CURS 1 06.03.2014Caile de atacRegulile generale ale cailor de atac sunt reglementate de art. 456-465.Potrivit acestor dispozitii, instantele exercita controlul judecatoresc asupra hotararilor organelor administrative cu atributii jurisdictionale, ori asupra unor acte administrative, emise de organe care nu fac parte din sistemul instantelor judecatoresti. De asemenea, instantele judecatoresti exercita controlul judiciar asupra legalitatii si temeiniciei hotararilor instantelor inferioare, putand remedia erorile savarsite. Controlul judiciar are ca obiect hotarari pronuntate de organe care fac parte din acelasi sistem al autoritaii publice, Controlul judiciar se realizeaza prin intermediul cailor de atac si, de regula, ceasta verificare este facuta de instantele superioare in mod exceptional putandu-i-se permite judecatorului sa revina asupra propriei sale solutii si sa dea o solutie noua. Existenta cailor de atac reprezinta o garantie a respectarii drepturilor fundamentale ale partilor si a calitatii actului de justitie. Clasificarea cailor de atacDupa criteriul conditiilor de exercitare: Cai de atac ordinare Cai de atac extraordinareCaile de atac ordinare sunt acelea care pot fi exercitate de oricare dintre parti si pentru orice motiv. NCPC consacra o singura cale de atac ordinara, si anume apelul.Caile extraordinare de atac sunt acelea care pot fi exercitate in conditii restrictive, pentru motive expres si limitativ prevazute de lege. NCPC include in randul cailor extraordinare de atac: recursul, contestatia in anulare si revizuirea.Din punct de vedere al criteriului instantei competente sa se pronunte asupra cailor de atac, acestea pot fi clasificare in: Cai de atac de reformare Cai de atac de retractareCaile de atac de reformare sunt considerate acelea care se solutioneaza de o instanta superioara, incluzand aici apelul si recursul.Caile de atac de retractare sunt de competenta instantei care a pronuntat hotararea respectiva, incluzand aici contestatia in anulare si revizuirea.Dupa intinderea atributiilor instantelor competente sa judece caile de atac: Cai de atac devolutive Cai de atac care nu pot determina o noua judecata in fondCaile de atac devolutive sunt acelea care pot reedita judecata de fond, atat asupra chestiunilor de fapt, cat si asupra problemelor de drept dezlegate de prima instanta. Singura limitare este realizata prin cererea de formulare a caii de atac, astfel fiind stabilita limita de actiune si obiectul caii de atac. Celelalte cai de atac nu pot determina in principiu o noua judecata in fond, iar revizuirea si contestatia in anulare nu se supun acestui tip de clasificare.In ceea ce priveste instituirea si exercitarea cailor de atac, NCPC determina o serie de repere:1. Legalitatea caii de atac2. Subiectele cailor de atac3. Ordinea exercitarii cailor de atac 4. Unicitatea caii de atac5. Partea din hotarare care poate fi atacata6. Intelegerea partilor in caile de atac7. Neagravarea situatiei partii in propria cale de atac8. Masurile de administrare judiciara

1. Legalitatea caii de atac este reglementata de art. 457 NCPC. Hotararea judecatoreasca este supusa numai cailor de atac prevazute de lege in conditiile si termenele stabilite de aceasta, indiferent de mentiunile din dispozitivul ei. Mentiunea inexacta din cuprinsul hotararii, cu privire la calea de atac, nu are niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevazuta de lege.Daca instanta respinge ca inadmisibila calea de atac prevazuta de lege, exercitata in considerarea mentiunilor inexacte din cuprinsul hotararii, hotararea pronuntata de instanta de control judiciar va fi comunicata din oficiu tuturor partilor care au luat parte la judecata, iar de la data comunicarii incepe sa curga, daca este cazul, termenul pentru exercitarea caii de atac prevazute de lege.2. Subiectele cailor de atac - potrivit dispozitiilor art. 458 NCPC, caile de atac pot fi exercitate numai de partile aflate in proces, care justifica un interes, in afara de cazul in care, potrivit legii, acest drept il au si alte organe sau persoane.3. Ordinea exercitarii (ierrarhia cailor de atac) art. 459 NCPC. Caile extraordinare de atac nu pot fi exercitate atat timp cat este deschisa calea de atac a apelului. In cazul hotararilor susceptibile de apel, daca acesta nu a fost exercitat, recursul este inadmisibil. O hotarare susceptibila de apel si de recurs, poate fi atacata inauntrul termenului de apel, direct cu recurs, la instanta care ar fi fost competenta sa judece recursul impotriva hotararii date in apel, daca partile comsimt expres, prin inscris autentic sau prin declaratie verbala data in fata instantei a carei hotarare se ataca si consemnata intr-un proces verbal. In acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru incalcarea sau aplicarea gresita a normelor de drept material.Caile extraordinare de atac pot fi exercitate si concomitent, in conditiile legii Intr-o asemenea situatie, recursul se judeca cu prioritate.4. Unicitatea cailor de atac, principiu consacrat de art 460 NCPC, dezvolta ideea ca impotriva unei hotarari judecatoresti, o cale de atac poate fi exercitata o singura data, daca legea prevede acelasi termen de exercitare pentru toate motivele existente la data declararii acelei cai de atac. Daca prin aceeasi hotarare au fost solutionate si cereri accesorii, hotararea este supusa in intregul ei caii de atac prevazuta de lege pentru cererea principala. In cazul in care, prin aceeasi hotarare au fost solutionate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele sunt supuse apelului, iar altele recursului, hotararea, in intregul ei, este supusa apelului, iar hotararea data in apel este supusa recursului. O hotarare incidentala nu este supusa apelului nici recursului, poate fi atacata cu calea de atac prevazuta de lege pentru cererea principala. 5. Principiu consacrat de art. 461 NCPC, cu privire la partea din hotarare care poate fi atacata, calea de atac se indreapta intotdeauna doar impotriva solutiei cuprinse in dispozitivul hotararii. 6. O succesiune de articole din NCPC respectiv art. 438-441, reglementeaza faptul ca partile pot solicita instantei legal investite cu solutionarea unei cai de atac, sa ia act de intelegerea lor cu privire la solutionarea litigiului. Este posibila, in caile de atac, achiesarea la hotarare, care presupune renuntarea uneia dintre parti la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o dj impotriva tuturor sau a anumitor solutii din respective hotarare. Achiesarea poate fi conditionata, expresa, tacita sau poate fi interpretata ca fiind totala sau partiala.7. Expresia dictonului latin non reformatio in peius, potrivit art. 481 si 502 din NCPC, apelantului sau recurentului nu i se poate crea, in propria cale de atac, o situatie mai rea decat aceea din hotararea atacata. 8. Masurile de administrare judiciara, astfel cum prevede art. 465 NCPC, nu pot face obiectul niciuneia dintre caile de atac.APELULNCPC reglementeaza calea de atac a apelului in art. de la Apelul este o cale ordinara de atac, prin intermediul careia oricare dintre parti poate solicita unei instante superioare reformarea hotararii pronuntate de prima instant. Apelul este o cale de atac devolutiva, care permite o reexamine are completa a cauzei, atat in fapt, cat si in drept, de catre o instant superioara, in complet format din doi judecatori. NCPC reglementeaza 3 forme ale apelului: Apelul principal Apelul incident Apelul provocatApelul principal poate fi exercitat de oricare parte, in contradictoriu cu oricare participant care a avut calitatea de parte la judecata in fond, dar numai inauntrul termenului de apel, nefiind dependent de exercitarea acestei cai de atac, de alti participant la proces.Apelul incident poate fi formulat in scris de catre intimat, dupa implinirea termenului de apel, in cadrul procesului in care se judeca apelul facut de parte potrivnica, printr-o cerere proprie, care sa tinda la schimbarea hotararii primei instante. Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, apelul incident ramane fara efect. Apelul provocat este expresia coparticiparii procesuale sau a prezentei unei terte persoane in proces. In aceste doua situatii, intimatul este in drept dupa implinirea termenului de apel, sa declare in scris apel impotriva altui intimat sau a unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal, daca acesta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice in proces. Daca apelantul principal isi retrage apelul sau daca acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implica cercetarea fondului, apelul provocat ramane fara efect. Conditii ale exercitarii apelului- conditii de fond- conditii de formaPe langa conditiile generale ale exercitarii dreptului la actiune, exercitarea caii de atac a apelului impune unele conditii special cu privire la:1. Hotararile susceptibile de apel2. Subiectele apelului3. Termenul de apel

