DREPT COMERICAL 1. A.P. (persoana fizica ) si SC MM SRL (persoana juridica) au hotarat sa constituie societatea in nume colectiv A.P.-MM. A.P. s-a obligat sa aduca la capitalul social suma de 5.000 lei, iar SC MM SRL un teren in suprafata de 5.000 m2, in valoare de 100.000 lei. In actul constitutiv al societatii, asociatii au prevazut ca asociata SC MM SRL, fiind o societate cu raspundere limitata, sa raspunda pentru obligatiile societatii numai in limita capitalului social subscris. Este valabila clauza inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii? Clauza inserata in actul constitutiv privind raspunderea asociatilor pt obligatiile societatii este legala potrivit art.3 alin.1 asociatii raspund limitat in SRL, In SNC raspund solidar si nelimitat.(art.3-(2) Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati). 2. SC ML este o societate in nume colectiv care a incheiat un contract de credit de 3 milioane lei cu societatea bancara SC MB SA pentru a-si achizitiona o linie de fabricatie si prelucrare boabe cafea. Constatand ca societatea debitoare nu a achitat trei rate scadente din creditul acordat la termenele stabilite in contract, creditoarea, in baza art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, a chemat in judecata pe asociatii debitoarei, respectiv pe sotii A.M. si A.F., solicitand ca acestia sa fie obligati solidar la restituirea creditului acordat societatii. Asociatii raspund in mod solidar pentru obligatiile societatii? Asociatii au beneficiul de discutiune in cazul in care sunt actionati de creditorii societatii? a)Raspund in mod solidar, fiind o societate in nume colectiv. Insa nimic nu-l impiedica pe debitor ca si ulterior celor 15 zile sa sa continue urmarirea societatii si nu pe asociatii sai, se poate trece la executarea silita a bunurilor acestuia pentru recuperarea creantei. b).Nu Beneficiul de discutiune este de fapt obligatia creditorului ca mai intai este actionata societatea debitoare pentru recuperarea prejudiciului si numai in masura in care aceasta nu-si acopera datoriile in termen de 15 zile stabilit de lege sa fie urmariti asociatii. L31/1990;Art. 3(2)Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati in societatea in comandita simpla sau in comandita pe actiuni raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale. Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si, numai daca societatea nu le plateste in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere, se vor putea indrepta impotriva acestor asociati. 3. Prin ce modalitati se realizeaza punerea in intarziere conf contextului art 3

alin2 din L.31/1990, republicata si modificata? In cazul in care societatea nu-si achita datoria catre creditori pana la data scadenta, aceasta este pusa in intarziere (perioada de gratie) pentru 15 zile, si daca dupa aceasta perioada datoria nu a fost achitata, creditorii pot actiona in justitie asociatii beneficiarului. Datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua in care devin exigibile. 4. SC MIXAMSRL este o societate cu raspundere limitata formata din trei asociati, respectiv doua persoane fizice si o persoana juridica. Asociatii persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv sa aduca la capitalul social munca pe care o vor desfasura in societate, respectiv activitate de marketing/publicitate, in vederea atragerii unei clientele stabile a societatii, in valoare de 10 lei. Pe de alta parte, aportul la capitalul social al persoanei juridice consta in actiunile pe care aceasta le detine deja la societatea comerciala FNSA. Totodata, cei trei asociati au varsat ca aport la capitalul social suma de 50 lei. Verificand continutul actului constitutiv si probele depuse la dosar, instanta de judecata a constatat ca exista neregularitati in privinta constituirii capitalului social al societatii. Aratati care sunt neregularitatile sesizate de instanta de judecata cu privire la capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor. Aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate. Art. 16-(4)Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. La infiintarea societatii cu raspundere limitata, sunt acceptate doar aporturi in bani sau natura legea neadmitand aportul in creante. Nu este deci legal aportul in munca pe care il au cei doi asociati persoane fizice. (L31/1990) 5. Se poate infiinta o societate comerciala declarandu-si sediul intr-un spatiu in care functioneaza mai multe societati ?

Da. Art. 17-(2).(L31/1990) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite; b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati; c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii. 6. Trei persoane fizice, in calitate de fondatori, au hotarat constituirea unei societati pe actiuni prin subscriptie publica, intocmind prospectul de emisiune in care s-a mentionat capitalul social, numarul de actiuni, valoarea nominala a unei actiuni si data inchiderii subscriptiei. Numitul V.R. a subscris un numar de 100 actiuni depunand la CEC valoarea actiunilor subscrise. Ulterior acestui moment, verificand continutul prospectului de emisiune, a solicitat instantei de judecata constatarea nulitatii acestuia intrucat nu cuprinde mentiunea privind participarea la beneficii (pierderi) a actionarilor, mentiune obligatorie, potrivit art. 18 alin. (1) coroborat cu art. 8 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata. Actiunea in constatarea nulitatii prospectului de emisiune intocmit de fondatori este intemeiata? Argumentati solutia. Decizia este intemeiata, deoarece, In cazul in care prospectele de emisune nu cuprind toate mentiunile din actul constitutiv, acestea sunt nule. (art.18 al.4 din Legea 31/1990 ; iar Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, daca a luat parte la adunarea constitutiva sau daca a exercitat drepturile si indatoririle de actionar.) 7. In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea unei SA prin subscriptie publica se pot retrage in faza prealabila inmatricularii soc in Registrul Comertului? Daca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o

cincime aceleia prevazute de fondatori in prospectul de emisiune, orice acceptant se poate retrage. (a se vedea art.27 al.2 din Legea 31/1990).anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva. Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori in termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publica. 8. La data de 15 noiembrie 2005 a fost nmatriculat in registrul comertului SC NABO SRL, cu doi asociati, persoane fizice, A.N. si V.T. In scopul achizitionarii unei constructii necesare desfasurarii activitatii, asociatul V.T. a depus la banca in contul societatii suma de 200 lei, urmand ca societatea sa-i restituie acest imprumut in termen de 10 ani. Intelegerea cu privire la acordarea imprumutului si restituirea lui a intervenit intre cei doi asociati numai prin acord verbal. Este valabil acordul verbal incheiat intre cei doi asociati privind imprumutul acordat societatii in ce cazuri legea prevede obligativitatea formei scrise? Acordul verbal este valabil intre asociati daca acestia pot face dovada actului / actiunii realizate. (L31/1990,Art.15) Contractele intre societatea cu raspundere limitata si persoana fizica sau persoana juridica, asociat unic al celei dintai, se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii absolute. 9. Intr-o SRL in care partile sociale apartin unei singure persoane exista ca organ de conducere adunarea generala a asociatilor? Asociatul unic poate indeplini mandatul de administrator al societatii? Nu exista ca organ de conducere AGA, drepturile si obligatiile unei astfel de adunari revin asociatului unic. Asociatul poate fi administrator. n cazul n care, ntr-o societate cu rspundere limitat, prile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, n calitate de asociat unic, are drepturile i obligaiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunrii generale a asociailor. (2)Dac asociatul unic este administrator, i revin i obligaiile prevzute de lege pentru aceast calitate). 10. In actul constitutiv al SC OLVEX SNC s-a prevazut ca asociatul L.E. sa procure clientela societatii prin deplasarea in tara pentru a face publicitate

acesteia, urmand sa participe la profit si pierderi in proportie de 30%. Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezinta aport la capitalul social al societatii? Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalui social.( L31/1990). Asociaii n societatea n nume colectiv i asociaii comanditai se pot obliga la prestaii n munc cu titlu de aport social, dar care nu pot constitui aport la formarea sau la majorarea capitalului social. n schimbul acestui aport, asociaii au dreptul s participe, potrivit actului constitutiv, la mprirea beneficiilor i a activului social, rmnnd, totodat, obligai s participe la pierderi). 11. in cazul unei societati pe actiuni constituita prin subscriptie publica, avantajele acordate membrilor fondatori au fost acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii sa accepte avantajele patrimoniale acordate fondatorilor? Avantajele acordate membrilor fondatori trebuiesc mentionate in actul constitutiv pentru a fi valabile. L31/1990/ Participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori in folosul lor, desi acceptate de subscriitori, nu au efect decat daca vor fi aprobate de adunarea constitutiva. Subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecatorul delegat. Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului; numarul, in litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune. 12. La constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica, aportul in natura poate fi varsat numai in proportie de 50%? Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat in numerar jumatate (50%) din valoarea actiunilor subscrise la C.E.C. bank - S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. Actiunile ce reprezinta aporturi in natura vor trebui acoperite integral.

