcţia de Sănătate Publică. Îngrijorător este însă faptul că există şi persoane tinere care mor în urma unui infarct miocardic instalat subit şi pentru care nu se mai poate face nimic din punct de vedere medical.

Cardiologul craiovean Constantin Militaru a menţionat că şi consumul de stupefiante, în special de cocaină, poate să producă un infarct miocardic: „În principiu, nu ar exista simptome înainte, iar infarctul apare brusc, de aceea se spune în cazurile de deces că persoana respectivă nu era cunoscută cu afecţiuni“.

II. Tutun

a) De ce în ultimii 15 ani este mai greu să te lași de fumat

Între anii 1999 și 2011, nivelul nicotinei din țigări a crescut cu 15%, conform unui studiu realizat de Nicotine and Tobacco Research, scrie Business Insider.

Rezultatele cercetătorilor au venit după ce au analizat țigările provenite de la patru mari producători și vândute în perioada 1997-2012.„Tinerii ar putea deveni dependenți mai repede”, precizează coordonatorul studiului, Thomas Land.

În fiecare zi, 3.800 de adolescenți din Statele Unite fumează pentru prima dată, iar 1.000 dintre ei devin dependenți după prima țigară, arată un studiu publicat în 2012.

Nu este primul studiu care ajunge la aceste concluzii. În 2007, cercetătorii de la Harvard au descoperit că a nivelul nicotinei din țigări a crescut cu 11% între 1997 și 2005. Directorii din industria tutunului dau vina pe creşterea nivelului de nicotină din culturile de tabac.Autorii studiului îi contrazic și spun că dacă ar fi fost așa, ar fi existat această creștere la toți producătorii, din moment ce își iau tutunul din aceleași zone.

b) Fumătorii, mai îngrijoraţi de influenţa tutunului asupra înfăţişării decât asupra

Jumătate dintre persoanele care au renunţat la fumat sau intenţionează să renunţe la fumat s-au declarat mai îngrijorate de efectele nocive ale acestuia asupra aspectului fizic decât asupra stării de sănătate, arată un sondaj al unei firme britanice de ţigări electronice.Conform unui sondaj efectuat de compania producătoare de ţigări electronice VIP, care a urmărit să afle cele mai importante îngrijorări ale fumătorilor în legătură cu starea lor de sănătate, pe primele locuri s-au situat efectele fumatului asupra aspectului exterior, nu faptul că s-ar putea îmbolnăvi de cancer şi maladii cardiace.

De fapt, efectele nocive ale fumatului asupra stării de sănătate nici măcar nu s-au clasat printre primele zece motive de îngrijorare ale persoanelor care fumează.

În ciuda avertismentelor de pe pachetele de ţigări, evidenţiate prin fraza "fumatul poate ucide", o mare parte dintre persoanele intervievate s-au declarat mai îngrijorate de riduri şi de efectul de îngălbenire a dinţilor. Dintre cei 1.500 de participanţi la sondaj, toţi foşti fumători, jumătate au declarat că au renunţat la fumat din cauza efectelor negative exercitate de fumat asupra aspectului exterior.

În medie, fumătorii au afirmat că au început să remarce ravagiile produse de acest obicei asupra înfăţişării la vârsta de 32 de ani.

Printre cele mai serioase motive de îngrijorare s-au numărat decolorarea dinţilor, respiraţia urât mirositoare, ridurile şi unghiile îngălbenite. În plus, fumătorii s-au preocupat de pericolul căderii dinţilor, ridarea buzelor, îmbătrânirea tenului şi tenta pământie a feţei.

De asemenea, sondajul a dat la iveală faptul că patru persoane din zece apelau la tratamente de înfrumuseţare pentru a încerca să compenseze efectele negative ale ţigărilor.

Deşi problemele de sănătate cauzate de fumat sunt promovate atât de frecvent pe toate canalele de comunicare, acestea nu sunt întotdeauna uşor de observat. Dar efectele asupra înfăţişării se văd de fiecare dată atunci când oamenii se uită în oglindă, fie dacă este vorba despre riduri profunde, dinţi decoloraţi sau un ten lipsit de strălucire.

c) Noi directive europene privind țigările

Statele membre, prin reprezentanţi permanenţi din COREPER, şi-au dat, miercuri, acordul pentru revizuirea Directivei anti-tutun prin care vor fi interzice arome precum mentolul, iar avertismentele de pe pachete vor fi mai vizibile, informează Comisia Europeană.Revizuirea Directivei anti-tutun prevede că toate ţigaretele şi ţigările rulate vor avea avertismente combinate (ilustraţie plus text) de 65% - faţă de 75% propunerea CE - , afişate pe ambele feţe ale pachetelor de produse din tutun.Totodată, pentru a spori vizibilitatea avertismentelor de sănătate, va trebui ca ele să fie amplasate pe ambele feţe ale ambalajului.

