DREPT ROMAN

SCOLILE DE DREPT

Inca din evul mediu s-au pus bazele unor scoli care si-au propus sa reconstituie tezaurul gandirii juridice romane.

1. In secolul VII la Ravenna in Italia s-a fondat prima scoala de drept roman care a functionat pana in secolul XI.

2. In secolul X in orasul Pavia in Italia s-a fondat o scoala similara. Lucrarile elaborate de reprezentantii acestor scoli nu au putut avea un nivel stiintific remarcabil intrucat reprezentantii scolilor nu au cunoscut Digestele lui Justinian. DIGESTELE lui Justinian sunt o culegere de fragmente din lucrarile jurisconsultilor clasici, lucrari care s-au pierdut, pe cand Digestele s-au pastrat, ajungand pana la noi, astfel incat putem cunoaste lucrarile jurisconsultilor clasici.

3. In secolul XI in orasul Bologna s-a format scoala glosatorilor. Glosatorii s-au condus in cercetarile lor dupa metoda exegetica, in sensul ca ei au explicat de asa maniera textele juridice romana, incat acele texte sa poate fi intele si de profani. Scoala glosatorilor nu a avut o finalitate practica. Cel mai valoros reprezentant al acestei scoli a fost prof Accursius, autorul Marii Glose care cuprinde peste 96 000 de comentarii sau glose.

4. In secolul XIV tot la Bologna, prof Bartolus a fondat scoala postglosatorilor sau scoala Bartoliana. Aceasta scoala bartoliana s-a condus dupa metoda dogmatica: au cercetat glosele sau comentariile glosatorilor cu scopul de a extrage din acele glose principii juridice care sa fie aplicate in practica judecatoreasca. Asadar scoala postglosatorilor a avut o finalitate practica. Principiile formulate de postglosatori s-au aplicat in intreaga Europa de apus. Astfel germanii au renuntat la dreptul lor nationnal si au preluat principiile formulate de postglosatori, le-au adaptat si le-au aplicat la realitatile de atunci. Pe aceasta cale s-a format in Germania in sec XVI un nou sistem de drept denumit “Usus modernus pandectarum” sau Dreptul modern al Pandectelor. ( pandecte = digeste)

5. In secolul XVI in Franta s-a fondat scoala istorica a dreptului roman de prof Andre Alciat. Aceasta scoala a marcat o inflorire a cercetarilor in domeniul dreptului roman. Cel mai valoros reprezentant al scolii istorice a dreptului roman a fost prof Jacques Cujas care a incercat sa reconstituie lucrarile jurisconsultilor clasici pe baza fragmentelor din Digestele lui Justinian.

6. La inceputul sec XIX (1802) prof Savigny la universitatea din Marburd a fondat noua scoala istorica a dreptului roman . In conceptia prof Savigny, statul nu e in masura sa elaboreze norme juridice astfel incat normele dreptului nu pot imbraca forma legii ci forma neescrisa a obiectului juridic care exprima constiinta natiunii sau psihologia poporului. Astfel intelegerea corecta a traditiei juridice germane era conditionata de cunoasterea aprofundata a dr roman.

7. In a doua jumatate a secolului XIX s-a remarcat prof Theodor Momsen care a scris cea mai buna istorie a Romei si e considerat cel mai mare romanist al tuturor timpurilor. El s-a condus dupa metoda dialectica si a cercetat institutiile romane in evolutia lor istorica si in stransa relatie cu viata economica sociala si politica.

8. La inceputul sec XX in Franta, la sorbona s-a afirmat prof PF Girard care a elaborat un tratat de drept roman model pt toti romanistii si care a alcatuit cea mai buna editie a textelor juridice romane.

9. La romani cercetarea stiintifica a institutiilor juridice romane a inceput odata cu Titus Livius Maiorescu caci el a scris o ampla lucrare de dr roman “In contra scoalei Barnutiu”. La inceputul secolului XX s-a remarcat la Univ din B prof Stefan Longinescu care a elaborat un tratat de drept roman apreciat in tara si strainatate. In perioada interbelica s-a remarcat la CJ prof Catuneanu, la B prof Stoicescu, Dumitriu etc.

IMPORTANTA DREPTULUI PRIVAT ROMAN

Dreptul privat roman e expresia juridica generala si abstracta a relatiilor dintr-o societate care se intemeiaza pe proprietatea privaata si pe economia de schimb. Astfel orice societate care se intemeiaza pe proprietatea privata si pe economia de schimb, gaseste elaborate in dreptul privat roman toate conceptele, categoriile, principiile si institutiile necesare in vederea reglementarii juridice a acestor relatii.Dreptul privat roman e un imens teren de verificare a tezelor teoretice cu privire la aparitia si evolutia fenomenului juridic, caci societatea e un sistem format din mai multe componente intre care si cea juridica. In acest sistem dreptul influenteaza componenta economica, sociala si politica iar aparitia si evolutia dr privat roman ne ofera prilejul sa urmarim relatiile dintre componenta juridica si celelalte componente ale sistemului social.Romanii sunt aceia care au creat un sistem de concepte rezervat exprimarii ideilor juridice.Aceste concepte sunt denumite limbajul dreptului. Romanii au creat un creiteriu de ordin formal sau de ordin lingvistic pe baza caruia putem distringe intre ceea ce este juridic si ceea ce este nejuridic .