13. Precizati cine are competenta legala de a examina si valida raspunsul expertilor de evaluare a aporturilor in natura, in cazul constituirii unei societati pe actiuni prin subscriptie publica. Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii: L31/1990/Art. 28,lit(b)-examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor in natura; (c)-aproba participarile la profit ale fondatorilor si operatiunile incheiate in contul societatii; 14. SC MIX SA este o societate pe actiuni care s-a constituit prin subscriptie publica pe o durata de 10 ani, prevazandu-se in actul constituti ca fondatorii vor incasa timp de 5 ani de la constituirea societatii un procent de 6% din profitul net al societatii. Intrucat societatea nu a realizat profit in primii doi ani, actionarii au hotarat dizolvarea societatii. Fondatorii carora li s-au recunoscut prin actul constitutiv avantaje patrimoniale se pot opune dizolvarii hotarate de actionari? In caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor. Societatea a fost infiintata pe un termen de 10 ani, ea s-a dizolvat dupa 2 ani este deci o dizolvare anticipata. Au dreptul la daune, dar nu se pot opune hotararii AGA singura indreptatita la dizolvare. 15. Indicati situatiile in care, la constituirea societatii pe actiuni, judecatorul delegat de la oficiul registrului comertului numeste unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati pentru efectuarea unei expertize. L31/1990Art. 38-(1) La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor

intocmi un raport cuprinzand descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatoruldelegat. Fondatorii vor depune raportul in termen de 15 zile de la data aprobarii sale la oficiul registrului comertului. Registrul comertului va transmite o notificare cu privire la aceasta depunere catre Regia Autonoma Monitorul Oficial, pentru a fi publicata pe cheltuiala societatii. 16. Ce trebuie sa cuprinda raportul de expertiza intocmit de experti in cazul in care judecatorul delegat la oficiul registrului comertului dispune efectuarea unei expertize necesare inmatricularii unei societati pe actiuni? Raportul de expertiza va cuprinde :descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de judecatorul delegat. (L31/1990/Art. 38-(1)) 17. Aratati care sunt incompatibilitatile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind calitatea de expert? (L31/1990/Art. 39)- Nu pot fi numiti experti: a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura sau ai fondatorilor; b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in natura; c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale care reglementeaza profesia 18. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: Filiala reprezinta sediul secundar al societatii comerciale mama. Motivati: a) adevarat; b) fals. Raspuns: FALS, deoarece L31/1990/Art. 42,Art.43(4)- Sediile secundare sunt dezmembraminte fara

personalitate juridica si patrimoniu ale societatilor comerciale. In schimb filialele au personalitate juridica cu patrimoniu propriu. Ambele sunt insa constituite pentru nevoile specifice comertului. Societatea mama isi exercita actiunea prin dreptul la vot la filiale si prin ordine directe in cazul sediilor secundare. 19. Cinci persoane fizice si o persoana juridica au convenit constituirea unei societati pe actiuni, semnand actul constitutiv, procurand toate actele necesare inmatricularii societatii in registrul comertului. Pentru depunerea cererii la registrul comertului a fost desemnat reprezentantul asociatului persoana juridica care nu a efectuat procedura in termen de 15 zile de la semnarea actului constitutiv. Fata de imprejurarea ca cererea de inmatriculare in registrul comertului a societatii nu a fost depusa de persoana imputernicita, asociatii pot obtine o hotarare judecatoreasca de obligare a persoanei respective sa efectueze procedura? Art. 47-(1)in cazul in care fondatorii sau reprezentantii societatii nu au cerut inmatricularea ei in termen legal, oricare asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata, i-a pus in intarziere, iar ei nu s-au conformat in cel mult 8 zile de la primire. In cazul in care acesta a avut o imputernicire semnata de asociati, poate fi tras la raspundere pentru faptele sale. 20. SC MICA SRL a fost inmatriculata in registrul comertului fara ca administratorul desemnat prin actul constitutiv sa fi depus specimenul de semnatura. Totodata, la dosar nu a fost depusa dovada sediului social. Exista posibilitatea acoperirii acestor lipsuri chiar si dupa inmatricularea societatii? In cazul in care s-au constat neregularitati dupa inmatriculare, societatea are obligatia ca in termen de 8 zile sa rezolve problemele aparute.(art.48 al.1,L.31/1990)

Nulitatea nu poate fi declarata in cazul in care cauza ei, invocata in cererea de anulare, a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond la tribunal. Daca se depune dovada sediului social si specimenele de semnatura, nulitatea nu va fi declarata. Dupa un an de zile de la inmatriculare dreptul la actiune de regularizare se prescrie 21. S-a constituit o societate cu raspundere limitata in care unicul asociat a adus la capitalul social un teren situat intravilan in localitatea unde s-a declarat sediul social al societatii. Dupa trecerea unui termen de doi ani de la data inmatricularii in registrul comertului, s-a constatat ca actul constitutiv nu a fost incheiat in forma autentica, asa cum prevede art. 5 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, formulandu-se o actiune in constatarea nulitatii societatii. Este intemeiata actiunea in constatarea nulitatii societatii? Da. Actiunea in constatarea nulitatii este intemeiata deoarece nulitatea unei societati inmatriculate in Registul Comertului poate fii declarata de tribunal cand lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica. Dupa un an de zile de la inmatriculare dreptul la actiune de regularizare se prescrie. (art.48 al.3,L31/1990) Totusi conform art.56 al.1 pct.a se specifica ca se poate cere nulitatea deoarece s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat; 22. Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societ ati inmatriculate. Art. 56-Nulitatea unei societati inmatriculate in registrul comertului poate fi declarata de tribunal numai atunci cand: 1)lipseste actul constitutiv sau nu a fost incheiat in forma autentica, 2)toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii; 3)obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;

4)lipseste incheierea judecatorului delegat de inmatriculare a societatii; 5)lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii; f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau capitalul social subscris;". g)s-au incalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat; h)nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege. 23. Pentru inmatricularea societatii, asociatii F.G. si L.M. au incheiat un contract de inchiriere privind un spatiu in care a fost declarat sediul societatii. Dupa inmatriculare societatea a achitat o luna chiria datorata, dupa care a refuzat sa mai plateasca chiria datorata numitului M.N., motivand ca cuantumul este exagerat de mare. Acesta, invocand dispozitia cuprinsa in art. 53 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, a solicitat asociatilor F.G. si L.M. plata chiriei restante, motivand ca acestia raspund in mod solidar si nelimitat pentru actele incheiate in contul societatii. Cui apartine raspunderea pentru actele juridice incheiate de reprezentantii societatii in faza de constituire? Motivati solutia in cazul de fata. Societatea, dupa inmatriculare, platind chiria, a preluat asupra sa raspunderea asa cum prevede art. 53 alin. 1 din Legea 31/1990 si ca atare actele vor fi considerate ca fiind ale societatii inca de la data incheierii lor. Fondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire raspund solidar si nelimitat fata de terti pt actele juridice incheiate cu acestia in contul societatii, in afara de cazul in care societatea dupa ce a dobandit personalitate juridica le-a preluat asupra ei.Actele astfel preluate sunt considerate a fii fost ale societatii inca de la data incheierii lor. (Legea 31/1990/Art. 53-alin.(1)si (2) -Daca societatea a preluat respectivele acte juridice asupra sa, de ex. sediul social declarat dupa inmamtriculare, societatea