1. Hotararile susceptibile de apel isi gasesc reglementarea in art. 466 NCPC.Pot fi atacate cu apel, hotararile pronuntate in prima instant, daca legea nu prevede in mod expres o alta cale de atac; hotararile date in ultima instanta, daca potrivit legii, instanta nu putea sa judece decat in prima instanta; incheierile premergatoare atacate odata cu fondul si alte hotarari expres prevazute de lege.2. Subiectele apelului.Subiectele apelului sunt partile, tertele persoane si procurorul. In principiu, partile sunt indreptatite sa exercita calea de atac a apelului, in masura in care acestea sunt nemultumite de hotararea primei instante. Partea care declara apel se numeste apelant, iar partea adversa intimat.Nu mai are dreptul sa formulize apel principal, partea care a renuntat expres la apelul cu privire la o hotarare sau a execitat partial hotararea de prima instanta, desi aceasta nu are susceptibila de executare provizorie, cu privire la dispozitiile executate. Legea recunoaste legitimitatea procesuala, in mod implicit, si mostenitorilor partilor, precizand ca termenul de apel se intrerupe prin moartea uneia dintre parti. Tertele persoane care au intervenit in proces in prima instanta, au dreptul de a declara apel. Apelul intervenientului accesoriu este conditionat de exercitarea caii de atac si de partea in favoarea careia a intervenit, in caz contrar apelul sau fiind considerat neavenit.Procurorul poate sa exercite caile de atac impotriva hotararilor pronuntate, chiar daca nu a pornit actiunea civila, precum sic and a participat la judecata in conditiile legii.3. Termenul de apelReglementarea termenului de apel este realizata de NCPC prin articolele 468 si 469. Regula este ca termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. Exceptiile la regula in ceea ce priveste durata si punctual de pornire al termenului il regasim, spre exemplu, pentru procurer, termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii; in cazurile in care procurorul nu a participat la judecarea cauzei, termenul de apel pentru acesta, curge de la comunicarea hotararii; ordonanta presidential este supusa numai apelului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor si de la comunicare, daca s-a dat fara participarea lor.Se aplica principiul echipolentei (comunicarea hotararii poate fi inlocuita cu un act echivalent, sub aspectul momentului de la care incepe sa curga termenul) in urmatoarele situatii: Termenul de apel curge de la comunicarea hotararii, chiar atunci cand aceasta a fost facuta odata cu incheierea de incuviintare a executarii silite. Daca o parte face apel inaintea comunicarii hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererii de apel. Termenul de apel suspenda executarea hotararii de prima instanta, cu exceptia cazurilor anume prevazute de lege.Termenul de apel se intrerupe prin:1. Moartea partii2. Moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicareaIn cazul mortii partii, se face din nou o comunicare a hotararii, la cel din urma domiciliu al partii, pe numele mostenirii, fara sa se arate numele si calitatea fiecarui mostenitor, termenul de apel incepand sa curga din nou de la data acestei comunicari.Conditiile de forma ale apeluluiReglementarea acestor conditii o regasim in art. 470 NCPC. Cererea de apel va cuprinde: Datele de indentificare ale partilor Indicarea hotararii atacate Motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul Probele invocate in sustinerea apelului SemnaturaLa cererea de apel se va atasa dovada achitarii taxelor de timbre aferente. Elementele privind indicarea hotararii atacate si semnatura, precum si dovada taxei de timbre, sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele privind motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza apelul si probele invocate in sustinerea apelului sunt prevazute sub sanctiunea decaderii.Lipsa semnaturii poate fi implinita in conditiile art. 196 alin 2 NCPC, iar lipsa dovezii achitarii taxei de timbu poate fi complinita pana la primul termen de judecata la care partea a fost legal citata (in apel). Cand dovezile propuse sunt martori sau inscrisuri nearatate la prima instanta, se vor aplica dispozitiile art. 194, lit. e NCPC. In cazul in care termenul pentru exercitarea apelului curge de la un alt momentu decat comunicarea hotararii, motivarea apelului se va face intr-un termen de aceeasi durata, care curge insa de la comunicarea hotararii.Ziua 1 pronuntarea hotarariiZiua 3 aflarea solutieiZiua 5Procedura de solutionare a apeluluiApelul si motivele de apel se depun la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii. In cazul in care cererea de apel nu indeplineste conditiile cerute de lege, presedintele instantei sau persoana desemnata sa primeasca cererea de apel va stabili lipsurile si ii va cere apelantului sa completeze sau sa modifice cererea. Termenul de completare sau modificare a cererii este diferenta de termen ramasa dinauntrul termenului de apel. Daca presedintele sau persoana desemnata apreciaza ca intervalul ramas pana la expirarea termenului de apel, in care sa se depuna completarea sau modificarea cererii, este insufficient, va acorda un termen scurt de cel mult 5 zile de la expirarea termenului de apel, pentru indeplinirea acestor neajunsuri.Dupa primirea cererii de apel, respectiv a motivelor de apel, presedintele instantei care a pronuntat hotararea atacata, va dispune comunicarea lor intimatului, impreuna cu copiile certificate dupa inscrisurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instanta, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare, in termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii. Intampinarea depusa este comunicata de in data apelantului, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar raspunsul la intampinare, in termen de cel mult 10 zile de la data comunicarii. !!! Intimatul va lua cunostinta de raspunsul la intampinare, din dosarul cauzei. Dupa inplinirea termenului de apel pentru toate partile precum si a termenelor mentionate in etapa scrisa, presedintele sau persoana desemnata va inainta dosarul intantei de apel, impreuna cu apelurile facute, intampinarile, raspunsurile la intampinare si dovezilor de comunicare a acestor acte. Daca s-au formulat atat apel, cat si cereri privind indreptarea hotararii judecatoresti, lamurirea hotararii, inlaturarea dispozitiilor contradictorii sau completarea hotararii, dosarul nu va fi trimis instantei de apel decat dupa implinirea termenului de apel privind hotararile date asupra acestor din urma cereri. Apelul incident si apelul provocat se depun de catre intimat odata cu intampinarea la apelul principal, fiind aplicabile dispozitiile art. 471 alin. 6 NCPC. Efectul devolutiv al apeluluiReglementarile acestei institutii le regasim in dispozitiile art. 476-478 NCPC. Apelul exercitat in termen provoaca o noua judecata asupra fondului, instanta de apel stuatuand atat in fapt, cat si in drept. Limitele efectului devolutiv sunt determinate pe de o parte de ceea ce s-a apelat, instanta de apel procedand la rejudecarea fondului in limitele stabilite expres sau implicit de catre appellant, iar pe de alta parte, de ceea ce s-a supus judecatii la prima instanta, prin apel neputandu-se schimba cadrul procesual stabilit in fata primei instante. Partile nu vor putea folosi inaintea instantei de apel alte motive, alte mijloace de aparare si alte dovezi, decat cele invocate in prima instant, sau aratate in motivarea apelului sau in intampinare. Instanta de apel poate incuviinta si administrarea probelor a caror necessitate rezulta din dezbateri. In apel nu pot fi schimbate calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu pot si formulate pretentii noi. Partile pot insa explicita pretentiile initiale, sau apararile adresate primei instante. Se vor putea cere in apel dobanzi, rate, venituri etc. ajunse la termen si orice alte despagubiri ivite dupa hotararea primei instante. De asemenea, va putea fi invocate compensatia legala. Pregatirea judecatii apelului si dispozitii privind judecataPresedintele instantei de apel sau persoana desemnata, va lua de indata, prin rezolutie, masuri in vederea repartizarii aleatorii a cauzei la un complet de judecata. Apelurile principale, incidentale si provocate, facute impotriva aceleiasi hotarari, vor fi repartizate la acelasi complet de judecata, iar cand dj au fost repartizate la complete diferite, vor fi reunite la completul cel dintai investit. Presedintele completului de judecata, stabileste primul termen de judecata, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezolutiei presedintelui instantei de apel, dispunand citarea partilor. Instant de apel va verifica in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt, si aplicarea legii de catre prima instanta, motivele de ordine publica putand fi invocate si din oficiu.Instanta de apel va putea dispune refacerea sau completarea probelor administrate de prima instanta , precum si administrarea de probe noi propuse prin cererile de apel.Potrivit dispozitiilor art. 480 NCPC, instanta de apel poate promova una dintre urmatoarele solutii: Respingerea, anularea sau constatarea perimarii apelului, solutii in urma carora se pastreaza hotararea atacata. Admiterea apelului.In urma admiterii apelului, prin hotararea din apel, instanta de apel poate dispune:1. Anularea hotararii apelate, cand se constata ca, in mod gresit, prima instanta a solutionat procesul, fara a intra in judecata fondului, sau cand judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata. In aceasta situatie, instanta de apel poate fie sa judece procesul, evocand fondul, aceasta fiind regula, fie sa trimita cauza pre rejudecare primei instante sau altei instante egale in grad, din aceeasi circumscriptie cu insanta de apel.2. Daca intanta de apel, stabileste ca prima instanta a fost necompetenta, iar necompetenta a fost invocata in conditiile legii, solutia va fi tot anularea hotararii apelate. In aceasta situatia, instanta de apel va trimite cauza spre rejudecate instantei competente sau unui organ cu activitate jurisdictional competent.3. Cand se constata ca exista un alt motiv de nulitate, instanta va admite cererea, va dispunde anularea hotararii anulate si va retine procesul spre rejudecare.In cazul admiterii apelului, instanta de apel va putea schimba in tot sau in parte hotararea apelata. Potrivit art. 481 NCPC, apelantului nu i se va putea crea o situatie mai nefavorabila decat aceea prevazuta prin hotararea atacata.

