UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA�OV Facultatea de drept

DREPTUL PROPRIET��II

INTELECTUALE

GABOR DAN - OLIMPIU

2013

2

INTRODUCERE Structura cursului

Recunoa�terea �i protec�ia dreptului autorilor asupra operelor lor este o cucerire târzie. Este

incontestabil ast�zi, c� nici grecii �i nici romanii nu au cunoscut o asemenea protec�ie. Surprin�i de aceast� constatare, numero�i erudi�i au procedat la o analiz� minu�ioas� a Digestelor, f�r� îns� s� poat� descoperi, în acest izvor care p�rea atotcuprinz�tor, vreo referirea oarecare la drepturile autorilor.

Dar dac� izvoarele legislative ignor� drepturile autorilor, alte surse semnaleaz� existen�a unui comer� cu manuscrisele operelor diferi�ilor autori. Cu alte cuvinte, dreptul autorului se reducea la dreptul asupra manuscrisului operei.

Copiile dup� manuscrisul original erau executate în multe exemplare �i difuzate pân� la mari dep�rt�ri. În Epigrame, Martial men�ioneaz� c� operele sale au ajuns pân� în „de�ertul ge�ilor” �i sunt citite �i de bretoni.

Destinul multor opere era, desigur, inegal. Nu este îns� lipsit de interes pentru a în�elege c� existen�a comer�ului de manuscrise nu înseamn� �i recunoa�terea �i ap�rarea drepturilor autorilor manuscriselor originale. S� amintim c� dup� moartea lui Eschyl, atenienii au permis altor poe�i s� reia tragediile acestuia �i chiar s� le modifice. Iar dac� fiul lui Eschyl, Eupharion, a putut prezenta tragediile neprezentate înc� ale tat�lui s�u, acest lucru se explic� prin faptul c� manuscrisul acestora r�m�sese în mâinile sale, �i nu prin recunoa�terea vreunui drept asupra reproducerilor �i reprezent�rilor ulterioare ale acestor tragedii.

Situa�ia este, în linii mari, aceea�i �i în evul mediu. Se pare îns� c�, în aceast� perioad�, c�r�ile (copiile) erau �i mai scumpe decât în antichitate. Este, de altfel, momentul în care începe s� apar� dreptul exclusiv de transcriere al manuscriselor, iar „industria copii�tilor” i-a o mare amploare.

Copierea manuscriselor a fost, într-o prim� perioad�, un monopol al c�lug�rilor, pentru a deveni apoi o industrie în mâna universit��ilor. Unii autori men�ioneaz�, de pild�, dreptul exclusiv al Universit��ii din Oxford de a transcrie operele. Cât despre copii�ti, num�rul lor se ridica numai la Paris �i Orleans, în momentul descoperirii tiparului, la 10.000.

În Fran�a, sub domnia lui Ludovic al XI-lea, tip�riturile erau libere, regele Francisc I a interzis �i tipografilor s� publice sau s� vând� ceva f�r� autorizarea prealabil� a Universit��ii �i a Facult��ii de Teologie. Autorizarea prealabil� este extins� la toate c�r�ile noi �i la cele imprimate în str�in�tate, prin ordonan�ele din

1537, care stabilesc �i sanc�iunile nerespect�rii acestei dispozi�ii, iar în anul 1694 sunt create func�ii de „cenzori regali”.

În felul acesta s-a cristalizat ideea c� tip�rirea �i vânzarea c�r�ilor este un privilegiu concedat de autoritatea de stat. Ora�ul Vene�ia a acordat lui Johann von Speyer, care a adus arta tiparului în acest ora� în anul 1469, un privilegiu (exclusivitate) de 5 ani în folosirea acestei arte. S-au acordat privilegii �i pentru folosirea anumitor litere �i forme tipografice.

Dar, dincolo de aceste privilegii care nu privesc decât indirect dreptul de autor, au ap�rut privilegii purtând asupra unei anumite opere, înc� din secolul al XV-lea în Italia �i începutul secolului al XVI -lea în Germania, Fran�a �i Anglia.

Scopul imediat al sistemului de concedare al privilegiilor era dublu: protejarea monopolului general al corpora�iei libr�riilor cât �i protejarea fiec�rui librar în parte, cesionar sau reprezentant al autorului, împotriva propriilor s�i confra�i.

Dup� p�rerea autorilor care au studiat aceast� perioad�, sistemul privilegiilor asigur�, indirect, �i o protec�ie eficace autorilor, întrucât nici o carte nu putea fi publicat� f�r� autorizare, iar autorizarea nu se d� pentru o carte apar�inând altuia.

În 1761, din discu�iile în jurul privilegiului acordat, la 14 septembrie, nepo�ilor lui La Fontaine, mort cu 66 de ani înainte, asupra operelor acestuia, discu�ii determinate de protestul comunit��ii libr�riilor (La Fontaine vânduse operele sale librarului Barbin) s-a desprins ideea care va defini prima etap� a evolu�iei dreptului de autor pân� la apari�ia reglement�rilor speciale, �i anume faptul c� acest drept este, prin natura lui, o proprietate supus� dreptului comun. Drept urmare, operele achizi�ionate sunt proprietatea dobânditorului, iar imprimarea �i reimprimarea lor constituie, în lipsa unei clauze derogatorii în contract, dreptul s�u exclusiv.

3

Rezultatul discu�iilor ivite a fost Regulamentul din 30 august 1777 privind libr�riile �i imprimeriile. Articolul 5 consacra o regul� de o importan�� deosebit�, stabilind perpetuitatea privilegiului ob�inut de autor, care se transmite �i urma�ilor, cu condi�ia de a nu fi cedat opera unui librar, în care caz durata privilegiului nu poate dep��i pe aceea a vie�ii autorului. Solu�ia a f�cut obiectul unor atacuri violente, fiind chiar adus� în discu�ia Parlamentului.

În aceste condi�ii a fost editat Decretul din 10 iulie 1793, care a reprezentat cea dintâi reglementare a drepturilor autorilor, aplicabil� tuturor categoriilor de opere.

În raportul care a înso�it prezentarea decretului se proclam� principiul c� „dintre toate propriet��ile, cea mai pu�in susceptibil� de contesta�ie este, neîndoielnic, aceea a produc�iilor geniului omenesc; �i este de mirare faptul c� a fost necesar ca aceast� proprietate s� fie recunoscut� �i s� se asigure într-o lege potrivit� liberul s�u exerci�iu”. S-a observat îns�, cu oarecare ironie, c� decretul a redus aceast� proprietate, cea mai incontestabil� dintre toate, la o folosin�� viager� pentru autor �i un uzufruct de 10 ani în favoarea mo�tenitorilor sau cesionarilor.

Decretul din 5 februarie 1810 a extins la 20 de ani aceste drepturi, în favoarea copiilor �i a cesionarilor scriitorilor (art.30 �i art.40).

Solu�ia a continuat s� fie criticat� �i diferite proiecte au fost prezentate, în leg�tur� cu care discu�iile teoretice au fost reluate. F�r� a ne opri asupra lor vom aminti doar c� la un moment dat, Lamartine a sus�inut, în Camera Deputa�ilor, prelungirea la 50 de ani a dreptului de folosin�� al succesorilor autorului.

Obiectivele cursului In urma parcurgerii cursului de Drept de proprietate intelectuala, studentul va

dobândi urm�toarele competen�e: - Va fi familiarizat cu no�iunile de baz� privind licentierea drepturilor de autor

, incheierea de contracte si modalitatea de transmitere pe linie succesorala a drepturilor patrimoniale de autor

- Va �ti s� identifice mijloacele si metodele prin care pot fi exploatate, atat in mediul analogic cat si digital, drepturile de proprietate intelectuala

- Va cunoa�te solu�iile adoptate pana in prezent in materia utilizarii drepturilor de proprietate intelectuala, precum si drepturile conexe ce deriva din acest drept substantial, cum ar fi drepturile interpretarii

Va de�ine cunostinte referitoare la modalitatea justa de aplicare, pe criterii de cerere - oferta a diverselor modalitati de exploatare, atat a drepturilor de autor cat si conexele acestui drept.

Resurse �i mijloace de lucru Pentru evaluarea semestrial� a cuno�tin�elor, la acest nivel, este suficient� studierea termenilor, no�iunilor �i caracterelor care definesc institu�iile analizate. Dezvoltarea �i aprofundarea tematicilor, l�rgirea sferei de aplicare a jurispruden�ei presupun cercetarea tratatelor �i cursurilor universitare detaliate, a monografiilor, revistelor de specialitate, culegerilor de hot�râri ale instan�elor de judecat�.

Discipline deservite

Studiul disciplinei influen�eaz� major demersurile de însu�ire a cuno�tin�elor în domeniul tuturor ramurilor dreptului privat, chiar ale dreptului public

Structura cursului Cursul este structurat pe 6 unit��i de înv��are

4

Durata medie a studiului individual Durata medie de studiu individual este de 2-3 ore

Evaluarea Examen scris

5

Cuprins Unitatea de înv��are nr.1 Dreptul de autor ………………………………………………………………………………pag. 7 1.1 Introducere 1.2 Competen�e unit��ii de înv��are 1.3 No�iuni introductive privind dreptul de autor 1.4 Obiectul dreptului de autor 1.5 Categorii de opere protejate 1.6 Subiectul dreptului de autor Unitatea de înv��are nr.2 Con�inutul dreptului de autor ………………………………………………………………..pag.13 2.1 Introducere 2.2 Competen�ele unit��ii de înv��are 2.3 Categorii de drepturi de autor 2.4. Limitele exercitarii drepturilor de autor 2.5 Durata protectiei dreptului de autor Unitatea de înv��are nr.3 Transmiterea �i cesiunea drepturilor de autor ……………………………………………pag.23 3.1 Introducere 3.2 Competen�ele unit��ii de înv��are 3.3 Cesiunea drepturilor de autor 3.4 Contractele specifice drepturilor de autor Unitatea de înv��are nr.4 Regimul juridic special al altor categorii de opere protejate ……………………………pag.29 4.1 Introducere 4.2 Competen�ele unit��ii de înv��are 4.3 Programele pentru calculator 4.4 Operele de art� plastic�, de arhitectur� �i fotografie 4.5. Protec�ia portretului, a destinatarului coresponden�ei �i a secretului

sursei de informare

6

Unitatea de înv��are nr.5 Drepturile conexe drepturilor de autor ……………………………………………………..pag.33 5.1 Introducere 5.2 Competen�ele unit��ii de înv��are 5.3 Drepturile arti�tilor interpre�i sau executan�i 5.4 Drepturile produc�torilor de înregistr�ri sonore �i audiovizuale 5.5 Organismele de radiodifuziune �i televiziune 5.6 Drepturile sui-generis ale fabrican�ilor bazelor de date Unitatea de înv��are nr.6 Gestiunea �i ap�rarea drepturilor de autor �i a drepturilor conexe …………………….pag.40 6.1 Introducere 6.2 Competen�ele unit��ii de înv��are 6.3 Ocrotirea drepturilor de autor prin mijloace de drept administrativ 6.4 Oficiul Român pentru Drepturile de Autor 6.5 Ap�rarea dr.de autor prin mijloacele dreptului civil �i procesual civil 6.6 Ap�rarea drepturilor de autor prin mijloace de drept penal 6.7 Regimul interna�ional al drepturilor de autor Bibliografie …………………………………………………………………………………..pag.47

7

Unitatea de înv��are nr.1 Dreptul de autor Cuprins

1.1. Introducere 1.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 1.3. No�iuni introductive privind dreptul de autor 1.4. Obiectul dreptului de autor 1.5. Categorii de opere protejate 1.6. Subiectul dreptului de autor

1.1. Introducere Proprietatea intelectual� este intangibil� chiar dac� manifestarea sa

exterioar� este una vizibil� sau exprimat� material. Astfel, o pictur� este un obiect tangibil, dar obiect al propriet��ii intelectuale îl reprezint� creativitatea autorului.

Proprietatea intelectual� este rezultatul unei activit��i umane chiar dac� în timpul crea�iei intervine �i un aparat, precum computerul în cazul persoanei care realizeaz� un program pentru calculator. Titularul dreptului intelectual are capacitatea legal recunoscut� de a autoriza sau interzice accesul anumitor persoane la crea�ia sa în sens de utilizare, reproducere, etc.

Separarea dreptului intelectual de obiectul fizic în care crea�ia intelectual� se reg�se�te este uneori greu de imaginat �i în�eles. De exemplu, este posibil� fotocopierea unei c�r�i în scop de revânzare sau cre�terea unei plante pentru a vinde semin�ele, atât timp cât ac este obiecte materiale se afl� în proprietatea celui care dore�te s� fac� aceste lucruri? R�spunsul este negativ având în vedere intangibilitatea dreptului intelectual, care limiteaz� ceea ce dreptul de proprietate permite.

1.2. Competen�ele unit��ii de înv��are Dup� parcurgerea acestei unit� �i de înv��are, studentul:

Va fi familiarizat cu problemele ridicate de no�iunile introductive de proprietate intelectuala Va �ti s� identifice drepturile patrimoniale de autor Va cunoa�te izvoarele dreptului de proprietate intelectuala Va de�ine notiuni de baza privind dreptul de autor si drepturile conexe

Durata medie de parcurgere a unit��ii de înv��are este de 2 ore.

1.3. No�iuni introductive privind dreptul de autor Defini�ie

Dreptul de autor cuprinde dou� accep�iuni : • Institu�ia de autor - privit� ca totalitatea normelor care reglementeaz� drepturile

n�scute din crea�ia intelectual�. 5

8

• Drept subiectiv de autor - totalitatea drepturilor pe care le are creatorul unei opere literar-artistice ca urmare a realiz�rii operei.

Izvoare în România, prima lege care a reglementat dreptul de autor de opere literare �i

artistice a fost Legea presei - 13 aprilie 1862, lege care a fost adoptat� în timpul domniei lui Cuza Vod� �i recuno�tea creatorilor, dreptul de a se bucura ca de o proprietate în tot timpul vie�ii lor, de dreptul de a reproduce, de a vinde �i de a ceda operele lor. Era prev�zut c� reproducerea sau imitarea unei opere f�r� consim��mântul autorului se sanc�ioneaz� printr -o dubl� sanc�iune �i anume : confiscarea exemplarului astfel ob�inut cât �i plata unei amenzi echivalent� cu pre�ul a 1.000 de exemplare din edi�ia original�.

Dreptul de a transmite exploatarea operei prin mo�tenire se f�cea pe o perioad� determinat� �i anume 10 ani de la moartea autorului („de cuius”). Sub rezerva reciprocit��ii, legea recuno�tea acest drept str�inilor, cu precizarea c� ei nu putea beneficia în România de drepturi care le erau recunoscute în �ara lor de origine.

La 28 iunie 1923 intr� în vigoare o lege special� consacrat� dreptului de autor �i anume : „Legea propriet��ii literare �i artistice”. Aceast� lege se caracterizeaz� prin dou� tr�s�turi esen�iale �i anume :

- protec�ia dreptului de autor era asigurat� independent de îndeplinirea vreunei formalit��i;

- recuno�tea dreptul de autor �i str�inilor în acelea�i condi�ii ca �i pentru români - „principiul tratamentului na�ional”.

Legea a consacrat �i o serie de drepturi morale, precizând c� în cazul mor�ii autorului, mo�tenitorii s�i, vor p�stra dreptul moral de a împiedica denaturarea operei respective. Aceast� lege a statuat c� acest drept se transmite pe cale succesoral� doar pe o perioad� de 30 de ani din momentul mor�ii autorului.

Din momentul în care opera înceta de a mai constitui un drept exclusiv intrând în patrimoniul public , dreptul de control care forma esen�a dreptului moral al autorului revenea Academiei României devenind un drept perpetuu. Tot în aceast� lege se recuno�tea dreptul autorului de a interzice prin testament publicarea operelor publicate în timpul vie�ii dar numai pentru o perioad� de 30 de ani.

„Legea propriet��ii literare �i artistice” a fost completat� în 1946 printr-o alt� lege - Lege privind contractul de editur� �i dreptul de autor asupra operelor literare. Aceast� lege a fost par�ial abrogat� prin Decretul nr. 16 din 14 ianuarie 1949 - „Decret privind difuzarea �i editarea c�r�ii”.

La 16 februarie 1951 intr� în vigoare „Decretul nr. 19/1951 privind dreptul de autor asupra operelor literale susceptibile de a fi tip�rite”, decret care a suferit o modificare în ianuarie 1952 prin Decretul nr. 428/1952.

Toate aceste legi �i decrete vor fi abrogate expres prin Decretul nr. 321/1956 privind dreptul de autor, care a r�mas în vigoare pân� în 1996. Dup� 1990 au existat câteva priorit��i legislative printre care �i o nou� reglementare a dreptului de autor, dar aceasta nu s-a produs decât în 1996 prin promulgarea Legii nr. 8/1996.

Legea nr. 8/14 martie 1996 „privind dreptul de autor �i drepturile conexe” a fost publicat� în M.O. nr. 60 din 26 martie 1996 �i a intrat în vigoare la trei luni de la publicare. Textul ini�ial a fost modificat �i completat succesiv prin legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru �i legea nr. 285/2004 publicat� în M.0f.nr.587/2004. Legea cuprinde 154 de articole ceea ce constituie o dovad� suficient� pentru a constata c� ea se aliniaz� reglement�rilor europene în materie dar nu numai prin propor�iile ei, fapt mai rar întâlnit în dreptul nostru, ci �i prin solu�iile consacrate.

Operele de crea�ie intelectual� se împart în trei categorii , �i anume : -opere literare , artistice sau �tiin�ifice , precum �i orice asemenea opere de crea�ie

intelectual� care genereaz� dreptul de autor ; -interpret�rile sau execu�iile arti�tilor interpre�i sau/�i executan�i ; înregistr�rile

sonore ale produc�torilor de înregistr�ri sonore �i emisiunile organismelor de

9

radiodifuziune �i televiziune ; -inven�iile care dau dreptul la brevetul de inven�ie �i care constituie titlul de protec�ie

pentru inven�ie; Potrivit art. 1 din legea nr. 202/2000 privind unele m�suri pentru asigurarea

respect�rii drepturilor de proprietate intelectual� în cadrul opera�iunilor de v�muire ( publ. în M.Of. nr. 588/21.11.20 00 ) , prin drepturi de proprietate intelectual� , se în�eleg urm�toarele categorii de drepturi :

- dreptul de autor ; - drepturile conexe dreptului de autor ; - dreptul asupra brevetelor de inven�ii . - dreptul asupra m�rcilor de produs sau de servicii înregistrate ; - dreptul asupra desenelor �i modelelor industriale ; - dreptul asupra indica�iilor geografice ; Dreptul de autor este dreptul de proprietate intelectual� recunoscut persoanei sau

persoanelor fizice care au realizat o oper� original� de crea�ie intelectual� în domeniul literar , artistic sau �tiin�if ic , oricare ar fi modalitatea de crea�ie, modul sau forma concret� de exprimare �i independent de valoarea �i destina�ia lor ori altor titulari legali , persoane fizice sau juridice .

Drepturile conexe sunt drepturile de proprietate intelectual� , altele decât drepturile de autor , de care beneficiaz� arti�tii interpre�i sau executan�i pentru propriile interpret�ri sau execu�ii , produc�torii de înregistr�ri sonore pentru propriile înregistr�ri , organismele de radiodifuziune �i televiziune pentru propriile emisiuni .