a achitat chiria pe o luna (prin plata chiriei pe o luna a preluat asupra sa actul juridic incheiat) , fondatorii nu mai pot fi raspunzatori, raspunderea revenind societatii. 24. La data de 30 august 2004, Tribunalul Bucuresti a constatat nulitatea SC MONDOMARSA pentru ca lipsea din actul constitutiv prevederea referitoare la aporturile asociatilor, fiind mentionat doar capitalul social. Societatea fusese inmatriculata in registrul comertului la data de 1 septembrie 2000 si incheiase cu mai multe societati comerciale contracte de livrare de produse (cherestea) pentru care mai avea de incasat o parte din pret. Nulitatea societatii produce efecte asupra contractelor incheiate pana la data constatarii ei? Care este calea de atac indreptata impotriva incheierilor pronuntate de judecatorul delegat privitoare la inmatricularea sau la orice alte inregistrari in registrul comertului si in ce termen se exercita? Nu, deoarece declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. Calea de atac impotriva incriminarilor judecatorului delegat este recursul. Termenul de recurs fiind de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificativ al actului constitutiv in Monitorul Oficial pt orice alte persoane interesate. L31/1990/Art. 58(1)Pe data la care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra in lichidare. L31/1990Art. 59 (1)Declararea nulitatii societatii nu aduce atingere actelor incheiate in numele sau. L31/1990Art. 60 (1)Incheierile judecatorului delegat privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului. (2)Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii

pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. 25. In cazul unei societatii in nume colectiv, asociatul V.M. a adus la capitalul social un numar de 100 de obligatiuni pe care le detinea la SC OVEX SA, cu termen de rambursare la 15 august 2005. Societatea emitenta de obligatiuni nu si-a onorat obligatiile, asa incat la sfarsitul anului 2005 societatea in nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare a platii asociatului care a aportat obligatiunile respective. Ce fel de aport reprezinta obligatiunile? Este admisibil la o societate in nume colectiv? Societatea creditoare poate sa-l urmareasca silit pe asociatul care a aportat obligatiunile respective? Obligatiunile reprezinta aporturi in creante si sunt admise la o SNC.Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost depuse, deci societatea creditoare poate sa urmareasca silit pe asociatul care a acordat aceste obligatiuni, terenul juridic fiind art.84 alin 2. Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat asociatul in afara de daune raspunde de suma datorata cu dobanda legala din ziua scadentei. L31/1990,Art. 16-(3) Aporturile in creante au regimul juridic al aporturilor in natura, nefiind admise la societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si nici la societatile in comandita pe actiuni si societatile cu raspundere limitata. Aporturile in creante sunt liberate, potrivit art. 84. L31/1990,Art. 84-(1)Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creante nu este liberat cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care au fost aduse. (2)Daca plata nu s-a putut obtine prin urmarirea debitorului cedat, asociatul, in afara de daune, raspunde de suma datorata, cu dobanda legala din ziua scadentei creantelor. 26. Intre doua societati comerciale s-a incheiat un contract de livrare de

marfuri, pentru care nu s-a achitat pretul. Societatea beneficiara a refuzat achitarea pretului desi a primit marfa, considerand ca produsele livrate nu corespund din punct de vedere calitativ si sustinand ca administratorul societatii furnizoare ar fi directionat unele produse calitativ corespunzatoare catre societatea la care el, administratorul, avea calitatea de asociat. Societatea beneficiara a produselor considerate calitativ necorespunzatoarea chemat in judecata pe administratorul societatii furnizoare pentru ca acesta sa raspunda. Actiunea indreptata impotriva administratorului este intemeiata? Motivati solutia. Actiunea indreptata impotriva administratorului este intemeiata. Administatorul care are intr-o anumita operatiune direct sau indirect interese contrare intereselor societatii trebuie sa-i instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditori interni si sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operatiune 27. S-a constituit o societate in comandita simpla in care asociatul comanditat S.M. a ascuns faptul ca sotia sa este asociat intr-o societate in nume colectiv cu aceleasi obiect de activitate.Asociatii comanditari M.N. si S.V. au solicitat excluderea din societate a asociatului comanditat S.M. pentru conflict de interese si mai cu seama pt ca nu i-a incunostintat pe ceilalti asociati despre existenta unei alte societati in care sotia sa este asociat cu raspundere nelimitata. Poate fi exclus asociatul comanditat in situatia de fapt prezentata? Motivati solutia Asociatul nu poate fi exclus, insa va fi tras la raspundere pentru prejudecatile aduse societatii si pentru faptul ca nu a instiintat ceilalti asociati asupra acestui aspect, insa numai daca acest lucru este prevazut in statut. 28. Societatea in comandita simpla MN si FL a fost obligata, prin hotarare judecatoreasca, sa plateasca altei societati de antrepriza de lucrari constructii suma de 400.000 lei pentru efectuarea mai multor lucrari de consolidare a cladirii in care se afla sediul societatii debitoare. Impotriva societatii debitoare s-a incercat executarea silita, dar s-a constatat ca aceasta nu are bunuri cu care sa

achite datoria, motiv pentru care societatea creditoare s-a adresat asociatilor comanditati L.F. si V.M. Acestia au refuzat achitarea datoriei motivand ca hotararea judecatoreasca este pronuntata impotriva societatii si, ca atare, nu le este opozabila. Apararile asociatilor comanditati sunt intemeiate? Motivati solutia. RC : Apararile nu sunt intemeiate, pentru ca asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele pe care o reprezinta hotararea judecatoreasca obtinuta impotriva societatii este opozabila fiecarui asociat. L31/1990,Art. 85,alin (1)si(2)Daca asociatii comaditati MNsi FL au avut o procura speciala pentru operatiuni determinate semnate de reprezentantii societatii, acestia devin raspunzatori fata de terti nelimitat si solidar pentru toate obligatiile. 29. SC LIR SRL are trei asociati, respectiv L.M., N.M. si V.P., fiecare participand la capitalul social cu un aport in numerar de cate 2.000 lei,adica un procent din capitalul social de 33% fiecare.In clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi, asociatii au prevazut ca asociatul L.M. sa participe in proportie de 20%, iar ceilalti doi, respectiv N.M. si V.P., cu un procent de cate 40% fiecare. Este legala clauza inserata in actul constitutiv privind modul de participare a asociatilor la profitul si pierderile societatii? Motivati raspunsul. Clauza este legala pt ca asociatii sunt liberi sa decida modul de participare la profit si pierderi cu obligatia de a mentiona acest lucru in actul constitutiv. Sunt interzise clauzele leonine, adica acele clauze prin care unul sau mai multi asociati sa suporte pierderile iar altii sa participe numai la profi. Daca asociatii nu prevad in actul constitutiv modalitatea de participare la profit si pierderi numai atunci dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, dar ei sunt liberi sa aleaga. 30. In ce termen societatea comerciala este obligata sa plateasca asociatilor

dividendele aprobate de adunarea generala a asociatilor (AGA) si care este sanctiunea prevazuta de lege in cazul neachitarii lor? Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. 31. Aratati care este momentul de la care se calculeaza termenul de 3 ani prevazut de art. 67 alin. (5) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, privind prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pentru plata dividendelor. L31/1990,Art.67,alin(5)-Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se prescrie n termen de 3 ani de la data distribuirii lor. => nu se refera la prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pt. plata dividendelor. 32. La data de 15 iulie 2003 s-a incheiat contractul de cesiune de actiuni prin care M.N. a cesionat lui V.D. un numar de 10 de actiuni in valoare totala de 100 lei. Prin hotararea AGA din 15 martie 2006 s-a aprobat distribuirea dividendelor aferente exercitiului financiar al anului 2005, fiecare actionar urmand sa primeasca dividende in functie de numarul de actiuni detinute si de cota de participare la capitalul social. Pentru exercitiul financiar al anului 2005, dividendele aferente celor 100 de actiuni au fost atribuite in totalitate numitului V.D., care detinea actiunile respective la data adoptarii hotararii AGA. M.N. a solicitat achitarea dividendelor aferente anului 2005 pana la data de 15 iulie, iar dupa aceasta sa i se atribuie cesionarului V.D. Cererea de plata a dividendelor formulata de actionarul cedent M.N. este intemeiata? Da. Acesta a detinut pana la acea data toate drepturile si obligatiile asociate actiunilor, astfel ca in speta analizata actiunea este intemeiata, partile