CURS 2 13.03.2014RECURSUL Reglementat de art. 483-502 NCPC, este definit ca fiind o cale extraordinara de atac, prin intermediul careia partile solicita, pentru motive expres si limitativ prevazute de lege, casarea sau desfiintarea unei hotarari judecatoresti pronuntate in apel sau data fara drept de apel ori a hotararilor unor organe cu activitate jurisdictionala. Scopul recursului este sa supuna unei instante superioarevind conformitatea hotararii atacate si verificarea regulilor de drept aplicat. Recursul prezinta urmatoarele caracteristici: Este o cale de atac de reformare Se adreseaza unei instante superioare in scopul casarii unei hotarari judecatoresti nelegale Nu este suspensiv de executare, ceea ce reprezinta regula, exceptiile privind cazurile anume prevazute de lege pe care le gasim reglementate in art. 484 NCPC. Este o cale de atac nedevolutivaNCPC reglementeaza 3 forme ale recursului: recursul principal, recursul incident, recursul provocat.Conditii ale exercitarii recursului:Conditii de fond Art. 483 NCPC stabileste hotararile susceptibile de recurs, astfel, pot fi atacate cu recurs hotararile date in apel, cele date potrivit legii, fara apel si alte hotarari, in cazurile expres prevazute de lege.Exista si o serie de exceptii, de hotarari care nu sunt supuse recursului. De exemplu: Hotararile pronuntate in cererile prevazute la art. 94 pct. 1, lit. a)-i) NCPC Hotararile privind navigatia civila si activitatea in porturi Cele privind conflictele de munca si de asigurari sociale In materie de expropriere In cererile privitoare la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare In alte cereri evaluabile in bani, in valoare de pana la 500.000 lei, inclusiv.De asemenea, nu sunt supuse recursului, hotararile date in instantele de apel, in cazurile in care legea prevede ca hotararile de prima instanta sunt supuse numai apelului.Subiectele recursului sunt urmatoarele: partile, partea care declara recurs numindu-se recurent, iar partea adverse, intimat, in continuarea carora, in procesul civil sunt acceptati mostenitorii partilor; tertele persoane, reprezentate de tertii care au intervenit in proces in prima instanta si care, in conditiile art. 61-79 NCPC, au dreptul de a declara recurs si procurorul, care poate sa exercite caile de atac, chiar daca nu a pornit actiunea civila, precum si atunci cand a participat la judecata. Termenul de recursRegula este ca termenul de recurs este de 30 de zile de la comunicarea hotararii, daca legea nu dispune altfel. Exceptii: in ceea ce priveste durata si punctul de pornire al termenului (de ex: pentru procuror, termenul de recurs curge de la pronuntarea hotararii in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei); incheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata numai de parti, odata cu hotararea prin care s-a solutionat cauza; recursul impotriva incheierii de suspendare a judecatii se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecarii procesului, atat impotriva incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului, etc.Conditii de formaCererea de recurs va cuprinde: Datele de indentificare ale partii in favoarea careia se exercita recursul, precum si datele de identificare ale avocatului sau consilierului juridic care formuleaza cererea. Datele de identificare ale intimatului Indicarea hotararii atacate Motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau, dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separate Semnatura partii sau a mandatarului, a avocatului sau, dupa caz, a consilierului juridic.La cerere se va atasa dovada achitarii taxelor de timbru, precum si imputernicirea avocatiala sau delegatia consilierului juridic.Cerintele privind dovada achitarii taxelor de timbre, imputernicirea avocatiala si delegatia consilierului juridic, elementele esentiale ale cererii, indicarea hotararii atacate si semnatura partii sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.Motivarea recursului, reglementata de art. 487-489 NCPC: recursul se va motiva prin insasi cererea ce recurs, in afara de cazurile prevazute de art. 470 alin. 5, ale carui reguli sunt aplicabile si in recurs. Asa cum am aratat, motivarea recursului poate fi realizata si prin memoriu separate fata de cererea de recurs, formulat insa in interiorul termenului de recurs.Casarea unor hotarari se poate cere numai pentru urmatoarele motive de nelegalitate:1. Cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale;2. Daca hotararea a fost pronuntata de alt judecator decat cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecata decat cel stabilit aleatoriu pentru solutionarea cauzei, ori a carui compunere a fost schimbata cu incalcarea legii;3. Cand hotararea a fost data cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante invocate in conditiile legii;4. Cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;5. Cand, prin hotararea data, instanta a incalcat regulile de procedura a caror nerespectare atrage sanctiunea nulitatii;6. Cand hotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza sau cand cuprinde motive contradictorii ori numai motive straine de natura cauzei;7. Cand s-a incalcat autoritatea de lucru judecat;8. Cand hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a normalor de drept material.M otivele prevazute nu pot fi primite decat daca acestea nu au putut fi invocate pe calea apelului, sau in cursul judecarii apelului, ori cand au fost invocate in termen, dar au fost response sau instanta a omis sa se pronunte asupra lor.Recursul este considerat nul daca nu a fost motivate in termenul legal sau daca motivele de invocare nu se incadreaza in motivele de casare prevazute de art. 488 NCPC.Procedura de solutionare a recursuluiRecursul si motivele de casare se depun la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii, in conditiile prevazute de art. 83 alin. 3 si 84 alin. 2 NCPC.Dispozitiile art. 471 NCPC referitor la apel, se aplica in mod corespunzator, iar termenul prevazut la art. 471 alin. 5 se dubleaza in cazul recursului. Intampinarea trebuie redactata si semnata de avocatul sau consilierul juridic al intimatului, iar raspunsul la intampinare de avocatul sau consilierul juridic al recurentului. Prin aceste acte, se va mentiona daca recurentul, respectiv intimatul este de acord cu recursul si daca sunt de acord, ca acesta, atunci cand este admisibil in principiu, sa fie solutionat de catre completul de filtru prevazut la art. 493 NCPC. Competenta solutionarii recursului este reglementata de art. 483 alin. 3 si 4, care consacra regula ca recursul se judeca de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie. In anumite cazuri prevazute de lege, recursul se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea atacata sau de catre instanta expres determinate de legea speciala. In fata instantei de recurs nu se pot aduce probe noi, cu exceptia inscrisurilor noi, care pot fi depuse sub sanctiunea decaderii odata cu cererea de recurs, respectiv cu intampinarea sau pana la primul termen de judecata, in cazul in care recursul urmeaza sa fie solutionat in sedinta publica.Cand recursul este de competenta ICCJ, presedintele instantei, presedintele de sectie sau imputernicitul acestuia, primind dosarul de la instanta a carei hotarare se ataca, va lua prin rezolutie, masuri pentru stabilirea aleatorie a unui complet format din 3 judecatori, care va decide asupra admisibilitatii in principiu a recursului.Pe baza recursului, intampinarii, a raspunsului la intampinare si a inscrisurilor noi, presedintele completului va intocmi un raport asupra admisibilitatii in principiu a recursului, in cel mult 30 de zile de la repartizarea dosarului. Raportorul nu devine incompatibil, deci poate face parte din completul care solutioneaza recursul. Raportul va verifica daca recursul indeplineste cerintele de forma prevazute sub sanctiunea nulitatii, motivele invocate se incadreaza in cele prevazute de lege, daca recursul este vadit nefondat si daca, in jurisprudenta Curtii Constitutionale, a ICCJ, a Curte Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de justitie a UE, precum si in doctrina, exista probleme de drept ce vizeaza dezlegarea data prin hotararea atacata.Dupa analiza raportului in completul de filtru, acesta se comunica de indata partilor, care pot formula in scris un punct de vedere asupra raportului, in termen de 10 zile de la comunicare, iar in lipsa dovezii de comunicare, inainte de expirarea unui termen de 30 de zile de la comunicare. In tot acest termen, completul nu va putea trece la examinarea recursului in lipsa punctului de vedere asupra raportului.Solutiile completului de filtru pot fi urmatoarele: Anuleaza sau respinge recursul printr-o decizie motivata pronuntata fara citarea partilor, care nu este supusa niciunei cai de atac; Se pronunta asupra fondului recursului, fara citarea partilor, printr-o decizie definitiva; Pronunta fara citarea partilor, o incheiere de admitere in principiu a recursului si fixeaza termenul de judecata pe fond a recursului, cu citarea partilor.Dispozitiile de procedura privind judecata in prima instanta si in apel, se aplica si in instanta de recurs, in masura in care nu sunt potrivnice, presedintele va da mai intai cuvantul recurentului, iar apoi intimatului, procurorul vorbind cel din urma (cu exceptia cazului cand procurorul este recurent).In cazul in care recursul a fost declarat admisibil in principiu, instanta, verificand toate motivele invocate si judecand recursul, il poate admite, in acest caz hotararea atacata putand fi casata in tot sau in parte sau il poate respinge, anula sau constata perimarea lui. In caz de casare, solutiile sunt diferite, dupa cum acestea sunt pronuntate de: ICCJ si alte instante de recurs.Cand recursul este solutionat de ICCJ, solutiile acesteia pot fi: Casare cu trimitere spre o noua judecata; Respingerea cererii ca inadmisibila.Cand recursul este de competenta altor instante de recurs, solutiile acestora pot fi: Casare cu retinere; Casare cu trimitere spre rejudecare; Respingerea cererii ca inadmisibila.Hotararea instantei de recurs va cuprinde in considerente numai motivele de casare invocate si analiza acestora, aratandu-se de ce s-au admis ori s-au respins. In cazul in care recursul se respinge fara a fi cercetat in fond ori se anuleaza sau se constata perimarea lui, hotararea de recurs va cuprinde numai motivarea solutiei, fara a se invoca si analiza motivele de casare.Hotararea casata nu are nicio putere, actele de executare sau de asigurare facute in temeiul acesteia fiind desfiintate de drept, chiar daca instanta de recurs nu dispune in mod expres acest fapt.In caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate sunt obligatorii pentru instanta care judeca fondul. Cand hotararea a fost casata pentru incalcarea unor reguli de procedura, judecata va reincepe de la actul anulat. Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, in limitele casarii si tinand seama de toate motivele invocate inaintea instantei de recurs, solutia putand cuprinde dispozitiile necasate din vechea hotarare. La judecarea recursului, precum si la rejudecarea procesului, dupa casarea hotararii de catre instanta de recurs, recurentului nu i se poate crea o situatie mai rea decat aceea din hotararea atacata. CURS 3 20.03.2014CONTESTATIA IN ANULARE503-508 ncpc Este o cale extraordinara de atac, de retractare, nesuspensiva de executare, reglementata de NCPC ca si contestatie in anulare obisnuita, de drept comun sau ca si contestatie in anulare speciala, potrivit art. 503. Contestatia in anulare obisnuita reglementeaza situatia in care hotararile definitive pot fi atacate cu contestatie in anulare atunci cand contestatorul nu a fost legal citat si nici nu a fost present la termenul cand a a avut loc judecata.Contestatia in anulare speciala reglementeaza situatiile in care hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie in anulare, respectiv atunci cand: Hotararea data in recurs a fost pronuntata de o instanta necompetenta absolut sau cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei si, desi se invocase exceptia necorespunzatoare, instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra acesteia; Dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale; Instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l in parte, a omis sa cerceteze vreunul din motivele de casare invocate in termen de recurent; Instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unuia dintre recursurile declarate in cauza;Motivele aratate, cu exceptia omisiunii cercetarii motivelor de casare, se aplica in mod corespunzator hotararilor instantelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs. (in apel nu pot fi casate hotarari)Conditiile de admisibilitate ale contestatiei in anulareReglementate de art. 504 NCPC. Sunt raportate la posibilitatea invocarii aceluiasi motiv pe calea apelului sau a recursului, astfel contestatia in anulare este inadmisibila daca motivul prevazut la art. 503 alin. 1 putea fi invocat pe calea apelului sau a recursului (situatia in care contestatorul nu a fost legal citat si nici nu a fost prezent la termenul cand a avut loc judecata).Cu toate acestea, constestatia poate fi primita in cazul in care motivul a fost invocat prin cererea de recurs, dar instanta l-a respins pentru ca avea nevoie de verificari de fapt incompatibile cu recursul sau daca recursul, fara vina partii, a fost respins fara a fi cercetat in fond. O hotarare impotriva careia s-a exercitat contestatia in anulare, nu mai poate fi atacata de aceeasi parte cu o noua contestatie in anulare, chiar daca se invoca alte motive.Procedura de judecata Instanta competenta sa solutioneze contestatia in anulare este instanta a carei hotarare se ataca. In cazul in care se invoca motive care atrag competente diferite, nu opereaza prorogarea de competent. Termenul de exercitare a contestatiei in anulare este de 15 zile de la comunicarea hotararii, dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas definitiva.Contestatia in anulare trebuie motivate in termenul legal de 15 zile de la data comunicarii hotararii, sub sanctiunea nulitatii acesteia. Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere, sub conditia platii unei cautiuni.Solutionarea contestatiei in anulare se realizeaza de urgenta si cu precadere, potrivit dispozitiilor procedurale aplicabile judecatii finalizate cu hotararea atacata.Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata, contestatorul urmand a lua cunostinta de continutul acesteia din dosarul cauzei. Daca motivul de contestatia este intemeiat, instanta poate lua una dintre urmatoarele solutii: Va pronunta o singura hotarare prin care fie va anula hotararea atacata si va solutiona cauza, fie, daca solutionarea cauzei la acelasi termen nu este posibila, instanta va pronunta o hotarare de anulare a hotararii atacate si va fixa termen in vederea solutionarii cauzei printr-o noua hotarare. Hotararea data in contestatia in anulare este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea atacata.CURS 4 27.03.2014REVIZUIREA Reglementata de art. 509-515 NCPC, revizuirea este o cale de atac extraordinara, de retractare, nesuspensiva de executare.Obiectul si motivele revizuirii sunt reglementate de art. 509 NCPC.Instanta competenta pentru solutionarea cererii de revizuire este instanta care a pronuntat hotararea a carei revizuire se cere. Termenul de exercitare este de o luna si se socoteste de la comunicarea hotararii, de la cel din urma act de executare sau din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului, ori de hotararea prin care s-a declarat fals inscrisul, dupa caz.Art. 509, care stabileste motivele revizuirii, in concordanta cu art. 511, care stabileste termenele de exercitare, identifica si alte termene in functie de motivul de revizuire. Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere sub conditia platii unei cautiuni. Solutionarea cererii de revizuire se realizeaza potrivit dispozitiilor procedural aplicabile judecatii finalizate cu hotararea atacata.intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata, revizuentul urmand sa ia cunostinta de continutul intampinarii de la dosarul cauzei. Dezbaterile instantei sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele pe care se intemeiaza.Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire, va schimba in tot sau in parte hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitive potrivnice, va anula cea din urma hotarare. Despre hotararea data in revizuire, se va face mentiune in josul originalului hotararii revizuite. Hotararea data asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pentru hotararea revizuita. Daca revizuirea s-a cerut pentru hotarari potrivnice, calea de atac este recursul, iar daca revizuirea a fost solutionata de una dintre sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, recursul este de competenta completului de 5 judecatori. RECURSUL IN INTERESUL LEGIIEste un instrument procedural prin care se cere ICCJ sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de catre instantele judecatoresti pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti. Din punct de vedere al conditiilor de admisibilitate, intereseaza calitatea procesuala si admisibilitatea aparenta a recursului in interesul legii. Astfel, recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept ce formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza cererii. Calitate procesuala pentru promovarea unui recurs in interesul legii au doar procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ, din oficiu sau la cererea ministrului Justitiei, colegiul de conducere al ICCJ, colegiile de conducere ale Curtilor de Apel, Avocatul Poporului.Recursul in interesul legii se judeca de un complet format din presedintele sau, in lipsa acestuia, de unul dintre vice-presedintii ICCJ, presedintii de sectii din cadrul acesteia, precum si 20 de judecatori dintre care 14 judecatori din sectiile in a carei/caror competent intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti sic ate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii. Presedintele ICCJ sau vice-presedintele desemnat este presedinte al completului de solutionare a recursului in interesul legii.Dupa alcatuirea completului, presedintele acestuia va desemna dintre membrii completului 3 judecatori pentru a intocmi un raport asupra recursului in interesul legii. Sedinta completului de judecata se convoaca de catre presedintele acestuia cu cel putin 20 de zile inainte de desfasurarea acesteia, comunicandu-i-se fiecarui judecator o copie a raportului si a solutiei propuse. Recursul in interesul legii se sustine in fata completului, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ sau de procurorul desemnat de acesta, de judecatorul desemnat de colegiul de conducere al ICCJ, respectiv al Curtii de Apel ori de Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia. Judecarea recursului in interesul legii va avea loc in cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar decizia se adopta cu cel putin 2/3 din numarul judecatorilor completului, abtinerile nefiind posibile.Decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.Decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, de la data publicarii fiind obligatorie pentru toate instantele judecatoresti.Decizia in interesul legii isi inceteaza aplicabilitatea la data modificarii, abrogarii sau constatarii neconstitutionalitatii dispozitiei legale care a facut obiectul interpretarii.Sesizarea ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de dreptEste un instrument procedural prin care un complet al ICCJ, al Curtii de Apel sau al Tribunalului, poate solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa dea rezolvare, de principiu, asupra unei chestiuni de drept.Conditiile de admisibilitate ale unei asemenea cereri sunt: Completul de judecata sa fie investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta; In cursul judecatii sa se constate ca o chestiune de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia ICCJ nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.Sesizarea ICCJ se face de catre completul de judecata dupa dezbateri contradictorii prin incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac. Incheierea de sesizare va cuprinde motivele care sustin admisibilitatea sesizarii, punctual de vedere al completului de judecata, precum si punctele de vedere ale partilor. Prin aceeasi incheiere, cauza va fi suspendata pana la finalizarea interventiei ICCJ prin pronuntarea hotararii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept.Dupa inregistrarea cauzei la ICCJ, incheierea de sesizare se publica pe pagina de internet a acestei instante. Cauzele similar aflate pe rolul instantelor judecatoresti, pot fi suspendate pana la solutionarea sesizarii.Sesizarea se judeca de un complet format din presedintele sectiei corespunzatoare a ICCJ sau un judecator desemnat de acesta si 12 judecatori din cadrul sectiei respective. Presedintele sectiei sau judecatorul desemnat de acesta, este si judecatorul completului de judecata.Dupa alcatuirea completului, presedintele acestuia va desemna un judecator pentru a intocmi un raport asupra chestiunii de drept supuse judecatii, raport care va fi comunicat partilor care, in termen de cel mult 15 zile de la comunicare, pot depune in scris, prin avocet sau prin consilier juridic, punctele lor de vedere privind chestiunea de drept supusa judecatii.Sesizarea se judeca fara citarea partilor in cel mult 3 luni de la data investirii, iar decizia se ia cu cel putin 2/3 din numarul judecatorilor completului, nefiind admise abtinerile.Procedura este scutita de taxa judiciara de timbru.Completul de judecata se pronunta numai cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii, hotararea data fiind obligatorie pentru instanta care a solicitat dezlegarea, iar pentru celelalte instante fiind obligatorie de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial, partea I.CONTESTATIA PRIVIND TERGIVERSAREA PROCESULUIReglementarea acestei proceduri o regasim in art. ..NCPC.Oricare dintre parti, precum si procurorul care participa la judecata, pot face contestatie prin care, invocand incalcarea dreptului la solutionarea procesului, intr-un termen optim si previzibil, sa solicite luarea masurilor legale pentru ca aceasta situatie sa fie inlaturata. Contestatia se poate depune in urmatoarele cazuri: Cand legea stabileste un termen de finalizare a unei procedure de pronuntare ori de motivare a unei hotarari, insa acest termen s-a implinit fara rezultat; Cand instanta a stabilit un termen in care un participant la process trebuia sa indeplineasca un act de procedura, iar acest termen s-a implinit insa instanta nu a luat fata de cel care nu si-a indeplinit obligatia, masurile prevazute de lege; Cand o persoana sau o autoritate care nu are calitatea de parte, a fost obligate sa comunice intantei intr-un anumit termen, un inscris sau alte informatii necesare solutionarii procesului, iar acest termen s-a implinit insa instanta nu a luat fata de cel care nu si-a indeplinit obligatia, masurile prevazute de lege; Cand instanta si-a nesocotit obligatia de a solutiona cauza intr-un termen optim si previzibil, prin luarea masurilor stabilite de lege sau prin neindeplinirea, din oficiu, atunci cand legea o impune, a unui act de procedura, desi timpul scurs de la ultimul sau act de procedura, ar fi fost sufficient pentru luarea masurii ori pentru indeplinirea actului.Contestatia poate fi retrasa oricand, pana la solutionarea ei, insa, odata retrasa, nu poate fi reiterata.Contestatia se formuleaza in scris sau verbal. In scris se depune la instanta investita cu solutionarea procesului in legatura cu care se invoca tergiversarea judecatii, iar verbal, se adreseaza in sedinta publica, fiind consemnata impreuna cu motivele acesteia, aratate de parte, in incheierea de sedinta.Contestatia nu suspenda solutionarea cauzei. Se solutioneaza de catre completul inverstit cu solutionarea cauzei, de indata, sau in termen de cel mult 5 zile, fara citarea partilor.Cand instanta apreciaza contestatia ca fiind intemeiata, pronunta o incheiere