Brevetul de inven�ie este titlul de protec�ie care poate fi ob�inut pentru orice inven�ie, ce are ca obiect un produs, un procedeu sau o metod� , în toate domeniile tehnologice, cu condi�ia ca inven�ia s� fie nou�, s� implice o activitate inventiv� �i s� fie susc eptibil� de o aplicare industrial� . ( legea nr. 64/1991 privind brevetul de inven�ie, pub. în M.Of. nr. 212/21.10.1991)

Marca de produs sau de serviciu reprezint� un semn susceptibil de reprezentare grafic� care serve�te la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele apar�inând altei persoane. Pot constitui m�rci semnele distinctive: cuvintele, inclusiv numele de persoane, desenele, literele, cifrele, elementele figurative, formele tridimensionale, combina�iile de culori, etc.

Desenul sau modelul industrial reprezint� aspectul nou al unui produs, având o func�ie utilitar� .

Indica�ia geografic� reprezint� denumirea care serve�te la identificarea unui produs originar dintr-o anumit� �ar� , regiune sau localitate a unui stat, în cazul în care o calitate , reputa�ie sau alte caracteristici determinate pot fi , în mod esen�ial , atribuite acestei origini geografice .

în continuare vom trata no�iunile legate de dreptul de autor �i drepturile conexe drepturilor de autor , urmând ca celelalte drepturi ce deriv� din crea�ia intelectual� s� le trat�m în partea a doua a cursului 1.4. Obiectul dreptului de autor

În conformitate cu prevederile art. 7 al Legii nr. 8/1996, obiectul dreptului de autor este constituit din operele originale de crea�ie intelectual� din domeniul literar, artistic sau �tiin�ific, oricare ar fi modalitatea de crea�ie, modul sau forma concret� de exprimare �i independent de valoarea �i destina�ia lor. O oper� pentru a se bucura de protec�ie juridic� trebuie s� îndeplineasc� 3 condi�ii :

- s� fie rezultatul unei crea�ii intelectuale din partea autorului; - s� îmbrace o form� concret� de exprimare, perceptibil� sim�urilor - ceea ce

înseamn� c� nu în toate cazurile opera trebuie s� fie fixat pe un suport material; - s� fie susceptibil� de aducere la cuno�tin�a publicului prin reproducere,

10

executare, expunere, reprezentare sau orice alt mijloc. Prin oper� ( de la latinescul opera = crea�ie,lucrare )

se în�elege produsul activit��ii de crea�ie intelectual� , ca emana�ie a inteligen�ei �i voin�ei autorului .

Decretul 321/1956 prevedea �i el aceast� obliga�ie din actuala reglementare dar asigurarea protec�iei era condi�ionat� de faptul aducerii la cuno�tin�a publicului a operei în cauz�. Legea nr. 8/1996 recunoa�te acest drept prin simplul fapt al crea�iei.

în doctrin� prima condi�ie este denumit� originalitatea operei �i este considerat� ca o expresie a amprentei personalit��ii �i individualit��ii autorului. Originalitatea nu trebuie confundat� cu noutatea care pentru inven�ie este o condi�ie impus� pentru ca aceasta din urm� s� poat� fi brevetat� O oper� poate fi original� f�r� a fi nou�.

Al�turi de operele absolut originale exist� �i opere relativ originale ai c�ror autori au împrumutat unor crea�ii preexistente elemente protejate, f�r� ca acest lucru s�-i priveze de voca�ia la dreptul de autor, cum este cazul unei întregi categorii de opere denumite derivate sau compozite

1.5. Categorii de opere protejate

Majoritatea legisla�iilor nu cuprind o enumerare a categoriilor de opere protejate în cadrul dreptului de autor, m�rginindu-se fie la o defini�ie cu caracter general, fie la o referire la cele trei mari categorii de clasificare doctrinal� �i anume : opere literare, artistice �i muzicale. în unele cazuri, opera muzical� este înglobat� în categoria celor artistice. Operele �tiin�ifice sunt, uneori, men�ionate separat. Unele legisla�ii nu cuprind o defini�ie a operei protejabile. Condi�iile protec�iei fiind d esprinse de jurispruden�� �i doctrin�.

Legisla�iile mai noi îns�, printre care �i actuala lege român�, au recurs la o enumerare a operelor protejabile f�r� îns� a atribui acestei enumer�ri un caracter limitativ.

Atât Decretul nr. 321/1956 cât �i actuala reglementare - legea nr. 8/1996 , pentru a nu da na�tere la interpret�ri au enumerat aceast� categorie de opere protejate :

„a) scrierile literare �i publicistice, conferin�ele, predicile, pledoariile, prelegerile �i orice alte opere scrise sau orale, precum �i programele pentru calculator;

I. operele �tiin�ifice, scrise sau orale, cum ar fi : comunic�rile, studiile, cursurile universitare, manualele �colare, proiectele �i documenta�iile �tiin�ifice;

II. compozi�iile muzicale cu sau f�r� text; III. operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice �i pantomimele; IV. operele cinematografice, precum �i orice alte opere audiovizuale; V. operele fotografice precum �i orice alte opere exprimate printr -un procedeu

analog fotografiei; VI. operele de arta grafica sau plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura,

gravura, litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei si a metalului, desene, design, precum si alte opere de arta aplicata produselor destinate unei utiliz�ri practice;

VII. operele de arhitectur�, inclusiv plan�ele, machetele �i lucr�rile grafice ce formeaz� proiectele de arhitectur�;

VIII. lucr�rile plastice, h�r�ile �i desenele din domeniul topografiei, geografiei �i �tiin�ei în general.

j) operele de art� digital� .” De asemenea , articolul 8 din legea 8/1996 include în obiectul dreptului de autor �i

urm�toarele categorii de opere derivate : „a) traducerile, adapt�rile, adnot�rile, lucr�rile documentare, aranjamentele muzicale

�i orice alte transform�ri ale unei opere literare, artistice sau �tiin�ifice care reprezint� o munc� intelectual� de crea�ie;

a. culegerile de opere literare, artistice sau �tiin�ifice, cum ar fi : enciclopediile �i antologiile, colec�iile sau compila�iile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv bazele de date care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie crea�ii intelectuale.”

Prin opere derivate se în�eleg acelea care au fost create plecând de la una sau mai

11

multe opere preexistente . Pentru recunoa�terea operei derivate , �i mai ales pentru protec�ia ei, este necesar ca prin aceast� oper� s� nu fie prejudiciate drepturile autorilor operei originale .

Prin dreptul de autor nu sunt protejate : „a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile stiintifice, procedeele, metodele de

functionare sau conceptele matematice ca atare si inventiile, continute intr-o opera, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;

a. textele oficiale de natur� politic�, legislativ�, administrativ�, judiciar� �i traducerile oficiale ale acest ora;

b. simbolurile oficiale ale statului, ale autorit��ilor publice �i ale organiza�iilor, cum ar fi : stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul �i medalia;

c. mijloacele de plat�; d. �tirile �i informa�iile de pres�; e. simplele fapte �i date.” Art. 72 , din cadrul capitolul IX din lege care reglementeaz� programele pentru

calculator, include în categoria operele de crea�ie intelectual� protejate �i : - orice expresie a unui program , - programele de aplica�ie �i sistemele de operare , exprimate în orice fel de limbaj , - materialul de concep�ie preg�titor, - manualele . Conform prevederilor alin.2 al articolului 72 din lege , în materia programelor pentru

calculator nu sunt protejate : ideile , procedeele , metodele de func�ionare , conceptele matematice �i principiile care stau la baza oric�rui element dintr-un program pentru calculator . 1.6. Subiectul dreptului de autor

Legea face distinc�ia între calitatea de autor al unei opere , pe de o parte , �i aceea de subiect al dreptulu i de autor al unei asemenea opere , pe de alt� parte .

Calitatea de autor al unei opere o poate avea numai persoana uman� , deoarece numai ea dispune de însu�irile �i capacit��ile fizice �i spirituale care sunt necesare realiz�rii unei asemenea crea�ii . Articolul 3 alin. 1 din lege precizeaz� c� „ este autor persoana fizic� sau persoanele fizice care au creat opera” .

De îndat� ce opera de crea�ie a luat o form� concret� , chiar dac� nu este terminat� , autorul dobânde�te dreptul de autor asupra operei realizate �i , odat� cu aceasta , calitatea juridic� de subiect al dreptului de autor . Ea rezult� din prevederile art. 1 alin. 1 din lege conform c�rora dreptul de autor ( respectiv de titular al dreptului de autor ) asupra unei opere este recunoscut �i garantat „ în condi�iile prezentei legi” .

Subiect al dreptului de autor poate fi atât o persoan� fizic� cât �i o persoan� juridic� . Actuala noastr� reglementare recunoa�te un drept de autor �i persoanelor juridice �i ca urmare acestea vor putea deveni titularii drepturilor n�scute din crea�ia intelectual�. îns� , ceea ce se poate acorda �i se acord� uneori , prin lege , altor persoane fizice sau juridice nu este calitatea de autor , care în mod firesc nu poate apar�ine decât creatorului , ci numai „ beneficiul protec�iei” acordate autorului .

Doctrina împarte subiectele dreptului de autor în subiecte primare / originare, adic� acele persoane care au creat nemijlocit opera �i subiecte derivate - persoane care în virtutea competen�elor recunoscute de lege dobândesc atribute ale dreptului de autor.

Se prezum� a fi autor persoana sub numele c�reia opera a fost adus� la cuno�tin�a publicului - prezum�ie relativ�.

Dac� opera a fost adus� la cuno�tin�a publicului sub un pseudonim sau sub form� anonim�, dreptul de autor va fi exercitat de c�tre persoana fizic� sau juridic� care o face public� dar numai cu consim��mântul autorului atâta timp cât aces ta nu- �i dezv�luie identitatea.

în leg�tur� cu subiectele originare întâlnim urm�toarele situa�ii :

12

- opera a fost creat� de o singur� persoan�; - opera a fost creat� de dou� sau mai multe persoane - oper� cu mai mul�i autori,

realizare în coautorat. ( comun� ) A�a cum se sus�ine în doctrin�, pentru existen�a coautoratului trebuie îndeplinite trei

condi�ii : - opera s� fie creat� de dou� sau mai multe persoane; - este considerat coautor persoana care a desf��urat o activitate de crea�ie �i nu cea

care a acordat un sprijin �tiin�ific; - existen�a unei în�elegeri prealabile între coautori. în cazul coautoratului exist� un obiect comun : opera, asupra c�reia mai multe

persoane (coautorii) î�i vor exercita drepturile, ca urmare �i aici se vor aplica regulile cu privire la coproprietate din dreptul comun.

în cazul mai mult autori s-ar putea întâlni situa�ia în care unul dintre autori s� fie principal iar ceilal�i coautori. Opera poate fi un tot unitar f�r� a putea determina partea fiec�rui coautor, situa�ie în care coautorii nu pot exploata opera decât de comun acord, foloasele materiale împ�r�indu-se între ace�tia. O alt� ipotez� este aceea în care contribu�ia fiec�rui coautor s� fie distinct�, ceea ce ar putea duce la posibilitatea ca fiecare s�-�i poat� valorifica singur numai partea din oper� în a�a fel încât s� nu-i prejudicieze pe ceilal�i.

Spre deosebire de operele comune, operele colective, au un caracter complex, fiind rezultatul unirii, într-un corp comun a mai multor opere individuale, situa�ie în care dreptul de autor asupra operei colective apar�ine persoanei fizice sau juridice din ini�iativa, sub responsabilitatea �i sub numele c�reia a fost creat� (spre exemplu opera cinematografic� sau alt� oper� audiovizual�). Subiectele derivate sunt toate persoanele succesoare în dreptul de autor. Acestea pot dobândi dreptul fie prin mo�tenire potrivit legisla�iei civile fie prin acte între vii. Ceea ce se dobânde�te sunt în primul rând drepturi patrimoniale �i în mod cu totul excep�ional o parte din drepturile personal nepatrimoniale.

NU UITA! Impactul aplicarii drepturilor de autor asupra relatiilor socio-umane a cunoscut o puternica reglementare incepand cu imprelentarea la nivel european a protectiei precum si stabilirea prin conventii internationale, general valabile, a intinderii exploatarii si recompensam drepturilor de proprietate intelectuala

INTREB�RI DE CONTROL Precizati care sune drepturile patrimoniale de autor protejate de Legea 8/1996 cu modificarile si completarile ulterioare Stabiliti regimul juridic al drepturilor de proprietate intelectuala. Care sunt avantajele protectiei drepturilor de autor

PROPUNERI DE REFERATE Natura dreptului de autor din perspectiva dreptului subiectiv civil, protejat. Elementele definitorii ale izvoarelor dreptului de autor. Corelatia dintre dreptul de autor si drepturile de proprietate industriala

13

Unitatea de înv��are nr.2 Con�inutul dreptului de autor Cuprins

2.1. Introducere 2.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 2.3. Categorii de drepturi de autor 2.4. Limitele exercitarii drepturilor de autor 2.5. Durata protectiei dreptului de autor

2.1. Introducere Legisla�ia Revolu�iei franceze recunoa�te pentru prima oar�, în forma lor modern� (prin abandonarea sistemului privilegiilor) drepturile intelectuale pe care le calific� drepturi de proprietate, calificare care într-un în�eles conven�ional, se mai p�streaz� înc� pentru drepturile autorilor de crea�ii tehnice, care �i ast�zi se numesc drepturi de proprietate industrial�.

în doctrina �i chiar în legisla�ia unor state continu� s� fie folosit� �i expresia proprietate literar� �i artistic�, de�i majoritatea autorilor au p�r�sit teza dreptului de autor considerat ca drept de proprietate, al c�rei ultim reprezentant modern a fost, în dreptul francez, L. Josserand . în teoria lui Josserand îns�, era vorba despre „un fel de proprietate”, în m�sura în care dreptul de autor comport� o apropiere exclusiv�, opozabil� tuturor. Ast�zi, teoria dominant� este aceea formulat� în 1877 de Edmond Picard , potrivit c�reia drepturile inventatorilor �i acelea ale autorilor formeaz� o categorie distinct�, aceea a drepturilor intelectuale. Aceast� teorie s-a dezvoltat ulterior sub dou� variante : cea monist� �i cea dualist�. în teoriile mai recente, ca cea a lui R. Franceschelli, care consider� de asemenea c� drepturile la care ne-am referit alc�tuiesc o categorie special�, care trebuie ad�ugat� clasific�rii tradi�ionale, le denumesc d repturi de monopol, deoarece sunt caracterizate prin dou� tr�s�turi :

- dreptuldea realiza �i exploata opera; - dreptul de a împiedica pe ter�i de a o reproduce, multiplica �i valorifica ( i us prohibendi sau ius excludenti alios).

Teza caracterului dualist a fost reprezentat� în �ara noastr� de prof. Constantin St�tescu care considera c� aceast� caracteristic� rezult� nemijlocit din actul normativ care reglementeaz� dreptul de autor. Decretul nr. 321/1956 enumera în art. 3 atât drepturi personal nepatrimoniale câr �i pe cele patrimoniale fapt ce a permis teoretic s� discute acest caracter dualist al dreptului de autor.

Majoritatea civili�tilor români au relevat dependen�a prerogativelor patrimoniale de existen�a celor nepatrimoniale, ceea ce a determinat pe legiuitor s� deroge de la dreptul comun stabilind c� drepturile patrimoniale care apar�in autorului se vor transmite contrar dreptului comun pe o perioad� determinat� de timp.

Aurelian Iona�cu în „Dreptul de autor în legisla�ia R.P. Române” f�când o analiz� a dreptului de autor a�a cum era reglementat în acea perioad� prin Decretul nr. 321/1956 sublinia dependen�a elementului patrimonial de a ceea a dreptului personal nepatrimonial concluzionând : „dreptul de autor este un drept personal nepatrimonial ce d� na�tere pe cale de consecin�� �i la drepturi de ordin patrimonial care fiind împletite organic cu

14

cele de ordin personal nepatrimoniale formeaz� un tot unitar”. Noua reglementare, stabile�te în Capitolul IV al Legii nr. 8/1996 care

sunt drepturil e morale (sau personal nepatrimoniale) �i care sunt drepturile patrimoniale de care se bucur� autorul operei.

2.2. Competen�ele unit��ii de înv��are Dup� parcurgerea acestei unit� �i de înv��are, studentul:

- Va fi familiarizat cu no�iunile privind drepturile morale de autor - Va �ti s� identifice elementele de diferen�a intre drepturile personal

nepatrimoniale ale creatiei intelectuale - Va cunoa�te modul de aplicare a exercitarii drepturilor patrimoniale de autor - Va de�ine abilit��i in stabilirea limitelor exercitarii si a duratei de protectie

a dreptului de autor

Durata medie de parcurgere a unit��ii de înv��are este de 2 ore.

2.3. Categorii de drepturi de autor Drepturile morale de autor în doctrina român�, autorii - pornind de la dispozi�iile legii din 1956 - nu au fost întotdeauna de acord asupra con�inutului categoriei denumite, în majoritatea doctrinei europene, drepturi morale.

C. St�tescu, enumer� ca reprezentând „aspectul personal nepatrimonial al dreptului de autor” urm�toarele prerogative care sunt strâns legate de personalitatea autorului �i, în consecin��, netransmisibile atât prin acte între vii, cât �i pentru cauz� de moarte :

1. dreptul de a aduce opera la cuno�tin�a publicului; 2. dreptul de a fi recunoscut autor sau dreptul la calitatea de autor; 3. dreptul la inviolabilitatea operei.

Pentru A. Iona�cu, consecvent punctului de vedere adoptat cu privire la natura dreptului de autor, drepturile personale nepatrimoniale ale autorului

1. dreptul de a aduce opera la cuno�tin�a publicului; 2. dreptul de a fi recunoscut autor; 3. dreptul de a consim�i la folosirea operei de c�tre al�ii �i de a cereîncetarea

actelor de folosire s�vâr�ite de al�ii f�r� consim��mântul s�u;

4. dreptul la inviolabilitatea operei �i la folosirea acesteia în condi�ii potrivite cu natura ei.

Toate aceste drepturi se caracterizeaz� prin faptul c� sunt inalienabile în timpul vie�ii autorului , netransmisibile la mo�tenitori �i imprescriptibile.

A. Iona�cu face îns� o distinc�ie între „dreptul autorului de a fi recunoscut autor �i dreptul s�u la inviolabilitatea operei �i la folosirea ei în condi�ii potrivite cu natura operei, care se transmite, la moartea autorului, uniunii sau asocia�iei respective de creatori ori, în lips�, organului de stat competent, pe de o parte, �i dreptul personal nepatrimonial al autorului de a aduce opera la cuno�tin�a publicului �i cel de a consim�i la folosirea de c�tre al�ii, pe de alt� parte, cu privire la care în lipsa unei dispozi�ii în lege ajunge la concluzia dedus� din natura lor, c� se sting la moartea autorului.

Pentru Fr. Deak �i St. C�rpenaru, erau recunoscute de legea din 1956, autorului, urm�toarele drepturi personal nepatrimoniale:

a. dreptul de a aduce opera la cuno�tin�a publicului;

15

b. dreptul de a fi recunoscut ca autor; c. dreptul de a consim�i la folosirea operei de c�tre al�ii �i de a cere încetarea actelor

de folosire s�vâr�ite de al�ii f�r� consim��mântul s�u; d. dreptul la inviolabilitatea operei.