nestabilind o alta modalitate de repartizare a dividendelor. L31/1990,Art. 67-(6)Dividendele care se cuvin dupa data transmiterii actiunilor apartin cesionarului, in afara de cazul in care partile au convenit altfel. 33. SC MILAV SRL si SC ANVELSRL au hotarat sa fuzioneze prin absorbtia SC ANVEL SRL de catre SC MILAV SRL. SC MILAV SRL are cinci asociati, cu un capital social de 5000 lei, divizat in 50 parti sociale a cate 100 lei fiecare. SC ANVEL SRL are doi asociati, respectiv SC MILAV SRL si L.M. (persoana fizica). Capitalul social al SC ANVEL SRL este de 2.000. lei, divizat in 20 parti sociale a cate 100. lei fiecare, impartite in mod egal intre cei doi asociati. SC ANVEL SRL a inregistrat in ultimii doi ani pierderi in asa fel incat in conturile societatii nu a mai existat nici macar capitalul social. Pentru a salva societatea ANVEL SRL, SC MILAV SRL a hotarat absorbtia acesteia cu toate datoriile pe care le avea. In situatia de fapt se mai retine ca SC ANVEL SRL concesionase un teren in scopul construirii unei fabrici si incheiase un contract de asociere in participatiune cu numitii M.N. si L.A., contract in care nu si-a executat obligatia de aportare a sumei de 200 lei pentru achizitionarea unor marfuri. Adunarea generala extraordinara a asociatilor fiecarei societati a hotarat fuziunea prin absorbtie, s-a intocmit bilantul de fuziune la fiecare societate avand aceeasi data si s-a intocmit proiectul de fuziune care a fost depus la registrul comertului pentru a fi avizat de judecatorul delegat si a fi publicat in Monitorul Oficial. Dat fiind ca societatile care fuzioneaza nu-si inceteaza activitatea dupa depunerea proiectului de fuziune la registrul comertului, SC MILAV SRL hotaraste majorarea capitalului social cu un utilaj procurat din strainatate, pentru care beneficia de facilitati fiscale (vamale). Identificati problemele de drept privitoare la posibilitatea legala a fuziunii Conform art. 69 din Legea soc. com., la constatarea micsorarii activului net al societatii, capitalul social va trebui reintregit sau redus. Avand in vedere art. 222 si 223 ale Lg. Soc. Com, faptul ca societatea are un activ net sub plafonul

minim al capitalului social astfel ca societatea se dizolva de drept daca nu isi majoreaza capitalul la nivelul minim prevazut de lg. Soc. Com. RC : Art.237 (d) conf.caruia o societate nu are cum sa existe fara capital social, se solicita dizolvarea * se poate face absorbtia dar mai intai dizolvarea art. 207 (b), art 238 (1) pct. b si (4) (art. 237-(1) La cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care: a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni; b) societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului; c) societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta; d) societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii;si art. 207-(1) Capitalul social poate fi redus prin:b) reducerea valorii nominale a actiunilor sau a partilor sociale;si art. 238-(1) Fuziunea este operatiunea prin care: b) mai multe societati sunt dizolvate fara a intra in lichidare si transfera totalitatea patrimoniului lor unei societati pe care o constituie, in schimbul repartizarii catre actionarii lor de actiuni la societatea nou-constituita si, eventual, al unei plati in numerar de maximum 10% din valoarea nominala a actiunilor astfel repartizate,(4) Fuziunea sau divizarea, astfel cum este definita la alin. (1) ori (2), poate fi efectuata chiar daca societatile dizolvate sunt in lichidare, cu conditia ca acestea sa nu fi inceput inca distribuirea intre asociati a activelor ce li s-ar cuveni in urma lichidarii. 34. Reclamantii B.V. si SC V.S. SRL au chemat n judecat pe M.C. solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispune excluderea prtului din societate,

oblignd societatea la plata drepturilor ce i se cuvine celui exclus, cu motivarea c M.C., n calitate de asociat si administrator, a nclcat Legea contabilittii prin efectuarea unor activitti care au fost de natur s fraudeze societatea. Prtul M.C., prin cerere reconventional, a solicitat excluderea reclamantului B.V. din societate, motivnd c situatia falimentar a societtii se datoreaz culpei exclusive a acestuia. n urma probelor administrate, instanta de fond a admis att cererea principal si n parte cea reconventional, dispunnd excluderea din societate a reclamantului prt, ct si a prtului reclamant, dispunnd totodat si dizolvarea societtii n conditiile n care prin excluderea celor doi asociati a mai rmas n societate un asociat. Celelalte cereri privind pretentiile bnesti au fost respinse. Pentru a pronunta aceast solutie, instanta de fond a retinut c reclamantul a desfsurat o activitate contrar interesului societtii, n sensul c a folosit n scop personal o parte din suma ce constituia aport la capitalul social, pltit de M.C., a vndut prtile componente din utilajele societtii fr ncuviintarea celorlalti asociati. Prtul M.C. a fost exclus din societate, cu motivarea c acesta a ntreprins activitti contrare scopului societtii, n sensul c a efectuat operatiuni contabile prin care a schimbat sursele si destinatia depunerilor desi nu avea specimen de semntur n banc. Instanta de fond a dispus si dizolvarea societtii, n baza art. 229 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, deoarece prin excludere societatea a rmas cu unic asociat, aceasta fiind cauz de dizolvare a societtii cu urmtoarea motivare: 1. Dispozitia cuprins n art. 222 lit. c) nu se aplic asociatilor unei societti cu rspundere limitat, ci unei societti n nume colectiv sau n comandit simpl. 2. Nedepunerea la banc a aportului la capitalul social al asociatului M.C. nu este un motiv de excludere, ci eventual de rspundere pentru daunele produse. 3. Deturnarea fondurilor sociale nu reprezint o fapt care s nsemne fraud

n dauna societtii att timp ct cu sumele respective au fost cumprate alte bunuri n folosul societtii. 4. Inabilittile manageriale ale administratorului nu se sanctioneaz cu excluderea din societate, ci doar cu revocarea din functie si obligarea la daune ctre societate. Dispozitiile cuprinse n art. 222 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, privind cazurile de excludere din societate sunt expres si limitativ artate de legiuitor? Care este domeniul de aplicare a fiecrei dispozitii legale? Este corect solutia de dizolvare a societtii? Cf.art. 222 Lg. Soc. com - (1) Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata: a) asociatul care, pus in intirziere, nu aduce aportul la care s-a obligat; b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil; c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82; d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora. RC:Apararea paratului=cerere reconventionala.nu este obligatoriu sa se dizolve,pt ca soc. se poate transforma intr-un SRL cu unic asociat.Clauzele de excludere sunt expres prevazute de lege-art. 222 35. Asociatii care au hotarat dizolvarea societatii pot renunta la aceasta, chiar si dupa publicarea in Monitorul Oficial a hotararii adunarii generale extraordinare a asociatilor? Da.Legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii. Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare in termen de 30 zile de la data efectuarii publicitatii, iar asociatii care au hotarat dizolvarea pot renunta la aceasta chiar si dupa publicare. Opozitia se