nesupusa niciunei cai de atac, prin care ia de indata masurile necesare inlaturarii situatiei care a provocat tergiversarea judecatii. Contestatorului ii va fi comunicata, pentru informare, o copie a incheierii.Cand se apreciaza contestatia ca fiind neintemeiata, completul de judecata o va respinge prin incheiere, impotriva careia, contestatorul poate formula plangere in termen de 3 zile de la comunicare.Plangerea se depune la instanta care a pronuntat incheierea, care o va inainta de indata, pentru solutionare, impreuna cu o copie certificate dupa dosarul cauzei, instantei ierarhic superioare.Cand procesul se judeca la ICCJ, plangerea se solutioneaza de un alt complet al aceleiasi sectii.Formularea plangerii nu suspenda judecata.Incheierile se motiveaza in termen de 5 zile de la comunicare.Instanta va solutiona plangerea in termen de 10 zile de la primirea dosarului, in complet format din 3 judecatori, fara citarea partilor, printr-o hotarare care nu este supusa niciunei aci de atac, ce trebuie motivate in termen de 5 zile de la pronuntare. Daca instanta gaseste plangerea intemeiata, va dispune ca instanta care judeca procesul sa indeplineasca actul de procedura sau sa ia masurile legale necesare, aratand acre sunt acestea, si stabilind, cand este cazul, un termen pentru indeplinirea lui. In toate cazurile, instanta care solutioneaza plangerea nu va putea da indrumari si nici nu va putea oferi dezlegari asupra problemelor de fapt si de drept care sa anticipeze modul de solutionare al cauzei ori care sa aduca atingere libertatii judecatorului cauzei, de a hotari, comform legii, cu privire la solutia ce trebuie data procesului civil.Atunci cand contestatia sau plangerea se constata a fi fost facute cu rea-credinta, autorul acestora poate fi obligat la plata unei amenzi judiciare de la 500 lei la 2000 lei, precum si, la cererea partii interesate, la plata de despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat prin introducerea contestatiei sau plangerii.CURS 5 03.04.2014PROCEDURA NECONTENCIOASA JUDICIARAArt. 527-540 NCPC. Din punct de vedere al domeniului de aplicare, vizeaza cererile pentru solutionarea carora este nevoie de interventia instantei judecatoresti, fara a urmari stabilirea unui drept potrivnic fata de o alta persoana, cum ar fi: cererile privitoare la darea autorizatiilor judecatoresti, cererile privind luarea unor masuri de supraveghere, ocrotire sau asigurare etc.Din punctul de vedere al competentei, NCPC prin art. 528 si 529 stabileste mai multe situatii, astfel: Cererile necontecioase care sunt in legatura cu o cauza in curs de solutionare sau solutionata dj de o instanta, ori care au ca obiect eliberarea unor inscrisuri, titluri sau valori detinute de o instanta, se vor indrepta la acea instanta; In situatia in care competent teritoriala nu poate fi stabilita potrivit dispozitiilor prevazute pentru cererile contencioase, care reprezinta regula si in situatia cererilor necontencioase, atunci cererile necontencioase se vor indrepta la instanta in a carei circumscriptie petentul isi are, dupa caz, domiciliul, resedinta, sediul sau reprezentanta. Daca niciuna dintre acestea nu se afla pe teritoriul Romaniei, aplicand regulile de competenta materiala, cererile sunt de competenta teritoriala a judecatoriei sectorului 1 a municipiului Bucuresti sau, dupa caz, a Tribunalului Bucuresti. Competenta va fi verificata din oficiu, chiar daca este de ordine privata, instanta putand cere lamuriri partii interesate. Daca instanta se declara necompetenta, va trimite cererea instantei competente.Cererea va cuprinde datele de identificare ale celui care o face, si dupa imprejurari, ale persoanelor pe care aceasta cere sa fie chemate inaintea instantei, obiectul, motivarea acesteia si semnatura, anexandu-i-se inscrisurile pe care se sprijina. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, cu citarea petentului si a persoanelor aratate in cerere, doar daca legea o impune, regula fiind ca judecata se face fara citarea partilor, dupa aprecierea instantei.Instanta se pronunta prin incheiere, in raport cu toate imprejurarile de fapt si de drept, chiar daca au fost invocate pe parcursul procedurii. Incheierea prin care se incuviinteaza cererea este executorie, fiind supusa doar apelului, exceptia celei pronuntate de un complet al ICCJ, care este definitiva. Termenul de apel curge de la pronuntare pentru cei care au fost prezenti la ultima sedinta de judecata si de la comunicare pentru cei care au lipsit. Apelul poate fi introdus de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la solutionarea cererii, termenul de apel curgand de la data la care a luat cunostinta de incheiere, dar nu mai tarziu de un an de la data pronuntarii. Apelul se judeca in camera de consiliu. Incheierile pronuntate in procedura necontencioasa nu au autoritatea lucrului judecat. In masura in care sunt necesare, dispozitiile procedurii contencioase completeaza reglementarile referitoare la procedura necontencioasa, in masura in care acestea sunt compatibile. Situatii de cereri solutionate prin procedura necontencioasa: Eliberarea de copii dupa hotarari sau alte inscrisuri, reglementata de art. 538. La cerere, grefa instantei va elibera copii dupa incheierea de sedinta, dupa hotarare sau dupa dispozitiv sau dupa celelalte inscrisuri aflate la dosar. Copiile dupa incheierile de sedinta, dupa hotarare sau dupa dispozitiv, se vor putea elibera numai dupa ce acestea au fost semnate de toti judecatorii. Sanctiunea pentru nesocotirea acestei dispozitii este retinerea infractiunii de fals fata de grefier. Eliberarea unor bunuri, reglementata de art. 539.Cererea de eliberare privind sumele de bani, valori sau titluri consemnate sau orice alte bunuri pastrate de instanta ori aflate in depozitul acesteia sau a altuia, in legatura cu un process, se introduce la instanta care a dispus aceasta masura. Cererea va fi solutionata prin incheiere executorie, data in camera de consiliu, partile fiind citate doar daca instanta considera necesar, in incheierea de eliberare se va arata detinatorul obligat la eliberarea bunului, precum si persoana indreptatita sa il primeasca. Incheierea pronuntata in aceasta situatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea pe caza careia s-a cerut eliberarea bunului. Inventarierea bunului minorului, reglementat de art. 540.Instanta competenta cu solutionarea unei asemenea cereri este instanta de tutela care, pentru inventarierea bunurilor minorului pus sub tutela desemneaza de indata un delegate si dispune citarea tutorelui si a membrilor consiliului de familie, precum si a minorului care a implinit varsta de 14 ani. Inverntarul va cuprinde datele de identificare a bunurilor mobile si immobile, descrierea lor sumara, inclusive mentiuni privind starea bunurilor si valoarea estimate a acestora, precum si indicarea inscrisurilor existente cu privire la bunuri, mentiuni privind creantele, datoriile sau alte pretentii declarate de tutore sau de catre membrii consiliului de familie.

ARBITRAJULEste o jurisdictie alternativa, avand caracter privat, in care partile litigante si tribunalul arbitral competent pot stabili reguli de procedura derogatorii de la dreptul comun, cu conditia ca aceste reguli sa nu contravina ordinii publice si dispozitiilor imperative ale legii. Formele arbitrajului, dupa cum acesta este organizat de catre parti sau de catre o institutie permanenta de arbitraj, sunt: arbitrajul ah-joc si arbitrajul institutionalizat.Arbitrajul prezinta o serie de avantake fata de judecata realizata prin intermediul instantelor nationale, cum ar fi: Celeritate Confidentialitate Posibilitatea desemnarii arbitrilor de catre parti etcPentru solutionarea litigiilor pe calea arbitrajului, se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii: Capacitatea partilor. Pot conveni sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele, doar persoanele care au capacitate deplina de exercitiu. Statul si autoritatile publice au facultatea de a incheia conventii arbitrale, numai daca sunt autorizate prin lege sau prin conventii international la care Romania este parte. Persoanele juridice de drept public care au in domeniul lor de activitate si activitati economice, au facultatea de a incheia conventii arbitrale in afara de cazul in care legea sau actul de infiintare sau de organizare interzice aceasta posibilitate. Existenta unei conventii arbitrale Arbitrabilitatea litigiului litigiul sa poate fi solutionat pe calea arbitrajului.Prin conventia arbitrala, arbitrajul poate fi incredintat uneia sau mai multor persoane investite sa judece litigiul si sa pronunte o hotarare definitive si obligatorie pentru ele.Abritrul unic sau arbitrii investiti constituie tribunalul arbitral. Organizarea arbitrajului se poate face fie de catre parti, fie de catre un tert.Organizarea de catre parti a arbitrajului se realizeaza in cadrul arbitrajului ah-hoc, potrivit conventiei arbitrale incheiata conform dispozitiilor art. 548-554 NCPC, sub rezerva respectarii ordinii publice, a bunelor moravuri si a dispozitiilor imperative ale legii, partile pot stabili prin conventia arbitrala sau prin act scris incheiat ulterior, cel mai tarziu odata cu constituirea tribunalului arbitral, normele privind constituirea tribunalului arbitral, numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor, termenul si locul arbitrajului, normele de procedura pe care tribunalul arbitral trebuie sa le urmeze, repartizarea intre parti a cheltuielilor arbitrale si orice alte normal privind buna desfasurare a arbitrajului. In lipsa unor asemenea norme stabilite de parti, tribunalul arbitral va putea stabili procedura de urmat asa cum va socoti mai potrivit.Organizarea arbitrajului de catre un tert sau arbitrajul institutionalizat. Partile pot conveni ca arbitrajul sa fie organizat de o institutie permanenta de arbitraj sau de o alta entitate ori de o persoana fizica. In aceste cazuri, solutionarea cazurilor este realizata de arbitrii numiti sau acceptati de catre parti, potrivit conventiei arbitrale sau regulii institutiei de arbitraj.In litigiile arbitrale, partile pot formula cereri si isi pot exercita drepturile procesuale, personal sau prin reprezentant. Reprezentantul poate fi si avocat sau consilier juridic. In cursul arbitrajului, pentru inlaturarea piedicilor in ceea ce priveste organizarea si desfasurarea arbitrajului, precum si pentru indeplinirea altor atributii ce revin instantei judecatoresti in arbitraj, partea interesata poate sesiza tribunalul in circumsciptia careia are loc arbitrajul. Instanta va solution cauza in completul prevazut de lege pentru judecata in prima instanta, de urgenta si cu precadere, prin procedura ordonantei presedintiale, hotararea nefiind supusa niciunei cai de atac. Conventia arbitralaEste conventia prin care partile unui raport juridic decid sa solutioneze pe calea arbitrajului litigiile dintre ele care s-au nascut sau se vor naste legat de acel raport juridic.Conventia arbitrala este un contract numit, sinalagmatic si solemn. Pe langa conditiile generale de valabilitate ale oricarui contract, conventiei arbitrale I se impune forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii. Conventia arbitrala poate fi incheiata sub urmatoarele forme: Clauza compromisorie CompromisulClauza compromisorie clauza prin care partile convin ca litigiile ce se vor naste din contractual in care este stipulate sau in legatura cu acesta, sa fie solutionate pe calea arbitrajului. Prin aceasta clauza, se va arata sub sanctiunea nulitatii, modalitatea de numire a arbitrilor, in cazul arbitrajului institutionalizat este suficienta referirea la institutia sau regulile de procedura ale institutiei care organizeaza arbitrajul.Clauza compromisorie poate fi inscrisa in contractual principal sau poate fi stabilita intr-o conventie separate la care contractual principal face trimitere. Validitatea clauzei compromisorii este independenta de valabilitatea contractului in care a fost inscrisa.In caz de indoiala, clauza compromisorie se interpreteaza in sensul ca se aplica tuturor neintelegerilor