IMPORTANTA DR PRIVAT ROMAN ASUPRA DREPTULUI ROMANESC

Pentru romani, dreptul privat roman prezinta o importanta aparte fata de faptul ca dreptul romanesc s-a format si a evolutat sub influenta dreptului privat roman. Astfel distingem 3 momente principale:1. momentul formarii Legii tarii pe fondul juridic daco-roman2. momentul elaborarii legiuirilor feudale romanesti scrise3. momentul elaborarii operei leggislative a lui Al I Cuza

Momentul formarii Legii Tarii pe fonduri juridic daco-roman: In Dacia Romana s-a realizat un proces de impletire pana la contopire a dreptului geto-dac si a dreptului privat roman. Din aceasta contopire a luat nastere un nou sistem juridic denumit daco-roman, a luat nastere Legea Tarii. Institutiile juridice ale Legii Tarii sau ale dreptului feudal nescris prezinta o serie de elemente comune cu institutiile dreptului privat roman. Aceasta asemanare se explica prin faptul ca instituiile juridice ale dreptului privat roman au ajuns in Legea Tarii prin intermefiul dreptului daco-roman care se afla la temelia sa.

Momentul elaborarii legiuirilor feudale romanesti scrise e marcat de aparitia pravilelor bisericesti in lb slavona si in lb romana si de aparitia pravilelor laice. Aceste pravile au fost elaborate sub influenta dr bizantin care nu e altceva decat adaptarea dreptului roman din epoca imparatului Justinian la realitatile din societatea feudala bizantina.

Momentul elaborarii operei legislative a lui Al I Cuza. In epoca lui Al I Cuza a fost elaborat sistemul de drept roman moder. In cadurl operei legislative al lui Cuza, locul central ii revine Codului Civil denumit azi Codul Civil Roman si care a fost elaborat prin preluarea intr-o forma pura a conceptelor si principiilor din opera legislativa a imparatului Justinian.

DIVIZIUNILE DREPTULUI PRIVAT ROMAN

Dreptul roman cuprinde 2 mari diviziuni: dreptul public roman si dreptul privat roman. Normele dreptului public reglementeaza relatiile care iau nastere in legatura cu organizarea statului precum si relatiile dintre stat si cetateni iar normele dreptului privat roman reglementeaza statutul juridic al persoanelor, relatiile dintre persoane cu continut patrimonial.Dreptul privat roman cuprinde totalitatea normelor juridice instituite sau sanctionate de statul roman, norme ce reglementeaza statutul juridic al persoanelor si relatiile dintre persoane cu un continut patrimonial.Dreptul privat roman este format din 3 ramuri de drept: 1. dreptul civil ( jus civile)2. dreptul gintilor ( jus gentium)3. dreptul natural ( jus naturae)Dreptul civil cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre cetatenii romani. Se mai numeste si drept quiritar caci cetatenii se numeau quiriti. Toate actele juridice au fost inconjurate cu juraminte pt ca cetatenii sa isi dea seama de consecinta acelor acte. Romanii au creat un sistem juridic formalist pt ca strainii, necetatenii sa nu aiba acces la viata juridica romana intrucat functiona principiul conform caruia orice strain venit la Roma cadea in sclavie. Pe fondul dezvoltarii comertului, romanii au inceput sa –i tolereze pe strain daca se puneau sub protectia unor cetateni romani.Strainii puteau stabili relatii juridice cu cetatenii romani si se numeau peregrini cu precizarea ca relatiile dintre cetateni si peregrini nu erau reglementate prin normele dr civil ci prin normele dreptului gintilor.Dreptul gintilor cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre cetateni si peregrini . Intrucat au luat nastere pe terenul relatiilor comerciale, actele de dr al gintilor nu presupun conditii de forma ci se incheie de regula prin simpla manifestare de vointa a partilor. Dr gintilor a preluat functiile dreptului civil iar in epoca imparatului Justinian dr gintilor a devenit un drept general. Dreptul gintilor cuprinde de asemeni totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile dintre cetati.Dreptul natural e un sistem de principii valabile pt toate popoarele si pentru toate timpurile.

