drept administrativ_contencios

8/12/2019 Drept administrativ_contencios

http://slidepdf.com/reader/full/drept-administrativcontencios 1/126

Prof. univ. dr. Ioan Santai

DDREPTREPT AADMINISTRATIVDMINISTRATIV

ŞIŞI

ŞŞTIINŢATIINŢA AADMINISTRAŢIEIDMINISTRAŢIEIVVOLOL. II. II

Ediţie parţial revizuită

Editura RISOPRINT

Cluj-Napoca 2!

1

Editura RISOPRINT este acreditată de C.N.C.S.I.S. (Consiliul Naţional

al cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior). Pagina web a CNCSIS: www.cncsis.ro

Toate drepturile rezervate. Tipărit în România. Nici o parte din această lucrare

nu poate fi reprodusă sub nici o formă, prin nici un mijloc mecanic sauelectronic, sau stocată într-o bază de date fără acordul

prealabil, în scris, al autorului.

All ri!ts reserved. "rinted in Romania. No parts of t!is publication ma# be

reproduced or distributed in an# form or b# an# means, or storedin a database or retrieval s#stem, $it!out t!e

prior $ritten permission of t!e aut!or.

%irector& '()*R'() "*"

+onsilier editorial& R+)A %R'AN

S.C. ROPRINT S.R.L.

/00 23 +luj-Napoca 4tr.(orea nr.5

Tel.67a8& 2"#-#$2$!# roprintcluj98net.ro

/:0 :13 ;aia are "ia<a Revolu<iei nr.361

Tel.67a8& 2"2-2%22&

'NIVERSITATEA ()O*DAN-VOD+, CL'-NAPOCA

2! RISOPRINTToat/ dr/pturil/ r/0/r1at/ autorului Editurii Ri3opri4t.

D/3cri/r/a CIP a )i5liot/cii Na6io4al/ a Ro784i/iSANTAI9 IOAN

Dr/pt ad7i4i3trati1 :i :tii46a ad7i4i3tra6i/i 6 oan 4antai. =

+luj-Napoca& Risoprint, 002-005 vol.

4;N >25->2:-231-3?->

Vol.2 = 005. =4;N >25->2:-231-202-/

:/.>@/>5

:3@/>5

Tiparul /;/cutat la<

/003?0 +luj-Napoca 4tr. 'riore Ale8andrescu nr. ?A Tel& -#-2"#- =&!.>!>

7a8& -#-2"#- =&%.!$ email< ubv9ubv.ro

:

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

C'PRINS

PARTA a !!!"a# ACTIVITATEA ADMINISTRAŢIEI

P')LICE ??????????????? &

Capitolul @III. I4troduc/r/ 4 acti1itat/a /;/cuti1B ?????. &B 1. Activitatea e8ecutivă = formă @func<ie fundamentală de

activitate a statului CCCCCCCCCCCCCCCCC. >B . 7ormele concrete ale activită<ii e8ecutive CCCCCCCC... 11B :. %ecizia administrativă CCCCCCCCCCCCCCCC. 13B /. Activitatea decizională a administra<iei publice 15B 3. +ercetarea activită<ii e8ecutive Di a deciziei administrative CC 1

T!T$%$ &#'R$ CNCRT A$ ACT!&!T*+!! ,C%T!&-# ./

Capitolul @IV. Act/l/ d/ dr/pt ad7i4i3trati1 ???????? 2=4ec<iunea 1. 'eneralită<i privind actele de drept administrativ CC.. 3

1.1. %enumirea actelor de drept administrativ CCCCCC... 31.. %efini<ia actelor de drept administrativ CCCCCCC... ?

1.:. Trăsăturile actelor de drept administrativCCCCCCC. 21./. Reimul juridic al actelor de drept administrativ CCCC 54ec<iunea . )lementele actelor de drept administrativ CCCCC. :0

.1. Eoin<a manifestată în temeiul Di pentru realizarea puterii de stat CCCCCCCCCCCCCCCCC.. :1

.. *biectul actelor de drept administrativ CCCCCCC... :?.:. otivele actelor de drept administrativ CCCCCCC... :5./. *ranul emitent al actului juridic CCCCCCCCCC :>.3. Termenul Di condi<ia în actele de drept administrativ CC.. /:

4ec<iunea :. +ondi<iile de valabilitate ale actelor de dreptadministrativ CCCCCCCCCCCCCCCC.. //

:.1. )miterea actelor de către oranele cu competen<ădecizională CCCCCCCCCCCCCCCCCC. /?

:.. +onformitatea actelor de drept administrativ cu forma prevăzută de lee CCCCCCCCCCCCCCCC 32

:.:. +onformitatea actelor de drept administrativ cu con<inutulleii CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC. ?0

:./. +onformitatea actelor de drept administrativ cu scopulleii CCCCCCCCCCCCCCCCCCCCC. ?

/

4ec<iunea /. +aracteristicile actelor de drept administrativ CCCC ?/.1. +aracterul unilateral CCCCCCCCCCCCCCC ?/.. +aracterul leal al actelor de drept administrativ CCCC ?5

/.:. +aracterul obliatoriu al actelor de drept administrativ C.. 21/./. +aracterul e8ecutoriu al actelor administrative CCCC... 2//.3. +aracterul oportun @actual al actelor administrative CC.. 22

4ec<iunea 3. "rocedura actelor de drept administrativ CCCCCC 513.1. 'eneralită<i privind procedura administrativă CCCCC. 513.. No<iunea de proces Di de procedură administrativă

decizională CCCCCCCCCCCCCCCCCC.. 5/3.:. )tapele procedurii administrative decizionale CCCCC. 5?3./. Relementarea leală a procedurii administrative CCC... 553.3. Fnele principii al procedurii decizionale CCCCCCC. >13.?. Necesitatea codificării procedurii administrative CCCC >:

4ec<iunea ?. "reătirea elaborării actelor de drept administrativ C... >3?.1. Apari<ia necesită<ii elaborării deciziei CCCCCCCC. >3?.. %ocumentarea decizională CCCCCCCCCCCC.. >2?.:. 7undamentarea deciziilor poten<iale CCCCCCCCC 10?./. 7orme procedurale prealabile adoptării actelor de drept

administrativ CCCCCCCCCCCCCCCCC... 10/4ec<iunea 2. Adoptarea actelor de drept administrativ CCCCC... 11/

2.1. %ezbaterea CCCCCCCCCCCCCCCCCC... 11/

2.. %eliberarea CCCCCCCCCCCCCCCCCC.. 1122.:. Eotarea CCCCCCCCCCCCCCCCCCCC 102./. 7orme procedurale concomitente adoptării actelor de

drept administrativ CCCCCCCCCCCCCCC.. 112.3. 7orme procedurale ulterioare adoptării actelor de drept

administrativ CCCCCCCCCCCCCCCCC.. 1:14ec<iunea 5. )8ecutarea actelor de drept administrativ CCCCC..

5.1. *biectul e8ecutării administrative CCCCCCCCC...5.. 4ubiectul e8ecu<iei administrative CCCCCCCCC...

5.:. 7ormele e8ecu<iei administrative CCCCCCCCCC.5./. etode de e8ecutare în administra<ia de stat CCCCC...5.3. 7orme procedurale ale e8ecutării administrative CCCC.

1/01/01/1

1/11/1/?

4ec<iunea >. +ăile administrative de atac CCCCCCCCCC...>.1. No<iunea Di clasificarea căilor administrative de atac CC.>.. )lementele Di caracteristicile căilor administrative de atac..>.:. "rocedura de solu<ionare a recursului administrativ CCC

4ec<iunea 10. +lasificarea actelor de drept administrativ CCCC..10.1. +lasificarea actelor după întinderea efectelor juridice C..

10.. +lasificarea actelor după conduita prescrisă CCCCC.

1/51/51301313/13/

133

3

10.:. +lasificarea după situa<ia juridică enerată CCCCC..10./. +lasificarea actelor după subiectul lor CCCCCCC..10.3. +lasificarea actelor administrative după procedura lor C.

10.?. Actul administrativ jurisdic<ional CCCCCCCCC..4ec<iunea 11. )fectele actelor administrative CCCCCCCCC.11.1. No<iunea, natura Di importan<a efectelor juridice CCC..11.. Gntinderea efectelor actelor administrative CCCCCC

4ec<iunea 1. 4anc<iunile actelor de drept administrativ CCCCC1.1. No<iunea sanc<iunii juridice administrative CCCCC...1.. ne8isten<a actelor de drept administrativ CCCCCC..1.:. )fectele ine8isten<ei actelor de drept administrativ CC...1./. %iviziunea nulită<ilor în dreptul administrativ CCCC..1.3. Nulită<ile absolute Di nulită<ile relative în dreptul

administrativ CCCCCCCCCCCCCCCCC.4ec<iunea 1:. %eosebiri între actele de drept administrativ Di

alte acte juridice CCCCCCCCCCCCCCC1:.1. Actele de drept administrativ, cateorie a actelor de

putere CCCCCCCCCCCCCCCCCCCC1:.. Actele de drept administrativ Di contractele CCCCC..

13213513>

1?01?21?21?51>1>1>:1>?1>2

00

0/

0/05

Capitolul @V. Alt/ or7/ co4cr/t/ d/ r/ali0ar/ a acti1itB6ii/;/cuti1/ ????????????????..

4ec<iunea 1. Actele politice ale administra<iei publice CCCCC...

1.1. Actele cu caracter e8clusiv politic CCCCCCCCC...1.. Actele cu caracter mi8t @politico-juridic CCCCCCC

4ec<iunea . 7aptele material-juridice CCCCCCCCCCCC.1. No<iunea faptelor material-juridice CCCCCCCCC... +lasificarea faptelor material-juridice CCCCCCCC.

4ec<iunea :. *pera<iuni te!nico-materiale CCCCCCCCCC..:.1. No<iunea opera<iunilor te!nico-materiale CCCCCCC:.. +lasificarea opera<iunilor te!nico-materiale CCCCC...

4ec<iunea /. Actele juridice neadministrative ale autorită<ilor

e8ecutive CCCCCCCCCCCCCCCCCC./.1. Temeiul juridic al actelor de natură neadministrativă CC./.. Actele de drept administrativ emise în leătură cu

un raport de drept civil sau de dreptul muncii CCCCC./.:. mportan<a distinc<iei dintre actele de drept administrativ

Di cele civile sau de dreptul muncii ale administra<iei publice CCCCCCCCCCCCCCCCCCCC

2%10

1011111215151>

11

/

5

?

PARTA a !&"a#CONTROL'L ACTIVIT+ŢII E@EC'TIVE ???????...

T!T$%$ &!# CONTROL'L ADMINISTRATIV ??????...Capitolul @VI. */4/ralitB6i pri1i4d co4trolul a3upra

ad7i4i3tra6i/i ??????????????.B 1. No<iunea controlului CCCCCCCCCCCCCCCCCB . +lasificarea formelor de control asupra activită<ii e8ecutive C..B :. No<iunea, trăsăturile, func<iile Di elementele controlului

administrativ CCCCCCCCCCCCCCCCCCC...B /. *ranizarea Di condi<iile controlului administra<iei CCCCC

2$%

2$%

2$%:1::

:/:>

Capitolul @VII. Cla3iicar/a or7/lor d/ co4trol ad7i4i3trati1..B 1. +riterii de clasificare CCCCCCCCCCCCCCCC...B . +ontrolul administrativ intern CCCCCCCCCCCCC..

.1. +ontrolul intern eneral CCCCCCCCCCCCC..... +ontrolul intern specializat CCCCCCCCCCCC..

B :. +ontrolul administrativ e8tern CCCCCCCCCCCCC.:.1. +ontrolul ierar!ic CCCCCCCCCCCCCCCC.:.. +ontrolul e8tern specializat CCCCCCCCCCCC.

Capitolul @VIII. T/4ica co4trolului ad7i4i3trati1 ?????.B 1. "ersonalul de control CCCCCCCCCCCCCCCC...

B . omentul controlului CCCCCCCCCCCCCCCC..B :. etodele controlului ..CCCCCCCCCCCCCCCC..B /. %esfăDurarea controlului CCCCCCCCCCCCCCC..B 3. Rezultatele @efectele controlului CCCCCCCCCCCC

2#%/1///3/2/2/>2==33

3?32?0?

T!T$%$ &!!# CONTROL'L NEADMINISTRATIV ALACTIVIT+ŢII E@EC'TIVE ????????.

Capitolul @I@. Co4trolul Parla7/4tului a3upra ad7i4i3tra6i/i

pu5lic/ ?????????????????..B 1. No<iunea controlului parlamentar CCCCCCCCCCCCB . +aracteristicile controlului parlamentar CCCCCCCCC..B :. +ăile de înfăptuire a controlului parlamentar CCCCCCC..B /. "rocedura controlului parlamentar CCCCCCCCCCC..B 3. )fectele controlului parlamentar CCCCCCCCCCCC..B ?. Avocatul poporului CCCCCCCCCCCCCCCCC..

?.1. +aracteristicile activită<ii avocatului poporului CCCC...?.. +ondi<ii de fond ale activită<ii de verificare a respectării

drepturilor Di libertă<ilor cetă<eneDti CCCCCCCCC

2"#

2"#?/?3?2?5?>2021

2

2

?.:. +ondi<iile de formă ale activită<ii de verificare desfăDuratede avocatul poporului CCCCCCCCCCCCCC.

?./. 4olu<iile dispuse de avocatul poporului CCCCCCC...

Capitolul @@. Co4trolul jud/cBtor/3c a3upra ad7i4i3tra6i/ipu5lic/ ?????????????????.B 1. Aspecte enerale privind controlul judecătoresc asupra

administra<iei publice CCCCCCCCCCCCCCCC.1.1. No<iunea, defini<ia, evolu<ia Di formele contenciosului

administrativ român CCCCCCCCCCCCCCC1.. Necesitatea controlului judecătoresc asupra activită<ii

e8ecutive CCCCCCCCCCCCCCCCCCC.1.:. +aracteristicile enerale ale controlului judecătoresc

asupra administra<iei publice CCCCCCCCCCC..B . +ontrolul judecătoresc direct al actelor administrative în

temeiul Heii contenciosului administrativ nr. >61>>0 CCC..1. +ondi<iile controlului judecătoresc direct asupra actelor

administrative în temeiul Heii contenciosuluiadministrativ CCCCCCCCCCCCCCCCC...

.. )8cep<iile de la controlul judecătoresc direct asupraactelor administrative prevăzute de leea contenciosuluiadministrativ CCCCCCCCCCCCCCCCC...

.:. +azuri speciale de aplicare a leii contenciosului

administrativ sau a unor prevederi de contenciosspecial ...

./. "rocedura controlului judecătoresc direct asupra acteloradministrative bazată pe Heea contenciosuluiadministrativ CCCCCCCCCCCCCCCCC...

.3. )fectele controlului în anulare CCCCCCCCCCC.B :. +ontrolul judecătoresc asupra faptelor administrative ileale în

temeiul Heii contenciosului administrativ CCCCCCCC:.1. +ondi<iile controlului judiciar asupra faptelor ileale CC.

:.. "rocedura Di efectele controlului judiciar asupra fapteloradministrative ileale CCCCCCCCCCCCCC.:.:. Heătura dintre ac<iunile în anulare Di obliarea la măsuri

cu ac<iunea în despăubire CCCCCCCCCCCC.B /. +ontrolul judecătoresc special pe cale directă CCCCCCC.

/.1. Necesitatea controlului judecătoresc special CCCCC.../.. +ondi<iile controlului judecătoresc special CCCCCC../.:. +azurile de control judiciar special CCCCCCCCC././. +lasificarea actelor după subiectul lor CCCCCCCC.

B 3. +ontrolul judecătoresc indirect @e8cep<ia de ilealitate CCC.

2322

2!

50

50

5>

>/

>>

>>

:

::/

:/::3?

:35:35

:?/

:??:?5:?5:2:2/:23:22

:22

5

3.1. +ondi<iile controlului judecătoresc indirect CCCCCC3.. "rocedura de solu<ionare a e8cep<iei de ilealitate CCC..3.:. 7ormele controlului judecătoresc indirect CCCCCC..

3./. )fectele controlului judecătoresc indirect CCCCCC...

:2>:51

:5? PARTA a &"a#R+SP'NDEREA N DREPT'L ADMINISTRATIV CCCC

Capitolul @@I. A3p/ct/ F/4/ral/ pri1i4d rB3pu4d/r/aad7i4i3trati1B ??????????????

B 1. Răspunderea administrativă, formă a răspunderii juridice CC..B . No<iunea răspunderii administrative CCCCCCCCCCCCapitolul @@II. Co4tra1/46ia ?????????????....B 1. Relementarea leală a contraven<iilor CCCCCCCCC...B . Aplicarea în timp, spa<iu Di asupra persoanelor a

relementărilor contraven<ionale CCCCCCCCCCCC.B :. Trăsăturile Di elementele analitice ale contraven<iei CCCCCB /. +auze care înlătură caracterul contraven<ional al faptei CCC..B 3. +ontraven<ia Di alte cateorii de abateri juridice CCCCCC.Capitolul @@III. Sa4c6iu4il/ co4tra1/46io4al/ ???????..B 1. Avertisment CCCCCCCCCCCCCCCCCCCC.B . Amenda administrativă CCCCCCCCCCCCCCCC

B :. +onfiscarea administrativă CCCCCCCCCCCCCC..B /. Alte sanc<iuni administrative CCCCCCCCCCCCC...B 3. oduri de sanc<ionare administrativă în cazuri speciale CCCB ?. "rescrip<ie, cauză de înlăturare a răspunderii administrative C..Capitolul @@IV. Proc/dura ad7i4i3trati1B 4 7at/ri/

co4tra1/46io4alB ????????????B 1. +onstatarea săvârDirii contraven<iei CCCCCCCCCCCB . Aplicarea sanc<iunii contraven<ionale CCCCCCCCCC..B :. +ăile de atac împotriva actelor administrative de sanc<ionare

contraven<ională CCCCCCCCCCCCCCCCCC..B /. "unerea în e8ecutare Di e8ecutarea sanc<iunilorcontraven<ionale CCCCCCCCCCCCCCCCCC..

$!&

$!&:5>:>$&>:>2

/00/0?/1:/1/#%&/1>/

///?/2/5

#$$/::/:5

//

//3

>

Capitolul @@Co4trolul jud/cBtor/3c a3upra ad7i4i3tra6i/i

pu5lic/

G %. A3p/ct/ F/4/ral/ pri1i4d co4trolul jud/cBtor/3ca3upra ad7i4i3tra6i/i pu5lic/

0#0# Noţiunea1 definiţia1 evoluţia 2i formele contenciosuluiadministrativ român

%.%.%. Eti7oloFic cuvântul „contencios” provine din limba

franceză, fiind un neoloism care a pătruns în limba românămodernă1. Ha oriinile sale latine cuvântul @verbul „contendo” @-dere, -di, -dum, desemna, printre altele, ac<iunea de a reclama, dea cere cu insisten<ă, de a sus<ine sau de a pretinde, de unde Diderivatele sale substantivale - de dispută sau luptă @IcontentioJ -Di adjectivale - încăpă<ânat, dârz, certăre< @IcontentiKsusJ.

Gn limba franceză cuvântul „contentieux” desemnează oîmprejurare o situa<ie sau un ansamblu de probleme puse în

discu<ie, discutabile sau litiioase:

, formând obiectul unui proces,aceeaDi semnifica<ie având-o Di în limba română contemporană/.Gn terminoloia juridică română din veacul LL Di până în

prima jumătate a secolului LL no<iunea a avut o lară utilizare,cu multiple sensuri, după care, în cea de-a doua jumătate aveacului trecut, să iasă din uz, ca urmare a evolu<iei leislative din<ara noastră, fiind înlocuită, mai ales în materie administrativă Di judiciară, cu sintama Icontrolul judecătoresc asupra

administra<ieiJ, pentru ca apoi să revină, în ultimul deceniu alsecolului trecut, în vocabularul juridic uzual, tot ca o consecin<ă amodificărilor leislative de după anul 1>5>.

%.%.2. S/43uril/ juridice ale no<iunii de contencios vizeazădouă planuri principale.

1 Dicionar de neo!ogis"e# )di<ia a -a, )ditura Mtiin<ifică, ;ucureDti, 1>??, p. 12> Dicionar !atin$ro"%n# )ditura Mtiin<ifică, ;ucureDti, 1>?, p. 121.:

Dictionnaire du &ran'ais conte"(orain# Harousse, 1>21, p. 52./ Dicionar ex(!icati) a! !i"bii ro"%ne# )ditura Academiei, ;ucureDti, 1>23, p. 1>0.