care deriva din contractual sau din raportul juridic la care ea se refera. Finalizarea procedurii arbitrale, cu sau fara pronuntarea unei hotarari asupra fondului cauzei, nu aduce atingere eficacitatii conventiei arbitrale sub forma clauzei compromisorii. Aceasta va ramane valabila si va servi drept temei pentru orice noua procedura arbitrala care ar fi declansata pentru solutionarea oricarui litigiu aparut intre parti din contractual principal.Compromisul prin compromise, partile convin ca un litigiu dj intervenit intre ele sa fie solutionat pe calea arbitrajului, aratandu-se sub sanctiunea nulitatii, obiectul litigiului si numele arbitrilor sau modalitatea de desemnare a acestora. Compromisul se poate incheia chiar daca litigiul intre parti se afla dj pe rolul unei instante judecatoresti. Efectele conventiei arbitrale.Incheierea conventiei arbitrale exclude pentru litigiul care face obiectul ei, competent instantelor judecatoresti. Instanta judecatoreasca sesizata cu o cauza cu privire la care s-a incheiat o conventie arbitrala, isi va verifica propria competenta si se va declara necompetenta numai daca partile sau una dintre ele solicita aceasta invocand conventia arbitrala. Intr-un asemenea caz, instanta judecatoreasca poate pronunta urmatoarele solutii: In cazul arbitrajului instititutionalizat, instanta isi va declina competent in favoarea organizatiei sau institutiei pe langa care functioneaza arbitrajul, care, in temeiul hotararii de declinare, se va considera investit si va lua masurile necesare in vederea constituirii tribunalului arbitral. In cazul arbitrajului ad-hoc, instanta va respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor judecatoresti. Instanta judecatoreasca sesizata va retine spre solutionare cauza daca: - paratul si-a formulai apararile in fond, fara nicio rezerva intemeiata pe conventia arbitrala; conventia arbitrala este lovita de nulitate sau este inoperanta; tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cause vadit imputabile paratului in arbitraj.Conflictele de competenta dintre tribunalul arbitral si o instanta judecatoreasca sunt solutionate de instanta judecatoreasca ierarhic superioara celei aflate in conflict.Tribunalul arbitralPoate fi arbitru orice persoana fizica daca are capacitate deplina de exercitiu. Numarul arbitrilor trebuie sa fie intotdeauna impar, astfel, partile sunt cele care stabilesc daca litigiul se judeca de un arbitru unic sau de mai multi arbitri. Daca partile au stabilit numarul arbitrilor, sunt aplicabile intelegerile lor, iar daca nu au stabilit numarul arbitrilor, litigiul se judeca de 3 arbitri, cate unul numit de fiecare dintre parti, iar al treilea, numit supraarbitru, fiind desemnat de cei doi arbitri. Daca exista mai multi reclamanti sau mai multi parati, partile care au interese commune, vor numi un singur arbitru. Numirea, revocarea si inlocuirea arbitrilor se realizeaza in conformitate cu dispozitiile conventiei arbitrale. Cand arbitrul unic sau arbitrii nu au fost numiti prin conventia arbitrala si nici nu s-a prevazut modalitatea de numire, partea care vrea sa recurga la arbitraj va comunica celeilalte parti, in scris, sa procedeze la numirea lor in termen de 10 zile de la aceasta comunicare. Cand propun arbitrii, partile vor propune si cate un supleant.Acceptarea sarcinii de catre arbitru trebuie sa fie facuta in scris si sa fie comunicata partilor in termen de 5 zile de la data primirii propunerii de numire. Interment de 10 zile de la ultima acceptare, cei doia arbitri vor proceda la numirea supraarbitrului si a unui supleant al acestuia. In caz de neintelegere intre parti, cu privire la numirea arbitrului unic sau daca o parte nu numeste arbitrul ori daca cei doi arbitri nu cad de acord asupra persoanei supraarbitru, partea care vrea sa recurga la arabitraj poate cere tribunalului sa procedeze la numirea arbitrului sau a supaarbitrului, tribunal ce se pronunta in termen de 10 zile de la sesizare, cu citarea partilor, prin incheiere care nu este supusa niciunei cai de atac.CURS 17.04.2014Incompatibilitatea, recuzarea si inlocuirea arbitrilorIn afara de cazurile de incompatibilitate prevazute pentru judecatori, arbitrul poate fi recuzat si pentru urmatoarele motive: Neindeplinirea conditiilor de calificare sau a altor conditii privitoare la arbitri, prevazute in conventia arbitrala; Cand o persoana juridical al carei asociat este sau in ale carei organe de conducere se afla arbitrul are un interes in cauza; Daca arbitrul are raporturi de munca, de serviciu, legaturi comerciale directe cu una dintre parti, cu o societate controlata de una dintre parti sau aflata sub un control comun cu aceasta; Daca arbitrul a prestart consultant uneia dintre parti, a asistat sau a reprezentat una dintre parti ori a depus marturie in una dintre fazele precedente litigiului.Recuzarea trebuie ceruta sub sanctiunea decaderii, in termen de 10 zile de la data cand partea a luat cunostinta de numirea arbitrului sau, dupa caz, de la suvenirea cauzei de recuzare.Cererea se solutioneaza de tribunalul in circumscriptia caruia are loc arbitrajul, prin incheiere, pronuntata cu citarea partilor si a arbitrului recuzat, in termen de 10 zile de la sesizare, incheierea nefiind supusa niciunei cai de atac.Arbitrul care stie ca exista o cauza de recuzare in privinta sa, este obligat sa instiinteze partile si pe ceilalti arbitri, mai inainte de a fi acceptat insarcinarea de arbitru, iar daca asemenea cause survin dupa acceptare, de indata ce le-a cunoscut.Abtinerea produce efecte de la data formularii ei, fara nicio alta formalitate.Abritrii raspund in conditiile legii pentru prejudiciul cauzat daca: Daca dupa acceptare renunta in mod nejustificat la insarcinare; Fara motiv justificat, nu participa la judecarea litigiului ori nu pronunta hotararea in termenul stabilit de conventia arbitrala sau de lege; Nu respecta caracterul confidential al arbitrajului, publicand sau divulgand date din dosarul arbitral, fara autorizarea partilor; Incalca, cu rea-credinta sau grava neglijenta, alte indatoriri ce ii revin.Tribunalul arbitral se considera constituit de la data acceptarii insarcinarii de arbitrul unic sau, dupa caz, a ultimei acceptari a insarcinarii de arbitru ori de supraarbitru. Data acceptarii este cea a expedierii comunicarii privind acceptarea. Daca partile nu au prevazut altfel, tribunalul arbitral trebuie sa pronunte hotararea in termen de cel mult 6 luni de la data constituirii sale, sub sanctiunea caducitatii arbitrajului.Tribunalul arbitral, poate dispune, pentru motive temeinice, prelungirea termenului o singura data, cu cel mult 3 luni.De asemenea, termenul se prelungeste de drept cu 3 luni in cazul decesului uneia dintre parti. In cadrul termenului, partile pot consimti in scris la prelungirea acestuia, termenul arbitrajului, se suspenda pe timpul judecarii unei cereri de recuzare ori a oricarei alte cereri incidente adresate tribunalului din circumscriptia unde se desfasoara arbitrajul.In cazul aprecierii caducitatii arbitrajului, cand cel putin una dintre parti a formulat declaratia de caducitate, tribunalul arbitral va pronunta o hotarare prin care va constata ca arbitrajul a devenit caduc, cu exceptia situatiei in care partile declara in mod expres ca renunta la caducitate, caz in care judecata va continua.Probele administrate in cadrul procedurii arbitrale devenita caduca vor putea fi utilizate, daca este cazul, intr-un nou arbitraj, in masura in care se considera sa nu este necesara refacerea lor.Locul arbitrajului este stabilit de catre parti. In lipsa unor asemenea prevederi, locul arbitrajului se stabileste de catre tribunalul arbital.Dezbaterea litigiului se face in limba stabilita prin conventia arbitrala sau, daca nu a intervenit o intelegere, in limba contractului din care s-a nascut litigiul, iar daca partile nu se inteleg, intr-o limba de circulatie international, stabilita de catre tribunalul arbitral.Daca o parte nu cunoaste limba in care se desfasoara dezbaterea, la cererea sip e cheltuiala ei, tribunalul arbitral ii asigura serviciile unui traducator.Partile pot sa participle la dezbateri si cu traducatorul lor. Cheltuielile arbitrale se suporta potrivit intelegerii dintre parti, iar in lipsa unei asemenea intelegeri, de catre partea care a pierdut procesul, integral sau proportional cu ceea ce s-a acordat.Tribunalul arbitral solutioneaza litigiul in temeiul contractului principal si a normelor de drept aplicabile, pronuntand o hotarare arbitrala. Pronuntarea trebuie sa fie precedata de deliberarea in secret a arbitrilor si poate fi amanita cu cel mult 21 de zile. Hotararea se ia cu majoritate de voturi. Dupa deliberare, se intocmeste o minuta care va cuprinde pe scurt continutul dispozitivului hotararii si in care se va arata, cand este cazul, opinia minoritara. Hotararea arbitrala se redacteaza in scris si trebuie sa cuprinda component nominal a tribunalului arbitral, locul si data pronuntarii, datele de identificare ale partilor si ale reprezentantilor, mentionarea conventiei arbitrale, obiectul litigiului si sustinerile, pe scurt, ale partilor, motivele de fapt si de drept sau in echitate, pe care se intemeiaza Solutia, dispozitivul si semnaturile tuturor arbitrilor. Arbitrul care a avut o alta parere, va redacta si va semna parerea separate, cu indicarea considerentelor pe care acesta se sprijina.Hotararea arbitrala se comunica partilor in termen de o luna de la data pronuntarii ei, de la data comunicarii fiind definitive si obligatorie. In termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii sau de la data lamuririi, completarii ori indreptarii ei, tribunalul arbitral va depune dosarul litigiului, la instanta judecatoreasca respectiv la tribunalul in circumscriptia caruia a avut loc arbitrajul, atasand si dovezile de comunciare a hotararii arbitrale.Hotararea arbitrala poate fi desfiintata numai prin actiune in anulare pentru unul dintre motivele prevazute limitative de NCPC, competent de a judeca actiunea in anulare revine Curtii de Apel in circumsciptia careia a avut loc arbitajul. Termenul de depunere a actiunii in anulare este de o luna de la data comunicarii hotararii arbitrale, iar pentru motivul prevazut la art. 608, alin (1) lit. i., termenul este de 3 luni de la publicarea deciziei Curtii Consitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I. Curtea de Apel va putea suspenda executarea hotararii arbitrale impotriva careia a fost introdusa actiunea in anulare.Judecarea actiunii in anulare se realizeaza prin completul prevazut de lege pentru judecata in prima instanta. Intampinarea este obligatorie. Daca se admite actiunea, Curtea de Apel va anula hotararea arbitrala si, fie va trimite cauza spre judecata instantei competente, fie va trimite cauza spre rejudecare tribunalului arbitral, fie va judeca si se va pronunta in fond, in limitele conventiei arbitrale. Hotararea Curtii de Apel este supusa recursului.Executarea hotararii arbitrale se realizeaza de buna-voie de catre partea impotriva careia s-a pronunta, de indata sau in termenul aratat in cuprinsul acesteia. Hotararea arbitrala constituie titlul executoriu si se executa silit, intocmai ca si o hotarare judecatoreasca.PROCEDURA DIVORTULUIDivortul cuprinde urmatoarele forme: Divortul din culpa; Divortul remediu.Divortul din culpa poate fi: cerut de unul dintre soti, atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila sau la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fata, care a durat cel putin 2 ani.Divortul remediu poate fi: Din motive de sanatate; La cererea unuia dintre soti, acceptata de celalalt; Divortul consensual: pe cale judiciara sau pe cale administratica sau notariala.In Romania in present divortul este reglementat de NCPC in art. 914-934.Divortul din culpaInstanta competenta sa solutioneze dicortul din culpa, potrivit art. 914 NCPC este: Din puncte de vedere al competentei material: judecatoria; Din punct de vedere al competentei teritoriale, regula este ca cererea de divort este de competent judecatoriei in circumscriptia careia se afla cea din urma locuinta comuna a sotilor.

