drept international priavt

7/25/2019 Drept International Priavt

1/15

Determinarea legii aplicabile contractului si domeniul de aplicare

al acesteia in dreptul international privat

Student Burlacu Andreea Mdlina

Acest articol cuprinde rezultatele cercetri mele in dreptul Interna ional Privat,

aprofundate in aspectele teoretice a condi iilor in determinarea legii aplicabile contractului si

domeniul de aplicare al acesteia in dreptul international privat.

Importan a studiului este eviden iat pe parcursul articolului, a no iuni, con inutul i

metodei de reglementare.

n acest sens, studiul debuteaz cu no iunile dreptului Interna ional Privat i a legii n care

const n precizri, elemente de autonomie i obiectul de reglementare! Aceasta fiind urmat de

metodele de reglementare in dreptul interna ional privat si a legii contractului. Analiz"nd

metodele implicate pentru reglementarea contractelor, constantm dou metode, cea

conflictual care are dou subramuri # metoda utilizari normelor de aplica ie imediat si metoda

proper la$ si a doua metoda, metoda normelor material.

%viden iem in continuare con inutul reglementrii dreptului interna ional privat si a legii

contractului prin punctul de legatur, cet enia, teritoriu si voin a pr ilor! # care const in factorul care stabile te rela ia dintre raportul &uridic ' care constituie con inutul normei

conflictuale.

Prin urmare, n continuare vor fi prezentate pe larg toate aspectele prezentate mai sus.

(apitolul ). Dreptul interna ional privat de aplicarea legii contractului

).).*otiunea dreptului interna ional privat si a legii

Dreptul interna ional privat ) este ramura de drept format din normele &uridice care

reglementeaz relatiile sociale cu elemente de e+traneitate , stabilite ntre persoanele fizice

1 Denumirea .drept internaional privat. Apare prima dat in 1834, in lucrareaCommentaires on the Confict o Las, !ntocmita de "oseph #tor$.

1


2/15

i-sau persoanele &uridice, ca subiecte de drept privat. Aceste norme indica autoritatea

component si legea aplicabila in materiile reglementate.

*otiunea de lege/or lege strin e dinsolutiile procesului &urisdictional de rezolvare a

conflictelor de lege, este aceea a aplicrii de catre instanta forului a legii straine or a legii statuluin care se afla cauza.n sens larg, intregul sistem de drept strain, respectiv0 actele normative,

cutuma, uzantele, etc, iar in sens restrans, legea propriu ' zis.

1elati dintre dreptul interna ional privat si a legii cu alte ramuri de drept, porneste

inevitabil de la faptul c, dreptul interna ional privat se distinge printr#o trasatur de baz,

nemaintalnit la alte ramuri si anume, el este un drept conflictual. Acest lucru nseamn c, de

regula scopul su este ca prin intermediul unor norme specifice, normele conflictuale s rezolve

conflictele de legi, prin trimiterea nspre normele materiale din sistemele de drept susceptibile dea se aplica, acestea din urm solu ion"nd pe fond raportul &uridic cu elemente de e+traneitate 2.

).).).Precizari prealabile

Sistemul de drept al unui stat se mparte n ramuri de drept, n raport de mai multe criteri, ca de

e+emplu0 obiectul de reglementare, calitatea subiectelor implicate,principiile care guvereneaz

material, metoda de reglementare, caracterul sanc iunilor aplicabile. .a. Aceste criteria permit

at"t constituirea ramurilor de drept, c"t si delimitarea lor.

% Acest termen provine din cuv&ntul latinesc extraneus, care !nseamna .dinaara., .strain..

3 Citat, D. Lupa'cu, D. (un)ureanu, op.cit., p. 11.

4 L*+,legi, s. . -. e)ul imperativ sta/ilit de autoritatea suprem. 0odicarecu caracter re)ulat care intervine !ntr2un enomen, !ntr2un proces etc., eprim&nd

esena lui. Le)e onetic modicare re)ulat a unui sunet de2a lun)ul evoluieiunei lim/i. --. 1. 5"ur.6 Act normativ care eman de la or)anul le)islativ al statului 'iprin care simt re)lementate anumite relaii sociale7 p. )ener. orice act normativ

9:A;-:?r.@ 2ne2i2 B Din r. extranit.

%


3/15

3peratiunea de delimitare4este impus att de ra iuni teoretice ' pentru a stabili

elementele comune, dar i aspectele diferen iale ntre diverse ramuri de drept ' ct i din motive

practice ' ntruc"t, pentru a alege i a aplica in mod correct legea trebuie ca, n prealabil, s se

stabileasc natura raportului &uridic respective, sau n alti termeni, crei ramuri de drept i

apar ine acestea. 5

).)..%lementele autonomiei dreptului international privat

%lementele autonomiei n dreptul in ernational privat n cadrul sistemului de drept

roman este impus de specificitatea urmtoarelor elemente0

)6 3biectul de reglementare!6 Metoda de reglementare!