10

"e planul dr/ptului 7at/rial no<iunea desemneazăconflictul de interese intervenit între două sau mai multe păr<i Dicare nu poate fi solu<ionat, în caz de neîn<eleere, decât pe calea

unui proces sau litiiu juridic desfăDurat în fa<a unui oran de jurisdic<ie competent3.

"e planul dr/ptului or7al contenciosul are mai multesemnifica<ii.

Gn primul rând, în sens func<ional desemnează activitatea desolu<ionare propriu-zisă printr-o procedură specifică a acelorlitiii în care partea interesată se îndreaptă cu o cerere împotrivaunui adversar fa<ă de care sus<ine, în contradictoriu, că leea

sau6Di un drept subiectiv ori interes leitim au fost încălcate ?.Acest sens este în opozi<ie cu procedura necontencioasă@necontradictorie care urmăreDte realizarea unui drept sau interesneîncălcat, dar Di neopozabil altuia strict determinat în cadrul procedurii respective.

Gn al doilea rând. în sens strict procedural, contenciosulconstituie o totalitate de norme ce uvernează solu<ionarealitiiilor dintre păr<ile aflate în conflictul respectiv2.

Gn al treilea sens, institu<ional-oranic prin contencios seîn<elee autoritatea sau oranul de jurisdic<ie competent, anumeinvestit cu solu<ionarea unor asemenea litiii sau conflicte.

Gn acest sens, dar cu o semnifica<ie aparte, interesând mai pu<in studiul nostru, prin contencios în<eleem serviciulfunc<ional din cadrul unei institu<ii sau societă<i comerciale avândca principală atribu<ie promovarea Di apărarea juridică adrepturilor Di intereselor respectivelor oraniza<ii, precum Di

acordarea asisten<ei juridice de specialitate acestora la emitereasau înc!eierea actelor juridice, inclusiv în fa<a oranelor de jurisdic<ie în cadrul litiiilor în care sunt implicate5. Acest ultimsens a cunoscut o dezvoltare deosebită în ultimul timp prin

3 Dicionar encic!o(edic ro"%n# vol. . )ditura "olitică, ;ucureDti, 1>?, p. 223.? Dicionar de dre(t (rocesua! ci)i!# )ditura Mtiin<ifică Di )nciclopedică, ;ucureDti, 1>5:, p. :>5.2 T.%răanu, Introducere *n teoria +i (ractica statu!ui de dre(t# )ditura %acia, +luj-Napoca, 1>>, p.1?5-1?>. 4antai, I Noiunea# de&iniia# e)o!uia +i &or"e!e contenciosu!ui ad"inistrati) ro"%n”# în IRevista de

drept publicJ nr. 16, 1>>>, p. 13-05 Dicionar ex(!icati)...# op. cit., p. 1>0.

11

constituirea serviciilor de contencios Di juridic atât în cadrulautorită<ilor publice cât Di în sectorul public Di privat al economiei.

+ontenciosul poate fi clasificat după mai multe criterii,

dintre care enumerăm&- după obiectul litiiului enerat, distinem contenciosul

constitu<ional, contenciosul administrativ, contenciosul fiscal,etc.

- după autoritatea în fa<a căreia se derulează solu<ionareaconflictului, contenciosului poate fi judiciar, de competen<ainstan<elor judecătoreDti, Di contencios jurisdic<ional, decompeten<a unor instan<e administrative ori de altă natură cu

totul specială- după natura păr<ilor implicate Di a efectelor solu<iei pronun<ate,

contenciosul poate fi intern sau interna<ional.%.%.$. E1olu6ia i3toricB a no<iunii de contencios

administrativ în leisla<ia română."entru o mai corectă în<eleere a evolu<iei Di sensurilor

no<iunilor de contencios administrativ este necesară o sumarădefinire preliminară a acestuia pornindu-se de la o formă cât mai

pură sau clasică bazată pe criteriul concordan<ei> juridice dintresensul formal cu cel material al no<iunii.

Gn acest sens contenciosul administrativ reprezintă totalitatealitiiilor purtate de particulari cu autorită<ile administra<iei publiceavând ca obiect măsurile de autoritate e8ecutivă prin care s-auîncălcat drepturile subiective ale reclaman<ilor solu<ionate de cătreinstan<ele judecătoreDti @tribunale administrative avândcompeten<a specială necesară.

Această defini<ie relevă caracteristicile tipice alecontenciosului Di anume&- păr<ile litiiului sunt particularii Di autorită<ile e8ecutive- obiectul litiiului îl reprezintă măsurile @actele Di fapteleadministrative- cauza ac<iunii constă în vătămarea drepturilor subiective sauintereselor leitime

>

Asupra coinciden<ei a se vedea aspecte de drept comparat relevate de A. orovan, în Dre(tad"inistrati)# tratat elementar, vol., )ditura (ercules, 1>>:, p. 13:.

1

- competen<a litiiului revine instan<elor @tribunaleloradministrative, în baza unei lei speciale.

4ă analizăm sumar, prin raportarea la această defini<ie,

evolu<ia Di caracteristicile contenciosului administrativ român."rima etapă @caracterizată prin e8isten<a +onsiliului de 4tat -

15?/-15?? este cea a contenciosului în anulare revenind unuitribunal administrativ creat în baza leii oranice Di dispunând Dide competen<e speciale10, după modulul francez.

+ea de-a doua etapă @15??-1>03 este caracterizată princontenciosul în despăubire bazat pe dreptul comun Di încredin<atinstan<elor civile ca un caz particular de răspundere delictuală 11

având drept cauză a prejudiciului actul administrativ iar ca pârâtobliat autoritatea e8ecutivă, sistem de inspira<ie anlo-sa8onă.

+ea de-a treia etapă @1>03-1>10 vizează contenciosul înanulare încredin<at sec<iei de specialitate a instan<ei supreme de justi<ie.

+ea de-a patra perioadă @1>10-1>1 este cea acontenciosului în despăubire @daune încredin<at tribunalelor dedrept comun, ulterior investite Di cu un contencios în constatare

@1>1-1>:.A cincia perioadă @marcată de +onstitu<ia din 1>: Di deHeea contenciosului administrativ din 1>3 consacră controlulde anulare al instan<elor judecătoreDti superioare @+ur<ile de Apel pentru actele de autoritate ale e8ecutivului vătămătoare dedrepturi subiective, concomitent cu acordarea de despăubiri,recursul fiind de competen<a instan<ei supreme.

Gn acelaDi timp se mai e8ercită un contencios paralel special

în anulare Di obliarea la despăubiri vizând actele de putere aleautorită<ilor locale ce vatămă drepturi subiective - încredin<atinstan<elor administrative @comitete de revizuire, devenite cur<iadministrative.

Gn sfârDit, e8istă Di contenciosul jurisdic<iilor administrativespeciale cu caracter deroator atât prin autoritatea de solu<ionare

10

+. '. Rarincescu, Contenciosu! ad"inistrati) ro"%n# ;ucureDti, 1>:?, p. ::.11 . ovănaD, Dre(t ad"inistrati)# )ditura 4ervo 4at, Arad, 1>>2, p. 10.

1:

@de e8emplu +urtea de +onturi cât Di prin materia vizată@contabilitatea banilor publici.

A Dasea perioadă @1>/5-1>?3 caracterizată prin eliminarea

contenciosului eneral ca reulă în sistemul de drept Di instituireae8cep<ională a contenciosului special în materii anume prevăzute@contraven<ionale, electorale, etc..

A Daptea perioadă @ce a debutat prin +onstitu<ia din 1>?3 DiHeea nr. 161>?2 care s-a vrut o inversare de sistem în carereula devenea contenciosul în anularea actelor administrativeileale Di în obliarea la măsuri e8ecutive, concomitent cuacordarea de daune, deci un contencios de plină jurisdic<ie afectat

însă prin numeroase e8cep<ii deosebit de restrictive privindaplicabilitatea lui.

A opta perioadă marcată de Heea contenciosuluiadministrativ nr. >61>>0 Di de adoptarea actualei +onstitu<iicaracterizat prin&- instituirea contenciosului eneral în temeiul unei lei în

anulare Di în obliarea la măsuri e8ecutive pentru vătămareadrepturilor subiective precum Di acordarea despăubirilor

aferente, inclusiv a daunelor morale, deci un control de plină jurisdic<ie

- încredin<area competen<elor de solu<ionare instan<elor de judecată de drept comun în condi<iile instituirii a două rade de jurisdic<ie @inclusiv a unei sinure căi de atac

- e8isten<a paralelă a contenciosului special al instan<elor judecătoreDti

- men<inerea jurisdic<iilor administrative speciale în materie de

contencios Di controlul judiciar al instan<elor de drept comunasupra acestora în urma utilizării directe a căii de atac arecursului judiciar.

Astfel, Heea nr. >61>>0 conferă o semnifica<ie aparteno<iunii de contencios administrativ, într-adevăr, dacă în sensmaterial - func<ional prin acesta în<eleem litiiile în care cel pu<in una din păr<i trebuie să fie o autoritate administrativă

1/

@pârâtă1, în sens institu<ional formal - oranic, solu<ionarealitiiului revine instan<elor judecătoreDti de drept comun @decicontenciosul judiciar, iar nu unor instan<e speciale, c!iar dacă în

cadrul lor func<ionează sec<ii @coleii specializate1:."rin adoptarea +onstitu<iei lucrurile s-au complicat Di mai

mult întrucât cerin<a ca partea pârâtă din litiiu trebuie să fie oautoritate administrativă a dispărut1/ fiind înlocuită cu cea deautoritate publică, punând sub semnul întrebării însăDifundamentul conceptului, c!iar dacă aceasta nu apar<inee8ecutivului, revenindu-i numai în secundar atribute de naturăadministrativă13, iar prin revizuirea leii fundamentale @art. 361

vătămarea poate afecta Di un interes leitim nu numai un dreptsubiectiv.

Noua Di ultima lee a contenciosului administrativnr.33/600/ @modificată Di completată prin Heea nr.?6002,care inauurează o altă perioadă, dă o defini<ie lealăcontenciosului administrativ @art. 61 lit. f ca reprezentândactivitatea de solu<ionare de către instan<ele de contenciosadministrativ competente potrivit leii oranice a litiiilor în care

cel pu<in una dintre păr<i este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau înc!eierea, după caz, a unui actadministrativ, în sensul prezentei lei, fie din nesolu<ionarea întermenul leal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cererereferitoare la un drept sau la un interes leitim.

Actul administrativ, conform leii în cauză, include, prinasimilare @art. 61 lit. c Di contractele administrative înc!eiate deautorită<ile publice având ca obiect punerea în valoare a bunurilor

proprietate publică, e8ecutarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice Di ac!izi<iile publice.

1 en<ionăm că în practica judiciară s-a conferit un sens foarte lar no<iunii-de autoritate administrativăincluzând barourile de avoca> a +.4.O.4.cont. adm., în D.C.S.,.# -/$-0# (. 1112# 3sociaia 4enera!ă a 5%nători!or +i Pescari!or S(orti)i

6dec .nr. 718- ianuarie -9 a C.S.,.C. cont. ad".# *n %.+.4.O. 1>>:, (. 0121: E. "risăcaru, Tratat de dre(t ad"inistrati)# "artea 'enerală, Humina He8, ;ucureDti, 1>>:, p. 22.1/ A. orovan, op. cit., p. :513 Gn mod curios, practica judiciară nu s-a reorientat radical sub reimul noii +onstitu<ii, nerevenindasupra practicii anterioare pentru a e8clude administra<iile nepublice de la controlul contencios @a se

vedea privitor la ;aroul de Avoca>? a +.4.O.4. cont. adm. în +. +riDu,Mt.+riDu, Re(ertoriu de (ractică +i !iteratură ;uridică -<$-=# )ditura Aressis, 1>>5, p. 1.

13

+ontenciosul administrativ român actual a primit multipledefini<ii Di sensuri în care s-a <inut, mai mult sau mai pu<in, seama,de evolu<ia leislativă Di constitu<ională sau de orientările practicii

judiciare în materie1?, mai ales dacă avem în vedere că o serie derelementări de bază în materie administrativă12, Di c!iar prevederi procesuale vizează, într-un anumit mod, aspecteincidente15 litiiilor de contencios administrativ.

en<inându-ne în cadrul strict leal în vioare putem de&ini

contenciosul administrativ în sens formal - procesual ca fiindactivitatea instan<ei de judecată, întemeiată pe prevederi speciale,de a solu<iona un conflict determinat de încălcarea leii sau, după

caz, Di vătămarea unui drept leal ori interes leitim printr-omăsură sau contract ori o atitudine administrativă provenită de lao autoritate publică Di prin care se urmăreDte recunoaDtereadreptului sau a interesului leitim vătămat, anularea respectiveimăsuri sau obliarea la o măsură e8ecutivă ori contractualăsolicitată sau înlăturarea unei apărări procesuale întemeiate pe uncomportament administrativ vătămător 1>, acordându-se, după caz,dauna materiale sau6Di morale.

Gn sens oranic - func<ional contenciosul administrativreprezintă totalitatea sistemului instan<elor judiciare investitespecial cu solu<ionarea încălcările de lee săvârDite de autorită<i publice prin măsuri Di atitudini administrative vătămătoare.

Gn lumina acestor considerente vom re<ine ca trăsături alecontenciosului administrativ român actual următoarele&- e8isten<a litiiului solu<ionat de instan<e judecătoreDti de drept

comun în temeiul unor prevederi speciale, devenite, în

perspectivă, tribunale administrativ = fiscale, respectiv sec<ii latribunale, la cur<ile de apel, inclusiv la Gnalta +urte de +asa<ieDi Ousti<ie, de contencios administrativ Di fiscal

1? A. orovan, op. cit., p. 13:, E. "risăcaru, op. cit..., p. 1.12 ADa ar fi, de e8emplu, atributul prefectului de a ataca în justi<ie actele administrative ileale aleautorită<ilor locale conform Heii nr. :/0600/ privind prefectul Di institu<ia prefectului @art.?modificată prin *rdonan<a de uren<ă nr.12>6003 aprobată Di completată prin Heea nr.151600?.15 ADa este cazul e8cep<iei de ilealitate a actelor administrative.1>

T. %răanu, Introducere in teoria +i (ractica statu!ui de dre(t# )ditura %acia, +luj-Napoca, 1>>, p.1?5.

1?

- cauza litiiului constă în încălcarea leii sau6Di vătămareadreptului subiectiv sau interesului leitim printr-un act@măsură administrativ@ă sau atitudine e8ecutivă de

nesolu<ionare în termen a unei cereri privind un drept saurefuzul nejustificat de a da curs unei astfel de solicitări,inclusiv încălcarea clauzelor contractelor administrative

- obiectul litiiului îl reprezintă anularea măsurii administrativecontestate sau obliarea la o măsură e8ecutivă0, după caz,acordarea de despăubiri sau6Di de daune morale, inclusivmodul de e8ecutare a contractelor administrative

- una din păr<ile @participantele în litiiu este autoarea măsurii

contestate având calitatea de autoritate publică ce e8ercită, în principal sau în secundar, atribu<ii de putere e8ecutivă ori partecontractantă, având o astfel de calitate într-un contractadministrativ.

%.%.#. Hor7/l/ cat/Foriil/J d/ co4t/4cio3 ad7i4i3trati1Fn prim criteriu de clasificare se poate face după o5i/ctul

ac6iu4ii9 adică după ceea ce se urmăreDte prin e8ercitarea ei în

care sens distinem contenciosul în anulare Di contenciosul înobliare.

"rimul este e8ercitat fa<ă de un act administrativurmărindu-se desfiin<area lui pentru că încalcă leea sau6Di undrept subiectiv sau interes leitim @de pildă, un act de demolare aunei construc<ii, de destituire dintr-o func<ie publică uneoriurmărindu-se doar o desfiin<are par<ială a actului sau o modificarea acestuia1, indiferent că se mai cere sau nu Di obliarea

autorită<ii pârâte la emiterea unei măsuri solicitate sau la platadespăubirilor .

+ontenciosul în obliare este acela în care instan<a obliăadministra<ia la emiterea unui act juridic, adeverin<e, certificat sauorice alt înscris pe care e8ecutivul refuză nejustificat să-l

0 Hitiiul poate avea Di un alt obiect, dar prin invocarea e8cep<ie de ilealitate a unei măsuriadministrative se tinde la zădărnicirea apărării întemeiate pe ea prin înlăturarea măsurii pe care se bazează.1

E. "risăcaru. op. cit., p. 25. E. "risăcaru e8clude într-un asemenea caz acordarea de despăubiri, idem, op. cit. p. 25.

12

elibereze sau nu se pronun<ă în termenul leal asupra cereriireferitoare la un drept subiectiv sau interes leitim vizând aceastăîmprejurare.

7a<ă de leea actuală a contenciosului se impune Di precizarea că ac<iunea în anulare sau în obliare poate viza Dimateria contractelor administrative.

Fn al doilea criteriu de clasificare a formelor de contenciosse poate face după cal/a 7odalitat/aJ proc/3ualB de ini<iere aacestuia în contencios pe calea ac<iunii directe Di pe calea ac<iuniiindirecte.

"rimul are ca obiect o cerere de c!emare în judecată a unei

autorită<i publice în scopul anulării unui act administrativ sauobliării la emiterea ori înc!eierea lui, iar cel de-al doilea@e8cep<ia de ilealitate: se declanDează incidental într-un litiiu pus în miDcare în fa<a justi<iei pentru alte considerente decâtlealitatea unui act sau fapt administrativ de autoritate vătămătorde drepturi subiective sau interese leitime, însă la un momentdat, într-un asemenea proces, una din păr<i sau dintre participan<iinvocă în apărarea sa, pentru a combate preten<iile sau apărările

formulate de adversar, ilealitatea atitudinii administrative pe carese bazează acesta din urmă.Fn al treilea criteriu de clasificare a contenciosului se poate

face după 3/ra d/ cupri4d/r/ Di sistemul leal al ac<iunii judiciare în contencios eneral, întemeiat pe Heea nr. 33/600/,Di un contencios special, bazat pe relementări deroatorii de laactul precitat, vizând situa<ii deosebite, de e8emplu, în materieelectorală, contraven<ională, etc.

Gn sfârDit, după 4atura 4cBlcBrii produ3/ distinemcontenciosul obiectiv vizând ilealitatea unui act/ a cărui anularese urmăreDte Di contenciosul subiectiv când prin ac<iunea judiciarăîntemeiată pe vătămarea unui drept leal sau interes leitim

: "entru detalii a se vedea +. '!. Tar!on, Răs(underea (atri"onia!ă a organe!or ad"inistraiei de stat

+i contro!u! ;urisdiciona! indirect a! !ega!ităii acte!or ad"inistrati)e# )ditura Mtiin<ifică, ;ucureDti,1>?2, p. 11:-/, 5?/

Actul poate fi Di normativ în optica nstan<ei 4upreme @dec. nr. ??61? sept. 1>>/ a +.4.O.4. cont. adm.în Re(ertoriu de ;uris(rudenă +i doctrină ro"%nă -$-<, vol. , )ditura Aressis, 1>>3, p. 35 = 3>.

15

recunoscut unui titular se urmăreDte, anularea actului indiferent delealitatea lui.

"recizăm că toate aceste clasificări, Dtiin<ifice Di didactice,

nu sunt incompatibile între ele, deoarece, de e8emplu, o ac<iune încontencios poate fi introdusă în temeiul Heii nr. 33/600/,urmărind anularea actului administrativ sau obliarea la măsurie8ecutive, după cum e8cep<ia de ilealitate se poate invocaîntr-un litiiu civil sau cauză penală cu privire la o relementareadministrativă sau la un act individual similar, indiferent că aîncălcat leea sau6Di un drept subiectiv ori interes leitim.

0#.# Necesitatea controlului 3udecătoresc asupra activităţiie4ecutive

Gn dreptul occidental activitatea e8ecutivă realizată deadministra<ia publică @de stat este supusă Di unui control jurisdic<ional e8ercitat fie de instan<e jurisdic<ionale speciale @ca,de e8emplu, tribunalele administrative în 7ran<a, fie de instan<elede drept comun @în Anlia sau de jurisdic<iile speciale - dincadrul administra<iei publice întâlnite în toate sistemele de drept.

Gn România în perioada 15??-1>3 instan<ele judecătoreDtierau competente să solu<ioneze litiiile dintre particulari Diadministra<ie în baza leii ordinare, iar, ulterior, în condi<iile leiispeciale, după adoptarea leii contenciosului administrativ @:dec. 1>3. "entru o scurtă perioadă de timp au func<ionat caorane jurisdic<ionale pentru litiiile de natură administrativă+omitetele de Revizie @create prin leea din 0 aprilie 1>::înlocuite, la rândul lor, prin +ur<ile administrative @prin leea din

2 martie 1>:?3

orane cu o vastă activitate judiciară?