în leg�tur� cu opiniile exprimate de autorii la care ne-am referit, Yolanda Eminescu face urm�toarele constat�ri :

„a) Cu o singur� excep�ie, to�i autorii cita�i sunt de acord asupra prerogativelor nepatrimoniale care alc�tuiesc dreptul de autor. Numai pentru C. St�tescu, dreptul autorului de a folosi opera (prin reproducere, difuzare, reprezentare etc.) a c�rui consecin�� este aceea de a consim�i la folosirea operei de c�tre al�ii, apar�ine categoriei drepturilor patrimoniale.

a. Nici unul dintre autorii cita�i nu men�ioneaz� distinct printre drepturile personale nepatrimoniale, un drept esen�ial, dreptul de retractare �i modificare, cu alte cuvinte, dreptul autorului, care r�mâne st�pân al operei sale, de a o retrage, revenind asupra consim��mântului dat la folosirea operei sale sau de a o modifica, în principiu, oricând.”

Luând în considerare prevederile exprese ale actualei reglement�ri în materia dreptului de autor (într-o form� mai analitic�), respectiv art. 10 din Legea nr.8/1996, Yolanda Eminescu formuleaz� urm�toarea concluzie :

„Dreptul subiectiv al autorului presupune urm�toarele prerogative cu caracter personal nepatrimonial : - dreptul de divulgare sau dreptul de a aduce opera la cuno�tin�a publicului pentru prima oar�;

a. dreptul de retractare; b. dreptul la paternitatea operei sau dreptul la calitatea de autor; c. dreptul la respectul integrit��ii operei sau dreptul la calitatea acesteia.” Legea noastr� nu enun�� caracterele juridice ale drepturilor morale de autor , dar

acestea pot fi desprinse din unele dispozi�ii ale legii . Astfel : - dreptul moral de autor este strâns legat de persoana autorului : autorul personal are �i exercit� dreptul de a decide dac� , în ce mod �i cum va fi adus� opera la cuno�tin�� public�, numele sub care opera va fi adus� la cuno�tin�� , modalitatea în care acest lucru va fi f�cut , precum �i retractarea operei divulgate pentru motive care sunt l�sate la aprecierea suveran� a autorului . - dreptul moral al autorului este inalienabil �i neurm�ribil ( insesizabil ) : este destinat a asigura protec�ia personalit��ii autorului . - drepturile morale ale autorilor au un caracter perpetuu �i imprescriptibil : utilizarea operei nu poate aduce atingere memoriei autorului , iar opera nu poate fi disociat� de creatorul ei , chiar încetat din via�� . Dup� moartea autorului , exerci�iul dreptului de a pretinde recunoa�terea calit��ii de autor �i a dreptului de a pretinde respectarea integrit��ii operei �i de a se opune oric�rei modific�ri �i atingeri care prejudiciaz� onoarea sau reputa�ia autorului se transmit prin mo�tenire . Imprescriptibilitatea drepturilor morale înseamn� c� ele pot fi exercitate atât timp cât opera r�mâne în memoria oamenilor �i face obiectul unei exploat�ri . Dreptul de divulgare - Noua reglementare în materia dreptului de autor prevede expres dreptul de divulgare : „Art. 10. - Autorul unei opere are urm�toarele drepturi morale:

a) dreptul de a decide dac�, în ce mod �i când va fi adus� opera la cuno�tin�� public�;”

Dreptul de a decide dac�, în ce mod �i când va fi adus� opera la cuno�tin�a publicului - dreptul de divulgare - are un rol hot�râtor asupra na�terii drepturilor patrimoniale care prin exercitarea dreptului de divulgare devin drepturi propriu-zise.

Cu privire la dreptul absolut �i discre�ionar, recunoscut de toate legisla�iile autorului de a-�i aduce opera la cuno�tin�a publicului, de a o „divulga”, H. Desbois arat� c� aceast� putere de decizie a scriitorului �i artistului „apare ca un atribut de ordin intelectual �i moral prin excelen��, pentru c� îi permite - este aspect moral propriu-zis - s� p�streze

16

manuscrisul, pe care nu l-a redactat decât pentru el , sau - �i este aspectul intelectual - s� nu-l publice cât timp opera nu i se va p�rea corespunz�toare idealului �i a�tept�rilor sale”. Dreptul de divulgare, ca drept personal nepatrimonial nu este transmisibil prin acte între vii. Acest drept moral se transmite mo�tenitorilor sau , dup� caz , organismelor de gestiune colectiv� Dreptul de retractare - este contraponderea dreptului de divulgare �i consecin�a direct� a caracterului absolut �i discre�ionar al acestuia. El constituie totu�i un drept distinct a c�rui soart� nu este indisolubil legat� de cea a dreptului de divulgare, lucru care apare cu eviden�� în cazul operelor postume.

''Dreptul de retractare nu a fost prev�zut în reglementarea anterioar� , dar art. 10 lit. e din Legea nr. 8/1996 prevede în mod expres acest drept :

„e) dreptul de a retracta opera, desp�gubind, dac� este cazul, pe titularii drepturilor de utilizare , prejudicia�i prin exercitarea retract�rii.”

în conformitate cu p revederile articolului 77 alin. 3 din lege , dreptul de retractare a operei nu este recunoscut în cazul programelor de calculator .

Dreptul de a retracta opera const� în posibilitatea recunoscut� autorului de a-�i retrage opera pe care a divulgat-o anterior .

Dreptul de retractare poate fi exercitat în orice moment care survine divulg�rii , motivele care stau la baza deciziei apar�inând exclusiv autorului �i neputând fi supuse cenzurii instan�ei. Dreptul la paternitatea operei respectiv a calit��ii de autor

Dreptul de a pretinde recunoa�terea calit��ii de autor al operei este prev�zut de art. 10 lit. b) din lege, numit în doctrin� dreptul la paternitatea operei. Dreptul la paternitatea operei sau dreptul la calitatea de autor se întemeiaz� pe necesitatea de a respecta leg�tura fireasc� dintre creator �i opera sa. Acest drept îmbrac� un aspect pozitiv, care const� în dreptul autorului de a revendica oricând calitatea de autor, �i un aspect negativ - adic� dreptul de a se opune la orice act de contestare a acestei calit��i din partea unor ter�i Dreptul la nume

Numele autorului, dac� acesta a decis publicarea operei sub numele s�u, trebuie indicat de cesionarul dreptului de reproducere, reprezentare, executare sau difuzare în orice alt mod al operei, pe coperta operei publicate în volum separat, la începutul sau sfâr�itul celor publicate în culegeri sau periodice, pe programe, afi�e �i orice materiale publicitare. în cazul operelor derivate este obligatorie �i indicarea numelui autorului operei originale. Obliga�ia de indicare a numelui exist� �i în cazurile în care, potrivit legii, opera sau fragmente din ea pot fi folosite f�r� consim��mântul autorului.

Voin�a autorului cu privire la modul de a scrie numele trebuie respectat� întocmai (cu prenumele întreg, cu ini�ial� etc.). Nerespectarea voin�ei autorului în leg�tur� cu numele va constitui adesea, nu numai o înc�lcare a dreptului la nume, dar �i a dreptului la calitatea de autor.

în cazul în care un ter� public� o oper� proprie sub numele altuia (de obicei, un autor cunoscut) nu ne vom afla în fa�a unei înc�lc�ri a dreptului la calitatea de autor, ci a unei înc�lc�ri a dreptului personal nepatrimonial la nume.

Dreptul la paternitatea operei face parte din categoria prerogativelor a c�ror supravie�uire dup� moartea autorului este necontestat�. Jurispruden�a francez� s -a pronun�at înc� în secolul trecut în acest sens, într-un proces celebru privitor la publicarea de c�tre un editor, Lerouge, a unor memorii abuziv atribuite lui Fouche, duce de Ostrante, ministru al lui Napoleon.

Dreptul la calitatea de autor este recunoscut numai persoanelor fizice , nu �i persoanelor juridice .

Dup� moartea autorului , exerci�iul acestui drept se transmite mo�tenitorilor sau , dup� caz , organismelor de gestiune colectiv� , pe durat� nelimitat� . Dreptul la integritatea operei. Dreptul la inviolabilitatea operei este prev�zut expres în art. 10 lit. d) din legea nr.8/1996 :

17

„d) dreptul de a pretinde respectarea integrit��ii operei �i de a se opune oric�rei modific�ri, precum �i oric�rei atingeri aduse operei, dac� prejudiciaz� onoarea sau reputa�ia sa;”.

Dreptul la inviolabilitatea operei este denumit în doctrin� �i în unele legisla�ii, drept la respectul sau integritatea operei. Prin acest drept se în�elege prerogativa autorului de a face cunoscut� opera sa în forma hot�rât� de el �i, ca urmare, inadmisibilitatea oric�ror suprim�ri, modific�ri sau complet�ri f�r� acordul autorului.

Natura nepatrimonial� a dreptului la inviolabilitatea operei face ca acest drept s� aib� un caracter absolut , inalienabil �i imprescriptibil . în consecin�� , el nu înceteaz� �i nici nu poate fi considerat diminuat în cazul cesion�rii pe cale conven�ional� sau legal� a exerci�iului drepturilor patrimoniale ale autorului asupra operei .

Majoritatea legisla�iilor na�ionale europene asigur� prin consacrarea acestui drept protec�ia operei împotriva oric�ror modific�ri care ar constitui o atingere adus� onoarei, reputa�iei sau altor interese ale autorului. Legea francez� �i belgian� garanteaz� în aceast� privin��, autorului, o protec�ie absolut�.

S� subliniem faptul c� noua reglementare în art. 11 se pronun�� ferm �i explicit : „(1) Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renun��ri sau înstr�in�ri”, iar mai departe reglementeaz� transmiterea exerci�iului drepturilor cu privire la calitatea de autor �i respectarea integrit��ii operei : „(2) Dup� moartea autorului, exerci�iul drepturilor prev�zute la art. 10 lit. a), b) �i d) se transmite prin mo�tenire, potrivit legisla�iei civile, pe durat� nelimitat�. Dac� nu exist� mo�tenitori, exerci�iul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiva care a administrat drepturile autorului sau, dupa caz, organismului cu cel mai mare numar de membri, din domeniul respectiv de creatie ” . Drepturile patrimoniale de autor

în vechea legisla�ie acest drept prevedea doar posibilitatea de utilizare �i exploatare a operei. Pe baza noii reglement�ri, f�r� a analiza diferen�ele de opinii cu privire la determinarea prerogativelor patrimoniale ale dreptului de autor, vom analiza dreptul autorului de a folosi opera �i de a dispune de ea, sau de dreptul autorului de valorificare a operei.

în ce prive�te dreptul la repara�ie în caz de folosire f�r� drept a operei, îmbr��i��m p�rerea exprimat� de Yolanda Eminescu �i consider�m c� nu este cazul s� fie transformat într-o prerogativ� în compunerea dreptului de autor, deoarece el este o regul� de r�spundere civil� care intervine în toate cazurile de înc�lcare a unor drepturi recunoscute de lege.

Drepturile patrimoniale de autor sunt drepturi subiective , a c�ror existen�� este condi�ionat� de manifestarea de c�tre autor a dreptului de a aduce opera la cuno�tin�� public� �i de a o exploata în beneficiul s�u �i al succesorilor s�i .

Drepturile patrimoniale de autor sunt legate de persoana autorului , sunt exclusive �i limitate în timp .

Conform art. 12. din lege : „Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dac�, în ce mod �i când va fi utilizat� opera sa, inclusiv de a consim�i la utilizarea operei de c�tre al�ii.”

^ în cazul în care autorul se decide s�-�i utilizeze �i s�-�i exploateze opera în mod direct , el poate face aceasta în orice chip �i prin orice modalit��i , f�r� nici un fel de îngr�diri decât acelea care decurg din obliga�ia general� a oric�rei persoane de a respecta legea �i bunele moravuri . Cele mai frecvente situa�ii în practic� sunt acelea în care autorul î�i exercit� dreptul la utilizarea �i exploatarea operei prin intermediul altor persoane fizice sau juridice .

Din acest drept exclusiv care apar�ine autorului de a-�i exploata opera iau na�tere alte drepturi distincte �i exclusive ale autorului prev�zute expres prin art. 13 din lege, dup� cum urmeaz� :

- dreptul patrimonial exclusiv al autorului de a autoriza reproducerea integral� sau par�ial� , direct� sau indirect� , temporar� sau permanent� , prin orice mijloace �i sub orice form� a operei.

în art. 14 din lege, este prev�zut în�elesul no�iunii de reproducere în sensul c� : „Prin

18

reproducere, în sensul prezentei legi, se în�elege realizarea uneia sau mai multor copii ale unei opere, prin orice mijloc �i sub orice form� , inclusiv realizarea oricarei inregistrari sonore sau audiovizuale a unei opere.” în literatura noastr� de specialitate s -a ar�tat c� prin reproducere se în�elege fixarea material� �i durabil� a operei pe un lucru , prin orice procedee , în scopul de a fi comunicat� publicului indirect , prin intermediul acelui lucru .

- dreptul patrimonial exclusiv al autorului de a autoriza distribuirea operei . Art. 14 indice 1 din lege, prevede �i în�elesul no�iunii de distribuire a operei , astfel : „

Prin distribuire , în sensul prezentei legi, se intelege vânzarea sau orice alt mod de transmitere, cu titlu oneros ori gratuit, a originalului sau a copiilor unei opere, precum �i oferirea public� a acestora”.

- dreptul patrimonial exclusiv al autorului de a autoriza închirierea operei . Acest drept de a autoriza închirierea operei poate fi acordat pe o perioad� de ti mp

limitat�, dar în schimbul unui avantaj economic sau comercial direct sau indirect. De remarcat c� acest drept este o noutate în reglementarea actual� el nefiind prev�zut în decretul nr. 321/1956.

- dreptul patrimonial exclusiv al autorului de a autoriza împrumutul operei . Potrivit art. 14 indice 4 , prin împrumut se în�elege punerea la dispozi�ie spre

utilizare, pentru un timp limitat �i f�r� un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei opere prin intermediul unei institu�ii care permite accesul publicului în acest scop. împrumutul efectuat prin biblioteci nu necesit� autorizarea autorului �i d� dreptul acestuia la o remunera�ie echitabil�. Acest drept nu poate face obiectul unei renun��ri.

Legiuitorul a prev�zut în art. 14 indice 5 c� nu pot face obiectul închirierii sau împrumutului:

a) proiectele de structuri arhitecturale; b) originalele sau copiile operelor de design ori de art� aplicat� produselor destinate

unei utiliz�ri practice; c) originalele sau copiile operelor, în scopul comunic�rii publice ori pentru a c�ror

utilizare exist� un contract; d) lucr�rile de referin�� pentru consultare imediat� sau pentru împrumut între institu�ii; e) operele create de autor în cadrul contractului individual de munc�, dac� a cestea

sunt utilizate de c�tre cel care a angajat autorul, în cadrul activit��ii obi�nuite. /- dreptul patrimonial exclusiv al autorului de a autoriza comunicarea public�, direct

sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispozi�ia publicului, astfel încât s� poata fi accesat� în orice loc �i în orice moment ales, în mod individual, de c�tre public;

- dreptul patrimonial exclusiv al autorului de a autoriza radiodifuzarea operei. Prin radiodifuzare se poate în�elege fie emiterea unei opere de c�tre un organism de

radiodifuziune sau de televiziune, prin orice mijloc ce serve�te la propagarea f�r� fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, ori a reprezent�rii digitale a acestora, inclusiv prin satelit, în scopul recep�ion�rii de c�tre public , sau fie transmiterea unei opere sau a reprezent�rii digitale a acesteia, prin fir, prin cablu, prin fibr� optic� sau prin orice alt procedeu similar, în scopul recep�ion�rii de c�tre public.

- dreptul patrimonial exclusiv al autorului de a autoriza retransmiterea prin cablu a operei .

- dreptul patrimonial exclusiv al autorului de a autoriza realizarea pe baza operei sale a unor opere derivate (traducere, publicarea în culegeri, adaptarea, precum �i orice alt� transformare a unei opere pre existente, dac� aceasta constituie crea�ie intelectual�.

- dreptul de suit� ( denumire preluat� din limba francez� ) reprezint� dreptul autorului, care �i-a transmis cu titlu oneros originalul operei, sub forma unui drept de crean��, de a încasa o cot� din pre�ul de vânzare ob�inut la orice revânzare a operei, ulterioar� primei înstr�in�ri de c�tre autor . Acest drept este recunoscut în mod expres de lege autorului operei de art� plastic� , art� grafic� sau al unei opere fotografice pentru orice

19

revânzare care implic�, în calitate de vânz�tori, cump�r�tori sau intermediari, saloane, galerii de art�, precum �i orice comerciant de opere de art�.

Suma care îi va reveni autorului la fiecare revânzare a operei se calculeaz� conform urm�toarelor cote, f�r� a putea dep��i 12.500 euro:

a) de la 300 la 3.000 euro - 5%; b) de la 3.000,01 la 50.000 euro - 4%; c) de la 50.000,01 la 200.000 euro - 3%; d) de la 200.000,01 la 350.000 euro - 1%; e) de la 350.000,01 la 500.000 euro - 0,5%; f) peste 500.000 euro - 0,25%.

Acestor autori li se recunoa�te �i o alt� serie de drepturi care rezult� din dreptul de suit� : dreptul de a fi informat despre locul �i data vânz�rii, despre pre�ul de vânzare �i despre locul unde se afl� opera sa. Toate aceste informa�ii cât �i obliga�ia de a re�ine �i a pl�ti cota rezultat� din pre� trebuie s� fie date autorului într -un termen limit� de 2 luni de la vânzarea operei.

Dreptul de suit� nu poate face obiectul vreunei renun��ri sau înstr�in�ri. Autorul unei opere chiar dac� �i-a înstr�inat-o poate pretinde proprietarului sau posesorului operei s�-i permit� accesul la acea oper� dac� acest fapt este necesar pentru exercitarea dreptului s�u. I se impune totu�i autorului o condi�ie �i anume aceea de a nu aduce atingere unui interes legitim al proprietarului sau posesorului.

- dreptul de recuperare pe care-l are autorul asupra unei opere care ar urma s� fie distrus� aflat� în proprietatea altei persoane.

Conform art. 23 alin. 1 : „Proprietarul originalului unei opere nu are dreptul s� o distrug� înainte de a o oferi autorului la pre�ul de cost al materialului.”

- dreptul autorului de a-�i transmite drepturile patrimoniale prin mo�tenire potrivit legisla�iei civile.

- dreptul autorului sau al titularului dreptului de autor de a ceda drepturile sale patrimoniale prin contract . Cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului poate fi limitat� la anumite drepturi , la un anumit teritoriu �i respectiv la o anumit� perioad� de timp . Principalele contracte prin care autorul poate transmite ( cesiona ) altora drepturile sale sunt : contractul de comand� a unei opere viitoare , contractul de editare , contractul de reprezentare teatral� sau de execu�ie muzical� , contractul de închiriere a unei opere , contractele ce pot fi încheiate în domeniile speciale reglementate în partea a doua a legii : în domeniul operelor cinematografice sau domeniul utiliz�rii programelor pentru calculator , etc. Dreptul de autor �i regimul matrimonial Legea nr. 8/1996 nu cuprinde dispozi�ii relative la dreptul de autor �i regimul matrimonial .

Potrivit art. 30 alin. 1 din Codul familiei bunurile dobândite în timpul c�s�toriei , de oricare dintre so�i , sunt de la data dobândirii , bunuri comune .

