7/25/2019 drept-kinga

1/6

Forma de guvernamant

Forma de guvernmnt este un concept din tiinele politice care se refer la modul

n care este organizat puterea executiv n stat, n principal la modul cum este numit ilegitimat conductorul statului. In Europa, se difereniaz astfel dou mari forme de

guvernmnt: monaria, cu un conductor cu mandat transmis ereditar, i repu!lica, n

care conducerea statal este aleas prin vot.

I. MONARHIA" Este un regim politic n care puterea este sim!olizat de o singur

persoan numit monar. #ceasta form de guvernmnt a fost una o!inuit n ntreaga

lume n perioadele antic i medieval n care monarul, un adevarat autocrat ereditar

$mprat, ar, sultan, rege, domnitor% dispunea integral de puterea suprem n stat, poporul

fiind total lipsit de drepturi $monarie nelimitat%.

In prezent, este o forma de guvernmnt cu un monar al carui mandat este transmis

ereditar " numite monarii ereditare, iar in alte situatii, monar este ales numite monarii

elective $spre exp.&apa, suveranul 'aticanului este ales de ctre (olegiul (ardinalilor%.

(u toate acestea, exista in prezent state care desi au conductori ereditari sunt

considerate repu!lici $cum ar fi )arele (onsiliu de *efi n Fi+i%.

in punct de vedere al intinderii puterii monarului, )onaria este de doua feluri : a!solut

si constituional.

A. Monarhia absolut$in prezent : 'aticanul, unele monarii musulmane,

-aziland, #ra!ia -audita, cele din #sia exemplu /epal etc.%. 0n aceast form de

guvernmnt, monarul deine puterea a!solut in stat. &arlamentul, daca exist, are

numai un rol decorativ, puterea executiv fiind exercitat n totalitate de monar.

)onaria a!soluta s1a manifestat in formele sale clasice n timpul dinastiilor 2udor,

3our!on, 4omanov .a. si a fost nlturata n apusul Europei prin revoluiile !urgeze din

5rile de 6os, #nglia si Frana. 0n centrul i estul Europei, a!solutismul se va meninem!rcnd forma a!solutismului luminat $despotismul luminat% care, prin reforme, va

prelungi pentru o perioada i existena monariei a!solutiste, dar i a formelor feudale.

B. Monarhia limitata / constituional $in prezent : 4egatul 7nit al )arii 3ritanii i

Irlandei de /ord, -uedia, 3elgia, 8landa, -pania%. -eful statului este monarul, care

deine de regul puteri limitate iar puterea executiv a statului este deinut de 9uvern prin

&rimul1)inistru. )onariile constituionale moderne, de o!icei respecta principiul separarii

puterilor;, unde monarul e capul ramurei legislative sau doar are un rol ceremonial.(onducerea statal, cea care detine puterea executive, este aleas prin vot. $ex:

7/25/2019 drept-kinga

2/6

4egatul 7nit al )arii 3ritanii i Irlandei de /ord%.

(a structur, sistemul este foarte asemntor cu cel al 4epu!licii &arlamentare,

diferenele fiind legate de eful statului i modalitatea de alegere al acestuia.

)onariile au cunoscut o reducere treptat a puterilor lor, mai ales dup anul ?, in

prezent rolul acestora fiind mai mult sim!olic. (u toate acestea, exist @puteri de rezerv;pe care acetia le pot folosi $mai ales n )area 3ritanie%, ns acest lucru ar putea duce la

o criz puternic n statul respectiv.

#ceast form de guvernmnt este considerat sta!il, ntruct eful statului, dei

nu este ales direct de ctre ceteni, este imparial din punct de vedere politic i nici nu se

implic la nivel pu!lic n politica statului $de exemplu, 4egina )arii 3ritanii nu face

niciodat afirmaii pu!lice referitoare la politicile 9uvernului, ns are o ntlnire

sptmnal cu primul1ministru in care i exprim punctul de vedere legat de aciunileacestuia%.

(a forme derivate ale monariei constitutienale, doctrina mai vor!este si despre

)onaria parlamentara dualista $n care monarul si &arlamentul se afla, din punct de

vedere legal, pe o pozitie egala% sau despre )onaria parlamentara contemporana,

ntlnita astazi n #nglia, 3elgia, 8landa, tarile scandinave, ca o expresie a traditiei si

istoriei acestor tari, are mai mult un caracter sim!olic $in care monarul pastreaza unele

prerogative precum dreptul de a dizolva &arlamentul, dreptul de numiri n functii

superioare, dreptul de a refuza semnarea unor legi%.