.)8isten<a contenciosului administrativ în dreptul occidentalse justifică în doctrina respectivă prin necesitatea unei ocrotiri maieficiente a intereselor personale ale particularilor fa<ă de abuzurilerezultând din puterea discre<ionară a administra<iei publice. 4econsideră că această ocrotire devine efectiv eficientă numai dacăcenzurarea activită<ii e8ecutive, a actelor administrative, în

3

A. . "etrescu, „Curi!e ad"inistrati)e”, ;ucureDti, 1>:2, p. :3? +. Atanasiu, %. oldovan, ,uris(rudena curi!or ad"inistrati)e, ;ucureDti, 1>:2

1>

special, se încredin<ează spre e8ercitare nu administra<iei active,emitentă a actelor de putere, ci unui oran specializat însolu<ionarea litiiilor cu administra<ia, respectiv unei jurisdic<ii,

fie instan<ă judecătorească @de drept comun sau special profilată,fie jurisdic<ie administrativă specială dispunând de independen<anecesară solu<ionării litiiilor respective2.

Afirmarea necesită<ii protejării individului împotrivaabuzurilor administra<iei publice, aDa cum o sus<in c!iar juriDtiioccidentali, înseamnă implicit recunoaDterea e8isten<eiîncălcărilor de lee din partea oranelor c!emate să aplicedreptul. "e de altă parte, preocupările manifestate în acest sens

izvorăsc Di din necesitatea apărării eficiente a ordinii de drept, adrepturilor Di intereselor, eventual lezate, în condi<iile deplineiaccesibilită<i, formale Di materiale, la jurisdic<ia în materieadministrativă.

+u toate acestea institu<ia contenciosului administrativ a fostcriticată c!iar de unii juriDti occidentali întrucât, pe plan doctrinar,instituirea ei contravenea principiului separa<iei puterilor proclamat în statul de drept, dându-se, astfel posibilitatea

cenzurării actelor de putere e8ecutivă de către o altă putere, cea judecătorească, între cele două puteri încetând starea deindependen<ă Di de ealitate care trebuie să caracterizezeraporturile dintre ele.

Gn <ara noastră, prin %ecretul nr. 1561>/5 a fost desfiin<atcontenciosul administrativ pornindu-se de la principiul unicită<ii puterii de stat socialiste, în temeiul căruia toate oranele statului,inclusiv cele administrative Di judecătoreDti, se subordonează

arii Adunări Na<ionale, respectiv oranelor puterii de stat ceconstituiau baza sistemului de orane ale statului, în e8punerea demotive a decretului precitat se arăta că Pnu se mai poate concepeca actele de autoritate să fie puse în discu<ie de către particulari,iar aceDtia să mai aibă dreptul să c!eme în judecată statul, pentruca actele lui să fie cenzurate de către o autoritate subordonatăJ."rin %ecretul nr. 1/61>3 se modifică în mod corespunzător Didispozi<iile art. 101, ale codului de procedură civilă care

2 ). %. Taranul, Tratat de dre(t ad"inistrati), +ernău<i, 1>/1, p. 3/3 - 3/5

0

consacrau, până atunci, dreptul instan<elor judecătoreDti de acenzura lealitatea actelor administrative pe calea ac<iunii directe,ca o cale de control judiciar eneral, stabilindu-se că un atare

control se va putea e8ercita în viitor numai în cazurile e8pres prevăzute de lee.

Gn acest sens, practica judiciară, inclusiv cea a fostuluiTribunal 4uprem, pornind de la constatarea că în <ara noastrăcontenciosul administrativ a încetat să mai e8iste, a desfiin<at unnumăr de !otărâri judecătoreDti prin care se cenzura fie lealitateaunor acte administrative, fie refuzul unor orane ale administra<ieide stat de a emite acte solicitate, stabilindu-se că Iîn lipsa unui

te8t e8pres de lee, aceste acte nu sunt supuse controlului jurisdic<ional, ci numai controlului oranelor administrativeierar!ic superioareJ5. nstan<ele de judecată puteau anula acteleadministrative doar în cazurile e8pres prevăzute de lee, ceea cenu le conferea nici dreptul de reformare sau de modificare aacestor acte, dacă acesta nu era prevăzut e8pres pentru respectivacateoria de acte, după cum instan<ele nu aveau nici dreptul de aoblia oranele administra<iei de stat să emită anumite acte pe

care, potrivit leii, acestea din urmă erau îndatorate să le adopte>

.Ac<iunile care tindeau la desfiin<area actelor administrativese împăr<eau în două cateorii:0. Gn prima cateorie intrauac<iunile @plânerile recunoscute de lee numai celor caredovedeau un interes leitim încălcat de administra<ie fiinde8ercitate doar de persoanele interesate @ca, de e8emplu, plânerea adresată de contravenientul persoană fizică la instan<ade judecată împotriva înc!eierii de aplicare a sanc<iunii:1 sau de

parc!et @procuratură. Gn a doua cateorie intrau ac<iunile numiteIpopulareJ recunoscute oricărui subiect, c!iar dacă cel în cauzănu dovedea un interes personal @ca, de e8emplu, întâmpinareaadresată instan<ei de judecată împotriva deciziei comitetuluie8ecutiv al oranului local al puterii prin care se rezolvase

5 %ec. nr. 1361>33 în „>ega!itatea (o(u!ară” nr. 161>3?, p. 11: dec. nr. 51161>3/ în I+uleere dedecizii...J pe anii 1>361>3/ vol. , p. ?? dec. nr. 13061>?3 în IHealitatea popularăJ nr. 1161>32, p. :5?.> T. %răanu, 3cte!e de dre(t ad"inistrati), p. 3.:0

idem, op. cit., p. 3:-3>.:1 Art. / din %ecretul nr. 15/61>3/ abroat prin Heea nr. :61>?5

1

nefavorabil întâmpinarea împotriva omisiunilor, înscrierilorreDite sau a erorilor făcute în listele de aleători: calea de atac judiciară fiind recunoscută oricărei persoane fizice, procuratură,

oraniza<ie obDtească, etc.%eDi reula enerală instituită era inadmisibilitatea

controlului judecătoresc pe cale directă împotriva acteloradministrative, totuDi instan<ele de judecată s-au consideratîntotdeauna competente să verifice pe cale incidentală @prine8cep<ie lealitatea unui act administrativ Di a cărui ilealitate erainvocată în cadrul unui litiiu pus în miDcare pentru alteconsiderente decât lealitatea actului respectiv, dar de a cărei

rezolvare depindea, într-un fel sau altul, solu<ia finală.+onstitu<iile din 1>/5 Di 1>3, ca Di leile de oranizare

judecătorească, precum Di leile de procedură civilă adoptate în perioada aplicării lor, nu con<ineau dispozi<ii speciale referitoarela controlul judecătoresc al actelor de drept administrativ. *asemenea rezolvare juridică s-a considerat că a corespuns pedeplin acelei etape întrucât împiedica orice tentativă deteriversare, cu ajutorul procedurii judiciare, a aplicării măsurilor

administrative Di politice, operative Di oportune, conform noilorsc!imbări, la care ar fi putut recure unele persoane, apar<inândclaselor Di cateoriilor sociale înlăturate de la putere Di deposedateeconomic, în scopul apărării drepturilor Di intereselor lor vătămate prin acte de autoritate.

"rin +onstitu<ia din 1>?3, s-a consacrat dreptul celuivătămat într-un drept al său printr-un act ileal al unui oran destat de a putea cere oranelor competente, în condi<iile leii,

anularea actului Di repararea paubei::

. %e asemenea, tot+onstitu<ia mai prevedea:/ că tribunalele Di judecătoriile judecăcererile celor vătăma61>3 @abroată.:: Art. :3 din +onstitu<ie.:/

Art. 10: alin. : din +onstitu<ia anului 1>?3 Di art. alin. ultim din Heea nr. 3561>?5 pentru oranizarea judecătorească abroată prin leea nr. >61>>.

administra<iei controlul judiciar asupra unei cateorii de acte de putere specifice unor orane ale statului.

Gn dezvoltarea acestor prevederi, prin Heea nr. 161>?2 cu

privire la judecarea de către tribunale a cererilor celor vătăma<i îndrepturile lor prin acte administrative ileale, s-a conferitinstan<elor judecătoreDti de drept comun o competen<ă enerală înînfăptuirea controlului jurisdic<ional:3 asupra acteloradministrative ileale. Ha această formă nouă de control judiciareneral se mai adăuau alte forme de control judecătoresc speciale8istente la acea dată.

Heea contenciosului administrativ nr. >61>>0 a lărit

considerabil cadrul leal de cenzurare al actelor administrativeatacate în justi<ie Di, totodată, a eliminat numeroasele e8cep<iirestrictive de neaplicare a contenciosului administrativ prevăzutede leisla<ia anterioară.

Gn sfârDit, ultima relementare în materie, leea nr.33/600/,a continuat procesul de lărire considerabilă a cadrului leal deacces la justi<ie, în materie de contencios administrativ, prinincluderea în sfera ac<iunilor judiciare, nu numai a celor vizând

vătămarea drepturilor subiective, ci Di a celor referitoare lainterese leitime, publice sau private, vătămate, decurând nunumai din acte sau fapte administrative de putere individuale, ci Dinormative, dar Di din contracte administrative.

%reptul fundamental, consacrat de art. 3 din actuala+onstitu<ie revizuită, care permite celui vătămat într-un drept sauinteres leitim al său de către o autoritate publică printr-un actadministrativ sau prin nesolu<ionarea în termenul leal a unei

cereri de a ob<ine recunoaDterea dreptului pretins, anularea actuluiDi repararea paubei este considerat, alături de alte drepturi, caformând o cateorie aparte de drepturi fundamentale, cetă<eneDtiDi anume reprezentând aDa numitele Idrepturi aran<iiJ. Acestedrepturi specifice sunt de natură procedurală sau procesuală,distincte de alte drepturi fundamentale cu con<inut material darcare se pot realiza, în cazul încălcării lor, prin intermediulIdrepturilor aran<iiJ care, aDa cum rezultă Di din denumirea lor,

:3 T.%răanu, 3cte!e ad"inistrati)e +i &a(te!e asi"i!ate !or..., p. /.

:

conferă aran<ii juridice ale realizării drepturilor fundamentalecetă<eneDti.

%acă în unele state instan<ele de judecată nu au competen<a

de a cenzura lealitatea unor acte administrative, mai ales a celordeclarate Iacte de uvernământJ ca e8presie a puteriidiscre<ionare a administra<iei publice, dreptul democratic nusus<ine ideea că acest control judiciar ar reprezenta un amestec însfera activită<ii e8ecutive, încălcându-se principiul specializăriioranelor de stat. Gn adevăr, nici un principiu de drept nu interziceun asemenea control, ci, dimpotrivă, toate principiile conver spreasiurarea unei colaborări Di unui control reciproc între toate

oranele de stat. Gn ultimă instan<ă, verificarea lealită<ii actelor juridice, în eneral, Di a celor administrative, în special, reprezintăun control al conformită<ii lor cu leea, cu principiul lealită<ii, înscopul asiurării efective Di complete a suprema<iei leii:? Di decia caracterului ei unic.

0#5# Caracteristicile 6enerale ale controlului 3udecătorescasupra administraţiei pu7lice

+ontrolul judecătoresc se desfăDoară asupra celor maidiferite aspecte ale comple8ei activită<i e8ecutive a statului. )lvizează formele concrete ale acestei activită<i cum sunt actele juridice @administrative, civile, de dreptul muncii, opera<iunilete!nico-materiale Di fapte material-juridice. 7iecare din acesteforme beneficiază de norme juridice specifice care relementeazăîntr-un anumit mod solu<ionarea litiiului respectiv dedus judecă<ii. Astfel, litiiile de natură civilă Di comercială @izvorând

din contracte sau din fapte ilicite se solu<ionează după reuliledreptului civil sau comercial, iar litiiile de muncă după normeledreptului muncii, etc. Gn studiul nostru interesează numai modulîn care se înfăptuieDte controlului judecătoresc asupra acteloradministrative, cateorie principală a actelor juridice aleadministra<iei publice, Di asupra faptelor ileale, deoarece studiullitiiilor de altă natură ale administra<iei formează obiectul

:?

)ditorial în I4tudii Di cercetări juridiceJ nr. /61>?2, p. ?31, . )liescu Răs(underea ci)i!ă de!ictua!ă,)d. Acad., R.4.R., ;ucureDti, 1>?2, p. 2, p. :1?

/

administra<iei Di de alte orane jurisdic<ionale administrative, precum *ficiul de 4tat pentru nven<ii Di ărci, prin comisia deree8aminare din cadrul său.

3. +ontrolul judecătoresc este ulterior adoptării saue8ecutării actului administrativ, întrucât verifică lealitatea unormăsuri deja e8istente Di nu a unor măsuri viitoare, putând fi Dianterior sau concomitent fa<ă de momentul e8ecutării măsurii pecare, după caz, o suspendă sau o desfiin<ează.

?. +ontrolul judecătoresc al actelor administrative nu este uncontrol de plină jurisdic<ie în sensul că instan<a de judecată, deDi poate suspenda sau anula actul administrativ ori, după caz, poate

dispune înlăturarea vătămării sau repararea prejudiciului, ea nu va putea totuDi emite actul leal sau măsura necesară, neputându-sesubstitui în atribu<iile oranului administrativ, drepturile eiincluzând doar posibilitatea de anulare a actului administrativ, deobliare la măsuri administrative Di de reparare a prejudiciului. +ualte cuvinte !otărârea judecătorească nu constituie temeiul directal realizării dreptului subiectiv, trebuind ca în baza ei să se emitătotuDi actul administrativ necesar.

2. +ontrolul judiciar asupra actelor administrative este uncontrol în baza competen<ei enerale de verificare a lealită<iioricărui act administrativ, cu e8cep<iile leale, Di a competen<eispeciale privind verificarea anumitor acte administrative Di faptedeterminate.

5. +ontrolul judecătoresc se desfăDoară în baza unei proceduri specifice, cu caracter jurisdic<ional, bazată pecontradictorialitatea dezbaterilor Di independen<a judecătorilor,

declanDată de sesizarea instan<ei de judecată de către parteavătămată în drepturile sau interesele sale printr-un act sau faptadministrativ. Aceste trăsături includ litiiul administrativ încateoria litiiilor civile în sensul lar al no<iunii. "e de altă parte,această procedură este complet diferită de cea administrativăcaracterizată prin subordonarea fa<ă de autoritatea de stat precumDi a acesteia din urmă fa<ă de oranele superioare ierar!ic.

>. +ontrolul judecătoresc asupra actelor Di faptelor

administrative are un caracter subsidiar, ceea ce indică

?

posibilitatea ca în prealabil alte autorită<i de stat, ale puteriileislative sau ale administra<iei @inclusiv oranul emitent, să poată verifica lealitatea măsurii contestate, controlul judiciar

rămânând ultima solu<ie posibilă la care se recure după utilizareafără succes a procedurii administrative prealabile ori a celei deconciliere în cazul contractelor administrative.

4e distin în acest sens mai multe ipoteze posibile:>.* primă ipoteză este aceea în care oranul administrativ

verificând lealitatea actului pretins vătămător îl consideră cafiind un act leal ori refuză să se pronun<e cu privire la el sau nuse pronun<ă în termen asupra lealită<ii lui, ceea ce îl îndreptă<eDte

pe reclamant să introducă ac<iunea în justi<ie, instan<a fiind îndrept să verifice lealitatea actului respectiv.

* a doua ipoteză vizează cazul în care în urma verificăriiadministrative prealabile, oranul administrativ desfiin<ează actulcaz în care instan<a nu mai poate fi sesizată deoarece actuladministrativ nu mai e8istă. Ac<iunea în justi<ie fiind fără obiect.%acă totuDi desfiin<area actului a antrenat sau nu a putut înlătura prejudiciile produse, sub aceste aspecte instan<a poate fi sesizată.

A treia ipoteză este aceea în care, după sesizarea justi<ieioranul administrativ dispune desfiin<area actului. Aceastămăsură nu poate împiedica instan<a să-Di realizeze controlul jurisdic<ional întrucât prin desfiin<area administrativă ilealitateaactului este dovedită, ceea ce uDurează judiciar constatareanevalabilită<ii sale, urmând a se solu<iona, eventual, numai cerereade despăubiri Di c!eltuielile de judecată. AceeaDi este solu<ia Dicând desfiin<area administrativă intervine după pronun<area

!otărârii prin care instan<a respine cererea de c!emare în judecată a celui vătămat prin acte administrative dar înainte desolu<ionarea căii judiciare de atac. Gn această ipoteză instan<asuperioară, considerând lealitatea actului administrativ dovedită,se va pronun<a asupra celorlalte capete de cerere. 7a<ă de aceastăopinie/0 se poate formula rezerva că desfiin<area actuluiadministrativ de către administra<ie, după sesizarea justi<iei, este

:>

. ovănaD, op. cit., p. >:->//0 . ovănaD, op. cit., p. >/.

2

irelevantă, sub aspectul efectelor actului, Di că atâta timp câte8istă un litiiu având ca obiect un act administrativ respectivulact se suspendă, fie de drept fie pe cale judiciară, pe durata

litiiului, astfel încât autorul nu mai poate dispune cu privire la el,deoarece în caz contrar ar dispune Di cu privire la obiectul ac<iunii judiciare în care fiurează ca pârât.

Fltima ipoteză este aceea a respinerii ac<iunii în justi<ieurmată de desfiin<area actului administrativ dispusă de oraneleadministra<iei. 4e consideră că o asemenea desfiin<are nu poateinterveni întrucât s-ar înfrâne autoritatea lucrului judecat, a!otărârii instan<ei care a consacrat lealitatea actului juridic

administrativ/1. +onsiderăm că respinerea ac<iunii judiciare nutransformă actul e8ecutiv într-un act irevocabil obliândadministra<ia la men<inerea lui deoarece irevocabilitatea unor acteadministrative din aceeaDi cateorie ar fi conferită după cum actula fost sau nu atacat în justi<ie, ceea ce leal este inadmisibil,întrucât cateoria actelor administrative irevocabile este strictdeterminată. %e aceea administra<ia va putea să-Di desfiin<ezeactul Di după respinerea unei atari ac<iuni în justi<ie/. +ât

priveDte autoritatea lucrului judecat ea nu vizează actuladministrativ ci !otărârea judecătorească în sensul că reclamantulnu va mai putea introduce cu privire la acelaDi act administrativ, pentru aceleaDi considerente Di fa<ă de acelaDi oran pârât o nouăac<iune în justi<ie. %acă ulterior respinerii ac<iunii opereazădesfiin<area administrativă a actului reclamantului va puteaintroduce o ac<iune cu privire la înlăturarea vătămărilor, repararea prejudiciilor care se mai men<in după această desfiin<are ori

obliarea pe cale judiciară a administra<iei la luarea măsurilorcorespunzătoare ori c!iar solicitarea anulării judiciare a măsuriide desfiin<are administrativă a actului.

G 2. Co4trolul jud/cBtor/3c dir/ct al act/lorad7i4i3trati1/ 4 t/7/iul L/Fii co4t/4cio3ului ad7i4i3trati14r. ==#K2#/1 dem. op. cit./

. 4antai, „Contro!u! ;udecătoresc asu(ra "ăsurii des&iinării acte!or de dre(t ad"inistrati)” înIRevista Română de %reptJ, nr. ?61>5?, p. :.