Calitatea de bun comun nu trebuie dovedit� . Pe de alt� parte , art. 31 din C.fam. enumer� limitativ , categoriile de bunuri care sunt proprii : lit. d - manuscrisele �tiin�ifice sau literare , schi�ele �i proiectele artistice , proiectele de inven�ii , precum �i alte asemenea bunuri .

Textul indicat mai sus nu se refer� la drepturile morale sau la drepturile patrimoniale de autor , ci la obiectele materiale prin care se exteriorizeaz� opera de crea�ie intelectual� a autorului , obiect care este distinct de oper� . Autorul are un drept de proprietate asupra obiectului material , acesta fiind dreptul la care se refer� art. 31 lit. d din C.fam. . Foloasele patrimoniale ob�inute de autor rezultate din exploatarea operei realizate în timpul c�s�toriei , dac� opera a fost realizat� �i exploatat� în timpul c�s�toriei , constituie bun comun, având acela�i regim ca �i retribu�ia . Drepturile morale nu pot apar�ine decât so�ului autor

20

2.4. Limitele exercitarii drepturilor de autor Comparând dreptul de proprietate cu dreptul propriet��ii intelectuale în privin�a existen�ei în timp, vom constata c� dreptul de proprietate este perpetuu pe când dreptul de proprietate intelectual� este limitat în timp.

Napoleon considera la timpul s�u c� : „proprietatea autorilor n-ar trebui s� dureze decât în timpul vie�ii lor”.

Ideea limit�rii duratei dreptului de autor dateaz� înc� din secolul al XVIII-lea �i se bazeaz� atât pe natura specific� a acestui drept cât �i pe ra�iuni de interes social. Legiuitorul a acordat un tratament diferen�iat propriet��ii asupra bunurilor corporale fa�� de proprietatea asupra bunurilor incorporale (crea�iile intelectuale) datorit� faptului c� bunurile corporale în general sunt utilizate de un proprietar sau mai mul�i coproprietari, pe când operele intelectuale au tendin�a de a c�dea în domeniul public, de multe ori necunoscându-se autorul unei opere dup� trecerea unei perioade mai îndelungate de timp.

Discutând limitele dreptului de autor ne vom referi atât la durata protec�iei dreptului de autor, cât �i la limitele exercit�rii dreptului de autor.

Majoritatea legisla�iilor prev�d excep�ii de la dreptul exclusiv al autorului de a utiliza opera sa datorit� unor considerente de interes general cât �i datorit� factorului social îndeplinit de dreptul de autor. în Capitolul VI al Legii nr. 8/1996 �i legisla�ia român� a prev�zut limitele exercit�rii dreptului de autor, limit�ri care corespund cu prevederile comunitare în materie respectiv Directivele Comisiei Comunit��ii Europene”. Astfel conform reglement�rii române, sunt permise utiliz�ri ale operelor f�r� consim��mântul autorului �i f�r� ca acesta s� fie remunerat, dac� sunt respectate urm�toarele 3 condi�ii :

1 - utilizarea s� fie conform� bunelor uzan�e; 2 - s� nu contravin� exploat�rii normale a operei; 3 - s� nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de utilizare . Aceste utiliz�ri, a�a cum sunt prev�zute în art. 33 din lege sunt : a) reproducerea unei opere în cadrul procedurilor judiciare, parlamentare sau

administrative ori pentru scopuri de siguran�� public�; b) utilizarea de scurte citate dintr-o opera, în scop de analiz�, comentariu sau

critic� ori cu titlu de exemplificare, în m�sura în care folosirea lor justific� întinderea citatului.

în privin�a dreptului de citare se fac urm�toarele preciz�ri : -

citarea nu trebuie s� fie un scop în sine ci ea trebuie s� fie justificat� de natura sau scopul operei în care reproducerea dintr -un alt autor este folositoare;

- cât prive�te întinderea citatului, el trebuie s� reprezinte în ansamblu textul în care este încorporat, un accesoriu �i nu ra�iunea de „a fi” a textului;

- de asemenea trebuie reprodus întreg citatul în sensul c� citatul trebuie reprodus fidel în form� exact� a�a cum a fost cuprins în textul publicat de autor;

- desprinderea citatului din contextul operei trebuie s� se fac� în a�a fel încât dea na�tere la nici o alterare a în�elesului pasajului citat, a ideii pe care autorul citat a exprimat-o a�a cum reiese ea din citarea pasajului în întreg contextul din care a fost desprins.

c) utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere în publica�ii, în emisiuni de radio sau de televiziune ori în înregistr�ri sonore sau audiovizuale, destinate exclusiv înv���mântului, precum �i reproducerea pentru înv���mânt, în cadrul institu�iilor de înv���mânt sau de ocrotire social�, de articole izolate sau de scurte extrase din opere, în m�sura justificat� de scopul urm�rit;

d) reproducerea pentru informare �i cercetare de scurte extrase din opere, în cadrul bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor institu�iilor publice culturale sau �tiin�ifice, care func�ioneaz� f�r� scop lucrativ; reproducerea integral� a exemplarului unei opere este permis�, pentru înlocuirea acestuia, în cazul distrugerii, al deterior�rii grave sau

21

al pierderii exemplarului unic din colec�ia permanent� a bibliotecii sau a arhivei respective; e) reproducerile specifice realizate de c�tre biblioteci accesibile publicului, de c�tre

institu�ii de înv���mânt sau muzee ori de c�tre arhive, care nu sunt realizate în scopul ob�inerii unui avantaj comercial sau economic direct ori indirect;

f) reproducerea, cu excluderea oric�ror mijloace care vin în contact direct cu opera, distribuirea sau comunicarea c�tre public a imaginii unei opere de arhitectur�, art� plastic�, fotografic� sau art� aplicat�, amplasat� permanent în locuri publice, în afara cazurilor în care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri, distribuiri sau comunic�ri �i dac� este utilizat� în scopuri comerciale;

g) reprezentarea �i executarea unei opere în cadrul activit��ilor institu�iilor de înv���mânt, exclusiv în scopuri specifice �i cu condi�ia ca atât reprezentarea sau executarea, cât �i accesul publicului s� fie f�r� plat�;

h) utilizarea operelor în timpul celebr�rilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de o autoritate public�;

i) utilizarea, în scopuri publicitare, a imaginilor operelor prezentate în cadrul expozi�iilor cu acces public sau cu vânzare, al târgurilor, licita�iilor publice de opere de art�, ca mijloc de promovare a evenimentului, excluzând orice utilizare comercial�.

De men�ionat faptul c� pentru cazurile prev�zute la alin. 1 literele b), c), e), f) �i i) este impus� men�ionarea sursei �i numelui autorului dac� acesta apare pe lucrarea utilizat�, iar în cazul operelor de art� plastic� sau de arhitectur�, �i locul unde se g�se�te originalul. Reproducerile unei opere permise de art. 33 f�r� consim��mântul autorului au , în principiu , numai scop de informare pentru înv���mânt , cercetare , actualitate sau în beneficiul persoanelor cu handicap.

De asemenea legea prevede c� nu constituie o înc�lcare a dreptului de autor reproducerea unei opere f�r� consim��mântul autorului pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii dar trebuie respectate urm�toarele condi�ii :

1 - opera s� fi fost adus� anterior la cuno�tin�� public�, 2 - reproducerea s� nu contravin� utiliz�rii normale a operei, 3 - s� nu aduc� un prejudiciu autorului sau titularului dreptului de utilizare . De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 35 din lege , sunt permise �i

urm�toarele transform�ri ale operei : a - transformarea privat�, care nu este destinat� �i nu este pus� la dispozi�ia

publicului, b - dac� rezultatul transform�rii este o parodie sau o caricatur�, cu condi�ia ca

rezultatul s� nu creeze confuzie în ce prive�te opera original� �i autorul acesteia din urm�, c - dac� transformarea este impus� de scopul utiliz�rii permise de autor.

De�i art. 35 nu prevede expres , pentru ca aceste transform�ri s� fie permise este necesar ca , în prealabil , opera s� fi fost adus� la cuno�tin�� public�

2.5. Durata protectiei dreptului de autor

Drepturile de autor se divid în drepturi nepatrimoniale ( denumite de actuala lege drepturi morale ) �i în drepturi patr imoniale .

Autorului unei opere literare, artistice, �tiin�ifice i se recunoa�te un drept asupra operei pe tot parcursul vie�ii sale - art. 24 alin. 1 . Acest drept ia na�tere din momentul crea�iei operei indiferent de modul sau forma concret� de exprimare a acelei crea�ii.

Drepturile morale sunt inalienabile �i imprescriptibile , adic� nu pot face obiectul vreunei renun��ri sau înstr�in�ri din partea autorului sau al unei dobândiri , pe orice cale , din partea vreunei alte persoane . Drepturile morale sunt ocrotite din momentul cre�rii operei �i pân� la decesul autorului . Drepturile morale sunt cele enumerate de art. 10 din lege .

Articolul 11 alin. 2 din lege prevede trei excep�ii , când exerci�iul unor drepturi morale se transmite prin mo�tenire :

- exerci�iul dreptului de a decide dac�,în ce mod �i când va fi adus� opera la

22

cuno�tin�� public� , - exerci�iul dreptului de a pretinde recunoa�terea calit��ii de autor , - exerci�iul dreptului de a pretinde respectarea integrit��ii operei �i de a se opune

oric�rei modific�ri �i oric�rei atingeri aduse operei , dac� prejudiciaz� onoarea sau reputa�ia autorului .

Transmiterea acestor drepturi morale are loc pe durat� nelimitat� . Drepturile patrimoniale cuprinse în con�inutul dreptului de autor, se nasc ch iar din

momentul cre�rii operei �i dureaz� pe tot timpul vie�ii autorului, iar dup� moartea acestuia ele se transmit prin mo�tenire potrivit legisla�iei civile pe o perioad� de 70 de ani .

Articolul 149 alin. 3 din lege prevede c� , în ceea ce prive�te durata drepturilor de exploatare , în cazul operelor a c�ror autori au decedat înainte de intrarea în vigoare a legii nr. 8/1996 , �i pentru care au expirat termenele de protec�ie , se prelunge�te pân� la termenul prev�zut de aceast� lege . Dup� împlinirea termenului de protec�ie opera cade în domeniul public adic� monopolul exploat�rii operei , recunoscut titularilor drepturilor patrimoniale înceteaz� �i din acel moment opera intr� în patrimoniul comun al umanit��ii �i poate fi folosit� liber

NU UITA! Drepturile de autor se divid în drepturi nepatrimoniale ( denumite de

actuala lege drepturi morale ) �i în drepturi patrimoniale . Autorului unei opere literare, artistice, �tiin�ifice i se recunoa�te un drept asupra operei pe tot parcursul vie�ii sale - art. 24 alin. 1 . Acest drept ia na�tere din momentul crea�iei operei indiferent de modul sau forma concret� de exprimare a acelei crea�ii

INTREB�RI DE CONTROL 1. Care sunt drepturile morale de autor si modalitatea de transmitere a

acestora? 2. Care sunt atributele dreptului patrimonial de autor? 3. Care sunt caracteristicile dreptului patrimonial de autor din perspectiva

pluralitatii de autori a operei de creatie intelectuala?

PROPUNERI DE REFERATE Avantajele protectiei extinse a drepturilor patrimoniale de autor Limitele exercitarii drepturilor patrimoniale de autor Trasaturile esentiale ale drepturilor nepatrimoniale de autor in raport de actul de

creatie

23

Unitatea de înv��are nr.3 Transmiterea �i cesiunea drepturilor de autor Cuprins

3.1. Introducere 3.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 3.3. Cesiunea drepturilor de autor 3.4. Contractele specifice drepturilor de autor

3.1. Introducere Transmiterea drepturilor de autor

Drepturile personal nepatrimoniale din con�inutul dreptului de autor de�i în principiu sunt ne transmisibile, datorit� faptului c� iau na�tere din crea�ia intelectual� sunt exceptate de la dreptul comun în sensul c� trei dintre cele patru drepturi �i anume dreptul de divulgare, dreptul la paternitatea operei �i cel la inviolabilitatea operei se transmit prin mo�tenire potrivit dreptului comun pe durat� nelimitat�.

În caz de mo�tenire vacant� exercitarea acestor drepturi este preluat� de oganismul de gestiune colectiv� mandatat în timpul vie�ii de c�tre autor sau, în lipsa unui mandat, de organismul de gestiune colectiv� cu cel mai mare numar de membri, din domeniul respectiv de crea�ie.

Solu�ia propus� de legea actual� ni se pare just� deoarece aceste trei drepturi sunt intrinsec legate de un anumit autor.

Mo�tenitorii acestor drepturi morale au obliga�ia de a le exercita în a�a fel încât s� nu prejudicieze moral memoria celui disp�rut �i pentru a respecta în totalitate adev�rul istoric. Este firesc ca cel care mo�tene�te dreptul de a exploata opera dup� moartea autorului s� vegheze ca acea oper� s� apar� sub numele celui care a creat-o �i întocmai cum ea a fost creat�.

O problem� care s-a pus în literatura juridic� este aceea a operelor postume( divulgarea tardiv� ) . Cel care public� o astfel de oper� va beneficia de toate drepturile patrimoniale care ar fi apar�inut autorului dar numai pentru o perioad� de 25 de ani, perioad� care începe s� curg� din momentul în care opera a fost adus� la cuno�tin�a publicului pentru prima data.

În privin�a drepturilor patrimoniale, acestea se transmit potrivit Codului civil, numai c� durata transmiterii este limitat� în timp. În vechea reglementare perioada maxim� de timp , pentru care se transmiteau aceste drepturi , era de 50 de ani. Deoarece în legisla�ia ��rilor membre a U.E. aceast� perioad� este de 70 de ani legiuitorul român a armonizat �i în aceast� privin�� legisla�ia intern� cu cea european� astfel c� drepturile patrimoniale se transmit potrivit legisla�iei civile pe o perioad� de 70 de ani. Aceast� perioad� nu este influen�at� de faptul c� opera a fost adus� la cuno�tin�� public� sau nu.

în situa�ia mo�tenirilor vacante avem de asemenea o derogare de la dreptul comun în sensul c� nu revin statului, ci drepturile lui de cuius sunt preluate de organisme de gestiune colectiv� care au ca membrii un num�r mai mare de membrii din domeniul în care a creat autorul.

De aceea�i durata de 70 de ani se bucur� �i mo�tenitorii operei aduse la cuno�tin�a publicului, sub pseudonim, sau f�r� indicare de nume cât �i cei ai autorului operei realizate în colaborare, numai c� în acest caz termenul de 70 de

24

ani va începe s� curg� din momentul mor�ii ultimului coautor. Dac� contribu�ia fiec�rui coautor este distinct�, durata dreptului

patrimonial, pentru fiecare dintre mo�tenitorii coautorilor este de 70 de ani de la moartea fiec�rui coautor pe care îl mo�tenesc.

în cazul operelor colective durata drepturilor patrimoniale asupra acestor opere este de 70 de ani �i începe s� curg� de la data aducerii operei la cuno�tin�a publicului. în situa�ia în care în�untrul acestui termen, opera nu a fost adus� la cuno�tin�� publicului durata drepturilor patrimoniale expir� la trecerea unei perioade de 70 de ani de la crearea operei.

în cazul programelor pentru calculator ; drepturile patrimoniale ale autorului programelor de calculator se transmit pe cale succesoral� tot pentru o perioad� de 70 de ani.

O excep�ie de la dreptul comun este aceea c� de�i data deschiderii mo�tenirii coincide cu data mor�ii celui ce las� mo�tenirea, durata termenelor de protec�ie se calculeaz� începând cu data de 01 ianuarie a anului urm�tor mor�ii autorului sau aducerii operei la cuno�tin�� public� - art. 32 din lege .

3.2. Competen�ele unit��ii de înv��are Dup� parcurgerea acestei unit��i de înv��are, studentul:

- Va fi familiarizat modalitatea de elaborare a cesiunilor specifice dreptului de proprietate intelectuala

- Va �ti s� identifice componentele esen�iale ale contractelor pe domeniul drepturilor de autor

- Va cunoa�te diferen�ele de continut dintre licentierea drepturilor de autor si a celor conexe

Durata medie de parcurgere a unit��ii de înv��are este de 2 ore.

3.3. Cesiunea drepturilor de autor

Prima reglementare privind transmiterea contractua l� a dreptului de autor a fost Legea nr. 956 din 24 iulie 1946. Anterior acestei legi contractul de valorificare a dreptului de autor era supus reglement�rilor dreptului comun. Legea amintit� nu s -a ocupat decât de operele literare �i de contractul de editare ; dispozi�iile ei erau aplicate prin extindere �i contractului de reprezentare.

O nou� reglementare a contractului a intervenit în anul 1949 prin Decretul nr. 17 din 14 ianuarie (completat ulterior prin Decretul nr. 19 din 16 februarie 1051) conform c�ruia : „dreptul de autor putea fi valorificat direct sau prin contractul de editare, de reprezentare public�, prin contractul de folosin�� a unei într-un film �i prin contractul de difuzare a unei opere prin radio �i televiziune”,

În noua reglementare legiuitorul a analizat amplu �i distinct contractul de cesiune a dreptului de autor, contract pe care îl vom întâlni doar în cadrul propriet��ii industriale.

De asemenea sunt reglementate contractul de editare, de reprezentare în public a unei opere (forme le prin care se poate realiza aceast� comunicare sunt variate : de la recitarea public�, execu�ie liric�, reprezentare dramatic� pân� la difuzarea prin orice procedee a cuvintelor sunetelor �i imaginilor.), contractul de difuzare a unei opere prin radio sau televiziune, contractul de comand� cât �i contractul de închiriere a unei opere.

Privitor la contractul de cesiune, acesta este definit astfel : „conven�ia prin care o parte, numit� cedent (autorul operei), transmite cu titlu oneros sau gratuit, în tot sau în

25

parte unei alte persoane numit� cesionar (persoan� fizic� sau juridic�) drepturile patrimoniale n�scute din crearea unei opere literare, artistice sau tehnice”. Titularul dreptului de autor poate ceda prin contract numai drepturile sale patrimoniale .

În general contractele de valorificare a drepturilor de autor au ca obiect o oper� terminat� în momentul încheierii contractului, dar, în cazul unui autor cunoscut �i recunoscut ca valoros într-un anumit domeniu, se poate ivi dorin�a de a se solicita aceluiautor crearea în beneficiul unei persoane a unei anumite opere. Aceast� cerere se poate materializa printr –un contract de comand�.

Caracterele juridice ale contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor sunt:

- are ca obiect transmiterea drepturilor patrimoniale de autor ; - este un contract consensual ; - este un contract cu titlul oneros ; - este un contract , în principiu , intuitu personae ; - este un contract sinalagmatic . Legea nr. 8/1996 reglementeaz� cesiunea drepturilor patrimoniale de autor în

capitolul VII , care con�ine regulile comune pentru contractele de valorificare a drepturilor patrimoniale , �i regulile speciale pentru contractul de editare , contractul de reprezentare teatral� sau de execu�ie muzical� , contractul de închiriere �i contractul de comand� . Regulile comune ale cesiunii se aplic� , în mod corespunz�tor , în completarea regulilor speciale , pentru celelalte tipuri de contracte reglementate de lege , precum �i în cazul încheierii unor contracte nenumite prin care se valorific� drepturi patrimoniale de autor .