6 (on inutul reglementrii!/6 (alitatea suviectelor de drept!26 Pozi ia &uridic a subiectelor de drept.

%ste unanim fat de alte ramuri n literatura de specialitate c pentru delimitarea dreptului

civil fat de alte ramuri de drept se utilizeaz un criteriu fundamental i criteria auziliare.

(riteriul determinat l constituie obiectul de reglementare, iar criteria secundare metoda de

reglementare, .a. 73biectul de reglementare, care este considerat, n general, a fi criteriul

determinat i obiectiv. Prin obiectul de reglementare al unei ramuri de drept sa n elege o

categorie omogena de rela ii sociale care sunt reglementate de un ansamblu de norme &uridice

care, la r"ndul lor, sunt unitare, uniforme. Iar metoda de reglementare este criteriul secundar i

const n modalitatea de influen are a raporturilor sociale de ctre societatea, prin stat, care

edicteaz normele de drept.

DL-0-:


4/15

).)..3biectul de reglementare a dreptului international privat si a legii

).)..).*otiuni

3biectul de reglementare al unei anumite ramuri a dreptului vizeaz rela iile sociale ce intr sub

inciden a respective 8prescrieri9 a conduitei &uridice.

Dreptul interna ional privat are ca obiect rela iile sociale in care unul, mai multe sau toate

elementele sunt 8de e+traneitate9.

Prin reglementarea legislativ aceste rela ii sociale devin raporturi &uridice de drept

interna ional privat.

).)...%lementul de e+traneitate

Dintre numeroasele defini ii e+istente n literature de specialitate, re inem pe aceea

potrivita creia elemental de e+traneitate 8este o mpre&urare de fapt care apare n legatur cu

unul sau mai multe dintre elementele de structur ale raportului &uridic i care are aptitudinea de

a aduce n discu ie posibilitatea aplicrii legii strine9. :

Acest element este 8strin0 prin raportare la sistemul de drept al forului);, adic al instan ei


5/15

c6 3biectul, adica conduit subiectului pasiv < ac iunea sau inac iune6! n mod derivat, un bun

eierii actului &uridic eierii nscrisului constatator


6/15

d6 =ocul producerii faptului ilicit cauzator de pre&udiciu!e6 =ocul producerii pre&udiciului, c"nd aceasta difer de locul delictului!f6 =ocul producerii evenimentului, n cazul evenimentelor naturale < na tere, moarte,

calamitate natural etc.6.

n cazul actelor &uridice, pe l"nga elementele obiective , poate e+ista si un element

subiectiv, anume0 manifestarea de voin a par ilor de atragere a inciden ei unei legi strine

pentru acel raport &uridic.

Privitor la obiectul


7/15

)..Metode de reglementare

)...).Metoda conflictuala


8/15

%ste o form particular a metodei conflictuale ip deosebit, legea aplicabil raportului &uridic!c6 S ntemeiaz pe norme cu caracter unilateral, spre deosebire de normele conflictuale care

au caracter bilateral.

)...)..Metoda proper la$

Aceast metod a aprut mai nt"i n sistemul common law24,n material rspunderii delictuale,

fiind e+tins i la alte materii


9/15

Adep ii metodei proper law au avansat urmtoarele propuneri pentru determinarea legii

aplicabile0

a6 S se in cont de cele mai puternice puncte de legtur indentificate, dup gruparea i

aprecierea tuturor punctelor de legtura!b6 rebuie aplicat legea care are cel mai mare interes s reglementeze situa ia &uridic

litiginoas! aceasta presupune determinarea scopurilor legilor respective, prin analiza

con inutului lor!c6 Se aplic legea cea mai favorabil pr ii care trebuie prote&at! aceast lege trebuie s

e+prime idea de &usti ie, astfel cum este conceput de instan a nvestit cu solu ionarea

litigiului.5

3 importan nsemnat o acord acestei metode, *oul cod civil #, stabilind n anumite

domenii aplicarea legii cu care situa ia &uridic prezint cele mai str"nse legturi 7.

)....Metoda normelor material


10/15


11/15

%ste factorul-elemental concret prin care se stabile te rela ia dintre raportul &uridic ' care

constituie con inutul normei conflictuale # i un anumit sistem de drept ' care reprezint legtura

normei conflictuale. (u a&utorul punctului de legatur se realizeaz localizarea unui raport &uridic

ntr#un anumit sistem de drept0 principalele puncte de legtur sunt0 cet enia, teritoriul, fondul

de comer , autoritatea care e+amineaz validitattea actului &uridic, pavilionul navei sau

aeronavei, voin a pr ilor, alte puncte de legtura.

Dintre aceste puncte principale, vom vorbi de primele trei, acestea fiind cele mai inportante 0

cet enia, teritoriul si voin a pr iilor.

)...(et enia

(et enia este punctual de legtur prntru raporturile &uridice care vizeaz0

a6 Statutul persoanei fizice!b6 Mo tenirea, n ipoteza alegerii legii aplicabile ca fiind legea statului c crui cet enie o

are persoana decedat!c6 urisdic ia competent, n anumite situa ii.