5

.#0# Condiţiile controlului 3udecătoresc direct asupraactelor administrative 8n temeiul $e6ii contenciosuluiadministrativ

Heea contenciosului administrativ/: reprezintă noul cadru juridic eneral în temeiul căruia instan<ele judecătoreDti suntcompetente să cenzureze activitatea acelor orane ale puteriie8ecutive care prin actele Di faptele lor vătăma drepturirecunoscute de lee persoanelor fizice Di juridice. Gn literatura despecialitate, sub imperiul Heii nr. 161>?2// Di a Heii nr. >61>>0,în prezent abroată, au fost enun<ate Di analizate condi<iileintroducerii ac<iunii împotriva actelor administrative ileale Di

care, considerăm, că se reăsesc, în parte dar cu unele sc!imbări,Di în cazul noii relementări/3 Di anume/?& condi<ia ca actul atacatîn justi<ie să fie un act administrativ prin respectivul act să sevateme un drept recunoscut de lee sau un interes leitim actul să provină de la o autoritate administrativă anterior introduceriiac<iunii în justi<ie să se fi îndeplinit procedura administrativă prealabilă ac<iunea să fie introdusă în termen precum Di douăcondi<ii neative constând în faptul că actul atacat în justi<ie să nu

fie e8ceptat de la controlul judiciar, iar pentru declanDarea acesteiforme de verificare nu trebuie să se prevadă e8pres cazuri privindaplicabilitatea normelor de contencios administrativ în activitateainstan<elor de judecată. Gn cele ce urmează vom e8amina

/: Heea nr.33/600/ în vioare, modificată Di completată prin Heea nr.?6002, a abroat vec!earelementare anterioară, publicată sub nr. >61>>0 în onitorul *ficial al României, "artea -a, nr. 1din 5 noiembrie 1>>0, modificată prin Heea nr.>61>>, Heea nr. 3>61>>:, *rdonan<a de Fren<ă nr.1:56000 Di *rdonan<a de Fren<ă nr. 35600:.// ntitulată „Cu (ri)ire !a ;udecarea de către tribuna!e a cereri!or ce!or )ătă"ai *n dre(turi!e !or (rin

acte ad"inistrati)e i!ega!e” @publicată în I;uletinul *ficialJ, "artea -a, nr. ?2 din ? iulie 1>?2./3 T. %răanu, 3cte!e ad"inistrati)e +i &a(te!e asi"i!ate !or su(use contro!u!ui ;udecătoresc (otri)it >egii

nr. -8-7= , )ditura %acia, +luj, 1>20, p. 13>-/: R. onescu, Dre(t ad"inistrati), )ditura %idactică Di"edaoică, ;ucureDti. 1>20, p. :??-:25 . ovănaD, Dre(t ad"inistrati) +i e!e"ente a!e +tiinei

ad"inistraiei, )ditura %idactică Di "edaoică, ;ucureDti, 1>22, p. >3-:0 Al. Neoi<ă, Dre(tad"inistrati) +i e!e"ente a!e +tiinei ad"inistraiei, T.F.;. 1>55, p. :/?-:35 A. orovan, . oraru,%.uste<ea, >ega!itatea acte!or ad"inistrati)e, )ditura "olitică, ;ucureDti, 1>53, p. 0/ Di urm...,.4antai, Dre(t ad"inistrati) +i +tiina ad"inistraiei, note de curs, 4ibiu, 1>51, p. /2-3/ .Hepădescu,„?unda"entarea contro!u!ui !ega!ităii acte!or organe!or statu!ui *n siste"u! nostru constituiona!” înIRevista Română de %reptJ, nr. 261>2. p. 33-3? . An!ene, „Contro!u! ;udecătoresc a! !ega!ităii

acte!or ad"inistrati)e” în IRevista Română de %reptJ, nr. ?61>?5, p. 2>-52./?

. 4antai, „Condiii!e contro!u!ui ;udecătoresc direct asu(ra acte!or ad"inistrati)e *n te"eiu! >egiicontenciosu!ui ad"inistrati)” în I%reptulJ nr. ?61>>1, p. 1/ Di urm.

>

condi<iile afirmative ce se cer a fi întrunite în cadrul ac<iunii@directe în anularea actelor administrative.

1. * primă condi<ie pentru declanDarea controlului judiciar

este aceea ca actul atacat să fie un act @de drept administrativ,adică acea manifestare de voin<ă a administra<iei producătoare deefecte juridice Di emisă în mod unilateral, prin care aceasta apareca autoritate de stat investită cu atribu<ii de e8ercitarea puterii, încaz contrar, dacă actul juridic are o altă natură @civilă, de muncă, judiciară, etc. el nu va putea fi supus controlului judecătoresc încondi<iile prezentei lei, ci, eventual, în condi<iile dreptuluicomun sau ale unor lei speciale/2. %e altfel, leea contenciosului

@art. lit. c face unele precizări în acest sens atunci cânddefineDte actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracterindividual sau normativ emis de o autoritate publică în reim de putere publică în vederea e8ecutării ori a oranizării e8ecutăriileii, dând naDtere, modificând sau stinând raporturi juridice. "ede altă parte, aceeaDi lee dă o altă accep<iune no<iunii de actadministrativ datorită ra<iunilor proprii care au stat la bazainstituirii acestei forme specifice de control judiciar.

Gn primul rând, sunt considerate acte administrative numaiactele juridice @de putere ale unei autorită<i. %e asemenea, suntasimilate autorită<ilor publice @art. 61 lit. b Di persoanele juridicede drept privat, dar numai atunci când, potrivit leii, au ob<inutstatutul de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze unserviciu public, în reim de putere publică.

Gn al doilea rând, se e8clud, în accep<iunea leii în cauză,actele administrative pentru desfiin<area sau modificarea cărora se

prevede, prin lee oranică, o altă procedură judiciară @art. 36,actele administrative care privesc raporturile cu "arlamentul/2 Gn acelaDi sens a statuat, sub imperiul relementării anterioare, Di practica judiciară a se vedea Trib.4up. sec. civ. dec. nr. 1:13 din 5 iulie 1>21, în Cu!egere de deci@ii a!e Tribuna!u!ui Su(re" (e anu!

-=-, p. 01 Trib. 4upr. sec. civ. dec. nr. ?0/ din 5 iulie 1>2:, în Cu!egere de deci@ii a!e Trib. Su(. (eanu! -=9, p. ::>. Gn privin<a noii lei a se vedea inaplicabilitatea ei în materia contractului de asiurare@dec. nr. ?561>> a +.4.O., s.c.a, în P%reptul nr. 2161>>, p. 51, a ac<iunilor în revendicare @dec. nr.:261>> a +.4.O., s.c.a. în I%reptulJ nr. 261>>, p. 53, a actelor unilaterale de dreptul muncii apar<inândsocietă<ilor comerciale @dec. nr. 1?61>> a +.4.O., s.c.a. în I%reptulJ nr. 3-?61>>:, p. 1? Di a licita<iei publice @dec. nr. 161>>. +.4.O., s.e.c. în I%reptulJ nr. 3-?61>>:, p. 1:1. nstan<a supremă a consideratcă în cazul ordinelor de repartizare a suprafe<elor locative cu destina<ie comercială @emise de

administra<ia publică litiiile enerate de anulare acestor acte sunt de competen<a instan<elor de dreptcomun @dec. nr. 1:261>> a +.4.O. s.e.c. în I%reptulJ nr. 3-?61>>:, p. 1:0.

:0

@art.361 lit. a, precum Di actele de comandant cu caracter [email protected] lit. b.

Gn al treilea rând, aceeaDi lee nu mai asimilează, ca Di

relementarea precedentă a Heii nr.161>?2, acteloradministrative @ileale refuzul nejustificat al administra<iei de asatisface o cerere privitoare la un drept sau interes, cât Dinerezolvarea unei astfel de cereri în termenul prevăzut de lee,ceea ce denotă o netă delimitare, în concep<ia leiuitorului, aactelor juridice de faptele material-juridic/5, asimilând însă,refuzul nejustificat de rezolvare a cererii referitoare la un dreptfaptului de a nu răspunde peti<ionarului în termenul prevăzut @de

leea în cauză sau de alte lei, ceea ce contribuie, în linii mari, laasiurarea unită<ii de reim juridic procedural al controlului judecătoresc asupra actelor Di faptelor administrative@art. 61 lit. fteza a -a coroborat cu art. 161 teza a -a, art. 6 Di art. 561 teza a-a.

Gn sfârDit, vrând să elimine orice dubii asupra activită<iie8ecutive, sunt asimilate @art. 1561 actelor administrative, precumDi orice alte înscrisuri la a căror eliberare administra<ia poate fi

obliată, instan<a judecătorească având căderea de a se pronun<a@art. 15 alin. Di asupra lealită<ii opera<iunilor care au stat la baza emiterii sau înc!eierii, adăuăm noi, a actului supus judecă<ii@verificarea acestora din urmă realizându-se, desiur, pe caleincidentală, doar odată cu actul administrativ.

%eDi în lee s-a prevăzut că actul administrativ atacat în justi<ie @art. 61 lit. c poate să fie atât normativ cât Di individual/>,este unanim admis că, de reulă, un act normativ nu poate vătăma

în mod nemijlocit drepturi subiective, deoarece nu enerează, numodifică Di nu desfiin<ează raporturi juridice concrete30. %ar, deDiinstan<a nu verifică pe calea ac<iunii directe lealitatea actului

/5 Asupra acestei distinc<ii Di se vedea R. N. "etrescu, Ane!e as(ecte a!e acti)ităii des&ă+urate de

organe!e ad"inistraiei de stat , în I4tudia Fniversitatis ;abeD-;ol#aiJ, jurispruden<ia nr. 161>5>, p. >1->:./> Asupra distinc<iei dintre actele normative Di cele individuale a se vedea . +eterc!i, . Huburici, Teoria

genera!ă a statu!ui +i dre(tu!ui, T.F.;. ;ucureDti, 1>5:, p. /1:-/1/.30 Actele de interpretare nu sunt supuse controlului judiciar @Trib. 4up. sec. civ., dec. 1> din 1

noiembrie 1>2>, în I+uleere... pe anul 1>2>J, p. :03 Trib. 4up. sec. civ. dec. nr. ?> din > februarie1>55, în IRevista Română de %reptJ, nr. 161>5>, p. ?:.

:1

normativ care a stat la baza actului individual dedus judecă<ii, eava putea, totuDi, controla pe cale indirectă - prin intermediul oferitde e8cep<ia de ilealitate - lealitatea normei, înlăturând, după

caz, actul de relementare de la solu<ionarea litiiului ca Di cumacesta nu ar fi e8istat @în actuala relementare modificată ne maie8istând referiri e8prese la actul normativ ce a stat la baza actuluiindividual pretins ileal, aDa cum prevedea art. > alin. : din Heeanr. 161>?2 ori Art.156 din Heea nr.3// în redactarea sa ini<ială.TotuDi, prefectul poate ataca în contencios un act @inclusivnormativ ileal, apar<inând autorită<ilor locale sau jude<ene @art.1:63 din +onstitu<ie, art. :61 din Heea 33/600/, în vreme ce

inisterul "ublic este <inut în e8erci<iul ac<iunii judiciare încontencios numai de actele administrative unilaterale individualeîn cazul vătămării unui drept, libertă<i ori interes leitim ale persoanelor în cazul e8cesului de putere ale autorită<ilor, putândataca actele administrative normative doar dacă se vatămă uninteres leitim public @art. 163 Di ?.

+onsiderăm că actul administrativ dedus judecă<ii poate fiatât un act intern31, cât Di un act e8tern, după cum efectele sale se

produc în interiorul sau în afara oranului, întrucât nu secondi<ionează introducerea ac<iunii în justi<ie de locul unde se produc efectele vătămătoare, ci de persoanele @fizice sau juridicelezate în drepturile lor. %esiur în mod obiDnuit persoanele suntvătămate în drepturile lor prin acte de administra<ie e8ternă, cuefecte în afara oranului, asupra ter<ilor, dar Di acte deadministra<ie internă pot leza personalul propriu al autorită<iloradministrative. %e altfel, leea nu condi<ionează, în acest sens,

introducerea ac<iunii în justi<ie de lipsa calită<ii de func<ionar alreclamantului concomitent de lipsa calită<ii de autoritate publicăla care acesta func<ionează, în persoana pârâtului.

Noua lee, spre deosebire de relementarea anterioară @art. lalin. l din Heea nr. 161>?2, nu mai condi<ionează e8ercitareaac<iunii judiciare de e8isten<a caracterului ileal al actului

31

Gn sens contrar, sub imperiul relementărilor anterioare, a se vedea . Eîntu, Organi@area +i acti)itateade stat *n R.S.R., )ditura Academiei, ;ucureDti, 1>2/, p. /??.

:

administrativ atacat3. Neinserarea acestei condi<ii este cât se poate de binevenită pentru că, de reulă, stabilirea lealită<ii sauilealită<ii nu este o problemă procesuală prealabilă ea putându-se

constata numai pe parcursul Di, mai ales, în urma solu<ionăriilitiiului. "e de altă parte, nu este e8clus ca un act de autoritateemis cu respectarea leii să producă vătămarea unui drept, maiales cu ocazia e8ecutării sale. Gn sfârDit, condi<ionarea introduceriiac<iunii judiciare de dovedirea, eventual c!iar de stabilirea,ilealită<ii actului contestat s-ar putea manifesta în practică ca osarcină deosebit de dificilă pentru reclamant care, de reulă, esteun ter< din afara administra<iei, necunoscător sau lipsit de

posibilită<i de acces Di documentare asupra mecanismelordecizionale e8ecutive, în mod firesc pentru reclamant, în cadrul procesului, este suficientă doar simpla dovedire a vătămării unuidrept al său recunoscut de lee. %ar, de aici nu putea traeconcluzia că leea în cauză ar fi relementat un reim juridic derăspundere obiectivă, bazat pe lipsa vinovă<iei administra<iei,deoarece culpa oranului pârât este prezumată prin însăDivătămarea suferită de reclamant. Gntr-adevăr, acesta din urmă se

limitează doar la dovedirea vătămării putând să-Di e8erciteac<iunea procesuală c!iar împotriva persoanei fizice care acontribuit la elaborarea, emiterea sau înc!eierea actului atacat saucare se face vinovată de refuzul rezolvării cererii sale @arată art.1?61 din lee, dacă se solicită despăubiri.

Gn privin<a opera<iunilor te!nico-materiale care înso<escactele administrative Iinstan<a este competentă să se pronun<e Diasupra lealită<ii ... opera<iunilor administrative care au stat la

baza emiterii actului supus judecă<iiJ @art. 15 alin. . Această prevedere face cuvenita distinc<ie între actele juridice Di aceleac<iuni @acte sau fapte nejuridice3: de ordin material sau procedural consacrând astfel e8pres posibilitatea controlului

3 Gn literatura de specialitate a fost e8primată opinia că actele juridice sunt întotdeauna licite@T. %răanu, 3cte!e de dre(t ad"inistrati), )ditura Mtiin<ifică, ;ucureDti, 1>3>, p. >.3: Fneori cele două cateorii erau confundate stabilindu-se, de e8emplu, o identitate de reim juridic întreavizul te!nic Di autoriza<ia administrativă de construc<ie a imobilului @Trib. 4up., în compunerea prev. de

art. :> alin. Di : din Heea pentru oranizarea judecătorească, dec. nr. 13 din 1 febr. 1>50, înI+uleere... pe anul 1>50J, p. 1>5.

::

judiciar indirect asupra lealită<ii lor 3/. %e altfel, Di sub sistemulvec!ii relementări, c!iar în lipsa unor prevederi leale, literaturaDi practica judiciară au considerat că dacă aceste opera<iuni au un

caracter ileal Di constituie condi<ii de valabilitate ale acteloradministrative, ilealitatea lor va putea fi verificată de instan<ăodată cu controlul e8ercitat asupra actului administrativ pretinsileal33 sau faptului3? dedus judecă<ii32.

%acă însă un asemenea act sau fapt administrativ lipseDteaceste opera<iuni nu vor mai putea fi cenzurate judiciar în temeiulHeii contenciosului administrativ, dar dacă totuDi prin ele au fostcauzate vătămări @de e8emplu, s-a produs demolarea unei

construc<ii numai în temeiul avizului te!nic al biroului dear!itectură Di sistematizare, în lipsa deciziei administrativecontrolul judiciar al opera<iunilor se va face în cadrul litiiuluisolu<ionat după reulile dreptului comun ori a leilor speciale.

"oate nu ar fi fost lipsit de interes practic, pentru a asiura orelementare cât mai completă a ipotezei normei - de la art. 15teza finală din lee -, cât Di pentru acurate<ea formulăriileislative, ca în te8tul normativ să se fi prevăzut că puterile

instan<ei judecătoreDti cuprind Di verificarea opera<iuniloradministrative care au stat la baza e8ecutării actul administrativdedus judecă<ii, dat fiind faptul că, în ultimă instan<ă, opera<iunilede punere în e8ecutare Di e8ecutarea propriu-zisă a actelor juridice produc, de cele mai multe ori, efectiva vătămare a drepturilor saucă Di prin modul de e8ecutare a unor acte, c!iar leale, se potvătăma drepturi. * asemenea prevedere, introdusă în lee, ar fiîntreit Di acele dispozi<ii ale ei @art. 1/ alin. l în conformitate cu

care Ipentru a se preveni producerea unor paube iminente persoana vătămată poate cere instan<ei să dispună suspendarea

3/ . 4antai, I Ro!u! a)i@e!or *n cadru! !itigii!or a)%nd ca obiect contro!u! ;udecătoresc a! !ega!ităii

acte!or +i &a(te!or ad"inistrati)e” în IRevista Română de %reptJ nr. 261>5:, p. >.33 Al. Neoi<ă, „3s(ecte din (ractica ;udiciară *n !egătură cu contro!u! !ega!ităii acte!or

ad"inistrati)e”, în IRevista Română de %reptJ, nr. 61>21. p. 11>.3? Trib. 4up. dec. nr. 13 din 1 februarie 1>50, citată infra pct. 10:.32 Gn acest sens nici actele medicale, c!iar provenind de la autorită> a+ur<ii 4upreme de Ousti<ie, sec. conten. adm. în I%reptulJ nr. 261>>:, p. 2> în mod similar este Di cazul

propunerilor făcute pentru actele administrative @dec. nr. ?>361>> a +.4.O., s.c.a. în I%reptulJ, nr.561>>:, p. 2

:/

juridic concret, astfel încât el să fie opozabil numai între păr<ileacestuia, el putând e8ista în afara lui fiind suficientă simplaconsacrare a e8isten<ei sale recunoscute de lee Di dovedirea

vătămării produse prin conduita activă @de emitere a actului din partea administra<iei35.

)8isten<a dreptului nu este compatibilă cu un simplu interes,fie el Di leitim, ci trebuie să rezulte din consacrarea sa leală, iarvătămarea lui să fie rezultatul neîndeplinirii unei oblia<ii lealecorelative3> interesului ocrotit în persoana reclamantului, oriconsecin<a unei conduite active de împiedicare, limitare sau c!iarde suprimare a e8erci<iului său de către o autoritate

administrativă. Gn această cateorie a ac<iunilor vătămătoare,derivând din manifestările cu inten<ie juridică ale administra<iei,intră acte juridice care conferind drepturi unora vatămă drepturilealtora, cele care instituie oblia<ii considerate vătămătoare pentrudrepturile recunoscute titularului lor, actele ce suprimă?0

@anulează, revocă ori suspendă drepturi pree8istente?1, indiferentcă ac<iunile e8ecutive sunt contestate de beneficiarii @destinatariiactelor în cauză sau de ter<i vătăma<i prin ele în drepturile lor.

TotuDi, prin revizuirea +onstitu<iei @art. 361 Di interesul poate fiinvocat în contencios cu condi<ia leitimită<ii sale, ceea ce este laaprecierea instan<ei de judecată, acest interes putând fi atât public,cât Di privat. Gn aprecierea noastră, e8tinderea obiectului ac<iuniiîn contencios de la dreptul subiectiv lezat Di asupra interesuluileitim vătămat este complet nejustificată, întrucât conferăinstan<ei un drept de apreciere care, în cele mai multe cazuri,e8cede competen<ei sale fireDti, incluzându-i atribu<ii de apreciere,35 A se vedea considerentele invocate de Trib. 4upr. sec. civ., dec. nr. 10? din > aprilie 1>5> înI%reptulJ nr. /61>>0, p. 20.3> ADa este cazul, de pildă, a actului de dispunere a demolării unei construc<ii na<ionalizate emis de prefectură, deDi 'uvernul @prin adresa nr. /??61>>0 dispusese sistarea oricăror ac<iuni privinddemolarea construc<iilor e8propriate prin decrete anterioare datei de decembrie 1>5> până larelementarea reimului lor juridic prin noi acte leislative @dec. nr. 2061>> a +.4.O. s.c.a. în I%reptulJnr. 261>>:, p. 5.?0 Gn materia radelor didactice a se vedea Trib. 4upr. sec. civ. dec. nr. 1? din 0 martie 1>2: cu notă deAle8. Neoi<ă, în „Re)ista Ro"%nă de Dre(t”, nr. >61>2:, p. 112.?1 Gn materia trecerii în proprietatea statului a celei de a doua locuin<e @conf. art. 3? din Heea nr. /61>2:,în prezent abroată a se vedea Trib. 4upr., sec. civ., dec. nr. 15? din > iunie 1>22 în IRevista Românăde %reptJ, nr. 1161>25, p. ?3, ori a imobilelor celor care părăseau <ara @în temeiul %ecretului nr.