face in termne de 30 zile de la data publicarii in monitorul oficial. Opozitia se depune la Of. Reg. Comertului care in terme de 3 zile o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente. Art 237 alin 5, art.62 pct 1. 36. Aratati in ce consta contrarietatea de interese in cazul asociatilor unei societati in nume colectiv. Contrarierea de interese - asociatul care, intr-o operatiune determinata are pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasa operatie.(art.79,alin.1,L31/1990) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati. 37. SC M SA si SC VL SA, prin reprezentantii legali, au incheiat un protocol prin care au hotarat dizolvarea prin absorbtie a SC VL SA si transmiterea cu titlu universal a patrimoniului societtii SC VL SA ctre SC M SA. Protocolul ncheiat ntre cele dou societti este suficient pentru realizarea transmisiunii cu titlu universal a patrimoniului SC VL SA ctre SC M SA? Dizolvarea are ca efect lichidarea societatii, iar protocolul nu este suficient in cazul de fata. transmiterea universala a patrimoniului societatii VL are loc in cazul fuziunii dintre cele doua societati. Pentru fuziunea a doua societati este necesara intocmirea de catre administratori a unui proiect de fuziune care se intocmeste pe baza hotararii AGA a celor doua societati. (art.240,L31/1990) 38. SC VL este o societate pe actiuni cu un capital social de 90.000 lei divizat in 9.000 actiuni a cate 100 lei fiecare, atribuite celor cinci actionari in mod egal. In decurs de 3 ani de la constituirea societatii activitatea acesteia a fost profitabila, achizitionand trei terenuri, doua cladiri si aparatura de

birou, astfel incat adunarea general extraordinar a hotrt majorarea capitalului social prin emisiune de noi actiuni cu prim de emisiune, valoarea unei actiuni devenind 1.000 lei. Totodat, actionarii au hotrt ca achitarea actiunilor emise cu prim s se fac n proportie de 30% n momentul subscrierii si diferenta n termen de 3 ani. Este legal hotrrea de majorare a capitalului social n conditiile stabilite de actionari? Legea prevede intr-adevar ca actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar vor trebui platite, la data subscrierii, in proportie de cel putin 30% din valoarea lor nominala si, integral, in termen de cel mult 3 ani de la data publicarii in M. O. al Romaniei, a hotararii adunarii generale. Insa daca emisiunea de actiuni noi in vederea maririi capitalului social presupune existenta unor prime de emisiune, valoarea primelor va trebui integral achitata la data subscririi. Ca urmare, hotararea actionarilor in acest sens nu este valabila. (art.220,alin.1 si 3,L31/1990) 39. SC AC SRL s-a constituit prin asocierea numitilor M.L., F.S. si A.L., avnd un capital social de 600 lei divizat in 60 parti sociale in valoare de 10 lei fiecare. Dupa trei luni de la nmatricularea societtii n registrul comertului asociatul A.L. decedeaz, avnd ca mostenitori sotia supravietuitoare si un copil minor. La prima sedint a adunrii generale a asociatilor a participat n locul asociatului decedat sotia supravietuitoare n nume propriu si n calitate de reprezentant al copilului minor, exprimndu- si votul cu privire la majorarea capitalului social. Sotia supravietuitoare are drept de vot n adunarea general a asociatilor n nume propriu si ca reprezentant a minorului asociatului decedat? Motivati solutia. Da, sotia are drept de vot in nume propriu si ca reprezentant al copilului in conditiile in care prin actul contitutiv al societatii nu se specifica altfel.

(adica nu se prevad conditiile alin 2 al art. 202,transmiterea catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati reprezentnd cel putin trei patrimi din capitalul social). 40. In actul constitutiv al SC L SRL s-a prevzut c modificarea actului constitutiv poate fi decis cu votul asociatilor care reprezint majoritatea calificat a capitalului social. Avnd n vedere dispozitia cuprins n art. 192 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, hotrrea de modificare a actului constitutive trebuie s fie adoptata de toti asociatii? L31/1990,Art. 192-(2)Pentru hotarrile avnd ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, n afara de cazul cnd legea sau actul constitutiv prevede altfel. Astfel in cazul de fata cand prin actul constitutiv se prevede aprobarea modificarii actului constitutiv de majoritatea calificata a capitalului social, prevederea este valabila, nu este nevoie de acordul tuturor asociatilor pentru modificarea dorita. 41. Retragerea dintr-o societate comerciala este prevzut de legiuitor pentru asociatii din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicat si modificat). Cu toate acestea exist posibilitatea legal ca si actionarii dintr-o societate pe actiuni sa se retraga? In concluzie actionarii se pot retrage din SC (fara nici o conditie sau impediment.) L31/1990,Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect: a) schimbarea obiectului principal de activitate;

b) mutarea sediului societatii in strainatate; c) schimbarea formei societatii; d) fuziunea sau divizarea societatii. (2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d). 42. Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate? L31/1990, Art. 134 (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97. (4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul delegat in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de administratie 43. S.M. si S.E., soti, au hotarat s constituie o societate comercial SRL in care sa aduca la capitalul social un imobil, respectiv apartamentul situat in imobilul din Str. Florilor nr. 10, apartament cumparat de cei doi soti in timpul cstoriei. n schimbul aportului la capitalul social al imobilului bun comun fiecare sot a primit n mod egal prti sociale. Sotii se pot asocia pentru a constitui o societate comercial? Este necesar imprtirea bunurilor comune pentru a fi aduse la capitalul social? Faptul c imobilul a fost adus la capitalul social n schimbul cruia sotii au primit prti sociale n procent de 50% fiecare nseamn o partajare conventional a bunurilor comune, operatiune interzis de legiuitor potrivit art. 30 alin. (2) din Codul familiei? Sotii se pot asocia si nu este necesara impartirea bunurilor comune, fiind

suficient sa fie ambii de acord cu aducerea ca aport a bunului imobil comun, neavand relevanta cotele participarii la beneficii, neechivaland cu o impartire a bunurilor in sensul c. fam. Conventia este perfect valabila, in masura in care ambii soti si-au exprimat consimtamantul in mod valabil pentru transmiterea bunului cu titlu de proprietate societatii comerciale. Totusi, transmiterea bunului catre societate nu reprezinta o conventie de partajare a acetuia ci este intrainarea acestuia, echivalenta cu o vanzare-cumparare. 44. SC MN SRL, in calitate de debitoare, a solicitat respingerea cererii introductive de faliment formulata de creditoarea SC FG SA, aratand ca in ultimele doua luni nu a mai efectuat plati catre creditori deoarece el insusi are de ncasat mai multe creante de la debitorii proprii. Totodat, debitoarea a motivat cererea de respingere a actiunii artnd c n patrimoniul propriu exist mai multe bunuri mobile si imobile pe care creditorii le pot urmri silit, potrivit dreptului comun, pentru a-si ndestula creantele. Cererea formulat de debitoare de respingere a actiunii creditorilor este intemeiata? Nu , intampinarea debitoarei nu este justificata, neavand relevanta faptul ca are mai multe bunuri in patrimoniu, ci important pentru deschiderea procedurii este ca debitorul sa fie in stare de insolventa din cauza incetarii platilor fata de creditori timp de cel putin 30 de zile. In cazul de fata, debitorul este in situatia de insolventa, in sensul ca el este in incapacitate temporara de a face plati, in urma neincasarii la randul lui a unor creante. respectiv prin sechestrarea bunurilor sale mobile, creditorul va putea sa-si recupereze prejudiciul. Astfel, cererea de declansare a proceduriilor de faliment conf prevederilor Legii 85/2006, va fi respinsa de judecatorul sindic deoarece creditorul nu se afla in insolvabilitate conform legii. Cererea formulata de debitor este intemeiata. .Hotararile jud. Sindic nu pot fi suspendate de instanta de recus. Sunt exceptate

de la interdictia suspendarii: hotararile privind respingerea contestatiei debitorului, pronuntata in conditiile art. 77; hotararea de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante, facute in temeiul art. 107. RC : Cererea este intemeiata. Chiar daca are de incasat este in stare de incetare de plati. - de revazut si legea 300. 45. Aratati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judecatorului sindic in procedura insolventei. RC : art.11 legea 85/2006 ART. 11 (1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt: a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata; b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii; c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz, inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine;

d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor; e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului; f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea; g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147; h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator; j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori; k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment; l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului; m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor; n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii. 46. Impotriva SC AC SA in calitate de debitor s-a deschis procedura de insolventa, la cererea creditorilor SC OP SRL si SC PV SA, desemnandu- se prin hotararea de deschidere a procedurii in calitate de administrator judiciar numitul