Cesiunea poate fi limitat� în timp, în spa�iu sau la un anumit drept, putând fi exclusiv� sau ne exclusiv�. Cesiunea exclusiv�

Cesiunea este exclusiv� în situa�ia în care titularul dreptului de autor, nu mai poate utiliza opera în modalitatea sau pe teritoriul convenit cu cesionarul. De asemenea, el nu mai poate transmite drepturile respective �i unei alte persoane. Cesiunea neexclusiv�. Cesiunea este neexclusiv� în situa�ia în care titularul dreptului de autor î�i poate p�stra el însu�i opera �i poate transmite dreptul s�u neexclusiv �i altor persoane Clauzele obligatorii în contractele de cesiune a drepturilor de autor

1 - p�r�ile contractante cu indicarea exact� a elementelor de identificare a le acestora,

2 - precizarea expres� a dreptului patrimonial care se transmite prin contractul în cauz�,

3 - modalitatea de utilizare a operei, 4 - durata în timp a cesiunii, 5 - felul cesiunii (exclusiv� sau ne exclusiv�), 6 - remunera�ia titularului dreptului de autor. Lipsa oric�reia dintre aceste clauze poate duce la anularea contractului, anulare

care poate fi cerut� de partea interesat�. Este lovit de nulitate absolut� contractul de cesiune care are drept obiect cedarea dreptului patrimonial privitor la totalitatea operelor viitoare ale autorului, nominalizate sa ne nominalizate.

Contractul trebuie s� îmbrace forma scris� cerut� îns� numai ad probationem �i nu ad validitatem. De la aceast� regul� exist� o excep�ie : contractul care are ca obiect folosirea operei în pres�.

în privin�a remunera�iei care i se cuvine autorului, aceasta se va stabili prin acordul p�r�ilor �i va putea fi propor�ional� cu încas�rile provenind din utilizarea operei sau se poate stabili o sum� fix�.

Dac� p�r�ile nu au stabilit prin contract modalitatea de remunerare, autorul are dreptul s� cear� acest lucru pe cale judec�toreasc�, instan�a urmând a stabili suma datorat�, �inând cont de sumele care se pl�tesc uzual pentru astfel de situa�ii, cât �i de

26

opera în sine, în func�ie de felul cesiunii. Legea noastr� reglementeaz� �i o ac�iune special� pentru revizuirea contractelor

lezionare , având unele asem�n�ri cu ac�iunea în resciziune pentru leziune din dreptul comun . Potrivit art. 43 alin. 3 din lege , în cazul unei dispropor�ii evidente între renumera�ia autorului �i beneficiile celui care a ob�inut cesiunea drepturilor patrimoniale , autorul poate solicita organelor jurisdic�ionale competente revizuirea contractului sau m�rirea convenabil� a remunera�iei .

În cazul operelor create în cadrul unui contract individual de munc�, drepturile patrimoniale sunt stabilite prin acel contract de munc� �i ele (drepturile patrimoniale) pot apar�ine fie, unit��ii care l-a angajat pe autor, fie autorului. Dac� prin contractul de munc� s-au cedat unit��ii drepturile patrimoniale n�scute din crearea operei este obligatorie precizarea termenului pentru care ele au fost cedate, iar în cazul în care acest termen nu se reg�se�te în contract, acesta nu va putea fi mai mare de 3 ani de la predarea operei.

Dup� expirarea acestui termen, drepturile patrimoniale vor reveni autorului. De asemenea, autorul unei opere create în baza contractului individual de munc�, î�i p�streaz� dreptul exclusiv de utilizare a operei create în baza contractului ca parte component� din ansamblul crea�iei sale. 3.4. Contractele specifice drepturilor de autor Contractul de comand� a unei opere viitoare, a fost reglementat �i prin Decretul nr. 321/1956 dar este reglementat �i în actuala Lege nr. 8/1996.

Ceea ce este specific acestui tip de contract este faptul c� acordul p�r�ilor nu poart� numai asupra unei opere viitoare, dar mai ales asupra actului de crea�ie al autorului. Acesta din urm�, nu se oblig� numai s� cedeze în limitele prev�zute de lege, drepturile pe c are le va dobândi asupra operei sale viitoare, dar �i s� creeze acea oper�.

în ceea ce prive�te obliga�iei autorului de a crea opera cerut�, contractul apare ca un contract de executare de lucr�ri, iar în ceea ce prive�te obliga�ia autorului de a autoriza publicarea operei sale terminate, contractul are natura unui contract de valorificare a drepturilor de autor.

Contractul de comand� trebuie s� prevad� atât termenul de predare cât �i pe cel de acceptare a operei de c�tre cel ce a comandat -o. Dup� predarea operei, beneficiarul poate s� o accepte, s� o refuze sau s� cear� anumite modific�ri. în situa�ia în care beneficiarul refuz� opera, adic� denun�� unilateral contractul, autorul operei are dreptul s� p�streze sumele încasate �i s� primeasc� drept desp�gubire contravaloarea lucr�rilor, respectiv cheltuielile f�cute cu executarea lucr�rilor preg�titoare în vederea realiz�rii operei.

Legea recunoa�te �i autorului dreptul de a solicita desfiin�area contractului de cesiune a dreptului patrimonial în cazul în care cesionarul nu îl exploateaz� sau îl exploateaz� într-o m�sur� insuficient� �i dac�, prin aceasta, interesele justificate ale autorului sunt afectate considerabil.

Cauzele de exonerare de r�spundere pentru cesionar în caz de neexploatare sau exploatare insuficient� a operei sunt :

- culpa autorului, - fapta unui ter� pentru care nu e �inut s� r�spund�, - cazul fortuit, - for�a major�.

Termenul în care se poate cere desfiin�area contractului de cesiune în cazul neexploat�rii sau exploat�rii insuficiente a operei, începe s� curg� doar dup� expirarea a 2 ani de la data cesion�rii dreptului patrimonial asupra operei. Dac� opera cedat� urmeaz� a fi publicat� în publica�ii cotidiene, acest termen va fi de 3 luni, iar în cazul publica�iilor periodice de 1 an.

În cazul vânz�rii originalului unei opere de art� plastic� sau fotografic�, cump�r�torul are dreptul s� o expun� public chiar dac� ea nu a fost publicat� pân� la acel moment, cu condi�ia ca autorul s� nu fi interzis în mod expres exercitarea acestui drept în

27

actul de înstr�inare a operei. Cel ce dobânde�te proprietatea asupra suportului material al operei nu dobânde�te

ca urmare a acestui fapt �i un drept de utilizare asupra operei. Contractul de editare

Contractul de editare este acel contract prin care autorul cedeaz� editorului temporar în schimbul unei sume de bani numit� remunera�ie, dreptul s�u de reproducere �i distribu�ie a operei.

Pe lâng� aceste dou� drepturi cedate autorul poate ceda editorului s�u �i un drept de a autoriza traducerea �i adaptarea operei.

Contractul trebuie s� cuprind� sub sanc�iunea nulit��ii relative urm�toarele clauze : - felul cesiunii (exclusiv� sau ne exclusiv�); - întinderea cesiunii în spa�iu; - durata �i remunera�ia auto rului. Pe lâng� aceste clauze obligatorii, contractul mai poate s� prevad� : - un termen pân� la care autorul trebuie s� predea originalul operei; - un termen pân� la apari�ia �i difuzarea exemplarului fiec�rei edi�ii, - num�rul maxim �i minim de exemplare; - modul în care autorul poate s� controleze num�rul de exemplare produs de

editorul s�u. Editorul are urm�toarele obliga�ii specifice : a. s� respecte clauzele contractuale; b. s� permit� autorului s� fac� modific�ri în cazul unei edi�ii noi; c. s� cear� consim��mântul autorului atunci când dore�te s� cedeze contractul de

editare; d. s� înapoieze autorului originalul operei primite pentru publicare dac� nu s-a

convenit altfel. Contractul de editur� înceteaz� la expirarea perioadei pentru care el a fost înc heiat.

Autorul are dreptul s� cear� desfiin�area contractului dac� editorul nu-i public� opera în termenul convenit cât �i daune dac� prin nepublicare, a suferit un prejudiciu.

în privin�a suport�rii riscului contractului, legiuitorul a f�cut distinc�ia î ntre operele publicate �i cele nepublicate. Astfel, riscul pieirii operei va fi suportat de editor, dac� opera a fost publicat�, el având obliga�ia de a pl�ti remunera�ia convenit� autorului. Dac� opera este distrus� total înainte de a fi pus� în circuit civil editorul este îndrept��it s� preg�teasc� o edi�ie nou� , iar autorul va avea drept de remunera�ie numai pentru una dintre aceste edi�ii .

Contractul de editare poate îmbr�ca forma a 2 feluri de contracte : 1 - contract de prestare de servicii, 2 - contract de antrepriz�.

în primul caz, autorul pe cheltuiala sa îl împuternice�te pe editor s�-i reproduc� opera, urmând ca autorul s�-�i valorifice singur opera dup� editare

În cazul în care autorul îl împuternice�te pe editor ca pe cheltuiala sa s�-i reproduc� opera �i s� i-o difuzeze suntem în situa�ia celui de-al doilea tip de contract �i anume cel de antrepriz�, c�ruia I se aplic� dispozi�iile codului civil.

Dup� cum se cunoa�te contractul de antrepriz� este acel contract în virtutea c�ruia una dintre p�r�i - denumit� antreprenor - se oblig� s� execute pe riscul s�u o anumit� lucrare pentru cealalt� parte - denumit� client - în schimbul unei remunera�ii. Contractul de reprezentare teatral� sau de execu�ie muzical�

Contractul de reprezentare teatral� sau de execu�ie muzical� este acel contract prin care titularul dreptului de autor cedeaz� unei persoane fizice sau juridice dreptul de a reprezenta sau de a executa în public o oper� actual� sau viitoare, literar�, dramatic�, muzical�, dramatico-muzical�, coregrafic� sau o pantomim� în schimbul unei remunera�ii, cesionarul având obliga�ia s� o reprezinte sau s� o execute în condi�iile convenite.

Contractul se va încheia în form� scris�, fie pe durat� determinat� fie pe un num�r

28

determinat de comunic�ri c�tre public. Fa�� de contractul de editare contractul de reprezentare teatral� sau de execu�ie

muzical�, deosebirea care apare se refer� la faptul c� în cel de -al doilea legea prevede includerea în contract, în mod expres, a datei la care va avea loc premiera sau singura comunicare a operei, dup� caz, celelalte clauze fiind asem�n�toare Contractul de închiriere

Acest tip de contract, este prev�zut în legea nr. 8/1996, dar în mod sumar, precizându - se doar c� I se aplic� regulile din dreptul civil, referitoare la contractul de loca�ie, prev�zut de art. 1410 Cod civil.

Prin acest contract, autorul unei opere, cedeaz� utilizarea , pe un anumit termen, cel pu�in a unui exemplar, al operei sale, în original sau copie, în schimbul unei sume de bani.

Acest tip de contract se folose�te în special pentru categoria de opere ca : programe pentru calculator sau opere fixate în înregistr�ri sonore sau audiovizuale.

Din analiza acestor contracte se poate desprinde concluzia c�, pe de o parte, prin ele se realizeaz� atât aducerea operei la cuno�tin�a publicului cât �i exploatarea acelei opere, iar pe de alt� parte, urm�toarele tr�s�turi esen�iale ale acestor contracte :

a - au ca obiect, transmiterea temporar� a dreptului de a utiliza o oper� determinat�; b - sunt contracte consensuale; c - sunt contracte sinalagmatice; d - sunt contracte încheiate intuitu personae; e - forma scris� este prev�zut� pentru aceste contracte ca o condi�ie adprobationem

�i nu ad validitatem. În privin�a capacit��ii autorului de a încheia un contract de valorificare a drepturilor sale

asupra operelor create se vor aplica dispozi�iile comune cu privire la capacitate

NU UITA! în privin�a drepturilor patrimoniale, acestea se transmit potrivit Codului

civil, numai c� durata transmiterii este limitat� în timp. în vechea reglementare perioada maxim� de timp , pentru care se transmiteau aceste drepturi , era de 50 de ani. Deoarece în legisla�ia ��rilor membre a U.E. aceast� perioad� este de 70 de ani legiuitorul român a armonizat �i în aceast� privin�� legisla�ia intern� cu cea european� astfel c� drepturile patrimoniale se transmit potrivit legisla�iei civile pe o perioad� de 70 de ani. Aceast� perioad� nu este influen�at� de faptul c� opera a fost adus� la cuno�tin�� public� sau nu.

în situa�ia mo�tenirilor vacante avem de asemenea o derogare de la dreptul comun în sensul c� nu revin statului, ci drepturile lui de cuius sunt preluate de organisme de gestiune colectiv� care au ca membrii un num�r mai mare de membrii din domeniul în care a creat autorul.

De aceea�i durata de 70 de ani se bucur� �i mo�tenitorii operei aduse la cuno�tin�a publicului, sub pseudonim, sau f�r� indicare de nume cât �i cei ai autorului operei realizate în colaborare, numai c� în acest caz termenul de 70 de ani va începe s� curg� din momentul mor�ii ultimului coautor.

INTREB�RI DE CONTROL 1. Care sunt cerintele ce trebuie indeplinite pentru incheierea

contractului de reprezentare teatrala? 2. Care sunt conditiile prevazute de lege privind nulitatea contractului de editare?

PROPUNERI DE REFERATE Normele imperative privind interdependenta obligatiilor reciproce in cazul

contractelor de reprezentare teatrala Limitele autorizarii drepturilor patrimoniale de autor in materia cesiunilor neexclusive

29

Unitatea de înv��are nr.4 Regimul juridic special al altor categorii de opere protejate Cuprins

4.1. Introducere 4.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 4.3. Programele pentru calculator 4.4. Operele de art� plastic�, de arhitectur� �i fotografie

4.5. Protec�ia portretului, a destinatarului coresponden�ei �i a secretului sursei de informare

4.1. Introducere Operele cinematografice �i alte opere cinematografice

Operele cinematografice ca obiect al dreptului de autor au dat na�tere la numeroase discu�ii în literatura juridic�, iar solu�ia adoptat� de diferite legisla�ii na�ionale sunt departe de a fi unitare.

Pân� la apari�ia Legii nr. 8/1996, în �ara noastr�, aceste opere nu au fost reglemen tate în mod distinct. În actuala reglementare ele se reg�sesc tratate separat în capitolul VIII al legii men�ionate iar dispozi�iile referitoare acestui fel de opere sunt în concordan�� cu directivele comunitare în materie.

Legiuitorul român define�te acest gen de opere astfel : „Opera audiovizuala este opera cinematografica, opera exprimata printr-un procedeu similar cinematografiei sau orice alta opera constând dintr-o succesiune de imagini in mi�care, înso�ite sau nu de sunete.”

Opera audiovizual� are mai mul�i autori. Produc�torul �i regizorul care sunt considera�i autori principali, la care se mai adaug� �i al�i autori, cum sunt : autorul adapt�rii, autorul scenariului, autorul dialogului, autorul muzicii special create pentru opera audiovizual� �i autorul grafic pentru operele de anima�ie sau al secven�elor de anima�ie când acestea reprezint� o parte importan�� a operei.

Cei doi autori principali, regizorul �i produc�torul, sunt defini�i astfel de actuala reglementare :

„Regizorul sau realizatorul operei audiovizuale este persoana fizic� ce î�i asum� conducerea cre�rii �i realiz�rii operei audiovizuale, în calitate de autor principal.”

„Produc�torul unei opere audiovizuale este persoana fizic� sau juridic� ce î�i asum� responsabilitatea producerii operei �i, în aceast� calitate, organizeaz� realizarea operei �i furnizeaz� mijloacele necesare tehnice �i financiare.”

între produc�tor �i regizor se încheie un contract prin care p�r�ile pot conveni s� fie inclu�i ca autori ai operei audiovizuale �i al�i creatori care au contribuit substan�ial la crearea acesteia.

în cazul în care opera audiovizual� urmeaz� s� fie creat� prin adaptarea unei alte opere preexistente, trebuie reamintit faptul c� dreptul la adaptarea audiovizual� este dreptul exclusiv al titularului dreptului de autor asupra unei opere preexistente de a o transforma sau de a o include într-o oper� audiovizual�. în aceste condi�ii legea prevede c� este necesar� cesiunea dreptului exclusiv mai sus precizat printr-un contract încheiat între titularul dreptului de autor �i produc�torul operei audiovizuale, distinct de contractul de editare, în care se vor prevedea expres condi�iile produc�iei, difuz�rii �i proiec�iei operei audiovizuale.

De remarcat c� în cazul în care nu exist� o conven�ie contrar�, autorii

30

operei audiovizuale, precum �i al�i autori cu contribu�ii la aceasta, î�i p�streaz� toate drepturile de utilizare separat� a propriilor contribu�ii, în condi�iile legii.

Produc�torul �i autorul principal sunt cei care hot�r�sc dac� opera audiovizual� este terminat� sau nu, versiunea definitiv�, dac� opera va fi adus� la cuno�tin�a publicului �i modul în care va fi exploatat� versiunea definitiv� a operei.

Prin lege se interzice distrugerea suportului original al versiunii definitive a operei audiovizuale în forma copiei-standard.

în ceea ce prive�te folosirea drepturilor patrimoniale, acestea se vor împ�r�i între autorii operei audiovizuale. Remunera�ia autorului poate fi stabilit� pentru fiecare mod de utilizare a operei audiovizuale care este propor�ional� cu încas�rile brute rezultate din utilizare.

Autorii au dreptul s� cear� produc�torilor, periodic, situa�ia încas�rilor realizate din utilizarea operei.

Rezilierea contractului dintre produc�tor �i autor poate fi cerut� de acesta din urm� dac� produc�torul în termen de 5 ani de la încheierea contractului nu finalizeaz� opera audiovizual� sau nu difuzeaz� opera în termen de 1 an de la finalizarea ei.

4.2. Competen�ele unit��ii de înv��are Dup� parcurgerea acestei unit��i de înv��are, studentul:

- Va fi familiarizat modalitatea de exploatare a operelor cinematografice - Va �ti s� identifice tipurile de protectie a programelor pe calculator a

programelor care fac obiectul protectiei drepturilor de autor - Va cunoa�te caracteristicile dreptului de suita in ceea ce priveste

operele de arta plastica - Va de�ine cunostintele necesare in vederea valorificarii prin

cesiune a creatiilor derivate apartinand operelor de arta audiovizuala si arta plastica.

Durata medie de parcurgere a unit��ii de înv��are este de 2 ore.

4.3. Programele pentru calculator Programele pentru calculator sunt reglementate în capitolul IX din Legea nr. 8/1996, reglementare care este considerat� insuficient� în legisla�ia român�. În conformitate cu prevederile art. 72 din lege „protec�ia programelor pentru calculator include orice expresie a unui program, programele de aplica�ie �i sistemele de operare, exprimate în orice fel de limbaj, fie în cod-surs� sau cod-obiect, materialul de concep�ie preg�titor, precum �i manualele.”

Nu sunt protejate prin lege, ideile, procedeele, metodele de func�ionare, conceptele matematice �i principiile care stau la baza oric�rui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfe�elor sale. Autorul programelor pentru calculator are acelea�i drepturi morale �i patrimoniale ca �i oricare autor al unei opere literare sau artistice. El poate ceda drepturile de utilizare a unui program pentru calculator f�r� ca aceasta s� duc� la transferul dreptului de autor asupra programului. Dac� programele pentru calculator sunt realizate în exercitarea atribu�iilor de serviciu, acestea pot fi exploatate de cel angajat, dac� prin contract nu s -a convenit altfel

31

4.4. Operele de art� plastic�, de arhitectur� �i fotografie Operele de art� plastic�, pot fi bi sau tridimensionale la baza protec�iei lor stând individualitatea operei care se bazeaz� pe crea�ia artistic�. Autorul operei de art� plastic� se bucur� de toate drepturile morale �i patrimoniale prev�zute de lege.