:61>2/, abroat a se vedea Trib. 4upr., sec. civ. dec. nr. /> din 15 auust 1>25 în IRevista Română de%reptJ, nr. :61>2>, p. 3>

:?

inclusiv pe considerente de oportunitate, iar nu numai delealitate, ceea ce înseamnă practic amestec în sfera e8ecutivuluiDi c!iar substituirea în competen<ele leale ale acestuia, ceea ce

este inadmisibil c!iar pentru un adept al teoriei moderne al principiului separa<iei Di al ec!ilibrului, dacă nu c!iar aconlucrării Di controlului puterilor în stat.

Gntr-adevăr, dincolo de multiplele arumente ce se potinvoca în acest sens, ne mul<umim să ne oprim la defectuoasadefinire a interesului leitim făcută de lee @art. 61 lit. p care încazul celui privat reprezintă Iposibilitatea de a pretinde o anumităconduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor Di

previzibil, prefiuratJ iar în privin<a celui public @art. 61 lit.r estecazul interesului care vizează ordinea de drept Di democra<iaconstitu<ională, arantarea drepturilor libertă<ilor Di îndatoririlorfundamentale ale cetă<enilor, satisfacerea nevoilor comunitare,realizarea competen<ei autorită<ilor publice.

)ste vizibil că nu putem defini interesul leitim prin prisma

unui drept subiectiv viitor, previzibil, prefiurat, deoarece amDtere distinc<ia dintre acest concept Di interes, pentru că dacă esteadevărat că în orice drept subiectiv reăsim un interes leitimconsolidat juridic, inclusiv prin opozibilitatea acestuia altoraîndatora<i prin oblia<ia corelativă, în cazul simplului interes, fieDi leitim, definirea lui trebuie să pornească de la avantajul pecare-l consacră în persoana titularului, corespunzător unei nevoi aacestuia sau a altuia, avantaj pe care doreDte să-l consolideze prin

recunoaDterea sa de către ceilal<i, inclusiv, după caz, pe caleleală, iar împiedicarea e8ercitării acestuia ori nerecunoaDterea luiconstituie temei de a declanDa o ac<iune juridică în acest scop.

%esiur interesul pentru a fi leitim trebuie să fie în acordcu leea, cu bunele moravuri, servind nevoilor personale ori celor publice unanim recunoscute de cei din jur, colectivitate saucomunitate, necontravenind ordinii de drept Di celei publice,indiferent de natura sa.

:2

%acă însă actul administrativ atacat este e8presiamaterializată a unui drept de op<iune din partea administra<ieiîntrucât leea îi permite o anumită marjă de apreciere @de

e8emplu, în selectarea candida<ilor pentru func<ie? ori de aleerea persoanei beneficiare a unui act juridic @de e8emplu, dintre maimul<i solicitan<i eal îndreptă<i<i ce întrunesc condi<iile leale?:,reclamantul nu va mai putea invoca vătămarea dreptului ci numaia unui interes sau a unei voca<ii?/, el ne mai dispunând de caleacontenciosului administrativ ci, eventual, de căile administrativede atac?3, e8ceptând cazul dovedirii unui interes leitim lezat,conform revizuirii aduse art. 361 din +onstitu<ie Di de Heea nr.

33/600/.Gn privin<a naturii juridice a dreptului sau a interesului

leitim vătămat este de făcută precizarea că aceasta nu trebuie săfie neapărat administrativă, dreptul sau interesul putând apar<inediferitelor ramuri de drept, dar vătămarea lui sau împiedicareae8erci<iului său sunt în e8clusivitate rezultatul conduitei culpabilea administra<iei?? c!iar dacă aceasta nu este într-un raport juridicdirect cu titularul său, neputând cenzura lealitatea dreptului

invocat?2

sau a interesului lezat.* a doua precizare are în vedere faptul că reclamantul,conform te8tului leal @art. 1 alin. 1, pentru a putea introduceac<iunea trebuie Isă se considere vătămatJ în drepturile salerecunoscute de lee sau în interesele sale leitime. Gntr-adevăr,s-ar părea că Iad literamJ leea nu cere e8isten<a unei vătămăriefective a dreptului @aDa cum cerea art. 1 alin. 1 din Heea -anterioară - nr. 161>?2 pentru un atare demers procesual. Având

? Trib. 4upr. sec. civ. dec. nr. >02 din : iulie 1>20 în IRevista Română de %reptJ nr. 16l>21, p. 131.?: Trib. 4upr., sec. civ. dec. nr. 13>2 din : octombrie 1>?2, în IRevista Română de %reptJ, nr. :61>?5, p.13:.?/ %ec. nr. 561>>1 a +.4.O. s.c.a. în I%reptulJ nr. 561>>, p. 50:.?3 Ale8. Neoi<ă, I Dre(tu! de a(reciere a! organe!or ad"inistraiei de stat cu (ri)ire !a contro!u!

;udecătoresc asu(ra acte!or ad"inistrati)e” în IRevista Română de %reptJ, nr. 561>20, p. 101.?? Astfel, un oran al administra<iei este obliat să emită adeverin<a solicitată în vederea stabilirii vec!imiinecesare pentru e8ercitarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă @Trib. 4upr. sec. civ., dec. nr. 1/:2din :0 octombrie 1>20, în . '!. i!u<ă, IRepertoriu de practică judiciară în materie civilă... pe anii1>?>-1>23J, )ditura Mtiin<ifică, ;ucureDti, 1>2?, p. :1>.?2 Astfel, autoriza<ia de func<ionare pentru activitatea de asisten<ă medicală dacă împovărează servitutea

de trecere vătămând dreptul altuia, este cenzurabilă în condi<iile Heii nr. >61>>0 @dec. nr. >/61>> a+.4.. s.c.a. în P%reptul nr. 1161>>, p. 5.

:5

însă în vedere că răspunderea administra<iei nu se poate anajadecât prin îndeplinirea condi<iilor enerale ale oricărei răspunderi,între care fiurează Di fapta ilicită?5, în cazul de fa<ă actul

administrativ contestat, Di rezultatul acestuia, respectiv vătămarea produsă, înseamnă că Di în situa<ia pusă în discu<ie lezareadreptului @drepturilor trebuie să fie actuală Di certă, iar nu viitoareDi eventuală @aceste două ultime aspecte, ca Di întindereadespăubirilor pretinse, fiind discutabile doar în cazul produceriiDi a unei paube ca urmare a emiterii actului de autoritatecontestat, necunoscută încă de cel vătămat. %esiur, rămâne o problemă procesuală, de proba<iune, dovedirea efectivă a

vătămării în cadrul litiiului dedus judecă<ii. *ricum, reclamantulva trebui să dovedească faptul că prin atitudinea administra<iei afost vătămat Di că această vătămare i-a afectat drepturile salerecunoscute de lee sau în interesele leitime, nefiind suficientă,sub aspect procesual, doar invocarea unei pretinse vătămări, casimplă reprezentare nefundamentată. *ricum, +onstitu<ia @art. 3face referire la Ipersoana vătămatăJ tranDând problema îndiscu<ie.

:. * altă condi<ie a introducerii ac<iunii în justi<ie este aceea a provenien<ei actului astfel atacat de la o autoritate @administrativă publică @conform art. 361 din +onstitu<ie care ac<ionează în reimde putere publică pentru satisfacerea unui interes leitim public.

* primă constatare ce rezultă, după cum s-a mai arătat, din prevederea leală e8presă @art. 1 alin. 1, este aceea că acteleadministrative ale altor subiecte de drept public sau privatapar<inând c!iar statului sau unită<ilor sale administrativ = teritoriale

nu sunt supuse contenciosului administrativ, c!iar dacă sunt emiseîn realizarea unei activită<i de natură administrativă @de e8emplu,actele administrative ale oranelor de conducere ale unei societă<icomerciale, deoarece numai o autoritate publică poate fi c!emată în judecată pentru actele sale de acest en. +onform +onstitu<iei oriceautoritate publică poate fi c!emată în judecată pentru actele saleadministrative @art. 3, astfel încât sfera autorită<ilor publice posibile a fi c!emate în judecată s-a lărit foarte mult, cuprinzând

?5

Asupra condi<iilor răspunderii a se vedea '!. ;oboD, Teoria genera!ă a statu!ui +i dre(tu!ui, )ditura%idactică Di "edaoică, ;ucureDti, 1>5:, p. 2/-2?.

:>

practic toate puterile publice?>, precum Di alte autorită<i neincluse încele trei cateorii, inclusiv persoane juridice de drept privat care auob<inut statutul de utilitate publică ori sunt autorizate să presteze un

serviciu public în reim de putere publică.Gn al doilea rând, nici actele juridice unilaterale @care nu

apar<in cateoriei actelor civile ale unor oraniza<ii, societă<i,asocia<ii, etc., cu caracter nestatal @cooperatist, neuvernamental, privat nu pot fi supuse acestei forme de control deoarecerespectivele subiecte de drept emitente ale acestor manifestări devoin<ă nu au calitatea de autorită<i @publice20, c!iar dacă princonducerea lor pot emite în mod unilateral acte juridice 21 uneori cu

efecte c!iar fa<ă de ter<i2.Gn al treilea rând, dacă o autoritate, reprezentând statul sau

unită<ile administrativ - teritoriale, în calitate de persoană juridicăemite sau înc!eie acte de estiune or pentru administrarea patrimoniului său privat prin care ar putea vătăma drepturilerecunoscute leal sau interese leitime ale unor subiecte, ea nu va putea fi c!emată în justi<ie în temeiul Heii contenciosuluiadministrativ @a se vedea în acest sens art. lit. c din lee,nefiind cazul unor contracte administrative.

"roblema devine ceva mai comple8ă în cazul reiilorautonome2: @ale statului sau autorită<ilor locale oranizate ca persoane juridice, mai ales în domenii de interes na<ional sau

?> Astfel, !otărârile "arlamentului nu sunt acte administrative, c!iar dacă nu sunt lei @dec. nr.:::61>> a c.s.j.s.c.a. în I%reptulJ nr. 261>>:, p. 5?.

20 Trib. 4upr., sec. civ. dec. nr. ? din 1 februarie 1>2, în . '!. i!u<ă, op. cit. p. :.21 A se vedea actele emise în temeiul art. 13 Di 1? din %ecretul-lee nr. ??61>>1 privind oranizarea Difunc<ionarea coopera<iei meDteDuăreDti art. 11 din %ecretul-lee nr. ?261>>0 privind oranizarea Difunc<ionarea coopera<iei de consum Di de credit.2 Asupra teoriei no<iunii de autoritate administrativă a se vedea ). "opa „Noiunea de autoritate

ad"inistrati)ă” în I%reptulJ nr. ?61>>1, p. 12. TotuDi în practică s-a decis că actul supus controlului decontencios poate proveni de la orice autoritate administrativă sau structură oranizată de stat pentruîndeplinirea nevoilor sociale, ca, de pildă, actele uniunii Avoca<ilor din România Di a baroului de avoca<i@dec. nr. 2261>> a +ur<ii 4. de O., s. contencios adm. în I%reptulJ nr. 261>>:, p. 25 în sens contrar, subimperiu Heii nr. 161>?2, s-a decis că actele +asei de Asiurări a Avoca<ilor nu sunt cenzurabile deoareceaceastă institu<ie nu este un oran al administra<iei de stat @%ec. nr. 2??61>?5 Trib. 4upr. col. civ. înIRevista Română de %rept nr. >61>?5, p. 151. A se vedea Di dec. nr. :::61>> a +.4.O. s.c.a. în P%reptulJnr. 261>>:, p. 5?. Relementarea competen<ei cur<ilor de apel în această materie @prin Heea nr. 3>61>>:face referire, printre altele, la autorită<ii administra<iei publice centrale, la oranele centrale Di laautorită<ile publice jude<ene Di a municipiului ;ucureDti @art. : alin. l +. ". +iv..2:

Heea nr. 1361>>0 privind oranizarea unită<ilor economice de stat ca reii autonome Di societă<icomerciale, cu modificările ulterioare.

/0

local, cum sunt de e8emplu, transporturile, telecomunica<iile, produc<ia Di distribuirea eneriei electrice, etc. ori a serviciilorlocale, de salubritate, termoficare, transport în comun, etc.

Gntr-adevăr, în acest caz respectivele oraniza<ii, dată fiindimportan<a socială deosebită a activită<ii desfăDurate, ar putea fi puse în situa<ia de a emite acte juridice unilaterale cu caracterindividual = fără consim<ământul celeilalte păr<i a raportului juridic Di nu în calitatea de persoană juridică civilă - necesare bunei oranizări Di desfăDurări a activită<ii proprii, uneori întemeiul unor dispozi<ii @normative ale unor orane centrale destat @de enul departamentelor, trusturilor, ministerelor

coordonatoare, fără ca manifestările de voin<ă respective, producătoare de efecte juridice, să fie simple acte de estiune saude administrare a propriului patrimoniu, dar cu consecin<e asupraunor ter<i ale căror drepturi sau interese pot fi, prin aceasta,vătămate.

Gntr-o asemenea situa<ie din analiza manifestării de voin<ă -făcute cu inten<ia de a produce efecte juridice - trebuie să rezultecaracterul ei unilateral tocmai prin lipsa consim<ământului

@acordului de voin<ă a celeilalte păr<i din raportul juridic. %easemenea, trebuie să mai rezulte că subiectul de drept emitent alactului nu s-a manifestat ca persoană juridică, iar actele sale nusunt acte @de estiune sau de administrare specifice unei astfel deoraniza<ii, cu tot con<inutul lor patrimonial, constituind e8presiaunei !otărâri de autoritate în domeniul respectiv @necesară, dee8emplu, ordinii Di siuran<ei în circula<ia feroviară, în distribu<iaeneriei electrice, etc., în afara raporturilor civile, comerciale sau

de muncă bazate pe contractele în cauză. Gn acest caz respectiveleacte întrunind toate trăsăturile actelor administrative Di provenindde la o autoritate sau institu<ie e8ecutivă a statului ori de la o reieautonomă pot fi atacate în justi<ie - în temeiul Heiicontenciosului administrativ $ atunci când au vătămat drepturileal recunoscute sau interese leitime, - cu condi<ia ca să nue8iste instituite alte proceduri @comune sau speciale de control

/1

judiciar 2/. ai mult, dacă o asemenea manifestare, de voin<ăunilaterală provine de la o autoritate ierar!ic superioară23 celeiaflate într-un raport civil, de muncă, comercial, etc., Di care nu se

ăseDte într-o rela<ie juridică concretă cu cel vătămat însă asupracăruia dispozi<ia superioară impietează lezând drepturi sauinterese, actul este cenzurabil conform contenciosuluiadministrativ. Noua lee @art. 61 lit.b a contenciosului a dat oe8tindere considerabilă, din motive procesuale specifice, no<iuniide autoritate publică definind-o ca reprezentând orice oran destat sau al unită<ilor administrativ = teritoriale care ac<ionează, înreim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public,

asimilând acesteia persoanele juridice de drept privat care, potrivitleii, au ob<inut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public.

/. * altă condi<ie necesară introducerii ac<iunii în justi<ieeste aceea a îndeplinirii procedurii administrative prealabiledemersului judiciar Di care constă în îndatorirea petentului de a seadresa autorită<ii emitente a actului administrativ2?, înainteae8ercitării căii judiciare, autoritate obliată să rezolve plânerea

prealabilă pentru a evita, pe cât posibil, declanDarea unui litiiu22

.+el lezat se va adresa oranului emitent în termen de cel mult :0de zile de la data când i s-a comunicat actul pretins vătămător, învreme ce pentru actul normativ nu e8istă nici un termen, iaracesta din urmă, la rândul său, are îndatorirea de a solu<ionareclama<ia într-un alt termen, tot de :0 de zile, de la primirea peti<iei @art. 2 alin. 1. Gn cazul în care reclamantul nu estemul<umit de rezolvarea administrativă dată în cauză va putea

sesiza instan<a de judecată într-un nou termen de ? luni de lacomunicarea solu<iei date reclama<iei @art. 1161 lit. a, iar dacă s-aadresat Di autorită<ii administrative ierar!ic superioare celei

2/ Trib. 4upr., dec. de îndrumare a "lenului nr. 3 din 5 mai 1>20, în „Cu!egere de deci@ii... (e anu!

-=/”, p. 1:.23 Trib. 4upr. sec. civ. dec. nr. 103 din :1 iulie 1>20 în . '!. i!u<ă, op. cit., p. :15.2? Trib. 4upr., sec. civ. dec. nr. 1?/2 din 15 septembrie 1>2> în I+uleere de decizii... pe anul 1>2>J, p. :05.22 Nu este e8clus ca rezolvarea reclama<iei să poată veni din partea altui oran decât cel emitent al actului,

de e8emplu, în cazul în care o normă specială ar prevedea o asemenea posibilitate ori în cazul în careoranul emitent a fost, între timp, desfiin<at.

/

emitente termenul de :0 de zile cure de la data comunicăriisolu<iei de către autoritatea supraordonată @art. 261 teza ultimă25.Gn toate cazurile, introducerea cererii la instan<a de judecată nu se

va putea face mai târziu de un an de la data emiterii actuluiadministrativ a cărui anulare se cere @art. 116.

* primă precizare care se impune este aceea că distinem untermen procedural de :0 de zile până la care reclamantul se va putea adresa administra<iei în vederea rezolvării reclama<iei sale.Acesta este un termen limită prin a cărui depăDire de cătrereclamant el decade din dreptul de a mai putea, ulterior, sesizainstan<a de judecată, deDi nu pierde e8erci<iul căilor administrative

de atac obiDnuite. TotuDi, pentru motive temeinice, plânerea prealabilă se poate introduce Di peste termenul de :0 de zile, darnu mai târziu de ? luni de la data emiterii actului, acesta fiind untermen de prescrip<ie @art. 262.

+u toate că leea nu prevede forma - scrisă sau orală - în carecel ce se consideră vătămat se poate adresa administra<iei, credemcă solicitantul poate utiliza orice modalitate de înaintare a plânerii@prin înscris transmis sau depus, ori prin formularea verbală

consemnată în cadrul audien<ei, cu condi<ia să poată dovedicon<inutul Di, mai ales, momentul aducerii la cunoDtin<ă areclama<iei sale. "lânerea prealabilă este peti<ia prin care sesolicită autorită<ii publice eminente sau celei ierar!ic superioare,după caz, ree8aminarea unui act administrativ cu caracter individualsau normativ în vederea revocării sau modificării acestuia @art. 61lit.j.

%eDi leea prevede e8pres @art. 2 alin. 1 de când curetermenul necesar introducerii reclama<iei administrative, respectivde la comunicarea actului atacat, consideram totuDi că el are ca punct de plecare momentul efectiv al luării la cunoDtin<ă a@con<inutului actului de către cel căruia i se adresa Di caresolicită, ulterior, anularea lui, iar nu data e8pedierii înscrisuluiconstatator al manifestării de voin<ă administrative. %esiur, nusunt e8cluse Di alte posibilită20 citată supra la pct. 25.

/:

actului individual, oricum în cadrul litiiului dedus judecă<iitrebuind să se facă dovada efectuării comunicării Di mai ales cea amomentului luării la cunoDtin<ă a actului pretins vătămător.

+omunicarea2> trebuie făcută de către oranul emitent al actuluiiar nu de un oran subordonat ori ierar!ic superior acestuia,inclusiv oranul de punere în e8ecutare, întrucât orice altăcomunicare este lipsită de relevan<ă50. )a se va face personal celuiîn cauză Di trebuie să constea în aducerea la cunoDtin<ă a actului@juridic propriu-zis, iar nu numai a măsurii luate @e8ecutate prinacel act51. Gn cazul persoanelor juridice comunicarea nu se va face prin afiDarea la sediu, ci prin predarea înscrisului la reistratură

confirmată prin aplicarea Dtampilei sau prin semnătura persoaneide serviciu având asemenea atribu<ii5 de primire acoresponden<ei.

"e de altă parte, împlinirea termenului de :0 de zile până lacare se poate sesiza administra<ia are în vedere data la care petentul s-a adresat administra<iei Di care poate reprezentamomentul e8pedierii reclama<iei, a înreistrării acesteia, în urmadepunerii la autoritatea competentă, ori data luării la cunoDtin<a

efectivă de către oranul de stat în cazul în care reclama<ia a fostformulată oral @Di consemnată în scris ca atare ori depusă în scrisîn cadrul audien<ei la autoritatea respectivă.