Aromele, precum mentol, fructe, ciocolată vor fi interzise la ţigarete şi la tutunul de rulat. Produsele cu arome care au un volum de vânzări de 3% sau mai mare în UE - spre exemplu, mentol - vor beneficia de o perioadă de tranziţie de patru ani, înainte de a fi interzise. Totodată, se va intensifica controlul ingredientelor produselor din tutun, în special în ceea ce priveşte aditivii.

Pentru ţigările electronice care nu sunt incluse la produse medicinale - conform Directivei 2001/83/EC - modificările prevăd cerinţe stricte în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea. Ca şi la ţigările tradiţionale, mesajele de avertisment devin obligatorii, astfel că producătorilor şi importatorilor de ţigări electronice li se vor comunica noile reguli. În plus, statele membre vor putea interzice, dacă doresc, vânzările produselor din tutun pe internet.

d) Consecințele fumatului

Încă din primele clipe de inhalat fumul toxic al ţigărilor, întreg organismul se modifică. Iar în timp, procesele de îmbătrânire sunt date pe repede-înainte şi toate funcţiile sunt date peste cap. Societatea Oncologică din Finlanda a realizat o infografie interactivă care prezintă cât se poate de clar diferenţele de aspect şi de sănătate dintre fumători şi nefumători. Consumul de tutun, cu toate substanţele toxice asociate, fragilizează vasele de sânge de la nivelul pielii, ceea ce creşte riscul de infecţii. Aşadar, un banal coş se poate transforma într-un pericol real în cazul fumătorilor, avertizează Societatea Oncologică din Finlanda prin intermediul „Tobacco Body“.

De asemenea, tenul fumătorilor capătă, în timp, un aspect nesănătos, din cauza aportului constant şi excesiv de chimicale toxice. Fibrele de elastină şi cele de colagen se deteriorează rapid, ceea ce face ca pielea să-şi piardă elasticitatea şi să devină flască, deci să se rideze foarte uşor. O

statistică realizată de Societatea Oncologică a arătat că, analizând cele mai populare 100 de fotografii de pe un site de dating, doar două s-au dovedit a fi ale unor nefumători, conform criteriilor folosite de specialişti.

Este cunoscut ştiinţific şi faptul că fumatul poate cauza cancer oral. Iar respiraţia are un miros atât de pronunţat, încât poate pune capăt relaţiilor de cuplu. Statisticile Societăţii Oncologice din Finlanda arată că la nivel mondial, aproximativ 20% din relaţiile fumător-nefumător s-au încheiat din cauza respiraţiei urât mirositoare. Chimicalele din ţigări fac părul mult mai fragil decât în cazul nefumătorilor, mai ales că toxinele se acumulează în firele de păr şi le fac să se rupă înainte să fie complet dezvoltate. În timp, acest lucru poate duce la rărirea considerabilă a părului sau chiar la calviţie atât la bărbaţi, cât şi la femei.

Şi unghiile se îngălbenesc, la fel ca dinţii, în cazul fumătorilor. Riscul formării unui cheag de sânge care să blocheze fluxul sangvin este dublu în cazul fumătorilor comparativ cu nefumătorii. Atunci când cheagul blochează traficul sangvin, apar accidentele vasculare, trombozele sau infarctul. În plămânii unui nefumător există mult mai puţină mucozitate, iar nefumătorii pot urca scările unui bloc cu multe etaje chiar şi la vârste mai înaintate. Pe când fumătorii obosesc şi atunci când urcă numai jumătate din scări. Ce să mai vorbim de alergat, de înot sau de scufundat...

Desigur, riscul de cancer pulmonar este de nenumărate ori mai mare decât în cazul nefumătorilor (pata de pe plămânul din stânga este o tumoare canceroasă). De altfel, nouă din zece cazuri de cancer apar pe fondul fumatului. Iar riscul creşte proporţional cu timpul de când fumezi. Nicotina din ţigări reduce capacitatea stomacului de a lupta natural cu bacteria care cauzează ulcerul, Helicobacter pylori. Apetitul sexual al femeilor fumătoare este redus. În plus, dacă femeile continuă să fumeze pe parcursul sarcinii, îşi pun în pericol fătul. Acesta este mai agitat, iar chimicalele toxice care ajung nefiltrate de ficat prin cordonul ombilical la el îl predispun la o sumedenie de boli încă de dinainte să se nască.