II. R!"B#I$A. -e caracterizeaza prin aceea ca intreaga conducerea statal este

aleas prin votul natiunii.

A. Re%ublica %arlamentar$in prezent: 9ermania, Italia%. (onceptia clasica a

acestei forme de guvernamant a constat in alegerea sefului de stat de catre &arlament.

#stazi notiunea s1a nuantat astfel incat &arlamentul numeste executivul $9uvernul% si, n

unele cazuri, &reedintele rii.

&rim1ministrul sau cancelarul $ex: 9ermania%, este eful guvernului, autoritatea executiv

n stat, pe cand &resedintele are funcii sim!olice $rolul de a media conflictele politice i de

a reprezenta pe plan extern ara, neavnd atri!uii executive%.

0n aceste repu!lici, &arlamentul, pe langa functia sa naturala de a adopt legile, decide Ai

cine va fi reprezentat n 9uvern. -pre exemplu, in 9ermania, partidele politice prezint n

alegerile parlamentare nu doar o list de candidaBi, ci Ai candidatura pentru funcBia de

(ancelar federal. #stfel, orice alegtor Atie din timp cine va fi n fruntea Executivului

german dac voteaz pentru un partid sau altul.

B. Re%ublic %re&idenial$In prezent: -7#%. (onceptia clasica a acestei forme

7/25/2019 drept-kinga

3/6

de guvernamant constat in in alegerea sefului de stat de catre cetateni fie direct prin vot

universal, egal, secret si li!er exprimat, fie indirect, prin intermediul

colegiilor electorale.oar ca seful de stat in cazul -7# intrupeaza si functia de ef al

guvernului $executivul%, asa ca se poate spune ca natiunea este cea care alege implicit si

executivul. #sadar, in -7# nu exist prim1ministru iar &reedintele rii este si executivulales, asa cum am aratat, de ctre ceteni.

(u toate acestea, aciunile &reedintelui sunt puternic controlate de &arlament, desigur cu

scopul prevenirii a!uzurilor.

In cadrul prezidenBialismului de tip american puterile statului sunt geometric parta+ate,

conform trinitBii lui )ontesCuieu;, parintele separatiei puterilor in stat, in formula:

legislativ, executiv si +udecatoresc.

$. Re%ublica semi%re&idenial $Frana, 4omnia%. #ceasta eticeta taxonomic,semi1prezidenBial;, reprezinta o formula de guvernamant mixta si a fost inventat n anul

7/25/2019 drept-kinga

4/6

Introducere in dre%tul administrativ si administratia %ublica

're%tul administrativeste o ramur a sistemului unitar al dreptului romn. reptul

romn se constituie din ansam!lul regulilor de conduit instituite sau sancBionate de stat,

reguli ce reflect voinBa poporului exprimat prin intermediul puterii legislative, reguli acror respectare Ai aplicare o!ligatorie se asigur prin conAtiinBa +uridic a cetBenilor iar, la

nevoie, cu a+utorul forBei coercitive a statului.

reptul administrativ reprezint ramura dreptului pu!lic care cuprinde ansam!lul

normelor +uridice care reglementeaz raporturile sociale referitoare la organizarea Ai

activitatea administraBiei pu!lice pe !aza Ai n executarea legii. (a ramur distinct de

drept pu!lic, dreptul administrativ reglementeaz o grupare specific de raporturi sociale,

care se constituie n o!iectul su.8!iectul dreptului administrativ l formeaz acele raporturi sociale care constituie

o!iectul activitBii administrative a statului Ai a colectivitBilor locale, realizat, deci, n

principal, de ctre autoritBile administraBiei pu!lice potrivit normelor legale, cu excepBia

raporturilor sociale care se nasc n procesul realizrii activitBii financiare a statului Ai a

colectivitBilor locale.

/oBiunea de izvor de drept are dou nBelesuri. 0n sens material, prin izvor de drept

se nBeleg condiBiile materiale de existenB care determin voinBa mem!rilor societBii,exprimat n normele +uridice, iar n al doilea sens, se nBelege forma specific de

exprimare a normelor +uridice. #cest al doilea sens, tenic1+uridic, al expresiei izvor de

drept, este cel pe care l avem n vedere n cele ce urmeaz Ai care mai este exprimat n

formula @izvor formal de drept;.