"refectul, în e8ercitarea atribu<iei privind verificarealealită<ii actelor administra<iei locale trebuia să soliciteautorită<ilor emitente - cu cel pu<in 10 zile înainte de introducereaac<iunii - reanalizarea acestora, cu motivarea necesară, în vedereamodificării sau revocării lor, după caz @art.263 din Heea

nr.33/600/, care suprima pentru prefect obliativitatea procedurii prealabile a fost abroat implicit prin art.? din*rdonan<a nr.12>6003 Di art. ?61 din Heea nr.151600?,această oblia<ie fiind suprimată de modificarea Heiinr.?6002.2> +omunicarea actului vătămător ori a solu<iei date reclama<iei urmează aceleaDi reuli proceduralecomune @art. 3, alin. l, , :.50 Trib. 4upr., dec. nr. >33 din 10 iunie 1>25, în „Cu!egere de deci@ii... (e anu! -=”, p. :02.51 Trib. 4upr., în compunerea prev. de art. :> alin. din Heea nr. 3561>?5, dec. nr. 5 din 3 febr. 1>2> în

IRevista Română de %reptJ, nr. 561>2>, p. 50.5 Trib. 4upr., sec. civ., dec. nr. 11/ din 1> iunie 1>2> în IRev. rom. de dreptJ, nr. 161>25, p. 31

//

Gn cazul procedurii administrative prealabile judecă<ii Di carevizează introducerea plânerii prealabile @reclama<iei s-au mai prevăzut @art. 26: Di ? Di alte situa<ii de implicare a unor subiecte

de sezină precum&- ter<ul vătămat într-un drept al său ori într-un interes leitim

printr-un act administrativ individual adresat altui subiect dedrept care va putea sesiza administra<ia în termen de ? luni dela data emiterii actului, indiferent cum a luat la cunoDtin<ă dee8isten<a lui

- păr<ile contractante din contractele administrative care voradresa plâneri prealabile în cazul ac<iunilor având ca obiect

aceste conven<ii respectivele peti<ii vor avea semnifica<iaconcilierii în cazul litiiilor comerciale, fiind aplicabile în modcorespunzător prevederile din +odul de procedură civilă @art.26?.

Termenul de :0 de zile pentru introducerea plânerii prealabile rămâne valabil Di pentru reclamantul care nu optează pentru procedura administrativ jurisdic<ională pusă la dispozi<ia sade leea specială. %acă partea care a optat pentru jurisdic<ia

administrativă sau pentru calea de atac la un oran de jurisdic<ierenun<ă la aceasta în timpul solu<ionării litiiului este obliată sănotifice oranului jurisdic<ional în cauză, putând sesiza instan<a întermen de 13 zile de la notificare, ne mai efectuând proceduraadministrativă prealabilă. %acă suntem în prezen<a unui act jurisdic<ional Di se renun<ă la calea specială de atac ac<iunea încontencios se introduce în 13 zile de la comunicare.

Gn sfârDit, în cazul "refectului, Avocatul "oporului,

inisterului "ublic Di Aen<iei Na<ionale a 7unc<ionarilor "ublicisau a celor care sunt vătăma<i prin ordonan<e sau dispozi<ii dinordonan<e, inclusiv a celor care invocă e8cep<ia de nelealitate@art. /6, ori vizează refuzul ori tăcerea e8ecutivului, nu esteobliatorie procedura prealabilă @art. 263.

+ea de-a doua precizare are în vedere termenul în careautoritatea administrativă este obliată să rezolve reclama<ia,respectiv intervalul de :0 de zile de la primirea ei. "rin această

dispozi<ie a leii @art. 2 alin. l se creează un reim juridic eneral

/3

Di unitar sub aspectul termenului de solu<ionare a reclama<ieiadministrative preprocesuale indiferent de e8isten<a unor altetermene comune5: sau speciale. 7a<ă de prevederile ini<iale

comune @art. 11 din Heea nr. 161>25, în prezent abroateconform cărora reclama<iile, propunerile Di sesizările trebuiaurezolvate în termen de /0, :0 Di 0 de zile - în func<ie de niveleleoranizării de stat sesizate - prin Heea contenciosuluiadministrativ s-au unificat toate aceste termene. Gn cazul peti<ieiadministrative, diferen<ierile de durată în solu<ionareaadministrativă nu mai rămân valabile pentru celelalte forme aledreptului de peti<ionare, inclusiv cererile @care se vor rezolva în

intervalul de timp prevăzut de leea cadru în vioare - *rdonan<ade 'uvern nr. 2600 - sau în baza unor dispozi<ii speciale, câtDi pentru acele reclama<ii vizând acte administrativenesusceptibile de calea judiciară de atac prevăzută de Heeacontenciosului administrativ.

+ea de a treia precizare privitoare la termenul procedural prealabil ac<iunii judiciare are în vedere faptul că leea în discu<ieobliă la promovarea căilor administrative de atac cu respectarea

nivelelor ierar!ice. Gntr-adevăr, reclamantul este obliat să seadreseze mai întâi oranului emitent5/, dar are Di facultatea53 de ase putea îndrepta Di la oranul ierar!ic superior autorită<iiemitente, caz în care termenul de sesizare a justi<iei va cureîncepând cu comunicarea dată de către această ultimă autoritate înurma solu<ionării reclama<iei.

Gn practică se poate ivi situa<ia în care autorul reclama<iei săse fi îndreptat la un alt oran de stat decât autorul actului ori să fi

sesizat numai oranul superior celui emitent. Gn acest caz, înconformitate cu prevederile *rdonan<ei nr. 2600 @art. ?6/,întrucât problemele ridicate intră în competen<a altor oranereclama<ia, reDit introdusă, va fi trimisă, din oficiu, acelora spre

5: Heea nr. 161>25 cu privire la activitatea de rezolvare a propunerilor, sesizărilor, reclama<iilor Dicererilor oamenilor muncii, a fost abroată prin Heea nr. 261>>5 Di înlocuită cu *rdonan<a nr. 2600,care a păstrat acelaDi termen comun de solu<ionare de :0 de zile.5/ . 4toenescu, 4. Qilberstein, Dre(t (rocesua! ci)i! , )ditura %idactică Di "edaoică, ;ucureDti, 1>5:, p./3:.53

Trib. 4upr., sec. civ., dec. nr. 03 din > ianuarie 1>5:, în I+uleere de decizii... pe anul 1>5:J, p. 12?.

/?

rezolvare în termen de 3 zile. Eor deveni aplicabile prevederile deincompatibilitate conform cărora scrisorile Di reclama<iileîndreptate împotriva unei persoane nu se cercetează Di se rezolvă

de către persoana în cauză sau de către un subordonat al acesteia,trebuind, pe cale de consecin<ă, încredin<ate superiorilor ierar!ici,dar, inaplicabile aceleaDi prevederi atunci când c!iar acteleconducerii autorită<ii sunt contestate, întrucât în materiacontenciosului administrativ e8istă îndatorirea leală de a sesizaîn prealabil c!iar oranul emitent, indiferent de faptul că autoareaactului juridic contestat este c!iar conducerea acelui oran Di nuun func<ionar din subordinea ei.

Termenul de :0 de zile în care administra<ia trebuie sărezolve reclama<ia se socoteDte împlinit în intervalul de timpcorespunzător scurs din momentul, deja indicat, ca reprezentândluarea la cunoDtin<ă de către autoritatea de stat @înreistrareacoresponden<ei, prezentarea reclama<iei în cadrul audien<ei etc., până la momentul e8pedierii comunicării sau, mai rar, a luării lacunoDtin<ă de către reclamant a solu<iei date @prin comunicarea lasediul autorită<ii, publicarea solu<iei, etc. ori pur Di simplu la

împlinirea termenului de :0 de zile - necesar solu<ionării -neurmată de comunicarea solu<iei întrucât reclama<ia nu a fostrezolvată ori s-a nelijat e8pedierea comunicării.

3. * altă condi<ie pentru e8ercitarea ac<iunii judiciare avândca obiect actele administrative vătămătoare o reprezintăintroducerea acesteia în termenul procesual de ? luni,distinându-se mai multe situa<ii.

Gn primul rând, acest termen se calculează de la comunicarea

rezolvării nefavorabile de către oranul emitent al actuluicontestat @art. 1161 lit. a mai precis din momentul luării lacunoDtin<ă de către reclamant a solu<iei date de autoritateae8ecutivă.

Gn al doilea rând, dacă cel vătămat s-a adresat cu reclama<iaDi oranului ierar!ic superior celui emitent, termenul de ? luni seva calcula de la comunicarea efectuată de către acesta. %esiur,leea a avut în vedere ipoteza în care reclamantul a urmat, după

sesizarea oranului emitent, calea recursului ierar!ic, ulterioară

/2

primei solicitări rezolvate nefavorabil. +um într-o astfel desitua<ie suntem în prezen<a unei alte reclama<ii adresate altuioran este Di firesc să cură un nou termen de solu<ionare

administrativă Di, implicit, de sesizare procesuală ale căruimomente sunt posterioare fa<ă de prima reclama<ie. Nu estee8clusă posibilitatea ca reclamantul să se adreseze concomitentcelor două orane administrative, cel emitent al actului Dioranului superior, cu reclama<ii similare în con<inutul lor. Gnsitua<ia în care oranul superior nu-Di declină competen<a înfavoarea celui subordonat, re<inând solicitarea spre rezolvare ar putea e8ista un decalaj între momentele de comunicare ale

solu<ionări date de cele două orane, punându-se problemadeterminării momentului de la care trebuie să se calculezetermenul de ? luni necesar sesizări instan<ei de judecată. %ereulă, cum oranele ierar!ice au nevoie de o perioadă de timpmai lună pentru solu<ionarea unei reclama<ii înseamnă că dinmomentul comunicării efectuate de ele începe să cură termenulde sesizare a instan<ei, ceea ce este în deplină concordan<ă cu prevederile leii. %acă însă, dimpotrivă, răspunsul nefavorabil

parvine mai întâi de la oranul superior Di, ulterior de la oranulemitent, comunicarea acestuia din urmă va trebui socotită punctde plecare în calcularea termenului de sesizare a justi<iei, fiind înfavoarea reclamantului.

"roblema devine mai comple8ă în situa<ia în carereclamantul ar fi în prezen<a a două rezolvări contradictorii, dincare una favorabilă iar alta defavorabilă, date reclama<iilor sale.Gntr-o atare împrejurare se va avea în vedere care oran Di ce

solu<ie a emis. Gntr-adevăr, dacă oranul subordonat a solu<ionatnefavorabil iar cel ierar!ic superior a dat o rezolvaresatisfăcătoare, petentul nu are, de reulă, motive temeinice pentruintroducerea ac<iunii judiciare, deoarece în virtutea raporturiloradministrative de subordonare Di în baza atribu<iilor de conducere,coordonare, îndrumare Di control, solu<ia de nivel superior se vaimpune fa<ă de cea de nivel inferior, e8ceptând situa<iacompeten<elor e8clusive ale oranelor subordonate. Gn ipoteza

contrară, respectiv în cazul în care solu<ia oranului ierar!ic

/5

superior este nefavorabilă, comparativ cu cea dată de autoritateasubordonată, reclamantul va fi în măsură să se adreseze justi<ieidin momentul comunicării solu<iei ierar!ice nefavorabile c!iar

dacă acesta ar fi anterior fa<ă de data comunicării favorabile din partea oranului subordonat. * asemenea solu<ie procesuală seimpune, în baza aceloraDi considerente, Di anume posibilitatea cadecizia administrativă superioară să desfiin<eze solu<ia de nivelinferior, lăsând-o fără eficien<ă juridică.

Gn al treilea rând, sesizarea instan<ei de judecată se va facetot în termen de ? luni Di în cazul în care autoritatea administrativăsau cea ierar!ic superioară comunică răspunsul sau nu rezolvă

reclama<ia în termen de :0 de zile, fie comunică refuzul de asolu<iona favorabil, fie nu comunică solu<ia dată @art.1161, ori ocomunică peste acest interval. poteza pusă în discu<ie, cu toatevariantele ei posibile, nu se confundă cu situa<ia refuzuluinejustificat ori cu nerezolvarea în termen a unei cereri adresateadministra<iei @prev. de art. alin. 1, lit. ! Di i, deoarece cazurilesunt net distincte primul aspect vizează o reclama<ie nerezolvatăfavorabil Di care priveDte un act administrativ e8istent care a

vătămat un drept, pe când cel de al doilea se referă la o cererenesolu<ionată în termen sau a cărei solu<ionare se refuză în modnejustificat, ultimele două situa<ii vizând un drept ce urmează a fisatisfăcut tocmai prin emiterea unui act, astfel încâtnesolu<ionarea peti<iei în termen este un fapt ilicit asimilatrefuzului nejustificat de a satisface o cerere privitoare la un dreptsau interes. %e aici Di diferen<a de reim juridic procesual alac<iunilor în justi<ie între cele care vizează anularea actelor

administrative pretins vătămătoare Di cele în obliarea autorită<ilore8ecutive la emiterea unor acte sau la realizarea unor măsuri.Gn toate cazurile introducerea cererii împotriva

administra<iei la instan<a de judecată nu se va putea face maitârziu de un an de la data comunicării actului administrativindividual a cărui anulare se cere, data luării la cunoDtin<ă, dataintroducerii cererii sau data înc!eierii procesului verbal de@neconciliare. Analiza raportului dintre cele două termene

procesuale, cel minim de ? luni, de la comunicarea solu<iei

/>

administrative date reclama<iei Di de la care poate fi sesizatăinstan<a de judecată, Di cel ma8im de un an, până la care poate fiintrodusă ac<iunea judiciară, impune unele precizări.

"rima precizare are în vedere faptul că termenul de ? luni până la care se poate sesiza instan<a de judecată de la comunicareasolu<iei administrative nefavorabile date reclama<iei reprezintă untermen minim, înăuntrul căruia justi<ia poate fi sesizată în modobiDnuit, în caz contrar, adică al introducerii ac<iunii peste aceastălimită, instan<a trebuind să respină cererea de c!emare în judecată ca fiind prescrisă5?.

* a doua precizare are în vedere faptul că în ipoteza în care

autoritatea administrativă, la care s-a introdus reclama<ia, preluneDte, în temeiul leii, durata de solu<ionare încunoDtin<ândsau nu pe reclamat despre aceasta, ne vom afla tot în cadrul unuitermen leal de solu<ionare e8ecutivă înăuntrul căruia instan<a de judecată nu poate fi, de asemenea, sesizată. 4esizarea justi<iei seva putea face într-un astfel de caz numai luând în calcul datae8pirării ultimei preluniri leale urmată sau nu de comunicareasolu<iei, Di de la care se va calcula perioada de ? luni în care poate

opera sesizarea judiciară.* a treia precizare se leaă de termenul ma8im de un an calimită superioară până la care se poate introduce ac<iunea judiciară împotriva actelor administrative %upă e8pirarea acestuitermen, adică după împlinirea unui an de la comunicarea actului acărui anulare se cere, ac<iunea judiciară trebuie respinsă ca fiindtardiv introdusă, titularul ei decăzând din dreptul de a o maie8ercita, operând decăderea @art.116 ,3.

Gn ipoteza în care au fost sesizate prin mai multe reclama<iidiferite orane administrative competente, inclusiv ierar!ice, oriau operat prelunirile leale rezolvării reclama<iei prealabile sau afost depăDit termenul leal de solu<ionare administrativă, termenulrămâne tot de un an Di îDi păstrează ca punct de calcul tot datacomunicării actului administrativ pretins vătămător. %e aici

5?4ub imperiul relementării anterioare, a Heii nr. >61>>0, practica a decis că dacă cererea se introducela instan<ă după trecerea a :0 de zile de la comunicarea solu<iei asupra reclama<iei, c!iar înăuntrul

termenului de un an de la comunicarea actului administrativ, ea urmează a fi respinsă ca prescrisă@%ec.nr.:0/61>> a +.4.O., s.cont.adm. în I%reptulJ nr. 261>>:, p. 50.

30

concluzia firească în sensul că proroarea termenului de sesizare judiciară reduce din acest interval de un an - cu fiecare preluniresau depăDire administrativă = din durata efectivă a perioadei

afectate introducerii ac<iunii judiciare. %acă, prin absurd, prelunirile succesive ale duratelor de solu<ionare administrativăar duce în mod cumulat la depăDirea termenului de un an de ladata comunicării actului a cărui anulare se cere, cel vătămat vatrebui să introducă ac<iunea judiciară înainte de împlinirea acestuiinterval pentru a nu risca decăderea din dreptul său procesual însens material52.

en<ionăm că termenele procesuale în cauză vizează atât

ac<iunea în anularea actului administrativ individual, a unuicontract administrativ, recunoaDterea unui drept pretins Direpararea paubei.

Gn sfârDit, dacă reclamantul pierde termenul înăuntrul căruia poate sesiza justi<ia, prin reiterarea55 cererii sale ini<ial formulateDi adresate administra<iei ori prin alte reclama<ii ulterioare nu va putea determina, prin aceasta, curerea unui nou termen procedural judiciar pentru ac<iunea sa civilă, cu un nou punct de

plecare căci, spre deosebire de administra<ie, ar putea în acest felapela în mod nelimitat la justi<ie, ceea ce este inadmisibil pentrusolu<ionarea raporturilor juridice de drept material.

.#.# 4cepţiile de la controlul 3udecătoresc direct asupraactelor administrative prevă9ute de le6ea contenciosuluiadministrativ:;

* condi<ie esen<ială, cu caracter neativ, de admisibilitate a

ac<iunii în justi<ie împotriva actelor administrative ileale, constăîn faptul că actul contestat pe această cale să nu fie e8ceptat de lacontrolul judiciar. Heea contenciosului [email protected]/600/ consacră ca reulă eneral competen<a instan<elor judecătoreDti de a verifica lealitatea Di temeinicia actelor

52 Trib. 4upr., %ecizia de îndrumare a "lenului nr. 3 din 5 mai 1>20, citată supra pct. 25, în sensul prescrierii dreptului procesual55 Această solu<ie de principiu se desprinde din solu<ia dată de Trib. 4upr., col. civ. dec. nr. 5? din 1/mai 1>?5 în PRevista Română de %reptJ, nr. 161>?5. p. 121.5>

. 4antai, „Exce(ii!e de !a contro!u! ;udecătoresc direct asu(ra acte!or ad"inistrati)e (re)ă@ute de >egea contenciosu!ui ad"inistrati)”, în I%reptulJ nr. /61>>, p. /3 Di urm.

31

administrative de la care, însă, a prevăzut @art. 361, unelederoări în sensul că fie că instan<a nu poate deloc cenzura uneleacte din această cateorie, fie că respectiva verificare se face pe

cale judiciară în baza altor prevede speciale. "e de altă parte,+onstitu<ia revizuită @art. 1?6? arantează controlul judecătorescasupra actelor administrative ale autorită<ilor publice, cu anumitee8cep<ii. )8cep<iile de la leea precitată reprezintă Ifine deneprimireJ>0 a unor astfel de cereri introduse în justi<ie>1 Di c!iarde respinere a e8cep<iei de ilealitate care, atunci când vizeazăacte administrative scoase e8pres de sub acest control judiciar, nu poate fi admisă, deDi a fost invocată.

nstituirea acestor e8cep<ii a fost determinată, printre altele,de noua oranizare statală, politică Di social-economică actualăcare consacră separa<ia puterilor în stat Di pluralismul politic,trecerea la o economie de pia<ă bazată, în principal, pe cerere Diofertă @motiv, de e8emplu, pentru renun<area la cateoria actelorde planificare e8ceptate de la controlul judiciar în temeiul Heiinr. 161>?2, în prezent abroată>.

"e de altă parte, +onstitu<ia revizuită @art. 1?6> a redus Di

mai drastic cateoriile de acte e8ceptate de la controlulcontencios, eliminând multe din actele necuprinse în acestcontrol, ini<ial prevăzute de Heea nr. >61>>0, în prezentabroată.

Gn literatura juridică>:, sub imperiul vec!ii relementări, s-arealizat o rupare a acestor e8cep<ii care, cu unele nuan<ări, oconsiderăm, în eneral, Di acum valabilă.