M.A. Pentru data de 30 septembrie 2006 a fost convocata adunarea creditorilor de catre creditorii ale caror creante reprezinta 20% din valoarea totala a acestora. In cuprinsul convocrii, creditorii au mentionat c la adunare se va discuta despre posibilitatea admiterii planului de reorganizare depus de ctre debitor, ct si alte probleme care vor fi trecute pe ordinea de zi n ziua desfsurrii adun rii generale. La adunare s-au prezentat creditorii ale cror creante reprezint 75% din totalul acestora, hotrnd respingerea planului de reorganizare a activittii debitorului. mpotriva hotrrii adoptate de creditorii prezenti, debitorul a formulat actiune n anulare pentru urmtoarele motive: 1. Adunarea creditorilor nu putea fi convocat dect de administratorul judiciar sau de lichidator, potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 85/2006; 2. Ordinea de zi a sedintei nu prevede n mod expres toate problemele care vor fi discutate; 3. Unii dintre creditori au fost reprezentati de terte persoane, fr a avea procur special. Actiunea n anularea hotrrii adoptate de adunarea creditorilor este legala? L85/2006/Intr-adevar, adunarea creditorilor poate fi convocata de catre administrator sau lichidator, dar si de catre adunarea creditorilor ale caror creante reprezinta 30% din totalul acestora. -Adunarea convocata nu este valabila, fiind convocata de creditorii care detin doar 20% din creditori. -Daca creditorii sunt reprezentati de terte persoane, aceste trebuie intr-adevar sa aiba procura speciala si legalizata, iar in cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridica delegatie semnata de conducatorul unitatii - pentru exercitarea drepturilor acestora. -Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei(art.14,alin.1). -Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse in convocare este nula, cu

exceptia cazului in care la sedinta participa titularii tuturor creantelor. art.14,alin.2) Actiunea de anulare a hotararii este legala. 47. Care sunt conditiile legale pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica sau juridica pentru a fi desemnata ca administrator judiciar in cadrul procedurii insolventei? L85/2006 Art. 19. - (1) Practicienii in insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar in dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician in insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. in oferta, practicianul in insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. In cazul in care nu exista nici o astfel de oferta, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pana la prima adunare a creditorilor, un practician in insolventa ales in mod aleatoriu din Tablo ul U.N.P.I.R. 48. Raportul intocmit de administratorul judiciar desemnat in cadrul procedurii insolventei trebuie sa contina elemente, date privind situatia patrimoniului debitorului si a activitatii sale. Ce aspecte trebuie mentionate in cuprinsul raportului administratorului? - Raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila. - Raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, in acest caz, va propune intrarea in faliment. - in cazul in care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la intocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau

impreuna cu unul ori mai multi creditori. (5) in cazul in care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare in faliment, judecatorul-sindic va dispune, in termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport in Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, intr-un termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. e), la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia. Raportul intocmit de administratorul judiciar. La fiecare termen de confirmare a procedurii administratorul judiciar va prezenta judecatorului sindic un raport cuprinzand descrierea modului in care si-a indeplinit atributiile precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului. Baza de racordare este una intreaga, raportul putand cuprinde mai multe luni. 49. Definiti starea de insolventa potrivit Legii nr. 85/2006. L85/2006,Art. 3. - in intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: 1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei; 50. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fi declansata procedura insolventeii? Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a

putea fii declansata procedura organizarii judiciare si a falimentului: - creanta impotriva patrimoniului debitorului sa fie certa, lichida, exigibila de mai mult de 30 zile - valoarea prag a creantei reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea fii introdusa cererea creditorului de 10.000 lei pt creditori, 6 salarii medii pe economie pt salariati. 51. Delimitati conceptul de insolventa de cel de insolvabilitatea si de refuz de plata. Insolventa = presupune inexistenta fondurilor banesti pentru achitarea datoriilor comerciale si fiscale ale societatii; -stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile. -debitorul nu se afla insa in insolvabilitate avand la randul sau de incasat creante sau avand in proprietate bunuri care pot acoperi datoriile neachitate. Refuzul de plata reprezinta atitudinea debitorului fata de un creditor al sau, fara a fi in sfera insolventei. Simplul refuz de plata al unei datorii nu conduce la deschiderea falimentului. Refuzul de plata poate fi intemeiat, in caz de insolventa, si poate fi neintemeiat, cand debitorul detine mijloace banesti de achitare a datoriilor, insa cu rea-credinta nu-si achita datoriile. Temeinicia unor astfel de aparari (refuz de plata) se apreciaza de tribunal de la caz la caz. 52. In cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiuni este obligatorie? Care este consecinta nedepunerii cautiunii? L85/2006,Art.33 (3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic i poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, n termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi

respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata n termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa. RC: nedepunerea cautiunii nu are un efect asupra cererii introductive formulate de creditori 53. Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii insolventei? L85/2006,Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare - constand in dreptul de asi conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea -, daca acesta nu si-a declarat, in conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare. (2) Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile si bunurilor pe care debitorul le-ar dobandi ulterior deschiderii procedurii. Deschiderea procedurii de faliment produce urmatoarele efecte: art. 34-suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale art. 36-suspendarea termenelor de prescriptie a actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor a asupra debitorului sau bunurilor sale art.37-suspendarea calculului dobanzilor la datoriile debitorului; de asemenea, nu se poate adauga nici o alta cheltuiala cu privire la datoriile debitorului interzicerea instrainarii de catre administratorii debitorului fara acordul judecatorului-sindic a actiunilor detinute la debitorul aflat in faliment; art. 38-judecatorul- sindic dispune indisponibilizarea actiunilor in registrele speciale de evidenta sau in conturile inregistrate electronic -interzicerea constituirii unor garantii personale sau reale de catre debitor, garantii pentru obligatii asumate anterior sau chiar ulterior deschiderii procedurii dar fara autorizarea judecatorului sindic, sub sanctiunea nulitatii

54. Stabiliti valoarea de adevar a urmatoarei afirmatii: Deschiderea procedurii insolventei are ca efect ridicarea dreptului debitorului de administrare constand in dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile (averea) si de a dispune de ele: a) adevarat - in conditia in care acesta nu si-a declarat intentia de reorganizare; b) fals. 55. Indicati categoriile de acte juridice incheiate de debitor in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita. a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile in scop umanitar; b) operatiuni comerciale in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; c) acte incheiate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate in acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza in orice alt fel drepturile; d) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina in caz de faliment al debitorului este mai mica decat valoarea actului de transfer; e) constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara, in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii; 56. Indicati trei categorii de acte juridice incheiate de debitor in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii insolventei, acte care sunt supuse anularii. 1) operatiuni comerciale in care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; 2) acte incheiate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate in acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza in orice alt fel drepturile;

3) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina in caz de faliment al debitorului este mai mica decat valoarea actului de transfer; 57. Contractul de inchiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfiintat in cadrul procedurii insolventei? L85/2006,ART. 91- Faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este debitor in prezenta procedura nu va desfiinta contractul de inchiriere, in afara de cazul in care chiria nu este inferioara chiriei practicate pe piata. Cu toate acestea, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa refuze sa asigure prestarea oricaror servicii datorate de proprietar chiriasului pe timpul inchirierii. In acest caz, chiriasul poate evacua cladirea si poate sa ceara inregistrarea creantei sale in tabel sau poate detine in continuare imobilul, scazand din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. Daca chiriasul alege sa continue a detine imobilul, nu va fi indreptatit la inscrierea creantei in tabel, ci va avea numai dreptul de a scadea din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. 58. Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de verificare prevazuta de Legea nr. 85/2006? Creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii amenzi si alte venituri bugetare precum si accesoriile acestora iar creantele bugetare care nu sunt supuse procedurii de verificare sunt acelea care rezulta dintr-un titlu executoriu necontestat in termenul prevazut de legile speciale. Nu sunt supuse acestei proceduri de verificare creantele bugetare rezultand dintrun titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale. 59. Care sunt efectele decaderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creantelor in cadrul procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, prevazuta de Legea nr. 85/2006? Titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune cerere de

admitere a creantelor pana la expirarea termenului de 60 zile este decazut cat priveste creantele respective din urmatoarele drepturi - dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor - dreptul de a participa la distribuire de sume in cadrul reorganizarii si falimentului - dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior includerii procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu fii fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se dii stabilit raspunderea pt efectuarea de plati si transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata oricand. 60. Care este continutul planului de reorganizare a activ. debitorului, conf.Legii nr. 85/2006? L85/2006,Art. 95. - (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si a directorilor. (2) Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu programul de plata a creantelor. (5) Planul de reorganizare va mentiona: a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, in sensul legii; b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate; c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere; d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin

distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului. 61. Precizati care sunt regulile potrivit carora se voteaza planul de reorganizarea activitatii debitorului de catre creditori. Reguli prin care se voteaza planul de reorganizare: se admite si votarea prin corespondenta= la inceputul sedintei de vot administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris 62. Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, potrivit Legii nr. 85/2006? Art. 101. - (1) La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorulsindic, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: A. cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate in programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul; B. in cazul in care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat in cazul in care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul; C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan. (2) Tratament corect si echitabil exista atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului; b) nici o categorie sau nici o creanta apartinand unei categorii nu primeste mai mult decat valoarea totala a creantei sale; c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), nu primeste mai mult decat ar primi

in cazul falimentului. (3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat. (4) Confirmarea unui plan de reorganizare impiedica propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricarui alt plan. 63. Indicati situatiile in care judecatorul sindic dispune intrarea in faliment a debitorului aflat in stare de insolventa. L85/2006,Art. 107. - (1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin iincheiere, in conditiile art. 32, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri: A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata; b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic; c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, in conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat; B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat; C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale; D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului in faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3). 64. SC X SRL este supusa procedurii falimentului si are cinci creditori, din care unul Y si-a asigurat creanta printr-un gaj asupra a doua automobile din patrimoniul debitorului. in urma scoaterii la vanzare a automobilelor s-a obtinut suma de 100.000 lei, insuficienta pentru acoperirea integrala creantei creditorului Y, creant de 300.000 lei.

Cum isi va recupera diferenta de creanta creditorul care a beneficiat de o garantie reala imobiliara (gaj)? Creditorii care beneficiaza de garantii reale vor fi satisfacuti din sumele de bani obtinute din vanzarea bunurilor afectate de garantii. Daca din sumele obtinute din vanzare nu pot fi acoperite creantele garantate, pentru diferenta de incasat, creditorii vor deveni creditori chirografari. => Creditorul y intra pentru restul de 200 milioane, in concurs cu ceilalti 4 creditori, ale caror creante nu au fost garantate printr-o garantie speciala si isi va recupera suma in ordinea de preferinta stabilita de lege. 65. Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute in urma lichidarii averii debitorului? Distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii L85/2006,Art. 121. - (1) Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite n urmatoarea ordine: 1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24; 2. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile. (2) in cazul in care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata in intregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta in plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, in contul averii debitorului.

(3) Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a impiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii. 66. Care sunt efectele hotararii judecatoresti ale inchiderii procedurii falimentului? L85/2006 Art. 135. - Sentinta de inchidere a procedurii va fi notificata de judecatorul-sindic directiei teritoriale a finantelor publice si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Art. 136. - Prin inchiderea procedurii, judecatorul-sindic, administratorul/lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice ndatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati. Art. 137. - (1) Prin inchiderea procedurii de faliment, debitorul persoana fizica va fi descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de intrarea in faliment, insa sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase; in astfel de situatii, el va fi descarcat de obligatii numai in masura in care acestea au fost platite in cadrul procedurii, cu exceptia cazului prevazut la art. 76 alin. (1) pct. 3. (2) La data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea inainte de confirmarea planului si cea prevazuta in plan. (3) Descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcarea de obligatii a fidejusorului sau a codebitorului principal. 67 . Definiti infractiunea de bancruta frauduloasa.

L85/2006Art. 143 (2) Constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care: a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia; b) infatiseaza datorii inexistente sau prezinta in registrele debitorului, in alt act sau in situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savarsite in frauda creditorilor; c) instraineaza, in frauda creditorilor, in caz de insolventa a debitorului, o parte din active. 68 Aratati ce efecte produce inregistrarea in registrul comertului a firmei si a celorlalte date cu privire la calitatea de comerciant a celui care solicita inregistrarea. In momentul inregistrarii firmei in reg. Comertului ea isi dobindeste personalitatea juridica.Firma este numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant si exercita comertul si sub care semneaza si prin inscrierea acestora in registrul comertului. se dobandeste dreptul de folosinta exclusiva asupra acesteia. L26/1990,art. 13 (1) Inmatricularea unui comerciant, persoana fizica, in registrul comertului, va cuprinde: a) numele si prenumele, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea civila, averea si modul de evaluare a acesteia si activitatea comerciala anterioara; b) firma comerciala si sediul acesteia; c) obiectul comertului, cu precizarea domeniului si a activitatii principale, astfel cum sunt prevazute in autorizatia pentru exercitarea comertului; d) numarul, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului. (2) Cererea de inmatriculare va fi insotita de acte doveditoare ale datelor pe care le cuprinde. (3) Oficiul va inscrie in registrul comertului toate datele din cerere.

69. SC BM SRL s-a constituit cu doi asociati, respectiv SL si VN,cu participare egala la capitalul social, fiecare detinand un procent de 50% din totalul partilor sociale. Asociatul SL cesioneaza in totalitate prtile sociale celuilalt asociat, ncheindu-se contractul de cesiune de prti sociale fr ca operatiunea de cesiune s fie nregistrat n registrul comertului. Contractul de cesiune de prti sociale este opozabil si fat de tertele persoane sau produce efecte numai intre asociati? L 26/190-art. 5 (1) Inmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor de la data efectuarii lor in registrul comertului ori de la publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, sau in alta publicatie, acolo unde legea dispune astfel. (2) Persoana care are obligatia de a cere o inregistrare nu poate opune tertilor actele ori faptele neinregistrate, in afara de cazul in care face dovada ca ele erau cunoscute de acestia 70. Care sunt categoriile de persoane care au obligatia s ceara inmatricularea in registrul comertului a activitatii pe care o desfasoara si totodata sa solicite inscrierea de mentiuni i registrul comertului? L 26/1990, Art. 1, (1) Comerciantii au obligatia ca, inainte de inceperea comertului, sa ceara inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta delege. (2) In sensul prezentei legi, comerciantii sunt persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste. (3) Prevederile alin. (1) nu se aplica meseriasilor si taranilor care isi desfac produsele din gospodaria proprie. 71. Care este regimul juridic al incheierilor pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului privitoare la inmatricularea sau la orice alte