Reproducerile dup� operele de art� plastic� se pot realiza doar pe baza unui contract care trebuie s� con�in� indica�ii necesare pentru identificarea operei (o schi��, un desen, o fotografie) precum �i referiri la semn�tura autorului. Reproducerile nu pot fi puse în vânzare f�r� consim��mântul titularului dreptului de autor, consim��mânt care este dat dup� examinarea reproducerii.

Dup� realizarea reproducerii toate instrumentele speciale care au folosit la realizarea acelei reproduceri, trebuie s� fie distruse sau f�cute inutilizabile, dac� nu sunt achizi�ionate de c�tre titularul dreptului de autor sau dac� nu s-a convenit altfel.

De asemenea modelele originale dup� care s-au realizat reproducerile trebuie restituite titularului. în situa�ia în care opera de art� plastic� este expus� într -o expozi�ie, persoana fizic� sau juridic� care organizeaz� acea expozi�ie suport� riscul dispari�iei sau distrugerii totale sau par�iale a operei. Operele de arhitectur� - pot fi realizate numai cu acordul arhitectului, iar construc�ia realizat�, va trebui s� poarte la loc vizibil numele arhitectului.

C. Operele fotografice sunt protejate în cadrul institu�iei dreptului de autor cu precizarea c� „nu pot beneficia de protec�ia legal� a dreptului de autor fotografiile unor scrisori, acte documente de orice fel, desene tehnice �i alte asemenea.”. În ceea ce prive�te opera fotografic� realizat� în baza unui contract individual de munc� sau la comand�, se prezum� faptul c� acele fotografii apar�in pentru o perioad� de 3 ani celui care a f�cut comanda sau angajatorului, dac� nu s -a convenit altfel.

Transmiterea drepturilor patrimoniale ale titularului dreptului de autor asupra unei opere fotografice se produce în momentul înstr�in�rii negativului operei fotografice. Persoana care comand� s� I se execute o fotografie poate s� publice sau s� reproduc� acea fotografie f�r� consim��mântul autorului dac� nu s-a convenit altfel.

Dac� fotografia original� poart� numele autorului, acest nume trebuie s� figureze �i pe reproducere.

4.5. Protec�ia portretului, a destinatarului coresponden�ei �i a secretului sursei de informare

Operele care con�in un portret nu pot fi utilizate f�r� acordul persoanei reprezentate de acel portret. Autorul, proprietarul sau posesorul acesteia nu are dreptul s� o reproduc� sau s� o comunice public f�r� consim��mântul persoanei reprezentate sau al succesorilor a cesteia pe o perioad� de 20 de ani dup� moartea sa.

De la aceast� regul� exist� �i excep�ii. �i anume , 1) în cazul în care persoana reprezentat� în portret este de profesie model sau a fost remunerat� pentru a poza , 2) difuzarea unei opere care con�ine un portret poate fi f�cut� f�r� autoriza�ia persoanei reprezentate dac� :

a - Este o persoan� general cunoscut� �i portretul a fost executat cu ocazia activit��ilor sale publice;

b - Portretul persoanei reprezentate constituie numai un detaliu al unei opere ce prezint� o adunare, un peisaj sau o manifestare public�.

Coresponden�a adresat� unei persoane, poate fi utilizat� doar cu consim��mântul destinatarului acelei coresponden�e , iar dup� moartea sa , timp de 20 de ani , cu consim��mântul succesorilor s�i, cu condi�ia ca persoana destinatar� s� nu-�i fi exprimat o alt� dorin��.

Atât destinatarul cât �i persoana reprezentat� într-un portret se bucur� de dreptul moral de a pretinde respectarea integrit��ii operei �i de a se opune modific�rilor sau denatur�rilor ce i-ar crea un prejudiciu. “Autorul are dreptul s� cear� editorului sau produc�torului s�u, s� p�streze secretul sursei

32

de informa�ii folosit� în oper� �i s� nu comunice documente referitoare la aceasta. Numai cu consim��mântul persoanei sau în baza unei hot�râri judec�tore�ti definitive �i irevocabile se poate dezv�lui secretul.

NU UITA! Nu sunt protejate prin lege, ideile, procedeele, metodele de func�ionare,

conceptele matematice �i principiile care stau la baza oric�rui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea care stau la baza interfe�elor sale.

Autorul programelor pentru calculator are acelea�i drepturi morale �i patrimoniale ca �i oricare autor al unei opere literare sau artistice. El poate ceda drepturile de utilizare a un ui program pentru calculator f�r� ca aceasta s� duc� la transferul dreptului de autor asupra programului. Dac� programele pentru calculator sunt realizate în exercitarea atribu�iilor de serviciu, acestea pot fi exploatate de cel angajat, dac� prin contract nu s-a convenit altfel

INTREB�RI DE CONTROL 1. Ce presupune un drept de suita? 2. Un transfer electronic presupune, obligatoriu utilizarea unui drept de

proprietate intelectuala in sistem informatic? 3. Sistemele programelor pe calculator asigur� in mod obli gatoriu si protectia drepturilor de autor incorporate in acestea?

PROPUNERI DE REFERATE Cauzele ce conduc la crearea fenomenului de piraterie in domeniul IT Elementele pietei operelor derivate in cazul creatiilor de arta plastica in

ceea ce priveste dreptul de suita. Modalitatile de exploatare a operelor audiovizuale si impactul lor asupra publicului

33

Unitatea de înv��are nr.5 Drepturile conexe drepturilor de autor Cuprins

5.1. Introducere 5.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 5.3. Drepturile arti�tilor interpre�i sau executan�i 5.4. Drepturile produc�torilor de înregistr�ri sonore �i audiovizuale 5.5. Organismele de radiodifuziune �i televiziune 5.6. Drepturile sui-generis ale fabrican�ilor bazelor de date

5.1. Introducere Directiva comunitar� din 1993 impune statelor membre Uniunii Europene

coordonarea unor reguli ale dreptului de autor �i drepturile conexe aplicabile radiodifuziunii prin satelit �i retransmisia prin cablu .

Art. 5 din aceast� directiv� prevede : „protec�ia drepturilor conexe drepturilor d e autor nu aduce atingere �i nu modific� sub nici un aspect protec�ia conferit� în cadrul drepturilor de autor.”

Actuala reglementare (Legea nr. 8/1996) este în strict� concordan�� cu reglementarea comunitar� în privin�a drepturilor conexe drepturilor de autor. Prin aceasta, pentru prima oar� în legisla�ia României sunt reglementate drepturile conexe drepturilor de autor. Aceste drepturi sunt reglementate în 5 capitole ale legii, ocupând o reglementare textual� mai mare decât întreaga reglementare anterioar� privitoare la drepturile de autor.

Prin drepturile conexe drepturilor de autor în�elegem ansamblul prerogativelor nepatrimoniale ( morale ) �i patrimoniale pe care legea le recunoa�te unor categorii de persoane fizice sau juridice care desf��oar� activit��i subsecvente activit��ii de crea�ie propriu-zis� .

În conformitate cu prevederile art. 94 din Legea nr. 8/1996, sunt recunoscute �i protejate drepturile conexe drepturilor de autor, urm�toarelor 3 categorii de persoane ( titularii drepturilor conexe ) :

1 - arti�tii interpre�i �i executan�i pentru propriile interpret�ri sau execu�ii; 2 - produc�torii de înregistr�ri sonore �i produc�torii de înregistr�ri

audiovizuale, pentru propriile înregistr�ri.

5.2. Competen�ele unit��ii de înv��are Dup� parcurgerea acestei unit� �i de înv��are, studentul:

- Va fi familiarizat cu particularitatile drepturilor conexe apartinand artistilor interpreti sau executanti

- Va �ti s� identifice tipurile de utilizari specifice organismelor de radiodifuziune si televiziune

- Va cunoa�te caracteristicile dreptului de retransmitere prin cablu. Va de�ine abilit��i de identificare a drepturilor sui-generis ale fabrican�ilor bazelor de date

Durata medie de parcurgere a unit��ii de înv��are este de 2 ore.

34

5.3. Drepturile arti�tilor interpre�i sau executan�i

în doctrin� s-a pus problema dac� ace�ti arti�ti sau executan�i sunt coautori la realizarea operei. Pentru c� ei nu particip� la crearea operei interpr etate sau executate s-a considerat c� nu pot avea calitatea de coautori, presta�ia lor a fost considerat� drept oper� derivat�. Aceast� calificare, nu este just� pentru c� ar însemna s� se pun� aceast� presta�ie pe aceea�i treapt� cu traducerile sau adapt�rile care îns�, sunt opere cu entitate proprie.

Este adev�rat c� arti�tii prin talentul lor m�resc frumuse�ea unei opere �i de multe ori importan�a rolului lor este egal� cu cea a autorului iar uneori chiar superioar�, mai ales pe scara realiz�rilor �i realit��ilor comerciale.

Ca urmare s-a considerat c� pentru protec�ia presta�iei interpre�ilor sau executan�ilor este necesar s� se instituie un regim care de�i modelat dup� cel al dreptului de autor s� fie diferit de acesta.

Legisla�iile care au consacrat o asemenea protec�ie au realizat-o în cadrul a�a numitelor drepturi conexe.

Existen�a unei conexiuni speciale între opera interpretat� sau executat� �i interpretarea sau executarea ei este demonstrat� de faptul c� de multe ori interpretarea ori executare a unei opere poate compromite sau s� dea str�lucire operei preexistente.

În conformitate cu prevederile art. 95 din lege, sunt considera�i arti�ti interpre�i sau executa�i : „actorii, cânt�re�ii, muzicienii, dansatorii �i alte persoane care prezint�, cânt�, danseaz�, recit�, declam�, joac�, interpreteaz�, regizeaz�, dirijeaz� ori execut� în orice alt� modalitate o oper� literar� sau artistic�, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de variet��i, de circ ori marionete.”

Din ultima parte a textului de lege, care folose�te expresia „spectacol de orice fel”, rezult� existen�a unor drepturi conexe de autor �i altor categorii de arti�ti interpre�i sau executan�i ai unor crea�ii sau realiz�ri artistice decât cele expres denumite �i enumerate în cuprinsul textului de lege. Obiectul drepturilor conexe se deduce din con�inutul art. 94 , �i poate consta din:

- interpret�rile �i execu�iile arti�tilor interpre�i sau executan�i , - înregistr�rile sonore �i audiovizuale ale produc�torilor unor astfel de înregistr�ri, - emisiunile organismelor de radiodifuziune �i televiziune .

Actuala reglementare, recunoa�te acestor arti�ti interpre�i sau executan�i o serie de drepturi morale �i patrimoniale asem�n�toare cu cele recunoscute autorilor. Drepturile morale

În conformitate cu prevederile art. 96 din lege, arti�tilor interpre�i sau executa�i li se recunosc urm�toarele drepturi morale :

1 - dreptul de a pretinde recunoa�terea paternit��ii propriei interpret�ri sau execu�ii,

^2 - dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul s�u s� fie indicat ori comunicat la fiecare spectacol �i la fiecare utilizare a înregistr�rii acesteia,

3 - dreptul de a pretinde respectarea calit��ii presta�iei sale �i de a se opune oric�rei deform�ri, falsific�ri sau alte modific�ri substan�iale a interpret�rii ori execu�iei sale sau oric�rei înc�lc�ri a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea ori reputa�ia sa, În continuare, art. 97 din lege, prevede c� drepturile morale conexe drepturilor de autor ale arti�tilor interpre�i sau executa�i, la fel ca �i drepturile morale ale autorilor, nu pot face obiectul vreunei renun��ri sau înstr�in�ri

Aliniatul 2 al art. 97 din lege, stabile�te c� exerci�iul drepturilor morale ale drepturilor conexe drepturilor de autor ale arti�tilor interpre�i sau executa�i pot fi transmise prin mo�tenire, potrivit legisla�iei civile, pe durat� nelimitat�. In caz de vacan�� succesoral� exerci�iul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiva care a administrat drepturile artistului interpret sau executant ori, dup� caz, organismului cu cel mai mare num�r de membri, din domeniul respectiv.

35

Drepturile patrimoniale Arti�tilor interpre�i sau executa�i li se recunoa�te un drept patrimonial exclusiv

asupra realiz�rilor lor care, potrivit art. 98 din lege, confer� interpre�ilor, dreptul de a autoriza efectuarea de c�tre ter�i a urm�toarelor activit��i :

a) fixarea interpret�rii sau a execu�iei sale ; În art. 98 din lege, se prevede expres în�elesul termenului de fixare. Astfel : „În

în�elesul prezentei legi, se consider� fixare încorporarea, prin orice mijloc, de sunete, imagini ori de sunete �i imagini sau de reprezent�ri digitale ale acestora, în orice fel de suport, inclusiv electronic, care permite perceperea, reproducerea ori comunicarea lor c�tre public, într-un mod oarecare.”

b) reproducerea integral� sau par�ial�, direct� ori indirect�, temporar� sau permanent�, prin orice mijloc �i sub orice form�, a interpret�rii sau a execu�iei fixate:

c) distribuirea interpret�rii sau a execu�iei fixate; d) închirierea interpret�rii sau a execu�iei fixate; e) împrumutul interpret�rii sau al execu�iei fixate; f) importul în vederea comercializ�rii pe pia�a intern� a interpret�rii sau a execu�iei

fixate; g) radiodifuzarea �i comunicarea public� a interpret�rii sau a execu�iei sale, în afara

cazului în care interpretarea sau execu�ia a fost deja fixat� sau radiodifuzat�; h) punerea la dispozi�ia publicului a interpret�rii sau a execu�iei sale fixate, astfel

încât s� poat� fi accesat�, în orice loc �i în orice moment ales, în mod individual, de c�tre public;

i) retransmiterea prin cablu a interpret�rii sau a execu�iei fixate. în condi�iile prev�zute de art. 99 din lege, arti�tilor interpre�i sau executa�i li se

recunoa�te un drept patrimonial conex dreptului de autor �i cu privire la presta�iile colective, realizate în forma�ii cum ar fi, membrii unui grup, cor, corp de balet, trupe teatrale, �i care, trebuie s�-�i desemneze dintre ei, în scris cu acordul majorit��ii membrilor grupului, un reprezentant pentru exerci�iul drepturilor prev�zute de art. 98 din lege.

Pentru cazul în care artistul interpret sau executant î�i desf��oar� activitatea pe baza unui contract individual de munc�, legea a reglementat dou� situa�ii cu privire la drepturile patrimoniale ale acestor arti�ti.

Astfel, art. 100 din lege prevede posibilitatea ca dreptul patrimonial prev�zut la art. 98 s� poat� fi transmis celui care angajeaz�, cu condi�ia ca transmiterea dreptului s� fie expres prev�zut� în contractul individual de munc�. în situa�ia în care artistul interpret sau executant a participat la realizarea unei opere audiovizuale, ori a unei înregistr�ri sonore, dac� nu exist� o conven�ie contrar�, se consider� c� acesta cedeaz� produc�torului dreptul exclusiv de utilizare a presta�iei sale astfel fixate prin reproducere, distribuire, import, inchiriere si împrumut. Remunera�ia cuvenit� în temeiul unui contract de cesiune a drepturilor patrimoniale care apar�in unui artist interpret sau executant se stabilesc prin acordul p�r�ilor

Cuantumul remunera�iei poate s� fie calculat fie propor�ional cu încas�rile provenite din exploatarea presta�iei, fie în sum� fix� sau orice alt mod. Dac� remunera�ia nu a fost stabilit� prin contract artistul interpret sau executant poate solicita organelor jurisdic�ionale competente stabilirea remunera�iei, la fel ca �i în cazul contractului de cesiune a drepturilor de autor.

Se poate solicita, tot pe cale judec�toreasc� revizuirea contractului de cesiune în situa�ia în care exist� o dispropor�ie între remunera�ia primit� �i beneficiile celui care a ob�inut cesiunea drepturilor patrimoniale.

În lipsa unei prevederi exprese în contractul individual de munc� drepturile patrimoniale apar�in artistului interpret sau executant.

Autorul unei presta�ii executate în cadrul unui contract individual de munc� î�i p�streaz� dreptul exclusiv de utilizare a acesteia ca parte integrant� în ansamblul crea�iei sale.

36

În ceea ce prive�te durata în timp a drepturilor patrimoniale recunoscute artistului interpret sau executant, art. 102 din lege, prevede c� durata este de 50 de ani începând cu data de 1 ianuarie a anului urm�tor celui în care a avut loc fixarea sau comunicarea c�tre public 5.4. Drepturile produc�torilor de înregistr�ri sonore �i audiovizuale Drepturile produc�torilor de înregistr�ri sonore

Potrivit art. 103 alin. 1 din lege, se consider� inregistrare sonora sau fonograma, in sensul prezentei legi, orice fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor digitale ale acestor sunete, oricare ar fi metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare.

Produc�torii de înregistr�ri sonore sunt persoanele fizice sau juridice care î�i asum� responsabilitatea organiz�rii �i finan��rii realiz�rii primei fix�ri a sunetelor, fie c� aceasta constituie sau nu o oper� în sensul prevederilor Legii nr. 8/1996. Produc�torul de înregistr�ri sonore, are dreptul recunoscut de lege ca în cazul reproducerii �i difuz�rii înregistr�rilor sonore pe care le realizeaz�, s� înscrie pe suporturile acestora, inclusiv pe coperte, cutii �i alte suporturi, pe lâng� men�iunile privind autorul �i artistul interpret sau executant �i propriul s�u nume �i denumirea întreprinderii sale

Pe lâng� acest drept moral, produc�torilor de înregistr�ri sonore, li se recunoa�te un drept patrimonial exclusiv de a autoriza efectuarea de c�tre ter�i a unor activit��i cu privire la acestea :

a) reproducerea integral� sau par�ial�, direct� ori indirect�, temporar� sau permanent�, prin orice mijloc �i sub orice form�, a propriilor înregistr�ri sonore;

b) distribuirea propriilor înregistr�ri sonore; c) închirierea propriilor înregistrari sonore; d) împrumutul propriilor înregistr�ri sonore; e) importul, în vederea comercializ�rii pe pia�a intern�, a copiilor legal realizate ale

propriilor înregistr�ri sonore; f) radiodifuzarea �i comunicarea public� a propriilor înregistr�ri sonore, cu excep�ia

celor publicate în scop comercial; g) punerea la dispozi�ia publicului a propriilor înregistr�ri sonore, astfel încât s�

poat� fi accesate, în orice loc �i în orice moment ales, în mod individual, de c�tre public; /h) retransmiterea prin cablu a propriilor înregistr�ri sonore. La aceste drepturi, art. 105 alin. 3 din lege, prevede �i dreptul exclusiv al

produc�torului de înregistr�ri sonore de a împiedica importul de copii ale propriilor înregistr�ri sonore realizate f�r� autorizarea sa.