1. * primă cateorie de e8cep<ii leale derivă din specificul

raporturilor sociale în leătură cu care a intervenit actul dublat decalitatea subiectului emitent al manifestării de voin<ă.>0 "ractica judiciară a statuat că în cazul în care instan<a de fond, sesizată cu ac<iune în contenciosadministrativ, constată că nu este competentă în solu<ionarea cauzei nu trebuie să respină ac<iunea careDit îndreptată ci trebuie să stabilească autoritatea leal competentă, desesizându-se Di trimi<ând-o sprerezolvare de îndată ce !otărârea a devenit definitivă @irevocabilă @dec. nr. 1?161>> a +.4.O., s.c.a., înI%reptulJ nr. 261>>:, p. 5:.>1 A se vedea, în acest sens, T. %răanu, 3cte!e ad"inistrati)e +i &a(te!e asi"i!ate !or su(use contro!u!ui

;udecătoresc (otri)it >egii nr. -8-7= , )ditura %acia +luj, 1>20, p. 1>:-/:.> Asupra acestor considerente a se vedea %. Apostol, „>egea contenciosu! ad"inistrati)”, în I4tudii dedrept românescJ, nr. :-/61>>1, p. 11.>:

A se vedea în acest sens. . ovănaD, Dre(tu! ad"inistrati) +i e!e"ente a!e +tiinei ad"inistraiei,)ditura %idactică Di "edaoică, ;ucureDti, 1>22, p. >2-:0l.

3

a. Actele administrative ale autorită<ilor publice care privescraporturile cu "arlamentul, precum cele ale "reDedinteluiRomâniei Di 'uvernului @art. 1?6? din +onstitu<ia revizuită Di art.

361 lit. a din Heea nr. 33/600/. Heiuitorul nu a stabilit natura juridică a unor astfel de acte e8ceptate de unde concluzia că ele,indiferent de reimul lor juridic>/ @leislativ sau administrativsunt scoase de sub controlul autorită<ilor judecătoreDti, potrivitleii în cauză, datorită rela<iilor în leătură cu care intervin Di aoranelor de la care provin. +onform +onstitu<iei Di leii oraniceaceste acte numai dacă sunt administrative vor fi e8ceptate de lacontenciosul administrativ, ceea ce nu ar e8clude, de e8emplu,

inciden<a contenciosului constitu<ional.* primă precizare care se impune este aceea că dacă

respectivele autorită<i emit acte în afara acestor raporturi Di eleîntrunesc cerin<ele leale de control judiciar atunci vor fisusceptibile de cenzurare judecătorească în condi<iile prezenteilei. * asemenea concluzie este cât se poate de firească deoarece,altfel, în mod contrar, am ajune la teza reDită că acteleadministrative emise în afara acestor raporturi ar ieDi de sub

inciden<a contenciosului administrativ, ceea ce în mod evident nu putea fi în inten<ia leiuitorului.A doua precizare se referă la faptul că - dată fiind pozi<ia

autorită<ilor publice leal implicate în această e8ceptare $ nu ar fie8clus ca alte orane de stat, inclusiv din subordinea lor, sădispună, prin alte acte juridice de autoritate, măsuri de punere îne8ecutare a unor acte interesând raporturile cu "arlamentul. Niciaceste acte nu vor putea fi verificate judiciar, pe calea

contenciosului, deoarece materia rela<iilor la care se referă nu permite o asemenea opera<iune, fiind fără relevan<ă identitateaautorului măsurii de punere în e8ecutare.

>/

Asupra opiniei că sunt acte politice a se vedea Al. Neoi<ă, „>egea contenciosu!ui ad"inistrati)”, înI%reptulJ, nr. ?61>>1, p. >

3:

5. Actele de estiune>3 Di administrare Di, în eneral, contractelecivile săvârDite de stat în calitatea de persoană juridică de drept privat, Di de autorită<ile sale, de unită<ile administrativ = teritoriale

vizând patrimoniul privat sunt e8ceptate de la inciden<a leiicontenciosului administrativ datorită naturii lor neadministrative,deDi noua relementare nu le mai prevede.

Această precizare a leii nu era necesară deoarece, aDa dupăcum rezultă din con<inutul Di scopul relementării, dispozi<iilesale vizează numai actele administrative Di cele asimilate lor provenind de la o autoritate publică, de aceea nici +onstitu<iarevizuită nu a sim<it nevoia să reia această e8cep<ie Di nici leea

contenciosului.* problemă deosebită s-a pus sub reimul Heii nr. >61>>0,

în leătură cu actele de estiune>? ale statului în cazul acelormanifestări de voin<ă producătoare de efecte juridice emise înleătură cu domeniul public al acestuia>2. +um domeniul public poate fi estionat Di administrat atât prin acte civile cât Di prin actede autoritate, rezultă că oranul administrativ poate apărea încadrul unui raport juridic în dubla sa calitate, de titular al puterii Di

de titular al patrimoniului, sau ca autoritate publică Di ca persoană juridică de drept public @de e8emplu, transmiterea folosin<ei unuiteren apar<inând domeniului public de interes local sauconcesionarea unui serviciu public în beneficiul unui particular >5.

"entru a cunoaDte când un act juridic este emis de un orande stat sau de o autoritate în calitatea sa de subiect înzestrat cu>3 Asupra no<iunii de Iacte de estiuneJ a se vedea Al. Neoi<ă, op. cit., p. > idem „Dre(t ad"inistrati)

+i +tiina ad"inistraiei”, 1>>:, p. 0?-10 R. N. "etrescu, „Criterii de distingere *ntre acte!e

ad"inistrati)e de autoritate +i acte!e de gestiune a!e statu!ui $ i"(!icaii (e (!anu! contenciosu!ui

ad"inistrati)” în I%reptulJ nr. 1061>>, p. :> Al. ;. Minc, „Coninutu! noiunii de act de gestiunecurentă”, în P%reptulJ nr. 61>>:, p. 3>.>? A se vedea aspectele prezentate de Al. Neoi<ă, op. cit., p. 10-11.>2 Asupra domeniului public Di cel privat a se vedea art. / Di 3 din Heea nr. 1561>>1 privind fondulfunciar, modificată, precum Di art. 10 din Heea administra<iei publice locale @nr. 136001.>5 Astfel, anularea formelor de licitare sau înstrăinare dispusă de prefectură cu privire la bunurile uneisocietă> a +.4.O., s.c.a. în I%reptulJ nr. 261>>:, p. 52 în mod similarDi actele prefecturii de redistribuire a unor bunuri mobile si imobile intrate deja în patrimoniul uneisocietă> a +.4.O., s.c.a. în I%reptulJ nr. 261>>:, p. 55. Nu va avea însăcaracterul unui act administrativ procesul-verbal de licita<ie si care poate fi atacat în justi<ie conformcăilor de atac prevăzute de +odul de "rocedură +ivilă @%ec. nr. ?261>> a +.4.O., s.c.a., în P%reptulJ nr.

261>>:, p. 5>. TotuDi contractul de ac!izi<ii publice era supus jurisdic<iei de contencios administrativanterior sub imperiul lor ordonan<ei de uren<ă nr. ?06001 @art. 506 privind ac!izi<iile publice

3/

. * a doua cateorie de e8cep<ii leale de la prevederilecontenciosului administrativ se referă în e8clusivitate la specificulraporturilor sociale în leătură cu care au intervenit actele

administrative.a. Actele de comandant cu caracter militar @art. 361 lit. b sunt

e8ceptate de la controlul judiciar dat fiind obiectul deosebit despecific al rela<iilor în care intervin. )ste cazul actelor vizând probleme stric militare care presupun dreptul comandan<ilor dea da ordine subordona<ilor privind conducerea trupei, în timpde pace sau război, ori privind îndeplinirea serviciului militar.%e aici concluzia că e8cep<ia vizează toate actele de acest en,

indiferent de autoritatea de la care provin, deci c!iar dacăapar<in sau nu inisterului Apărării Na<ionale, inisteruluinternelor Di Reformei Administrative, +onsiliului 4uprem deApărare a ării, 'uvernului sau oricărui alt oran de stat carear emite asemenea acte în această materie, în mod contrar, alteacte administrative provenind de la oranele indicate daremise în afara acestor raporturi10 sunt supuse controlului decontencios judiciar dacă vatămă drepturi subiective sau

interesele leitime. b. 4unt e8ceptate de la contencios actele administrative emise pentru aplicarea reimului stării de război, al stării de asediusau a celei de uren<ă, cele care privesc apărarea Di securitateana<ională ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum Di pentru înlăturarea consecin<elor calamită<ilornaturale, epidemiilor Di epizootiilor care pot fi atacate numai pentru e8ces de putere.

)ste destul de discutabilă introducerea acestei lari cateoriide e8cep<ii printr-o lee oranică contrar dispozi<iilorconstitu<ionale @art. 1?6? limitative, e8prese Di imperative, privitoare la e8cep<iile de la contencios cu toată posibilitateacontestării lor judiciare numai pentru e8ces de putere.10 %e pildă, trecerea în retraere a unui ofi<er. Al. Neoi<ă. op. cit., p. 10. TotuDi, practica judiciară astatuat că ordinele ministrului apărării na<ionale privind numiri, eliberări Di retroradări în func<ii, mutăriDi detaDări, treceri în rezervă, c!emări în cadrele active ale armatei, cât Di orice alte probleme care privescsitua<ia cadrelor militare sunt acte de comandament cu caracter militar necenzurabile conform Heii

contenciosului @%ec. nr. 1156:.0:.1>> a +ur<ii 4upreme de Ousti<ie, sec<ia de contencios administrativ,în I%reptulJ nr. 261>>:, p. 25.

3?

Heea @art. 61 lit.n a definit e8cesul de putere ca fiinde8ercitarea dreptului de apreciere, apar<inând autorită<ilor publice prin încălcarea competen<ei leale sau a drepturilor Di libertă<ilor

fundamentale ale cetă<enilor.Gn cazul primei cateorii ce cuprinde actele administrative

pentru aplicarea reimului stării de război, al stării de asediu sau acelei de uren<ă, cele care privesc apărarea Di securitatea na<ionalăori cele emise pentru restabilirea ordinii publice e8ceptarea lor seface pentru aceleaDi motive ca Di în cazul actelor de comandamentcu caracter militar, dat fiind obiectul deosebit de specific alrela<iilor în care intervin indiferent de autorul actului.

Gn cazul celei de-a doua cateorii de acte care privescînlăturarea consecin<elor calamită<ilor naturale, epidemiilor Diepizootiilor, enumerarea limitativă este deficitară, inorând Di altecalamită<i care pot fi rezultatul activită<ii umane @catastrofenucleare sau a unor factori naturali @epifitiile, omi<ându-secondi<ionarea neatacării lor în contencios în caz de uren<ă, ceeace permite, eventuale, abuzuri administrative.

"e de altă parte, s-a făcut remarca10: asupra faptului că leea

ar fi trebuit, pentru a asiura o mai eficientă ocrotire a drepturilorDi libertă<ilor cetă<eneDti într-un stat de drept, să e8cepteze actelede siuran<ă numai în cazul adoptării lor în momente de crizăcând este amenin<ată realmente siuran<a statului, devenind astfel,din simple acte de autoritate, adevărate acte de uvernământ cee8ced controlului judiciar.

:. * a treia cateorie de e8cep<ii neprevăzută de +onstitu<iarevizuită, dar subîn<eleasă prin principiul neretroactivită<ii leilor

@art. 136, se referă la timpul în care a fost emis actuladministrativ în sensul că leea nu se aplică cauzelor anterioareintrării sale în vioare @:0 de zile de la publicarea sa în onitorul*ficial din 2 decembrie 00/.

* primă precizare se referă la faptul că un act administrativdeDi emis anterior noii lei dar pus în e8ecutare s-au aflat în cursde e8ecutare după intrarea ei în vioare nu mai poate fi atacat în

10: A se vedea, în acest sens. Al. Neoi<ă, op. cit., p. 10.

32

baza acestei lei, dacă nu sunt întrunite condi<iile de termene procedurale Di procesuale.

A doua precizare vizează ipoteza în care, după intrarea în

vioare a leii, o autoritate ar anula, revoca sau suspenda un actadministrativ emis anterior noii lei - refuzând să-l repună învioare ori e8ecutare sau să emită actul leal solicitat - vătămând prin aceasta un drept subiectiv. * asemenea situa<ie intră sub prevederile acestui act normativ deoarece el nu e8ceptează de lacontrolul său decât actele anterioare intrării sale în vioare, dar nuDi pe cele emise ulterior acestei date, c!iar dacă se referă la situa<iisau acte anterioare respectivului moment.

A treia precizare are în vedere faptul că reiterarea unorcereri Di reclama<ii adresate administra<iei după intrarea în vioarea leii dar care vizează situa<ii anterioare acestei date, indiferentcă Di-au ăsit sau nu o anumită rezolvare - în contradic<ie cuinteresele solicitantului - nu determină curerea unui nou termende sesizare a justi<iei, deoarece, în acest mod indirect, s-ar putearecure în mod nelimitat la beneficiul ac<iunii procesuale10/.

A patra precizare are în vedere faptul că în cazul e8cep<iei

de nelealitate vizând acte administrative unilaterale emis anteriorHeii nr.33/600? cauza de nelealitate va fi finalizată prinraportare la normele în vioare la data emiterii actului [email protected]

/. * ultimă cateorie de e8cep<ii de la Heea contenciosuluiadministrativ, dar neenun<ată în +onstitu<ia revizuită, vizează @întotalitate actele administrative pentru desfiin<area saumodificarea cărora se prevede, prin leea oranică, o altă

procedură judiciară @art. 36.Gn prima rupă intră actele de administra<ie activă supuseunui control judiciar prevăzut prin lee specială, c!iar dacărespectivele acte întrunesc toate condi<iile de a fi supusecontrolului judecătoresc de contencios administrativ, nefiindcuprinse în celelalte e8cep<ii ale leii în cauză.

10/

A se vedea, în acest sens. Trib. 4upr. s. civ., dec. nr. 5?61>?5. în IRevista Română de %reptJ,nr. 161>?5, p. 121.

35

* primă precizare necesară în acest sens vizează formularealeală referitoare la procedura judiciară prevăzută prin leeoranică specială pentru actele e8ceptate de la contencios, în care

sens rezultă că respectiva procedură trebuie neapărat să fiestabilită prin lee oranică, deci nu prin act normativ inferior,inclusiv administrativ103, ceea ce socotim a fi pe deplin valabil Di pentru instituirea jurisdic<iilor administrative întrucât, altfel, s-arcrea posibilitatea nelimitată acordată autorită<ilor e8ecutive dea-Di putea scoate propriile acte de sub orice formă de control judiciar, instituindu-Di propriile proceduri jurisdic<ional-administrative10?.

* a doua precizare are în vedere necesitatea clarificăriitermenului folosit în te8t Di anume cel de Ilee oranicăJ.+onsiderăm că no<iunea are în vedere clasificarea obiDnuită aleilor, după for<a efectelor produse, constitu<ionale, oranice Diordinare, în acest sens, o lee ordinară nu ar putea institui calea judiciară pentru modificarea sau desfiin<area unor acteadministrative pentru a le scoate de sub controlul de contencioseneral instituit prin lee oranică.

Gn cea de a doua rupă intră actele administrative jurisdic<ionale care pot fi atacate direct la insisten<a de contencios,dacă reclamantul nu în<elee să utilizeze toate căile jurisdic<ionaleinstituite în beneficiul său @art. ?6 Di când termenul judiciar lainstan<a de fond este de 13 zile de la comunicarea solu<iei.

7ormularea leală este deficitară deoarece nu face distinc<ieîntre actele administrative nejurisdic<ionale sau de administra<ieactivă = care beneficiază de o jurisdic<ie administrativă = Di actele

administrative jurisdic<ionale care sunt rezultatul solu<ionării unuilitiiu purtat cu administra<ia având ca obiect un act sau un faptadministrativ Di când tot administra<ia solu<ionează, în cadrul unei jurisdic<ii speciale, cauza pronun<ând o !otărâre sau un actadministrativ jurisdic<ional care, la rândul său, poate beneficia,sau nu, după caz, de o altă cale jurisdic<ională administrativă.

103 Gn acest sens, a se vedea. Trib. 4upr., decizia de îndrumare nr. 361>20, în I+uleere de decizii pe1>20J, p. 12.10?

A se vedea, în acest sens, eludarea controlului judiciar prin instituirea jurisdic<iei administrative prinreulament, Trib. 4upr., s. civ., dec. nr. >/61>25, în I+uleere de decizii pe anul 1>25J, p. >>-:00.

3>

)vident avem în vedere două situa<ii distincte pornind de la prevederea constitu<ională @art. 16/ conform căreia jurisdic<iilespeciale administrative sunt facultative Di ratuite reiterată de

leea contenciosului @art. ?61.Gn acest sens un act administrativ, într-o primă ipoteză,

supus unei jurisdic<ii administrative speciale poate fi atacat, dupăefectuarea procedurii prealabile administrative @tot în :0 de zilela instan<a de contencios întrucât reclamantul renun<ă la beneficiul jurisdic<iei administrative, dar Di actul administrativ jurisdic<ional pronun<at într-un litiiu vizând un asemenea act va putea fi Di elatacat direct la instan<a de fond în contencios, urmând procedura

judiciară specifică în materie, indiferent de treapta @primă,intermediară sau ultimă a jurisdic<iei speciale de la care provine,fără a mai parcure însă Di procedura administrativă prealabilă judecă<ii, dacă relementarea specială nu o mai cere.

)volu<ia modului de aplicare a Heii nr. 161>?2 în aceastămaterie impune unele constatări datorită tendin<elor manifestatede anterioara practică judiciară care considera că e8ercitarea uneicăi administrative de atac e8pres prevăzute ori în termene e8pres

indicate, precum Di emiterea, în urma utilizării căii de atac, a unuiact administrativ de solu<ionare care poate avea un caracterdefinitiv @consacrat leal - de cele mai multe ori aceste elementefiind luate în considerare în mod separat - conferă de dreptcaracter jurisdic<ional căii de atac sau actului juridic desolu<ionare a ei. Aceasta a permis o e8tindere cu totul nejustificatăa e8cep<iei de la art. 1/ lit. c a leii anterioare, sco<ându-se de subinciden<a ei numeroase cateorii de acte administrative care nu ar

fi trebuit să apar<ină e8clusiv jurisdic<iei administrative102

.102 +u titlu e8emplificativ redăm următoarele situa<ii&- în materia e8matriculării din învă<ământ a elevilor Di studen<ilor @Trib. 4upr. 4. civ. dec. nr. 3361>5?în IRevista Română de %reptJ, nr. 161>52, p. ?: Trib. 4upr., n. civ. dec. nr. >/61>25, în P+uleere dedecizii pe 1>25J, p. >>-:00- în materia repartizării absolven<ilor din învă<ământul superior @Trib. 4upr. s. civ., dec. nr. 1?3261>23,în IRevista Română de %reptJ, nr. :61>2?, p. ?0-?1 în materia raporturilor de muncă& numirea în func<ie@Trib. 4uprem, s. civ. dec. nr. /:561>?5. în IRevista Română de %reptJ, nr. 561>?5, p. 12/caracterizarea personalului încadrat @Trib. 4uprem, s. civ., dec. nr. >361>21, în IRevista Română de%reptJ, nr. 61>2, p. 120 transfer în interesul serviciului @Trib. 4uprem, s. civ. dec. nr. >1?61>2>, înI+uleere de decizii pe 1>2>J, p. :/ redistribuirea de personal @Trib. 4uprem, s. civ., dec. nr.

/2561>?5, în IRevista Română de %reptJ, nr. 561>?5, p. 12/ desfacerea contractului de muncă a personalului cu func<ii de conducere @Trib. 4uprem, s. civ. dec. nr. >3?61>?>. în IRevista Română de

?0

"rima precizare trebuie făcută cu privire la no<iunea de Icale jurisdic<ională de atacJ. 7aptul că norme leale prevăd pentru unact administrativ o anumită cale de atac - cu indicarea unor

termene sau orane, diferite de reulile cadru @stabilite prin*rdonan<a nr. 2600 - nu poate duce la concluzia că suntem în prezen<a unei proceduri jurisdic<ionale, în timp ce neindicareaacestor elemente să ducă la prezum<ia lipsei oricărei proceduriadministrative de natură jurisdic<ională. Gntr-adevăr, în cazulactelor administrative căile de atac pot reprezenta doar un elementîn ansamblul trăsăturilor care definesc procedura jurisdic<ionalăsau actele jurisdic<ionale, motiv pentru care ele nu pot fi privite în

mod izolat în definirea căii de atac ca fiind jurisdic<ională sau aunui act ca fiind jurisdic<ional. %e aceea, nu orice cale de atacadministrativă relementată Di nu orice act administrativ emis înurma e8ercitării ei reprezintă întotdeauna o cale jurisdic<ională Diun act jurisdic<ional. Gn acest sens, de e8emplu, Heea nr. >61>>0 ae8ceptat de la controlul judiciar cererile privitoare la stabilirea Discăderea impozitelor Di a ta8elor, precum Di a amenzilor privitoare laele nu pentru că actele Di măsurile administrativ-financiare în

această materie ar fi supuse întotdeauna unei proceduri jurisdic<ionale de natură administrativă deosebită $ în acest caz nule-ar fi relementat separat, prin art. :, ci le-ar fi cuprins în e8cep<iade la art. / - ci pentru că a avut în vedere, în primul rând, un controladministrativ deosebit de specializat cu privire la aceste actee8ercitat de o anumită cateorie de autorită<i e8ecutive.