(et enia trimite la sistemul de drept denumit lex patriae4.

)...eritoriu

eritoriul este punctual de legtur, care se prezint sub urmtoarele forme0

a6 1e edin obi nuit! # *oul cod civil c"t i @niunea %uropean folose te, n accord cu

reglementrile @niunii %uropene, no iunea de 8 re edin obi nuit 9, at"t pentru

persoanele fizice, c"t i pentru persoanele &uridice.

1e edin a obi nuit este punctual de legtur pentru0

33 Drapel sau ste)ule care indic apartenena la o anumit ar a navei sauaeronavei.

34 $ex patriae2 :ermenul de le patriae este Latin pentru le)ea naPionalitPii !nconfict de le)i, care este sistemul de drept pu/lic aplicat la orice proces !n caul !ncare eist o ale)ere !ntre mai multe le)i, eventual, relevante Qi va realiat unreultat dierit !n uncPie de care le)ea este selectat.

11


12/15

#statutul persoanei fizice


13/15

#&urisdic ia competent, n anumite situa ii.

Sistemul de drept aplicabil n acest caz poart denumirea de lex rei sitae"sau lex situs9,

iar n material succesiunii de lex succesionis4#.

d6 =ocul nc>eierii contractului ' este punctual de legtur pentru condi iile de fond ale

contractului.

(a punct de legtur, locul nc>eierii contractului trimite la sistemul de drept lex loci

contractus41.

e6 =ocul e+ecutrii contractului ' este punctual de legtur pentru modul de e+ecutare a

obliga iilor contractual.

Desemnat ca sistem de drept cu aplicarea acestui punct de legtur poart denumirea de

lex loci executionis42sau, dac se face o plat, lex loci solutionis4.

f6 =ocul producerii pre&uiciului ' este punctual de legtur c"nd pre&udicial se produce n alt

stat dec"t cel al comiterii delictului.

38 $ex rei sitae2 este o doctrin =uridic a dreptului de proprietate Qi de dreptinternaPional privat. ste Latin pentru RLe)ea unde este situat imo/ilulR. Le)ea

re)lementea transerul titlului de proprietate este dependent de, 'i varia cu lerei sitae.

3H $ex situs 2 (n confict de le)ea statului care selectea le)ea aplica/il /aatepe locul de desQurare sau locaPie de ceva.

4G$ex succesionis2 Le)ea a decedat >/r S rposat naPionalitate7 Le successionis.

41 $ex loci contractus2 n confictul de le)i, le loci contractus este termenul Latinpentru RLe)ea locului unde se ace contractR.

4% $ex loci executionis 2 presie din lim/a latina Le)ea locului unde se eecutacontractul.

43 $ex loci solutionis B presie in lim/a latina, locul unde se va desasura putereacontractului.

13


14/15

Desemnat in sistemul de drept ca lex loci laesionis44.g6 =ocul ntocmirii actului &uridic ' este punctual de legtur pentru condi iile de form ale

acestuia.Aplicarea acestui punct de legtur este e+primat prin adagiul locus regit actum45.

>6 =ocul producerii faptului &uridic illicit ' este punctual de legtur pentru regiumul &uridic

al delictului ' n general.(a urmare a inciden ei acestui punct de legtur n sistemul de drept aplicabil se numea

lex loci elicit commisi46.i6 =ocul unde se &udec litigiul ' este punctual de legtur pentru aspectele de procedur.

Acest punct de legtur trimite la sistemul de drept lex $ori' legea forului # , adic

instan ei sesizate cu &udecarea litigiului.

)../.?ointa partilor

?oin a pr ilor constituie punct de legtur pentru0

#condi iile de fond ale actelor &uridice, n general!

#compesa ie!

#contracte.

Acest punct de legtur trimite la sistemul de drept desemnat prin e+presia lex

%oluntatis4!.

44 $ex loci laesionis 2 presie din lim/a latina Le)ea locului unde s2a produspre=udiciu.

4 $ocus regit actum & 5lat.6 locul gu#erneaz actulB Tormul utiliat !n dreptulinternaional privat. (n act se !ntocme'te !n conormitate cu le)islaia statului peteritoriul cruia a ost !ncheiat.

4 $ex loci elicit commisi & este termenul Latin pentru Rle)ea de la locul unde a ost

comisR confictului de le)i. Confictul de le)i este ramura de le)ea de toateprocesele care implic un Rle)eaR eterne mo/ile unde o dierenP !n reultatul vaaprea !n uncPie de le)ile care sunt aplicate.

4E $ex #oluntatis & sinta)m latin ce desemnea le)ea aleas de prPile unuicontract de comerP internaPional pentru a )uverna acel contract >v. ale)erea dectre prPi a le)ii aplica/ile ondului liti)iului7 pactum de le)e utenda.

14


15/15

1

drept international priavt

Documents