inregistrari in registrul comertului? Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau, dupa caz, a unei hotarari judecatoresti definitive, in afara de cazurile in care legea prevede altfel. Ele sunt supuse numai recursului. Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate. 72. Care este instanta de judecata competenta si solutioneze recursul indreptat impotriva incheierii pronuntate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului? L26/1990;art. 7 (1) Instantele judecatoresti sunt obligate sa trimita oficiului registrului comertului, in termen de 15 zile de la data cand au ramas definitive, copii legalizate de pe dispozitivul hotararilor definitive si de pe incheierile ce se refera la acte si mentiuni a caror inregistrare este ceruta de lege. (2) In aceste incheieri si hotarari instantele judecatoresti vor dispune si efectuarea inregistrarilor in registrul comertului. 73. Cine poate solicita radierea din registrul comertului a inmatricularilor sau a mentiunilor efectuate? L26/1990-ART. 25 (1) Oricine se considera prejudiciat printr-o inmatriculare sau printr-o mentiune din registrul comertului are dreptul sa ceara radierea ei. (2) Judecatorul delegat se va pronunta asupra cererii de radiere printr-o incheiere, cu citarea partilor. (3) Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la tribunal, in termen de 15 zile de la data pronuntarii. (4) Tribunalul va judeca de urgenta recursul in camera de consiliu. 74. Definiti fondul de comert si aratati care este temeiul juridic. Definitia acceptata in doctrina este: fondul de comert = reprezinta un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale

si incorporale(marci, firme, embleme, brevete de inventii, vad comercial),, pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii unei activitati comerciale, in scopul atragerii clientelei si, implicit, obtinerii de profit. Din caracteristicile fd de com se desprind mai multe consecinte pe plan juridic: -Datorita obiectului lor, actele juridice privind fondul de comert sant fapte de comert obiective conexe (accesorii), si, deci, supuse regimului faptelor de comert; -Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor subrogatiunii; -Pentru ca e un bun mobil, executarea silita asupra fondului de comert urmeaza regulile prevazute de Codul de procedura civila pentru bunurile mobile; -se admite ca,in absenta unor dispopozitii legale, daca fondul de comert contine si bunuri imobile, urmarirea lor are loc in conditiile prevazute de lege pentru executarea silita a bunurilor imobile; - nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fara deposedare; -poate fi instrainat cu acte cu titlu oneros si prin mostenire; -poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct. (Conform - Legea nr . 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, modificata si completata prin Legea nr 298/2001). 75. Delimitati fondul de comert de notiunea de sucursala. Sucursalele = sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor functiona. (L31/1990) Fondul de comert = este reprezentat de ansamblul de bunuri mobile si imobile, corporale si necorporale, ca entitate de sine statatoare se regaseste atat in cadrul societatii, cat si in cadrul sucursalei, fiind element comun pentru acestea, fara insa a se confunda cu fiecare din ele. 76. Definiti firma si aratati care sunt caracterele (trasaturile) acesteia. Firma este numele, sau, dupa caz denumirea sub care un comerciant isi exercita

comertul si sub care semneaza. Caracterele acesteia sunt: - firma trebuie sa fie scrisa in primul rand in limba romana - este un atribut de identificare a comerciantului - noutatea firmei, conditiile de validitate - orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente - disponibilitatea firmei - sa nu produca confuzie si sa nu fie deja inregistrata - nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public. 77. Comparatie intre clientela si vadul comercial. Vadul comercial = reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela. Clientela = reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un comerciant. Dupa anumite conceptii clientela si vadul comercial sunt elemente distincte, aflate in corelatie, clientela fiind o consecinta a vadului comercial , reprezentand o manifestare a potentialitatii vadului. Dupa altele, clientela inglobeaza doua laturi : - factorul personal, anume grupul uman fidel marfurilor si - factorul obiectiv - vadul comercial ce priveste popularizarea publicului prin elemente de amplasament, atractivitatea produselor, utilitatea acestora. 78. SC OM SRL a oncheiat un contract de imprumut bancar garantand creditul cu mrfurile aflate n magazinul situat chiar la sediul societtii. Ulterior perfectrii contractului de mprumut (credit) si al contractului de garantie real mobiliar, mrfurile au fost vndute urmnd ca pretul s fie ncasat n termen de 30 de zile de la predare. Este valabil contractul de vnzare-cumprare privind mrfuri care fac obiectul unei garantii reale mobiliare (gaj)?

In cazul in care obiectul garantiei reale mobiliare este inlocuit cu un alt obiect, acesta din urma este considerat produsul primului si va constitui obiectul garantiei respective. Creanta de incasare a clientilor in termen de 30 de zile va fi considerat ca si garantie pentru nerambursarea imrumutului bancar. Contractul de vanzare-cumparare este valabil. 79. Care este deosebirea dintre aportul n societate al fondului de comert si vanzarea acestuia? Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind un aport in natura de bun incorporal. Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea acestuia intrucat in cazul aportului, in locul fondului de comert, asociatul primeste parti sociale sau actiuni, pe cata vreme in cazul vanzarii, vanzatorul primeste de la cumparator pretul fondului de comert vandut. Nefiind o vanzare, aducerea ca aport a fondului de comert este supusa regulilor privind constituirea societatilor comerciale, 80. In situatia in care un contract de garantie reala mobiliara (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de consimtamant, inscrierea garantiei in Arhiva Electronic de Garantii Reale Mobiliare are ca efect valabilitatea contractului? Explicati raspunsul. Art. 29, alin 2 L 99/ 1999 Astfel, nu se poate justifica, din punct de vedere legal sau economic o eventuala intentie a operatorilor de a verifica actele juridice prin care s-a constituit garantia. Acest lucru nu va cauza decat intarzieri, costuri mai mari si nesiguranta. Motivul acestei concluzii este faptul ca inregistrarea unei garantii care rezulta dintr-un contract nul nu va oferi valabilitate acelei garantii (art. 29 "(2) inscrierea la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare nu confera validitate unei garantii reale lovite de nulitate.") Contractul de garantie reala mobiliara nu este valabil.

81. Este admisibila cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert? Cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este de fapt o vanzare a dreptului de folosinta, este admisibila in cazul in care nu este interzis prin contractul de locatiune. Este cerut consimtamantul locatorului - daca prin contract s-a prevazut acest lucru; fiind o cesiune de creanta, cesiunea trebuie notificata locatorului sau acceptata in forma autentica de catre acesta.. 82. O persoana fizica A.M. imprumuta de la o banca o suma de bani. Pentru a acorda creditul, banca ii cere un garant personal care sa se oblige sa plateasca in cazul in care A.M. nu ramburseaza creditul. in aceste conditii A.F. se obliga, in calitate de fidejusor, alturi de A.M. Termenul de rambursare a expirat, iar A.F. este urmrit la plat att pentru creditul nerambursat, ct si pentru dobnzile aferente. Ce suma va fi tinut sa plateasca fidejusorul? Argumentati. Fidejusorul este persoana care se obliga fata de creditor sa execute obligatia in cazul in care creditorul nu o face. In dreptul comercial, de regula garantii personali ai debitorului raspund solidar, suprimandu-li-se dreptul de discutiune si de diviziune, impartire a datoriei cu alti fidejusori. Banca este deci indreptatita in actiunile sale. Fidejusorul este obligat sa plateasca intreaga datorie: credit nerambursat si dobanzi aferente, dobanzi care erau prevazute in contractul incheiat (art. 42 alin. 2 Cod comercial si art. 1657 Cod civil). 83 . Societatea comerciala Carol SA a inceput sa distribuie dividende actionarilor pentru anul 2004 incepand cu data de 4 martie 2005. Actionarul A.M., constatand ca nu-si primeste dividendele, a actionat in judecata societatea comerciala la data de 17 aprilie 2005. De la ce data poate cere si dobanzi de intarziere? Argumentati solutia aleas. Art.67-(2) Dividendele se distribuie asociatilor proportional cu cota de

participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a stabilit o dobanda mai mare. Astfel, actionarul AM va putea cere dobanzi de intarziere incepand din data de 4 martie, data hotarata de AGA pentru distribuirea dividendelor. 84. AVAS ncheie un contract de v nzare-cump rare de actiuni cu Compania Aneida International SA. Nerespectarea unor obligatii contractual da nastere unei neantelegeri intre parti. Carei instante urmeaza sa se adreseze partile: instantei de contencios administrativ sau instantei comerciale? Motivati solutia aleas. Orice persoana care se considera vatamata ntr-un drept al sau ori ntr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea n termenu