0n concluzie, izvorul de drept administrativ poate fi definit ca forma specific de

exprimare a normelor de drept administrativ. 0n afara normelor +uridice care au ca izvor

acte ce provin de la puterea legiuitoare, exist deci Ai izvoare ale dreptului administrativ

care provin de la autoritBi ale administraBiei pu!lice Ai aceasta constituie o particularitate a

dreptului administrativ.

In cadrul sistemului, ieraria izvoarelor dreptului administrativ priveAte raportul

dintre diferitele acte normative Ai are la !az supremaBia legii:

G (onstituBia

G legile constituBionale $de revizuire a (onstituBiei%

G legile organice

G legile ordinare

G ecretele prezidenBiale care conBin norme ce reglementeaz raporturi +uridice din sfera

7/25/2019 drept-kinga

5/6

puterii executive

G Hotrrile Ai ordonanBele 9uvernului, ordinele Ai instrucBiunile miniAtrilor Ai actele

celorlalte autoritBi centrale de specialitate ale administraBiei pu!lice

G #ctele normative ale administraBiei pu!lice locale

G (onvenBiile internaBionale care sunt direct executorii n ordinea +uridic intern dac aufost ratificate de &arlament.

G &rincipiile generale ale dreptului administrativ desprinse prin generalizare din prevederile

mai multor acte normative, acestea capt valoarea unor izvoare distincte de actele

administrative respective $de exemplu, principiul revoca!ilitBii actelor administrative%.

G octrina nu constituie izvor de drept

G 6urisprudenBa , dup ma+oritatea opiniilor autorilor din Bara noastr , nu constituie izvoare

de drept, considerndu1se c +udectorul aplic dreptul Ai nu l creeaz, dar exist Ai opiniipotrivit crora +urisprudenBa poate constitui izvor de drept $ unele soluBii ale instanBelor de

contencios administrativ%.

Administra(ia %ublicare ca o!iect realizarea valorilor politice care exprim

interesele generale ale societBii organizate n stat Ai care sunt formulate n legi de ctre

organele puterii legiuitoare, precum Ai executarea otrrilor +udectoreAti, date n temeiul

legii.

7/25/2019 drept-kinga

6/6

cuprinznd Ai administraBia particular. (a orice activitate uman, att administraBia

pu!lic ct Ai administraBia particular urmresc un scop, utiliznd anumite mi+loace. -pre

deose!ire de administraBia privat, administraBia pu!lic urmreAte satisfacerea interesului

pu!lic, a utilitBii pu!lice, a !inelui comun, n mod dezinteresat, inclusiv prin realizarea de

servicii pu!lice.-copul activitBii administraBiei pu!lice este att satisfacerea, n mod regulat Ai

continuu, a unor cerinBe esenBiale, comune ntregii colectivitBi umane, care exced prin

amploarea lor posi!ilitBile particularilor, ct Ai satisfacerea unor cerinBe care, prin natura

lor, sunt nerenta!ile Ai nimeni nu s1ar oferi s le asigure.

/oBiunea de administraBie pu!lic este suscepti!il de a cpta dou sensuri: unul

material Ai unul formal. In sens material, administraBia pu!lic reprezint o activitate de

organizare a executrii Ai de executare n concret a legii, realizat prin acBiuni cu caracterde dispoziBie sau acBiuni cu caracter de prestaBie, de ctre autoritBile care compun acest

sistem n vederea satisfacerii intereselor generale, scop care organizeaz Ai asigur !una

funcBionare a serviciilor pu!lice Ai execut anumite prestaBii ctre populaBie.&rin

activitBile executive cu caracter de dispoziBie se organizeaz executarea legii, sta!ilindu1

se reguli de conduit pentru terBi. #ceste activitBi se realizeaz prin acte +uridice,

operaBiuni administrative, fapte materiale nfptuite de titularii funcBiilor pu!lice din sistemul

organelor administraBiei pu!lice.

0n sens formal, structural sau organic administraBia pu!lic poate fi nBeleas ca un

sistem de organe $ ansam!lul autoritBilor Ai instituBiilor pu!lice%, cuprinznd diverse

structuri administrative care realizeaz activitatea de organizare a executrii Ai de

executare n concret a legii. #dministraBia pu!lic, n sensul de sistem de organe ale

statului, este alctuit din: &reAedintele 4omniei, 9uvern, ministere Ai celelalte organe

ale administraBiei pu!lice centrale de specialitate, serviciile lor descentralizate n +udeBe,

prefectul Ai autoritBile administraBiei pu!lice locale