Cu privire la durata drepturilor patrimoniale recunoscute de lege produc�torilor de înregistr�ri sonore, aceasta este de 50 de ani �i începe s� curg� cu data de 1 ianuarie al anului urm�tor celui în care a avut loc prima fixare, ori de la data aducerii la cuno�tin�� public�. Drepturile produc�torilor de înregistr�ri audiovizuale

Art. 106 indice 1 din Legea nr.8/1996 arat� c� se consider� înregistrare audiovizual� sau videogram� orice fixare a unei opere audiovizuale sau a unor secven�e de imagini în mi�care, înso�ite sau nu de sunet, oricare ar fi metoda �i suportul utilizate pentru aceast� fixare.

Produc�torul unei înregistr�ri audiovizuale este persoana fizic� sau juridic� ce are ini�iativa �i î�i asum� responsabilitatea organiz�rii �i realiz�rii primei fix�ri a unei opere audiovizuale sau a unor secven�e de imagini în mi�care, înso�ite ori nu de sunet �i, în aceast� calitate, furnizeaz� mijloacele tehnice �i financiare necesare.

Produc�torii de înregistr�ri audiovizuale pot exercita acela�i drepturi morale �i patrimoniale ca �i produc�torii de înregistr�ri sonore . 5.5. Organismele de radiodifuziune �i televiziune Organismele de radiodifuziune �i de televiziune sunt creatori de programe iar programele reprezint� o oper� comun� creat� de mai mul�i coautori, în colaborare, a�a cum o define�te

37

art. 5 al legii . Drepturile organismelor de radiodifuziune �i de televiziune

Conform art. 113 alin. 1 din le ge, aceste organisme de radiodifuziune �i de televiziune au dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza, cu obliga�ia pentru cel autorizat de a men�iona numele organismelor în cauz�, urm�toarele activit��i :

a) fixarea propriilor emisiuni �i servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune;

b) reproducerea integral� sau par�ial�, direct� ori indirect�, temporar� sau permanent�, prin orice mijloc �i sub orice form�, a propriilor emisiuni �i servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport;

c) distribuirea propriilor emisiuni �i servicii de programe de radiodifuziuneteleviziune fixate pe orice fel de suport;

d) importul, în vederea comercializ�rii pe pia�a intern�, a propriilor emisiuni �i servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport;

e) retransmiterea sau reemiterea propriilor emisiuni �i servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune prin mijloace f�r� fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar, precum �i prin orice alt mod de comunicare c�tre public, inclusiv retransmiterea pe internet;

f) comunicarea public� a propriilor emisiuni �i servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune în locuri accesibile publicului, cu plata intr�rii;

g) închirierea propriilor emisiuni �i servicii de programe de radiodifuziuneteleviziune, fixate pe orice tip de suport;

h) împrumutul propriilor emisiuni �i servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport;

i) punerea la dispozi�ia publicului a propriilor emisiuni �i servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune fixate pe orice fel de suport, indiferent dac� au fost emise prin fir sau f�r� fir, inclusiv prin cablu sau satelit, astfel încât s� poat� fi accesate în orice loc �i în orice moment ales, în mod individual, de c�tre public.

La cele de mai sus se adaug� dreptul patrimonial exclusiv al organismelor de radio �i televiziune de a împiedica importul de copii realizate, f�r� autorizarea lor, de pe propriile programe de radio sau de televiziune, fixate pe orice tip de suport.

Durata drepturilor patrimoniale exclusive ale organismelor de radiodifuziune �i de televiziune este de 50 de ani, perioad� ce începe s� curg� de la data de 1 ianuarie a anului urm�tor celui în care a avut loc prima emitere sau transmitere a acestor organisme. �i în cazul acestor drepturi, legiuitorul a prev�zut unele din limit�rile exercit�rii acestora, fiind permise f�r� consim��mântul organismelor men�ionate, cât �i utilizarea programelor de radio �i de televiziune pentru uzul personal sau pentru cercul unei familii. Comunicarea public� prin satelit

Acest nou mod de transmitere prin satelit, a fost reglementat pentru prima oar� prin Legea nr. 8/1996, fapt ce se impunea datorit� nivelului atins de �tiin�a �i tehnica mondial� a telecomunic a�iilor.

Prin comunicare public� prin satelit se în�elege introducerea sub controlul �i responsabilitatea unui organism de radiodifuziune sau de televiziune situat pe teritoriul României, a semnalelor purt�toare de programe destinate capt�rii de c�tre public, într -un lan� neîntrerupt de comunicare ce conduce la satelit �i revine pe p�mânt.

Trecerea la utilizarea pe scar� larg� a acestui nou sistem de comunica�ii publice nu trebuie s� aib� ca urmare înc�lcarea în vreun fel a drepturilor creatorilor de opere în general sau a altor categorii de participan�i la realizarea unor opere audiovizuale, apte a fi transmise publicului pe aceast� cale.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 117 alin. 1 din lege, organismele de radiodifuziune �i de televiziune care au ca obiect de activitate comunicarea public� a unor

38

programe prin satelit, trebuie s� î�i desf��oare activitatea cu respectarea dreptului de autor �i a drepturilor conexe protejate prin Legea nr. 8/1996.

În situa�ia în care semnalele purt�toare de programe sunt emise sub o form� codificat�, comunicarea aceasta va fi considerat� comunicare public� numai dac� dispozitivul de decodificare a emisiunii este pus la dispozi�ia publicului prin organismul respectiv sau cu consim��mântul s�u.

R�spunderea pentru comunicarea public� prin satelit trebuie s� revin� acelor organisme de radiodifuziune sau de televiziune care sunt titularele programelor în cauz�, precum �i persoanelor fizice sau juridice care au primit din partea acestora autorizarea efectu�rii acestor comunica�ii publice.

Titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe dreptului de autor asupra operelor sau presta�iilor care ar putea face obiectul unor programe comunicate prin satelit, î�i vor putea cesiona drepturile lor, în vederea realiz�rii unei astfel de comunic�ri publice, numai printr-un contract încheiat individual sau prin intermediul unui organism de gestiune colectiv�. În acest caz este vorba despre un nou contract de cesiune care se adaug� celorlalte contracte de valorificare a drepturilor de autor �i a drepturilor conexe prev�zute de Legea nr. 8/1996. Retransmiterea prin cablu

Introducerea acestei reglement�ri în legisla�ia actual� este de asemenea o noutate în legisla�ia noastr� �i a devenit posibil� �i necesar� ca urmare a evolu�iei telecomunica�iilor în general pe plan mondial �i a utiliz�rii acestui mod de comunicare public� pe scar� tot mai larg� în ultimul timp �i în �ara noastr�.

Ideea central� a acestei reglement�ri o constituie afirmarea principiului conform c�ruia nici prin acest nou mod de comunicare public�, dreptul de autor �i drepturile conexe acestuia nu pot fi ignorate sau înc�lcate în nici un fel.

Legea stabile�te c� titularii drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe î�i pot exercita drepturile lor pentru autorizarea sau interzicerea retransmiterii prin cablu, pe baza contractelor încheiate prin intermediul unor organisme de gestiune colectiv�.

Dac� unii titulari de drepturi nu au încredin�at gestiunea drepturile lor unui organism de gestiune colectiv�, organismul care gestioneaz� drepturile din aceea�i categorie este considerat de drept a fi �i gestionarul drepturilor lor. Dac� în acela�i domeniu exist� mai multe organisme de gestiune colectiv�, titularul de drepturi poate opta între acestea. Titularii drepturilor de autor �i ai drepturilor conexe, pot s�-�i revendice drepturile de la acele organisme în termen de 3 ani de la data retransmiterii prin cablu.

Organismele de gestiune colectiv� pot încheia contracte cu distribuitorii prin cablu. Art. 121 indice 1 din lege prevede îns� dou� cazuri în care retransmiterea prin cablu

este permis� f�r� consim��mântul titularului de drepturi �i f�r� plata vreunei remunera�ii : 1 - în cazul programelor proprii ale organismelor publice de radiodifuziune �i de

televiziune cu acoperire na�ional�; 2 - în cazul retransmiterii unor programe ale organismelor de radiodifuziune �i de

televiziune ale c�ror programe sunt retransmise prin cablu . 5.6. Drepturile sui-generis ale fabrican�ilor bazelor de date

Prin baz� de date se în�elege o culegere de opere, de date sau de alte elemente independente, protejate ori nu prin drept de autor sau conex, dispuse într-o modalitate sistematic� ori metodic� �i în mod individual accesibile prin mijloace electronice sau printr -o alt� modalitate.

Potrivit art. 122 indice 1 fabricantul unei baze de date este persoana fizic� sau juridic� ce a f�cut o investi�ie substan�ial� cantitativ� �i calitativ� în vederea ob�inerii, verific�rii sau prezent�rii con�inutului unei baze de date.

Fabricantul unei baze de date are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza si de a interzice extragerea si/sau reutilizarea totalit��ii sau a unei p�r�i substan�iale din aceasta, evaluata calitativ sau cantitativ. Drepturile fabricantului bazei de date iau na�tere o dat� cu definitivarea bazei de date.

39

Durata protec�iei este de 15 ani, începând cu data de 1 ianuarie a anului imediat urm�tor definitiv�rii bazei de date

NU UITA! Cuantumul remunera�iei poate s� fie calculat fie propor�ional cu încas�rile provenite din exploatarea presta�iei, fie în sum� fix� sau orice alt mod. Dac� remunera�ia nu a fost stabilit� prin contract artistul interpret sau executant poate solicita organelor jurisdic�ionale competente stabilirea remunera�iei, la fel ca �i în cazul contractului de cesiune a drepturilor de autor

Se poate solicita, tot pe cale judec�toreasc� revizuirea contractului de cesiune în situa�ia în care exist� o dispropor�ie între remunera�ia primit� �i beneficiile celui care a ob�inut cesiunea drepturilor patrimoniale.

În lipsa unei prevederi exprese în contractul individual de munc� drepturile patrimoniale apar�in artistului interpret sau executant.

Autorul unei presta�ii executate în cadrul unui contract individual de munc� î�i p�streaz� dreptul exclusiv de utilizare a acesteia ca parte integrant� în ansamblul crea�iei sale.

În ceea ce prive�te durata în timp a drepturilor patrimoniale recunoscute artistului interpret sau executant, art. 102 din lege, prevede c� durata este de 50 de ani începând cu data de 1 ianuarie a anului urm�tor celui în care a avut loc fixarea sau comunicarea c�tre public.

INTREB�RI DE CONTROL 1. Ce presupune exploatarea unui drept conex dreptului de autor? 2. Care sunt elementele specifice operelor cinematografice? 3. În ce modalitati pot fi valorificate drepturile artistilor interpreti sau executanti?

PROPUNERI DE REFERATE Formele de exploatare a operelor de arta audiovizuala Modalitatile de interferenta a contributiilor comune creatorilor ce

participa la formarea operei cinematografice.

40

Unitatea de înv��are nr.6 Gestiunea �i ap�rarea drepturilor de autor �i a drepturilor conexe Cuprins

6.1. Introducere 6.2. Competen�ele unit��ii de înv��are 6.3. Ocrotirea drepturilor de autor prin mijloace de drept administrativ 6.4. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

6.5. Ap�rarea dr.de autor prin mijloacele dreptului civil �i procesual civil 6.6. Ap�rarea drepturilor de autor prin mijloace de drept penal 6.7 Regimul interna�ional al drepturilor de autor

6.1. Introducere Ap�rarea drepturilor de autor �i a drepturilor conexe se face printr-o serie

de mijloace de drept administrativ, civil �i penal. Apari�ia unei legi, în concordan�� cu legisla�ia interna�ional� în materie, a permis intrarea în legalitate �i în acest domeniu în care datorit� schimb�rilor ap�rute în tehnic� �i tehnologie, a cerut-o cu necesitate. De asemenea, reglementarea drepturilor conexe a constituit un al pas în crearea cadrului legislativ necesar ap�r�rii acestor drepturi. Spre deosebire de alte obiecte ale dreptului de proprietate intelectual� (inven�iile, m�rcile, desenele �i modelele industriale), operele crea�iei literare, artistice �i �tiin�ifice sau de orice alt� natur� asem�n�toare, originalul este protejat de lege în mod necondi�ionat.

6.2. Competen�ele unit��ii de înv��are Dup� parcurgerea acestei unit� �i de înv��are, studentul:

- Va fi familiarizat cu modalit��ile de protectie a drepturilor de autor si conexe prin masuri administrative

- Va �ti s� identifice tipurile de raspundere civila si penala aplicabile in materia drepturilor de autor

- Va cunoa�te formele de sanctiune contraventionala aplicabile incalcarii drepturilor de autor

- Va de�ine abilit��i privind regimul international al drepturilor de autor

Durata medie de parcurgere a unit��ii de înv��are este de 2 ore.

6.3. Ocrotirea drepturilor de autor prin mijloace de drept administrativ Mijloace de drept administrativ cu caracter organiza�ional prin care sunt protejate drepturile de autor.

Realizarea prin dispozi�iile legii a cadrului juridic necesar cre�rii unor organisme de gestiune colectiv� prin care se pot exercita �i proteja unele dintre drepturile de autor sau dintre drepturile conexe acestora, constituie mijloace de drept administrativ cu caracter organiza�ional.

Pentru prima dat� Legea nr. 8/1996, prevede c� titularii dreptului de autor �i a drepturilor conexe î�i pot exercita drepturile lor nu numai în mod personal dar �i, la cererea

41

lor, prin organisme de gestiune colectiv�. Organismele de gestiune colectiv� sunt persoane juridice constituite prin libera

asociere care au ca obiect de activitate în principal colectarea �i repartizarea drepturilor a c�ror gestiune le este încredin�at� de c�tre titulari. Aceste organisme au statutul asocia�iilor f�r� scop lucrativ �i dobândesc personalitatea juridic� în condi�iile legii cu avizul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

Condi�iile pe care trebuie s� le îndeplineasc� aceste organisme pentru a fi avizate de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor sunt stabilite de lege. Organismele sunt create direct de c�tre titularii drepturilor de autor �i ai drepturilor conexe, cum sunt autorii, arti�tii interpre�i sau executan�i, produc�torii precum �i al�i titulari persoane fizice sau juridice ai drepturilor de autor �i ai drepturilor conexe.

Aceste organisme ac�ioneaz� în limitele mandatului încredin�at pe baza unui statut adoptat dup� procedura prev�zut� de lege. Dispozi�iile obligatorii pe care trebuie s� le cuprind� un astfel de statut sunt prev�zute în art. 127 lit. a - j din lege �i trebuie s� fie completate cu orice dispozi�ii obligatorii reie�ite din legisla�ia în vigoare.

Pentru a eviden�ia rolul de protec�ie pe care îl au organismele de gestiune colectiv�, înfiin�ate prin aplicarea dispozi�iilor Legii nr. 8/1996, vom aminti c� în conformitate cu prevederile art. 129 alin. 4 din lege orice titular al dreptului de proprietate sau al drepturilor conexe, poate încredin�a prin contract exerci�iul drepturilor sale unui organism de gestiune colectiv�, acesta din urm� fiind �inut s� accepte exercitarea acestor drepturi pe baz� colectiv�, dac� gestiunea categoriei de drepturi în cauz� intr� în activitatea sa statutar�.

Organismele de gestiune colectiv� au urm�toarele obliga�ii : a) s� acorde autoriza�ii neexclusive utilizatorilor, la cererea acestora, efectuat�

înainte de utilizarea repertoriului protejat, în schimbul unei remunera�ii, prin licen�� neexclusiv�, în form� scris�;

b) s� elaboreze metodologii pentru domeniile lor de activitate, cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite, ce trebuie negociate cu utilizatorii în vederea pl��ii acestor drepturi, în cazul acelor opere al caror mod de exploatare face imposibil� autorizarea individual� de c�tre titularii de drepturi;

c) s� încheie, în numele titularilor de drepturi care le-au mandatat sau pe baza conven�iilor încheiate cu organisme similare din str�in�tate, contracte generale cu organizatorii de spectacole, organismele de radiodifuziune ori de televiziune sau cu distribuitorii de servicii de programe prin cablu, având ca obiect autorizarea de utilizare a repertoriului protejat;

d) s� protejeze interesele membrilor lor, în ceea ce prive�te gestionarea drepturilor cuvenite, ca urmare a utilizarii repertoriului propriu, în afara teritoriului României, prin încheierea de contracte de reprezentare cu organismele similare din str�in�tate;

e) s� colecteze sumele datorate de utilizatori �i s� le repartizeze între titularii de drepturi, potrivit prevederilor din statut;

f) s� asigure accesul propriilor membri la informa�iile privind orice aspect al activit��ii de colectare a sumelor datorate de utilizatori �i de repartizare a acestora;

g) s� acorde asisten�� de specialitate titularilor de drepturi �i s� îi reprezinte în cadrul procedurilor legale, în limita obiectului lor de activitate;

h) s� cear� utilizatorilor comunicarea de informa�ii �i transmiterea documentelor necesare, în format scris �i electronic, pentru determinarea cuantumului remunera�iilor pe care le colecteaz�, în vederea repartiz�rii; informa�iile �i documentele transmise vor fi înso�ite de adresa de înaintare, purtând numele reprezentantului legal, semn�tura �i �tampila;

i) s� asigure transparen�a activit��ii de gestiune colectiva în raporturile cu autoritatile publice care au drept de control �i, prin acestea, cu utilizatorii;

j) s� îndeplineasc� orice alt� activitate, conform mandatului special primit de la titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, în limitele obiectului lor de activitate.

42

6.4. Oficiul Român pentru Drepturile de Autor Existen�a unui organism administrativ central cu competen�� na�ional� pentru

protejarea drepturilor de autor denumit Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, este o garan�ie suplimentar� pentru garantarea drepturilor titularilor drepturilor de autor �i ai drepturilor conexe.

Acest organism a luat fiin�� pe data intr�rii în vigoare a Legii nr. 8/1996 prin transformarea Agen�iei Române pentru Protejarea Drepturilor de Autor - organ de specialitate aflat în subordinea Ministerului Culturii - prin schimbarea denumirii �i subordon�rii. Odat� cu schimbarea denumirii acest organism a devenit organ de specialitate subordonat Guvernului.

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor are autoritate unic� pe teritoriul României în ceea ce prive�te eviden�a, observarea �i controlul aplic�rii legisla�iei în domeniul dreptului de autor �i a drepturilor conex e.

Directorul general al acestui organism precum �i cei 20 de arbitrii (juri�ti) sunt numi�i de guvern. Oficiul func�ioneaz� pe baza unui regulament aprobat de Guvern. (H.G. nr. 60/10 martie 1997 publicat� în M.O. nr. 46 din 18 martie 1997).