Exceptii: daca sotii nu au avut locuinta comuna sau daca niciunul nu mai locuieste in circumscriptia in care se afla ultima locuinta comuna, competent teritoriala apartine judecatoriei in circumscriptiain care isi are domiciliul paratul.Cand paratul nu isi are domiciliul in tara si instantele romane sunt competente international este competent instanta in ciscumscriptia careia isi are domiciliul reclamantul.Cand niciuna dintre parti nu isi are domiciliul in tara, partile pot conveni sa introduca cererea la oricare dintre judecatoriile din Romania, iar in lipsa unui asemenea acord, cererea este de competent jduecatoriei Sectorului 5 a Municipiului Bucuresti.Instantele enumerate nu sunt toate deopotriva competente si reclamantul nu are posibilitate de optiune, ci trebuie sa intenteze actiunea in ordinea si in conditiile stabilite de lege.In materie de divort, competenta teritoriala este stabilita prin norme imperative si nici partile, nici instanta nu o pot inlatura.La stabilirea competentei, prezinta importanta data introducerii actiunii, schimbarea ulterioara a domiciliului sotilor neprezentand importanta. La stabilirea competentei nu intereseaza daca sotii au facuta mutatia in actul de identitate sau in evidentele serviciului de informative a persoanei, ci daca au locuit efectiv in acea localitate.Cererea de divort va cuprinde pe langa elementele cerute de lege pentru cererea de chemare in judecata: numele copiilor minori ai celor 2 soti, ori adoptati de acestia, iar daca nu sunt copii minori, se va mentiona in cerere aceasta imprejurare.La cerere se vor alatura: o copie a certificatului de casatorie si, dupa caz, cate o copie a certificatele de nastere ale copiilor minori, intelegerea sotilor rezultata din mediere cu privire la desfacerea casatoriei si, dupa caz, la rezolvarea aspectelor accesorii divortului etc.Cererea de divort este supusa taxei judiciare de timbre in suma fixa.Cererea reconventionala poate fi formulat de parat cel mai tarziu pana la primul termen de judecata la care a fost citat in mod legal pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Pentru faptele petrecute dupa aceasta data, paratul va putea formula cerere reconventionala, pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului, la cererea reclamantului. Neintroducerea cererii in termenele aratata atrage decaderea sotului parat din dreptul de a cere divortul pentru acele motive. Actiunea de divort are un caracter strict personal, in sensul ca nimeni nu o poate exercita in locul sotului reclamant, iar ca parat nu poate fi chemat decat celalalt sot.Exceptii: sotul pus sub interdictie judecatoresca poate cere divortul prin reprezentant legal sau personal in cazul in care face dovada ca are capacitatea de discernamant neafectata; posibilitatea continuarii actiunii de divort de catre mostenitorii reclamantului, cand cererea de divort se intemeiaza pe culpa paratului.In fata instantei de fond, partile se vor infatisa in persoana, in afara de urmatoarele situatii, daca unul dintre soti: Executa o pedeapsa privativa de libertate; Este impiedicat de o boala grava; Este pus sub interdictie judecatoreasca; Are resedinta in strainatate; Se afla intr-o alta asemenea situatie care il impiedica sa se prezinte personal.In astfel de cauza, cel in cauza se va putea infatisa prin avocet, reprezentat, mandatar, tutore sau curator.In toate cazurile, instanta este obligate sa il asculte pe copilul minor in vederea incredintarii sale si nu ca martor in cazul de divort al parintilor sai.Ascultarea se realizeaza in camera de consiliu, instanta dispunand si citarea autoritatii tutelare pentru efectuarea unei anchete psiho-sociale.Daca la primul termen de judecata, la care partile au fost legal citate, in prima instanta, reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.Daca procedura de citare a sotului parat a fost indeplinita prin afisare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecata, instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca paratul isi are locuinta la locul indicat in cerere si daca va constata ca nu locuieste acolo, va dispune citarea lui la locuinta sa efectiva si daca este cazul la locul sau de munca.La cerere, instanta de divort se pronunta si cu privire la: Exercitarea autoritatii parintesti, contributia parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copilului, locuinta copilului si dreptul parintelui de a avea legaturi personale cu acesta; Numele sotilor dupa divort; Locuinta familiei; Despagubirea pretinsa pentru prejudiciile material sau morale suferite ca urmare a desfacerii casatoriei; Obligatia de intretinere sau prestatia compensatorie intre fostii soti; Incetarea regimului matrimonial si, dupa caz, lichidarea comunitatii de bunuri si partajul acestora.Din oficiu, instanta se pronunta: Asupra exercitarii autoritatii parintesti, precum si asupra contributiei parintile la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, cand sotii au copii minori nascuti inaintea sau in timpul casatoriei, ori adoptati. Asupra numelor pe care il vor purta sotii dupa divort.Instanta poate lua in tot timpul procesului, prin ordonanta prezidentiala, masuri provizorii cu privire la stabilirea locuintei copiilor minori, la obligatia de intretinere, la incasarea alocatiei de stat pentru copii si la folosirea locuintei familiei.Rudele si afinii partilor, cu exceptia descendentilor, pot fi martori, legiuitorul considerand ca acestea sunt persoanele cele mai apropiate de soti si sunt in masura sa cunoasca cel mai bine adevaratele raporturi dintre ei.Acetele procesuale de dispozitie ale procedurii divortului prezinta urmatoarele particularitati:1. Instanta va incerca la fiecare infatisare, impacartea sotilor;2. Sotii se pot impaca in tot cursul judecatii, chiar daca nu au fost platite taxele de timbru, in acest caz, instanta va lua act de impacare si va dispune prin hotarare definitiva inchiderea dosarului, precum si restituirea taxei de timbre, daca a fost achitata;3. Oricare dintre soti va putea formula o noua cerere pentru fapte petrecute dupa impacare si in acest caz va putea folosi si faptele vechi;4. Reclamantul poate renunta la judecata in tot cursul judecatii, chiar daca paratul se impotriveste, insa renuntarea reclamantului nu are niciun efect asupra cererii de divort formulate de parat.Nu se va motiva, daca ambele parti solicita instantei aceasta, indifferent care au fost motivele de divort.Solutiile pe care le poate pronunta instanta, in caz de admitere a cererii, sunt: Desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a sotului parat; Desfacerea casatoriei din culpa ambilor soti; Desfacerea casatoriei din culpa exclusiva a sotului reclamant se poate pronunta doar in urmatoarele situatii: daca paratul introduce cerere reconventionala, iar din dovezi a rezultat culpa exclusiva a sotului reclamant, astfel cererea principala a fost respinsa, iar cererea reconventionala a fost admisa; daca se dovedeste ca sotii sunt separati in fapt de cel putin 2 ani, iar sotul reclamant isi asuma responsabilitatea pentru esecul casatoriei.Casatoria este desfacuta in conditiile art. 382 NCC si 925 alin. (4) NCPC in urmatoarele conditii: Din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas definitiva; La data introducerii cererii de divort, daca actiunea de divort este continuata de mostenitorii sotului reclamant; La data eliberarii certificatului de divort, in cazul divortului pe cale administrative sau notariala.Efectele desfacerii casatoriei prin divort se produc numai pentru viitor, fiind in fata unei hotarari constitutive de drepturi. Hotararea de divort se ataca numai cu apel, in termenul de drept comun, apelul reclamantului impotriva hotararii prin care s-a respins cererea, va fi respins ca nesustinut daca la judecata se prezinta numai paratul. Apelul paratului va fi judecat chiar daca se infatiseaza numai reclamantul. Daca unul dintre soti s-a recasatorit, hotararea definitive prin care s-a desfacut casatoria nu este supusa contestatiei in anulare si revizuirii in ceea ce priveste divortul.Instanta la care hotararea de divort a ramas definitive o va trimite din oficiu Serviciului de Stare Civila, unde a fost inregistrata casatoria, Registrului National al Regimurilor Matrimoniale,prevazut de Codul Civil si, daca unul dintre soti a fost profesionist, Registrului Comertului.Divortul remediuDivortul prin acordul sotilor, pe cale judiciaraReglementat de 374 NCC si 928-931 din NCPC.Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de instanta judecatoreasca, indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie sau adoptati in timpul casatoriei. Exista o singura limitate: divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie.Cererea de divort va fi semnata de catre ambii soti sau de catre un mandatar comun, cu procura speciala autentica. Daca mandatarul este avocet, el va certifica semnatura sotilor, potrivit legii.In cererea de divort, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului. Primind cererea, instanta va verifica existent consimtamantului liber si neviciat al sotilor, dupa care va fixa termen pentru solutionarea cererii in camera de consiliu. La termenul de judecata, instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei, iar in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la motivele de divort.Instanta va pronunta divortul prin hotararea definitive, fara a face mentiune despre culpa sotilor.Cu privire la cererile accesorii, prin aceeasi hotarare, instanta va lua act de invoiala sotilor. Daca sotii nu se invoiesc asupra cererilor accesorii, instanta va administra probele prevazute de lege pentru solutionarea acestora, va pronunta o hotarare cu privire la divort, solutionand totodata cererile privind exercitarea autoritatii parintesti, contributia parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor si numele sotilor dupa divort.Daca va fi cazul, cu privire la accesorii, instanta va continua judecata, pronuntand o hotarare supusa cailor de atac prevazute de lege.Cand cererea de divort este intemeiata pe culpa sotului parat, iar acesta recunoaste faptele care au dus la destramarea vietii conjugale, instanta, daca reclamantul este de acord, va pronunta divortul fara a cercerta temeinicia motivelor si fara a face mentiune despre culpa in ceea ce priveste desfacerea casatoriei. Daca reclamantul nu este de accord cu pronuntarea divortului in conditiile aratate, cererea va fi solutionata potrivit dispozitiilor 933 NCPC privind divortul din culpa.Divortul din motive de sanatateCand divortul este cerut pentru ca starea sanatatii unuia dintre soti face imposibila continuarea casatoriei, in conditiile art. 381 NCC si 932 NCPC, instanta va administra probele privind existenta bolii si starea sanatatii sotului bolnav si va pronunta divortul potrivit Codului Civil, fara a face mentiune despre culpa si fara a insista pe motivele de divort.Divortul prin acordul sotilor pe cale administrative sau prin procedura notariala Reglementat de art. 375-378 NCC.Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie sau adoptati, ofiterul de stare civila sau notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte commune a sotilor, poate constata desfacerea casatoriei prina acordul sotilor, eliberandu-le un certificate de divort, potrivit legii.Divortul prin acordul sotilor poate fi constatat de notarul public si in cazul in care exista copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati, daca sotii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care il poarta dupa divort, exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti, stabilirea locuintei copiilor dupa divort, modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii, precum si stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.Daca din raportul de ancheta sociala rezulta ca acordul sotilor privind exercitarea in comun a autoritatii parintesti sau cel privind stabilirea locuintei copilului, nu este in interesul copilului, notarul va respinge cererea de divort si va indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata.Din punct de vedere al procedurii de urmat, ofiterul de stare civila sau notarul public, inregistreaza cererea depusa de soti impreuna si le acorda un termen de reflective de 30 de zile. La expirarea acestui termen, sotii se prezinta personal, iar ofiterul de stare civila, sau notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca in aceste sens consimtamantul lor este liber si neviciat. Daca sotii staruie in divort, li se elibereaza certificatul de divort, fara sa se faca vreo mentiune privitoare la culpa sotilor. Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de familie pe care s ail poarte dupa divort, ori asupra exercitarii in comun a drepturilor parintesti, se emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si se indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata.Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra carora sotii nu se inteleg, este de competenta instantei judecatoresti.Pe baza certificatului de divort, se va face cuvenita mentiune pe actul de casatorie de la primaria locului unde s-a incheiat casatoria. Impotriva refuzului ofiterului de stare civila sau notarului public, nu exista cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cerere de divort instantei de judecata.Pentru repararea prejudiciului cauzat prin refuzul abuziv al ofiterului de stare civila sau al notarului public de a constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si a emite certificatul de divort, oricare dintre soti se poate adresa pe cale separata instantei competente.CURS 08.05.2014!!!!! DREPT PENAL LICENTACauzele care inlatura caracterul penal al faptei se modifica in cauze justificative si cauzele de neimputabilitateSe inlatura infractiunea de omor deosebit de gravSe inlatura infractiunea de vatamare corporala gravaSe inlatura infractiunea de asociere in vederea comiterii de infractiuniT. TOADER, M. I. NCP comentariu pe articoleM. UDROIU Noul Cod Penal, prezentare comparativa.

CURS!Procedura ordonantei presedintialeSediul materiei- art. 996-1001 NCPC.Ordonanta presedintiala reprezinta un instrument procedural prin care instanta poate sa ordone masuri provizorii in situatii grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari silite.Conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale, pe langa conditiile generale ale oricarei actiuni civile, sunt: Urgenta Vremelnicia Neprejudecarea fonduluiUrgenta legiuitorul enumera categoriile generale de situatii caraterizate prin urgent, astfel: pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari silite.Conditia urgentei este apreciata de catre instanta, in concret, in raport de circumstantele obiective ale cauzei. Conditia urgentei este necesar sa persiste pe tot parcursul judecatii, astfel incat cererea nu poate fi admisa daca urgent exista doar la data introducerii cererii, insa a disparut ulterior acestui moment si inainte de pronuntarea hotararii.Conditia urgentei nu trebuie confundata cu celeritatea. Celeritatea trebuie sa fie o caracteristica a oricarui proces civil, in sensul finalizarii acestuia intr-un termen rezonabil, in schimb cazurile grabnice la care se refera art. 966 NCPC tin de insasi natura ordonantei presedintiale, fara a exclude, ci dimpotriva, presupunand celeritatea.Caracterul vremelnic al masurii. Aceasta conditie de admisibilitate a ordonantei presedintiale se interpreteaza in sensul ca masura ordonata de instanta trebuie sa fie provizorie, temporara, pe calea ordonantei presedintiale neputand fi luate masuri definitive, care sa resolve in fond litigiul dintre parti si nici masuri a caror executare nu ar mai face posibila restabilirea situatiei de fapt. In principiu, masurile luate pe calea ordonantei presedintiale sunt limitate in timp, pana la data mentionata in hotarare sau pana la rezolvarea in fond a litigiului, daca in hotararea pronuntata nu se face nicio mentiune in acest sens.Neprejudecarea fondului. Masura luata de instanta judecatoreasca nu trebuie, in niciun fel, sa prejudice dreptul fondului. Cand rezolva o cerere de ordonanta presedintiala, instanta nu are de cercetat fondul dreptului discutat intre parti, dar pentru ca solutia sa nu fie arbitrala, va stabili daca in favoarea reclamantului, exista aparenta acestui drept. Intr-un limbaj consacrat in doctrina se spune ca instanta doar pipaie fondul.Procedura de judecataReglementata de art. 997-1001 NCPC.Ordonanta presedintiala are intotdeauna un caracter contencios, chiar si atunci cand se da fara citarea partilor, insa procedura de judecata contine o serie de derogari de la dreptul comun. Competent de solutionare apartine instantei competenta sa se pronunte in prima instanta asupra fondului dreptului. In vederea judecarii cererii, partile vor fi citate conform normelor privind citarea in procesele urgente, iar paratului i se va comunica o copie dupa cerere si dupa actele care o insotesc. Intampinarea nu este obligatorie. Instanta poate solutiona cererea de ordonante presedintiala si fara citarea partilor, in caz de urgenta deosebita. Ordonanta poate fi data in aceeasi zi cu depunerea cererii, instanta pronuntandu-se asupra masurii solicitate doar pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor.Judecata ordonantei presedintiale se face de urgenta si cu precadere, nefiind admisibile probe a caror administrare necesita un timp indelungat, nefiindu-i aplicabile dispozitiile privind cercetarea procesului. Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare. Ordonanta este executorie.Instanta, la cererea reclamantului, poate hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea vreunui termen. Cererea de ordonanta presedintiala poate fi solutionata chiar si atunci cand este in curs judecata asupra fondului. Calea de atac impotriva ordonantei presedintiale este apelul, termenul de apel fiind de 5 zile de la comunicare, daca s-a dat fara citarea partilor si de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor.Instanta de apel poate suspenda executarea ordonantei presedintiale, la cerere, pana la judecarea apelului, dar numai cu plata unei cautiuni, al carui cuantum se va stabili de catre aceasta.La fel ca si cererea de ordonanta presedintiala, apelul e judeca de urgenta si cu precadere, insa cu citarea partilor.Impotriva executarii ordonantei presedintiale se poate formula contestatie la executare. In tot cursul judecarii cererii de ordonanta presedintiala, pana la inchiderea dezbaterilor la prima instanta, reclamantul poate solicita ca cererea sa fie transformata intr-o cerere de drept comun, situatie in care paratul va fi incunostiintat si citat in mod expres cu aceasta mentiune.Ordonanta presedintiala are autoritate de lucru judecat fata de o alta cerere de ordonanta presedintiala, insa numai daca nu s-au modificat imprejurarile de fapt care au justificat-o si nu are autoritate de lucru judecat asupra cererilor privind fondul dreptului.Din punct de vedere al hotararii data asupra fondului dreptului, este de mentionat faptul ca aceasta are autoritate de lucru judecat asupra unor cereri ulterioare de ordonanta presedintiala.Daca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale, in principiu se poate recurge la procedura ordonantei presedintiale in legetura cu orice litigiu si indifferent daca instanta este sau nu sesizata asupra fondului. Cel mai frecvent, ordonanta presedintiala este utilizata in material raporturilor de familie, a raporturilor locative, a drepturilor reale si a executarii sillite. Cererile posesoriiSediul materiei: art. 1002-1004 NCPC.Ca si notiune, actiunea posesorie este acea actiune pusa la indemana posesorului pentru prevenirea sau inlaturarea oricarei tulburari a posesiei sale, ca stare de fapt, sau dupa, caz, pentru restituirea bunului. Conditii de admisibilitate: Actiunile posesorii sunt admisibile numai in cazurile si in conditiile prevazute de NCC, respectiv: reclamantul sa fie posesor sau detentor precar, bunul sa fi fost posedat cel putin un an, cererea sa fi fost introdusa in termenul special de presciptie de un an de la data tulburarii posesiei sau deposedarii, indiferent data aceasta a fost pasnica sau violenta.judecarea cererilor posesorii si caile de atacCererile posesorii se judeca de urgent si cu precadere. Sunt inadmisibile cererea reconventionala si orice alte cereri prin care se solicita protectia unui drept in legatura cu bunul in