EPOCA PRESTATALA Epoca prestatala sau epoca gentilica a durat de la fondarea orasului Roma pana la fondarea statului roman. Orasul roma ar fi fost fondat in 753 de catre 3 triburi fondatoare: sabini, latini, etrusci. Membrii acestor triburi erau denumiti patricieni. Alaturi de patricieni in Roma traiau si plebeii proveniti in principal din randurile autohtonilor. Conducerea orasului era exercitata numai de catre patricieni prin intermediul a 3 organisme sociale fara caracter statal: 1. comitia curiata era adunarea patricienilor organizata in 30 de curii si 300 de ginti. Intrucat

fiecare curie se bucura de un vot , adunarea patricienilor a fost denumita comitia curiata sau adunarea curiilor. Atributii: toate hotararile erau adoptate de aceasta adunare

2. rege era ales de comitia curiata si exercita atributiuni de ordin religios si militar.3. senat era format din sefii gintilor si cuprinde 300 de membrii. El exercita acele atributiuni care

revin de regula sfatului batranilor in societatea prestatala.La jumatatea secolului VI regele Servius Tullius a initiat 2 reforme prin care s-au pus bazele statului roman. E vorba de reforma sociala si reforma administrativa.a. Reforma sociala: regele Tullius a impatrit intreaga populatie a Romei in 5 categorii sociale pe

criteriul averii. La randul lor cele 5 categorii erau impartite in centurii care erau si formatiuni militare si unitati de vot. Centuriile nu erau formate dintr-un numar egal de membrii. Cele din prima categorie aveau cateva zeci de persoane iar cele din ultima erau formate din sute de persoane.

b. Reforma administrativa : regele Tullius a impartit teritoriul Romei pe circumscriptii administrative denumite triburi. El a creat 4 triburi urbane si 17 triburi rurale.

In evolutia sa istorica, statul roman a cunoscut 3 forme distincte de organizare : Regalitatea, Republica si Imperiul.

EPOCA REGALITATII

In epoca Regalitatii, societatea romana se intemeiaza pe 3 factori statali:1. Adunarile poporului : erau 2: comitia curiata, mostenita din epoca prestatala si comitia

centuriata. Comitia curiata exercita atributiunile de ordin religios. Comitia centuriata avea cele mai importante atributii administrative si judiciare.

2. Regele a devenit un sef de stat si exercita atributiuni de ordin administrativ, judiciar si militar.3. Senatul a devenit un organ al statului iar hotararile dale au pt rege caracter consultativ.

EPOCA REPUBLICII

Roma a devenit o cetate cu 20 000 locuitori. Gintile care fusesera organizati patricienii s-au dizolvat si au aparut noi categorii sociale : 1. nobilii detineau inaltele magistraturi republicare si aparau cu strasnicie organizarea republicana

intrucat conducerea statala se afla in mainile lor 2. cavalerii erau cei care se imbogatisera d pe urma afacerilor si promova o forma de stat

centralizata, propice dezvoltarii comertului.3. proletarii erau oamneni saraci care nu aveau alta avere decat copii.Ei veneau la roma pt a trai

pe seama statului dar aveau drept de vot de aceea voturile lor puteau fi usor cumparate.

In perioada Republicii au fost 3 factori statali:1. Adunarile poporului :

a. comitia curiatab. comitia centuriatac. comitia tributa adunarea la lucrarile careia participau toti cetatenii romani organizati pe triburid. concilium plebis era adunarea plebeilor si adopta hotarari denumite plebiscite

2. Senatul era principalul factor de echilibru in stat pt ca administra provinciile, tezaurul public, coordona politica externa.3. Magistratii erau inalti demnitari ai statului care exercitau atributii administrative, judiciare si miliare. Ei erau alesi de popor. Unii magistrati se bucura de imperium (dreptul de a comanda legiunile romane si de a convoca poporul in adunari) – doar consulii, pretorii si dictatorii ; si dreptul de potestas (drept de a administra) – doar plebeii, cenzorii, questorii si edilii curuli.

a. pretorii – magistrati care exercitau atributii de ordin judiciar pt ca ei organizau judecarea proceselor private. Fiindca ei org numai procese intre cetatenii romani, ei se numesc pretori urbani.

b. Questorii – magistrati care organizau strangerea impozitelor si administrau arhivele statuluic. Edilii curuli – asigurau politia si aprovizionarea Romei si organizau judecarea proceselor in

legatura cu actele juridice incheiate in targurid. Dictatura – magistratura cu caracter exceptional deoarece in momentele de mare pericol,

romanii alegeau pe 6 luni un dictator care exercita intreaga putere in stat.

In domeniul privat, jurisdictia era de 2 feluri:1. jurisdictio contentiosa – desemna dr magistratilor de a organiza procese in care interesele

partilor erau opuse2. jurisdictio voluntaria / gratiosa – dese,ma dr magistratilor de a organiza procese in care

interesele partilor erau convergenteIn virtutea imperium mixtum, pretorul exercita controlul asupra legalitatii actelor cu character individual. Astfel, pretorul nu organiza un process ci utilize anumite procedee administrative in primul rand restitutio in integrum. Acesta era un procedeu admin prin care pretorul desfiinta actul juridic pagubitor pt reclamant astfel incat partile erau repuse in situatia pe care o aveau inainte de incheierea acelui act pagubitor.

In domeniul dreptului penal, juridictia a fost exercitata de catre consuli care puteau judeca orice procese si puteau pronunta orice pedepse inclusiv cea cu moartea. Pt cauzrile in care consulii pronuntau pedeapsa cu moartea a fost introdusa procedura apelului ( provocatio ) conform careia cel condamnat la moartea avea dreptul la rejudecarea procesului de catre popor. Prin urmare, in domeniul provat, activitatea magistratilor judiciari era controlata de catre popor.