Atribu�iile Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, conform prevederilor art. 138 din lege, sunt urm�toarele :

a) reglementeaza activitatea din domeniu, prin decizii ale directorului general; b) elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul sau de activitate; c) tine evidenta repertoriilor transmise de organismele de gestiune colectiva; d) organizeaza si administreaza, contra cost, înregistrarea, in registrele nationale si

in alte evidente nationale specifice, prevazute de lege; e) avizeaza constituirea si supravegheaza functionarea organismelor de gestiune

colectiva; f) avizeaza, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, potrivit legii,

inscrierea in Registrul aflat la grefa judecatoriei, a asociatiilor si fundatiilor constituite in domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe, inclusiv in ceea ce priveste asociatiile pentru combaterea pirateriei;

g) controleaza din oficiu, pe cheltuiala proprie, respectarea legislatiei din domeniu si aplica sanctiuni contraventionale potrivit legii;

h) controleaza functionarea organismelor de gestiune colectiva si stabileste masurile de intrare in legalitate sau aplica sanctiuni, dupa caz;

i) controleaza la cerere, pe cheltuiala titularilor unor drepturi protejate, activitatile care constituie incalcari ale legislatiei in domeniu, si aplica sanctiuni contraventionale, potrivit legii;

j) incheie acte de constatare a infractiunilor din domeniu, ridica mijloace materiale de proba si le inainteaza organelor de urmarire penala;

k) administreaza baza de date, la nivel national, privind contraventiile sanctionate in domeniul drepturilor de autor si al drepturilor conexe;

l) asigura secretariatul procedurilor de mediere desfasurate potrivit legii; m) efectueaza, contra cost, constatari tehnico-stiintifice si expertize, prin

specialisti proprii, la solicitarea organelor de cercetare penala sau a instantelor judecatoresti;

n) desfasoara activitati de informare privind legislatia din domeniu, pe cheltuiala proprie, precum si activitati de instruire, pe cheltuiala celor interesati;

o) desfasoara activitati de reprezentare in relatiile cu organizatiile de specialitate similare si cu organizatiile internationale din domeniu, la care statul roman este parte;

p) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege. 6.5. Ap�rarea dr.de autor prin mijloacele dreptului civil �i procesual civil

Ac�iunile civile vor avea ca obiect recunoa�terea drepturilor �i repara�ia prejudiciului, fiind fie ac�iuni în r�spundere civil� ( art. 998-999 C.Civil ), fie ac�iuni în

43

r�spundere contractual�. în afara acestor ac�iuni, cei v�t�ma�i vor putea promova �i alte ac�iuni cum ar

fi:îmbog��irea f�r� just� cauz� sau plata nedatorat� . În prezent textul de baz� privitor la aceast� problem� este articolul 139 ali n. 1 din

lege care statueaz� : „ Înc�lcarea drepturilor recunoscute �i garantate prin prezenta lege atrage r�spunderea civil� , contraven�ional� sau penal� , dup� caz , potrivit legii” , text aplicabil �i în materia drepturilor nepatrimoniale de autor �i a acelora conexe cu acestea .

Exist� înc� �i alte prevederi care ocrotesc unele drepturi nepatrimoniale , cum ar fi Decretul nr. 31/1954 , care în articolul 54 prevede c� „ persoana care a suferit o atingere în dreptul s�u la nume ori la pseudonim , la denumire , la onoare , la reputa�ie, în dreptul personal nepatrimonial de autor al unei opere �tiin�ifice , artistice ori literare, de inventator sau în orice alt drept personal nepatrimonial va putea cere instan�ei judec�tore�ti încetarea s�vâr�irii faptei care aduce atingere drepturilor mai sus ar�tate”. Totodat� , cel care a suferit o atingere a unor asemenea drepturi va putea cere instan�ei s� oblige pe autorul faptei s�vâr�ite f�r� drept s� îndeplineasc� orice m�suri socotite necesare de c�tre instan�� s pre a ajunge la restabilirea dreptului atins .

Pentru prevenirea unor pagube iminente sau pentru asigurarea repar�rii acestor drepturi recunoscute de Legea nr. 8/1996, titularii pot solicita instan�ei de judecat� luarea unor m�suri asiguratorii ca :

1 - remiterea pentru acoperirea prejudiciilor suferite a încas�rilor realizate prin actul ilicit sau, dac� prejudiciile nu pot fi reparate în acest mod, remiterea bunurilor rezultate din fapta ilicit�, în vederea valorific�rii acestora, pân� la acoperirea integral� a prejudiciilor cauzate,

2 - distrugerea echipamentelor �i a mijloacelor aflate în proprietatea f�ptuitorului, a c�ror destina�ie unic� sau principal� a fost aceea de producere a actului ilicit,

3 - scoaterea din circuitul comercial prin confisc area �i distrugerea copiilor efectuate ilegal,

4 - publicarea în mijloacele de comunicare în mas� a hot�rârii instan�ei de judecat�, pe cheltuiala celui care a s�vâr�it fapta.

Litigiile n�scute din înc�lcarea drepturilor de autor �i a drepturilor conexe sunt de competen�a organelor jurisdic�ionale, potrivit dispozi�iilor dreptului comun �i ale Legii nr. 8/1996. 6.6. Ap�rarea drepturilor de autor prin mijloace de drept penal

Fa�� de anterioara reglementare (Decretul nr. 321/1956) care avea un singur artico l incriminator, actuala reglementare (Legea nr. 8/1996) prevede un num�r de 30 de infrac�iuni pentru anumite fapte care încalc� dreptul de autor �i drepturile conexe.

Aceast� nou� reglementare se remarc� �i prin în�sprirea pedepselor aplicate pentru faptele re�inute ca infrac�iuni. În timp ce Decretul nr. 321/1956 sanc�iona infrac�iunea de uzurpare a calit��ii de autor cu pedeapsa închisorii de la o lun� la 1 an sau cu amend�, în actuala reglementare sunt prev�zute pedepse cu mult mai mari pentru toate faptele re�inute ca infrac�iuni în materia dreptului de autor �i a drepturilor conexe.

Infrac�iunile prev�zute în Legea nr. 8/1996, sunt grupate în mai multe categorii : A. Infrac�iuni prin care se aduc atingere drepturilor de autor �i drepturilor conexe Constituie infrac�iune, fapta persoanei care, f�r� a avea autoriza�ia sau, dup�

caz, consim��mântul titularului drepturilor recunoscute prin lege, cu privire la dreptul de autor �i a drepturilor conexe, s�vâr�e�te cu vinov��ie, una din faptele prev�zute în art. 140 lit. a - h din Legea nr. 8/1996.

În conformitate cu textul legal citat, constituie infrac�iune �i se pedepse�te cu închisoare de la 1 an la 3 ani sau cu amend� de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei, dac� nu constituie o infrac�iune mai grav�, fapta persoanei care f�r� a avea autoriza�ia sau dup�

44

caz consim��mântul titularului drepturilor recunoscute de Legea nr.8/1996, dup� cum urmeaz� :

a) distribuirea operelor sau a produselor purtatoare de drepturi conexe; b) importul, pe piata interna, a copiilor operelor sau produselor purtatoare de

drepturi conexe, realizate cu consimtamantul titularilor; c) închirierea operelor sau produselor purtatoare de drepturi conexe; d) comunicarea publica a operelor, altele decat cele muzicale, sau a produselor

purtatoare de drepturi conexe; e) radiodifuzarea operelor sau a produselor purtatoare de drepturi conexe; f) retransmiterea prin cablu a operelor sau a produselor purtatoare de drepturi

conexe; g) realizarea de opere derivate; h) fixarea, in scop comercial, a interpretarilor sau a executiilor artistice ori a

programelor de radiodifuziune sau de televiziune. B. Infrac�iunea de uzurpare a dreptului de autor în conformitate cu prevederile art. 141 din lege, constituie infrac�iune �i se

pedepse�te cu închisoare de la 3 luni la 5 ani sau cu amend� de la 25.000.000 lei la 500.000.000 lei fapta persoanei care-�i însu�e�te f�r� drept calitatea de autor a unei opere sau fapta persoanei care aduce la cuno�tin�a publicului o oper� sub un alt nume decât acela decis de autor, dac� fapta nu constituie o infrac�iune mai grav�.

C. Infrac�iuni mai grave decât cele prev�zute la art. 140 din lege În conformitate cu prevederile art. 143 din lege, constituie infrac�iune �i se

pedepse�te cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amend� de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei, dac� nu constituie o infrac�iune mai grav� fapta persoanei f�r� a avea consim��mântul titularului drepturilor recunoscute de lege :

a) inlatura, in cunostinta de cauza si cu scop comercial, de pe opere sau alte produse protejate, ori modifica pe acestea orice informatie sub forma electronica, privind regimul drepturilor de autor sau al drepturilor conexe aplicabil;

b) distribuie, importa in scopul distribuirii, radiodifuzeaza ori comunica public sau pune la dispozitia publicului, astfel incat sa poata fi accesate, in orice loc si in orice moment ales in mod individual, fara drept, prin intermediul tehnicii digitale, opere sau alte produse protejate, pentru care informatiile existente sub forma electronica, privind regimul drepturilor de autor sau al drepturilor conexe, au fost inlaturate ori modificate fara autorizatie, stiind ca acest lucru permite, faciliteaza, provoaca sau ascunde o infractiune prevazuta in prezenta lege.

De asemenea, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei fapta persoanei care produce, importa, distribuie sau inchiriaza, ofera, prin orice mod, spre vanzare sau inchiriere, ori detine, in vederea comercializarii, dispozitive ori componente care permit neutralizarea masurilor tehnice de protectie sau care presteaza servicii care conduc la neutralizarea masurilor tehnice de protectie, inclusiv, in mediul digital

În conformitate cu prevederile art. 139 alin 2 din lege, „Titularii drepturilor înc�lcate pot solicita instan�elor de judecat� sau altor organisme competente, dup� caz, recunoa�terea drepturilor lor, constatarea înc�lc�rii acestora �i pot pretinde repararea prejudiciului în conformitate cu normele legale.”

Dup� cum se cunoa�te, sunt unele infrac�iuni pentru care ac�iunea penal� se pune în mi�care la plângerea prealabil� a persoanei v�t�mate iar pentru alte infrac�iuni, ac�iunea penal� se pune în mi�care din oficiu.

Prin plângere în sensul prevederilor codului de procedur� penal�, se în�elege încuno�tin�area f�cut� de o persoan� sau grup de persoane care au suferit o v�t�mare prin s�vâr�irea uneia sau mai multor infrac�iuni, adresat� unui organ de urm�rire penal� în scopul încet�rii faptei d�un�toare, a pedepsirii persoanelor vinovate �i a repar�rii prejudiciilor morale �i/sau patrimoniale suferite ca urmare a s�vâr�irii acelor fapte.

45

în unele cazuri în care legea prevede necesitatea formul�rii unei plângeri prealabile, formularea �i prezentarea acesteia în scris sau oral este o condi�ie a punerii în mi�care a ac�iunii penale.

Prin sesizare din oficiu ca mijloc de punere în mi�care a ac�iunii penale, se în�elege acea procedur� penal� prin care un organ de stat competent (organ de urm�rire penal�, instan�� de judecat� sau alt organ determinat prin lege) se autosesizeaz� în baza atribu�iilor �i îndatoririlor care i-au fost recunoscute sau impuse prin lege cu privire la s�vâr�irea uneia sau mai multor infr ac�iuni. Sesizarea din oficiu pentru s�vâr�irea unei infrac�iuni din domeniul drepturilor de autor sau a drepturilor conexe, poate fi declan�at� �i de c�tre Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a�a dup� cum reiese din atribu�iile acestui organ conferite de lege

6.7 Regimul interna�ional al drepturilor de autor

Prima conven�ie privitoare la drepturile de autor a fost „Conven�ia de la Berna pentru protec�ia operelor literare �i artistice”. Stimulat� de elaborarea conven�iei de la Paris asupra propriet��ii industriale, la Congresul care se �inea la Berna în 10 la 13 septembrie 1883, Asocia�ia literar� �i artistic� interna�ional� (ALAI) adopta un proiect de „conven�ie pentru constituirea Uniunii generale pentru protec�ia drepturilor autorilor asupra operelor lor literare �i artistice” Consiliul federal elve�ian a trimis acest proiect „tuturor ��rilor civilizate” informându-le de �inerea în anul urm�tor a unei conferin�e diplomatice destinat� a discuta despre acest proiect. În fapt, au fost necesare trei conferin�e interna�ionale înainte de adoptarea textului definitiv. Conven�ia de la Berna din 12 septembrie 1886 fruct al muncii a 17 „savan�i” reprezentând 12 ��ri, era considerat�, la vremea sa, ca „modelul cel mai des�vâr�it al textelor legislative”.

Conven�ia de la Berna din 1886 a f�cut obiectul unui prim amendament la Paris la 4 mai 1896, apoi unei prime revizuiri la Berlin în 1908, a unui nou amendament în 20 martie 1914, unei noi revizuiri - actul de la Roma - din 2 iunie 1928, apoi unei alte revizuiri - actul de la Bruxelles - din 26 iunie 1948. Aceste diferite revizuiri aveau ca obiect ridicarea nivelului de protec�ie a regulilor conven�ionale. Ultimele dou� revizuiri ale conven�iei de la Berna, cea de la Stockholm din 1967 �i cea de la Paris din 1971, dimpotriv�, au sc�zut protec�ia acordat� prin regulile conven�ionale prin dispozi�ii derogatorii dreptului de autor în favoarea ��rilor în curs de dezvoltare.

România a aderat la Conven�ia de la Berna prin Legea nr. 152/1926 promulgat� prin Decretul nr. 132/1926 intrat� în vigoare la 1 ianuarie 1927.

În prezent, Uniunea de la Berna num�r� 105 state printre care �i USA care a aderat la aceast� uniune în 1989 dup� o lung� perioad� de izolare.

Conven�ia de la Berna instituie ca principiu „asimilarea unionist� na�ionalului”, adic� ea dispune ca protec�ia acordat� operelor originare dintr-un stat membru al Uniunii trebuie s� fie aceea�i ca �i aceea acordat� operelor de origine local� de c�tre legea statului în care protec�ia este reclamat�.

Conven�ia de la Berna se bazeaz� pe dou� principii �i anume : a - principiul tratamentului na�ional, sau al asimil�rii str�inilor resortisan�i ai uniunii cu

na�ionalii; b - principiul tratamentului unionist sau al minimului de protec�ie pe care statele

membre sunt obligate s�-l asigure în acest domeniu. Primul principiu prevede c� în fiecare dintre ��rile membre ale uniunii, operele

resortisan�ilor acestora sunt supuse regimului stabilit pentru operele na�ionalilor. Ne afl�m în prezen�a unui conflict de lege care se rezolv� în mod uniform pe întreg teritoriul uniunii în favoarea legii statului în care se revendic� protec�ia. Al doilea principiu reprezint� un pas înainte pe linia uniformiz�rii solu�iilor. În temeiul acestui principiu, operele resortisan�ilor uniunii, beneficiaz� în toate ��rile membre de un minim de protec�ie. Problema de a stabili dreptul unui autor la beneficiul tratamentului na�ional este rezolvat� în Conven�ia de la Berna, în func�ie de 2 criterii �i anume :

1 criteriul na�ionalit��ii autorului;

46

2 - criteriul locului public �rii operei. Potrivit dispozi�iilor art. 3 �i 4 ale conven�iei a�a cum a fost dup� ultima revizuire de

la Paris din 1971, s-a stabilit : a - autorii resortisan�i ai unei ��ri membre a uniunii precum �i cei care î�i au

re�edin�a obi�nuit� într-o �ar� a uniunii, beneficiaz� în toate celelalte ��ri ale uniunii, altele decât �ara de origine, pentru operele lor publicate sau nepublicate d e dreptul recunoscut în fiecare �ar� în parte, na�ionalilor;

b - autorii care nu sunt resortisan�i ai unei ��ri membre a uniunii �i nici nu-�i au re�edin�a obi�nuit� într-o asemenea �ar� beneficiaz� de aceia�i protec�ie pentru operele publicare pentru prima dat� într-o �ar� a uniunii sau simultan într-o asemenea �ar� �i o �ar� str�in� a uniunii.

Prin publicare simultan� se în�elege publicarea intervenit� în dou� sau mai multe ��ri în interval de 30 de zile de la prima publicare.

Respectând condi�iile reglement�rilor interna�ionale, Legea nr. 8/1996 prevede în art. 147 urm�toarele : „str�inii, t itulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe beneficiaz� de protec�ia prev�zut� prin conven�ii, tratate �i acorduri interna�ionale la care România este parte, iar în lipsa acestora beneficiaz� de un tratament egal cu cel al cet��enilor români cu condi�ia ca ace�tia s� beneficieze la rândul lor de tratament na�ional în statul respectiv.”

În prezent pe plan mondial exist� dou� sisteme juridice principale �i anume : - cel european - cel de copyright. Între aceste dou� sisteme exist� deosebirea c� primul acord� prioritate intereselor

autorului iar cel de-al doilea, intereselor industriei. Dreptul de copyright are în centrul aten�iei exclusiv cercul exemplarelor �i implicit un

caracter dominant economic. Men�inerea celor dou� sisteme este consacrat� în prezent institu�ional în m�sura în

care ele coexist� în sistemul uniunii de la Berna la care USA a aderat.

NU UITA! Conven�ia de la Berna din 1886 a f�cut obiectul unui prim amendament la Paris la 4 mai 1896, apoi unei prime revizuiri la Berlin în 1908, a unui nou amendament în 20 martie 1914, unei noi revizuiri - actul de la Roma - din 2 iunie 1928, apoi unei alte revizuiri - actul de la Bruxelles - din 26 iunie 1948. Aceste diferite revizuiri aveau ca obiect ridicarea nivelului de protec�ie a regulilor conven�ionale. Ultimele dou� revizuiri ale conven�iei de la Berna, cea de la Stockholm din 1967 �i cea de la Paris din 1971, dimpotriv�, au sc�zut protec�ia acordat� prin regulile conven�ionale prin dispozi�ii derogatorii dreptului de autor în favoarea ��rilor în curs de dezvoltare

INTREB�RI DE CONTROL 1. Ce drepturi patrimoniale reglementeaza Conventia de la Berna? 2. Care sunt atributiile specifice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor? 3. Care sunt contraventiile specifice actelor de piraterie aplicabile incalcarii

drepturilor de autor?

PROPUNERI DE REFERATE Rolul institutiilor de reglementare si supraveghere a drepturilor de autor in

Romania. Mijloacele specifice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor in materia

inregistrarii repertoriilor cuprinzand drepturi de proprietate intelectuala.

47

BIBLIOGRAFIE

C. Murzea, M. Drilea, Ghe. Cletea, Miron Adriana, - No�iuni de proprietate intelectual�, Editura Romprint, 2004 Adolphe Breulier - Du droit de perpetuite de la propriette intellectuelle, Paris, August Durand Libraire, 1855. Eugen Ulmer - Urheber und Verlagsrecht, 3 Aufl., Berlin, Heidelberg, New York, Springer Verlag, 1980 E.Ulmer Urheber und Verlagsrecht (Ed. a IlI-a, 1980, Springer Verlag - Berlin, Heidelberf - New York, L. Mihai, R. Popescu, Dreptul propriet��ii intelectuale. Culegere de acte normative, Editura Ciresi, Bucure�ti, 1995 A Chavanne, J J. Burst, Droit de la propriette industrielle, Paris, 1997 Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor �i drepturile conexe, ,,Monitorul Oficial al României", Partea I, nr.60 din 26 martie 1996. completata si actualizata Legea nr. 285/2004 pentru modificarea �i completarea Legii nr.8/1996, ,,Monitorul Oficial al României", Partea 1. nr. 587 din 30 iunie 2004. OUG nr.123/2005 pentru modificarea �i completarea Legii nr.8/1996, ,,Monitorul Oficial al României „ Partea I.nr.843 din 19 septembrie 2005 Legea nr.329/2006 de aprobare a OUG nr.123/2005 pentru modificarea �i completarea Legii nr.8/1996, ,,Monitorul Oficial al României” Partea I. nr.657 din 31 iulie 2006; Ioan Macovei, Dreptul Propriet��ii Intelectuale, Ed Al Bucure�ti 2005 Yolanda Eminescu, Regimul juridic al crea�iei intelectuale, Editura Lumina Lex, Bucure�ti, 1997.