În cazul bărbaţilor, fumatul reduce fluxul sangvin la nivelul organelor genitale, ceea ce îngreunează obţinerea şi menţinerea unei erecţii, deci afectează considerabil viaţa sexuală. Fertilitatea bărbaţilor fumători este extrem de mult redusă, mai ales dacă fumatul este dublat şi de o vârstă mai înaintată

III. Alcoolul

a) Românii beau în exces Aproximativ două milioane de români au probleme cu alcoolul, arată un studiu al Organizaţiei

Mondiale a Sănătăţii. În România, media anuală a consumului de alcool este de 15,3 litri pe cap de locuitor, cu 3 litri mai mult decât media europeană.

b) O lună fără alcool înseamnă kilograme în minus, somn de calitate şi un organism

sănătos

Persoanele care renunţă la alcool timp de o lună au mai multe şanse de a reduce nivelul

colesterolului, de a scăpa de kilogramele în plus, de a-şi îmbunătăţi calitatea somnului şi astfel îi

oferă şi ficatului şansa de a se recupera după anumite excese.Jurnalistul Andy Coghlan, de la publicaţia New Scientist, la iniţiativa căruia a fost

realizată cercetarea, i-a convins pe nouă dintre colegii săi - care s-au descris ca fiind consumatori de alcool normali - să renunţe la a mai bea, în timp ce alţi patru colegi au fost de acord să continue să bea în mod controlat. În medie, voluntarii care nu au consumat alcool aproximativ cinci săptămâni au slăbit circa un kilogram şi jumătate, iar nivelul colesterolului s-a redus cu 5 procente. De asemenea, nivelul glucozei din sânge a scăzut cu aproape o pătrime, indicând astfel o condiţie fizică mai bună.

c) De sărbători se dublează consumul de băuturi alcoolice

Românii vor bea până la 40 de milioane de litri de vin şi 3,5 milioane de litri de tărie în perioada

sărbătorilor de iarnă.Cantitatea consumată de alcool este cu 50 la sută mai mare decât într-o

perioadă obişnuită a anului. Faţă de Crăciunul trecut, românii vor cumpăra mai mult vin, dar mai

puţină tărie.Asta pentru că în ultimul an băuturile tari s-au scumpit cu până la 40 la sută, în

vreme ce vinul a rămas la acelaşi preţ.

d) Centru de dezalcoolizare Craiova

Chiar dacă Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) oferă tratament gratuit pentru cei dependenţi de alcool încă din primăvara anului 2010, doljenii cu astfel de probleme nu se prea înghesuie să scape de acest viciu.  

Cei mai mulţi trec pragul centrului doar pentru a accesa o serie de informații, însă sunt destul de puţini cei care acceptă să intre în program şi, într-un număr şi mai mic sunt cei dispuşi să ducă tratamentul până la capăt. O problemă a celor dependenţi este durata destul de mare a programului de dezalcoolizare – între şase şi nouă luni – dar şi obligativitatea de a nu consuma alcool cu 10 zile înainte de administrarea medicaţiei. Cu toatea acestea medicii spun că, dacă tratamentul este respectat întocmai, sunt şanse foarte mari ca pacientul să scape de dependenţă.

„Cei care ni s-au adresat şi s-au ţinut de tratament au scăpat de acest viciu. Rezultatele sunt foarte bune. În cazul celor care sunt cu adevărat motivaţi să renunțe la băutură, dorinţa de a consuma alcool dispare de obicei după 5-7 zile de la începutul tratamentului. Pentru persoanele

care au această dependenţă de ani buni însă sunt necesare două săptămâni. Derulând un astfel de program, CPECA Dolj vine în sprijinul cetăţenilor, contribuind la îmbunătăţirea stării de sănătate şi a calităţii vieţii lor alături de familie şi prieteni”, a declarat dr. Daniela Paveliu, medic în cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Dolj.

Cei care vor să intre în program trebuie să aibă peste 18 ani

Pentru a intra în program, persoanele care au probleme cu alcoolul trebuie să aibă peste 18 ani şi să prezinte un act medical de la un doctor psihiatru care să ateste dependenţa de alcool. Sunt necesare şi nişte analize la nivel renal şi hepatic pentru că pacientul trebuie să fie într-o stare de sănătate relativ bună.

Procesul de dezalcoolizare este unul foarte dificil, si fiecare persoana va trebui sa faca fata simptomelor care apar odata cu renuntarea la alcool. Acestea includ:

Schimbari de dispozitieDepresieGreata si vomitareDureri de cap severeFebra crescuta si halucinatii

Adolescenţii cu taţi alcoolici sau care consumă alcool cu moderaţie sunt mai supuşi riscului de a deveni ei înşişi dependenţi de alcool sau droguri, potrivit unui studiu publicat pe site-ul organizaţiei Substance Abuse and Mental Health Services Administration (SAMHSA).