A doua precizare are în vedere faptul că în ipoteza în carenorme leale indică e8pres că oranul ierar!ic superior estecompetent să solu<ioneze calea de atac această prevedere nu este

%reptJ nr. 161>20, p. 125 ec!ivalarea func<iei Di fiDa de pensie @Trib. 4uprem, s. civ. dec. nr. 5/61>?>, înIRevista Română de %reptJ, nr. 1161>?>, p. 120- în materia comasării terenurilor aricole @Trib. 4uprem, s. civ. dec. nr. 105061>?>, în IRevistaRomână de %reptJ, nr. 161>20, p. 150- în materia imobilelor na<ionalizate @Trib. 4uprem, s. civ. dec. nr. 12:061>22, în IRevista Română de%reptJ, nr. 261>25, p. 3- în materia recensământului @Trib. 4uprem, s. civ. dec. nr. ?1261>5:, în I+uleere de decizii pe1>5:, p. 151- în materia înfierii @Trib. 4uprem, s. civ. dec. nr. 1?/>61>52, în PRevista Română de %reptJ, nr./61>55, p. 20

- în materia inven<iilor Di inova<iilor @Trib. unicipiului ;ucureDti, s. civ., dec. nr. 10361>52, înIRevista Română de %reptJ, nr. 261>52, p. 2.

?1

suficientă, prin ea însăDi, pentru a determina constituirea unei jurisdic<ii. +um Heea contenciosului administrativ prevăzândobliativitatea procedurii administrative prealabile face Di ea

referire e8presă la autoritatea administrativă ierar!ic superioară@art.2 alin. 1 înseamnă că s-a avut în vedere recursul ierar!icobiDnuit, necontencios. +u atât mai mult atunci când norme lealeindică doar oranul de rezolvare a recursului, desemnând în acestsens c!iar pe autorul actului sau conducerea acestuia, ideea jurisdic<iei speciale trebuie, în principiu, respinsă altfel s-ar ajunela concluzia, eronată, că oranul a cărui act este atacat devine c!iar judecătorul propriei cauze ceea ce nu este specific, în eneral,

jurisdic<iei, ci doar simplului recurs necontencios.+oncluzia enerală a acestor precizări este aceea că numailuând în considerare toate elementele specifice activită<ii jurisdic<ionale @obiect, termen, cale de atac, oran de solu<ionare,stabilitatea actului cât Di procedura ei de desfăDurare vom puteastabili dacă suntem în prezen<a unei căi jurisdic<ional-administrativesau nu Di a unui act corespunzător, ceea ce are importanteconsecin<e practice sub aspectul inciden<ei prevederilor enerale aleHeii contenciosului administrativ, ori ale celor speciale privind

recursul direct la Gnalta +urte de +asa<ie Di Ousti<ie în cazul unorasemenea acte.

Rămâne, însă, o mare problemă de drept, aplicarea prevederiiconstitu<ionale @art. 16/ în conformitate cu care jurisdic<iilespeciale administrative sunt facultative Di ratuite. "robabil s-a doritformularea unui principiu, omi<ându-se cazurile când esteobliatorie e8ercitarea lor conform prevederilor din lei speciale,mai ales când ele sunt Di condi<ii prealabile ac<iunii în contencios

administrativ. Gn orice caz este reu de imainat o ac<iune încontencios lipsită de încercarea prealabilă de rezolvare a litiiului pe cale amiabilă, administrativă, ori prin evitarea jurisdic<ieiadministrative obliatorii pentru despăubirea la e8propriere sau pentru restituire în materie financiară.

?

.#5# Ca9uri speciale de aplicare a le6ii contenciosuluiadministrativ0<: sau a unor prevederi de contencios special

Heea contenciosului administrativ nr. 33/600/

relementează cadrul eneral de e8ercitare al controlului judiciarasupra activită<ii e8ecutive a administra<iei publice @întocmai ca DiHeea nr. 161>?2 Di Heea nr. >61>>0, în prezent abroate, în privin<a cărora doctrina Di practica judiciară erau în acest sens,unanim de acord10>, întrucât verificarea jurisdic<ională se face în

condi<iile110 prevăzute de ea Di pentru orice situa<ie aptă de a cădeasub inciden<a acesteia111. Alăturat respectivei forme principale de

control eneral al lealită<ii e8ercitate asupra autorită<ilore8ecutive mai e8istă Di numeroase alte modalită<i reprezentândcazuri speciale de verificare, tot directă Di pe cale judiciară, înaceeaDi materie, dar care vizează situa<ii e8pres prevăzute, prinrelementări distincte11.

105 . 4antai, „Ca@uri s(ecia!e de a(!icare a >egii contenciosu!ui ad"inistrati)”, în I%reptulJ nr. /61>>:, p. :-10 „Noua reg!e"entare a ca@uri!or s(ecia!e de contencios ad"inistrati) (ri)ind ad"inistraia

(ub!ică !oca!ă”, în IRevista de drept publicJ, nr. 1-61>>?. p. ?/ Di urm.10> +u privire la controlul eneral al justi<iei asupra administra<iei sub imperiul relementării anterioare ase vedea T. %răanu, 3cte!e ad"inistrati)e +i &a(te!e asi"i!ate !or su(use contro!u!ui ;udecătoresc

(otri)it >egii nr. -8-7= , )ditura %acia, +luj, 1>20, p. 13> Di urm. R. onescu, Dre(t ad"inistrati),)ditura %idactică Di "edaoică, ;ucureDti, 1>20. p. :?? . ovănaD, Dre(t ad"inistrati) +i e!e"ente a!e

+tiinei ad"inistraiei, )ditura %idactică Di "edaoică, 1>22, p. >/ Di urm. Al. Neoi<ă. Dre(tad"inistrati) +i e!e"ente a!e +tiinei ad"inistraiei, T.F.;., ;ucureDti, 1>5>, p. >5 . orovan,. oraru, %. ustă<ea, >ega!itatea acte!or ad"inistrati)e, )ditura "olitică, ;ucureDti, 1>53, p. 0:-0/A. orovan, Dre(t ad"inistrati) +i +tiina ad"inistraiei, T.F.;., ;ucureDti, 1>5>, p. >56:0.110 Asupra condi<iilor enerale de e8ercitare a controlului judiciar în conformitate cu prevederile Heii nr.161>?2 a se vedea . Hepădătescu, „,udecarea de către tribuna!e a cereri!or ce!or )ătă"ai *n dre(turi!e!or (rin acte ad"inistrati)e i!ega!e $ o nouă garanie ;uridică a exercitării de(!ine a dre(turi!or

cetăeni!or”, în IRevista Română de %reptJ, nr. 561>?2, p. 1:-13 . An!ene, BContro!u! ;udecătoresca! !ega!ităii acte!or ad"inistrati)e”, în IRevista Română de %reptJ, nr. ?61>?5, p. 2> R. onescu,„Contro!u! exercitat de instane!e ;udecătore+ti (e ca!e (rinci(a!ă asu(ra acte!or ad"inistrati)e” , înIAnalele Fniversită<ii ;ucureDtiJ, seria 4tudii juridice, 1>?5, p. :5 Di urm.111 Gn privin<a condi<iilor prevăzute de noua relementare a Heii contenciosului administrativ a se vedeaAl. Neoi<ă, „>egea contenciosu!ui ad"inistrati)”, în rev. I%reptulJ nr. ?61>>1. p. /-> . 4antai,„Condiii!e contro!u!ui ;udecătoresc direct asu(ra acte!or ad"inistrati)e *n te"eiu! >egii contenciosu!uiad"inistrati)”, în I%reptulJ nr. ?61>>1. p. 1/-1 Al. Neoi<ă. Dre(t ad"inistrati) +i +tiina

ad"inistraiei# Fniversitatea At!enaeum, ;ucureDti, 1>>1, p. 0 Di urm. . "reda, +. Eoicescu, Dre(tad"inistrati), "artea enerală, ;ucureDti, 1>>, p. 12 Di urm. A. orovan, Dre(t ad"inistrati), vol. ,1>>:, op. cit., p. 1>1-1>.11 Relementări speciale sunt consacrate, de pildă, prin prevederile art. /563 din Heea nr. ?2600/ privind aleerile locale, art. 1 Di :? din Heea nr. ?>61>> pentru aleerea +amerei %eputa<ilor Di

4enatului, toate în materie electorală, sau prin prevederile *rdonan<ei nr. 6001 privind reimul juridic alcontraven<iilor, sau Heea nr. 11>61>>? cu privire la actele de stare civilă.

?:

%eDi e8istă două forme diferite de verificare judiciară, unaenerală Di alta specială @sau, mai bine zis, o modalitate aformelor particulare, raportul dintre ele nu este de compatibilitate

- cum s-ar părea că rezultă din denumirea lor - ci, dimpotrivă, deincompatibilitate, deoarece ele nu se întreesc reciproc @ca parteaenerală cu cea specială a unor lei sau coduri, întrucât unde îDiare aplicabilitatea o anumită modalitate cealaltă este e8clusă cudesăvârDire. +onsecvent acestor situa<ii leiuitorul a păstratconstant, prin relementările în materie, men<ionata distinc<ie11:, pentru ca ulterior adoptării Heii contenciosului administrativ11/,să fie relementate - inclusiv prin +onstitu<ie - cazuri speciale de

aplicare a leii precitate în diverse situa<ii.Gn acest nou conte8t leislativ se pune întrebarea dacă nu

cumva printr-o asemenea nouă modalitate de abordare arelementărilor în materia verificării judiciare a administra<ieileea cadru nu riscă să devină doar actul normativ de principiucare să-Di ăsească aplicabilitatea numai atunci când e8istă situa<iispeciale prevăzute prin norme distincte. "recizăm, de la bunînceput, că o asemenea posibilitate este e8clusă, Heea nr.

33/600/ rămânând sediul principal al materiei dar care, înanumite cazuri, dobândeDte - în temeiul unor prevederi speciale -o aplicabilitate specifică în privin<a unor condi<ii de realizare Dic!iar unele efecte deosebite în privin<a e8ercitării controlului judiciar.

"roblema supusă analizei ne este prilejuită de unele prevederi cuprinse în +onstitu<ie Di în Heea administra<iei publice locale nr. 136001 Di care fac trimitere e8presă la Heea

contenciosului administrativ.

11: TotuDi, c!iar sub imperiul Heii nr. 161>?2 cu privire la judecarea de către tribunale a cererilor celorvătăma? din Heea nr. 361>2 privindospodărirea apelor în R.4.R. prevedea posibilitatea atacării în justi<ie a actelor privind ospodărireaapelor în condi<iile Heii nr. 161>?211/ +onsiderăm ileală, în acest sens. prevederea art. > din (otărârea 'uvernului nr. /261>>1 privindreimul de import Di de e8port @care prevede că partea nemul<umită de respinerea cererii sale privitoarela licen<a de e8port sau de import poate ac<iona conform Heii contenciosului administrativ, deoarece printr-o relementare subordonată leii sunt investite instan<ele de judecată cu competen<ă materială

atribut ce revine e8clusiv leiuitorului când a emis norme într-un domeniu, iar nu puterii e8ecutive pecalea unor reuli cu for<ă juridică scăzută, ce vin să completeze prevederi ale leii oranice.

?/

Heea ini<ială a administra<iei publice locale nr. ?>61>>1113 asuferit, printre altele, modificări11? importante Di în privin<acazurilor specifice112 de aplicare a Heii contenciosului

administrativ nr. >61>>0115, reluate în noua Hee a administra<iei publice locale nr. 136001, tratate în cele ce urmează Di care vorsuferi adaptările impuse de noua Hee a contenciosuluiadministrativ nr. 33/600/ cu modificările ulterioare Di Heeanr.5?600? de modificare Di completare a Heii nr.136001 privind administra<ia publică locală, republicată în 002.

%. N/co43tituir/a co43iliului local 4ou al/3JArt. :1 alin. : cuprinde o prevedere izvorâtă dintr-o practică

administrativă de mai mul<i ani, rezultată din aplicarea leiioranice a administra<iei, respectiv reută<ile întâmpinate înconstituirea consiliului local nou ales, în urma procesuluielectoral, prin neîntrunirea cvorumului leal, situa<ie constatată prin ordinul prefectului.

Medin<a este leal constituită dacă la ea participă cel pu<inmajoritatea consilierilor aleDi Di valida<i. %acă nu se asiurăaceastă majoritate se oranizează peste : zile o nouă Dedin<ă în

aceleaDi condi<ii. %acă nici a doua convocare nu este leală areloc o alta peste : zile. +vorum leal ce se cere a fi îndeplinit la atreia convocare consecutivă a autorită<ii locale fiind dintre ceialeDi, iar dacă nici atunci nu se întruneDte numărul cerut prefectulva sesiza instan<a de judecată, în ma8im : zile de la data ultimeiconvocări, !otărârea trebuind pronun<ată în ma8imum : zile de la

113 Heea administra<iei publice locale nr. ?>61>>1 a fost publicată în onitorul *ficial al României,"artea , nr. :5 din 5 noiembrie 1>>1.11? Republicată în temeiul art. din Heea nr. / publicată în onitorul *ficial al României, "artea nr. 2? din 1: aprilie 1>>?, dându-se articolele Di alineatelor o nouă numerotare. Flterior, prin *rdonan<ade uren<ă a 'uvernului nr. din ? mai 1>>2, publicată în onitorul *ficial al României, "artea -a,nr. 103 din > mai 1>>2 s-a modificat în mod esen<ial Heea @republicată a Administra<iei "ubliceHocale, pentru ca prin %ecizia +ur<ii +onstitu<ionale nr. 5:61: mai 1>>5. publicată în onitorul *ficial alRomâniei nr. 11 din 15 mai 1>>5, ordonan<a în cauză să fie declarată neconstitu<ională, repunându-se învioare Heea nr. ?>61>>1 cu modificările ei din anul 1>>?, înlocuită, în prezent, prin Heea nr. 136001,consiliile alese în anul 000 rămânând sub inciden<a Heii nr. ?>61>>1 până la e8pirarea mandatului lor în00/, iar Heea nr.136001 a fost modificată printre altele de Heea nr.5?600?.112 "entru relementarea ini<ială a se vedea . 4antai, „Ca@uri s(ecia!e de a(!icare a >egii contenciosu!ui

ad"inistrati)” în I%reptulJ nr. /61>>:, p. : Di următoarele.115 odificată prin Heea nr. 3>61>>: publicată în onitorul *ficial al României, "artea -a, nr. 122 din

? iulie 1>>:, apoi prin *rdonan<a de uren<ă nr. 1:5600, respectiv *rdonan<a de uren<ă nr. 35600:,abroată prin noua Hee a contenciosului administrativ nr. 33/600/.

?3

sesizarea justi<iei Di poate fi atacată cu recurs. Hocurile declarateastfel vacante, dacă nu pot fi ocupate cu suplean<ii de pe listeleelectorale se oranizează noi aleeri.

4pecificul ac<iunii judiciare în acest caz constă înurmătoarele&a. e8isten<a unui proces-verbal de Dedin<ă care să constate vacantelocurile consilierilor absen<i nemotiva<i la oricare din cele treiDedin<e consacrate consiliului nou ales, iar această absen<ă să nu permită reunirea majorită<ii membrilor aleDi5. imposibilitatea înlocuirii consilierilor aleDi, dar absen<i, cusuplean, dacă nu în totalitate, măcar până larealizarea majorită<ii leale @pentru că altfel trebuiesc oranizatealeeri de completare cu caracter par<ialc. ac<iunea e introdusă de prefectd. termenul de e8ercitare al ac<iunii este de : zile de la ultimaDedin<ă convocată Di nedesfăDurată/. !otărârea primei instan<e judiciare se poate ataca cu recurs.

2. Di0ol1ar/a d/ dr/pt a co43iliului local p/4tru

4/u4c6io4alitat/.Art. 33 alin. 1 a izvorât tot din nevoi practice leate denefunc<ionalitatea consiliului leal constituit dar careneîntrunindu-se @timp de luni consecutiv sau neadoptând!otărâre @: Dedin<e ordinare consecutive ori pierzând consilieri@sub jumătate plus unu Di nu se poate completa cu suplean61>>1 doar necesitatea comunicării acesteidizolvări prefectului Di oranizarea de noi aleeri, în vreme ceconform actualei relementări prefectul ia act de dizolvarea @dedrept comunicată de primar, ac<ionând în consecin<ă, pentruoranizarea aleerilor anticipate.

11> *cuparea locurilor se face în ordinea înscrierii în listele de candida<i, conform art. 22 alin. din Heeaaleerilor locale nr. 2061>>1 - republicată în temeiul Heii nr. 3 publicată în onitorul *ficial alRomâniei, "artea -a nr. 22 din 1: aprilie 1>>?, cu modificările ulterioare, iar acum ale art. >6? din Heea

pentru aleerea autorită<ilor administra<iei publice locale nr. ?2600/ publicată în onitorul *ficial alRomâniei, "artea a -a, nr. 21 din > martie 00/.

??

4pecificul ac<iunii judiciare în acest caz constă înurmătoarele&a. e8isten<a unui proces-verbal @cu caracter constatator,

declarativ din care să rezulte că consiliul nu s-a întrunit timp dedouă luni consecutiv sau nu a adoptat în trei Dedin<e consecutiveordinare nici o !otărâre ori numărul consilierilor a scăzut sub jumătate10 @neputându-se completa cu suplean<i5. "rimarul, viceprimarul sau secretarul, precum Di orice persoanăinteresată sesizează instan<a de contencios.c. (otărârea judecătorească este definitivă.d. Gmpotriva !otărârii judecătoreDti în primă instan<ă se va putea

e8ercita calea de atac a recursului, specifică ac<iunilor încontencios, sentin<a fiind definitivă nu Di irevocabilă.

Noile aleeri se vor putea convoca numai după e8pirareatermenului de :0 zile de la perioada în care trebuia introdusăac<iunea judiciară sau după rămânerea definitivă @Di irevocabilă a!otărârii judecătoreDti de respinere a ac<iunii.

$. Atacar/a 4 ju3ti6i/ a 7B3urii 1alidBrii 3au i41alidBrii7a4datului d/ co43ili/r :i a c/lui d/ pri7ar

Art. :0 consacră posibilitatea atacării în cadrul proceduriicontencioase, de către cei interesa<i, a !otărârii judecătoreDti privind validarea sau invalidarea mandatelor 11.

(otărârea judecătorească nu este definitivă Di irevocabilă,ceea ce permite atacarea ei, instan<a urmând a se pronun<a în 10zile de la data introducerii cererii de apel sau de recurs, după caz,în condi<iile procedurii civile comune.

10 Gn redactarea ini<ială a Heii nr. ?>61>>1 se prevedea dizolvarea de drept pentru ipoteza absen<eiconsilierilor numai după trei convocări consecutive - art. 3 alin. : @în acest sens a se vedea +urtea4upremă de Ousti<ie, sec<ia contencios administrativ, dec. nr. 3?61>>/ în +. +riDu, .+riDu, 4.+riDu. Re(ertoriu de ;uris(rudenă +i doctrina ro"%nească# vol. , 1>>5-1>>/, )ditura Arensis, 1>>3, p. 10.ni<ial cenzurarea judiciară a dizolvării se făcea e8clusiv în temeiul prevederilor Heii nr. >61>>0, învreme ce ulterior se face Di în temeiul prevederilor speciale ale Heii nr. ?>61>>1, iar apoi ale Heiinr. 136001 nemodificată, coroborată cu Heea contenciosului administrativ nr. 33/600/, nemodificată,în formele lor ini<iale.11 Heea nr. ?>61>>1, republicată Di modificată, a reiterat cazurile de invalidare @art. 12 alin. : lit. a Di b,respectiv e8isten<a unor incompatibilită<i sau încălcarea condi<iilor de eliibilitate precum Di aleereaconsiliului prin fraudă electorală constatată, element nou, de ;iroul )lectoral +entral sau orice altăîncălcare a L/Fii pri1i4d al/F/ril/ local/ @asupra practicii judiciare în materia invalidării consilierilor, încondi<iile ini<iale, anterioare modificării leii administra<iei, a se vedea E. "risăcaru, Contenciosu!

ad"inistrati) ro"%n# )ditura AHH, ;ucureDti, 1>>3, p. :/1 Heea nr.136001 a fost modificată prinHeea nr.5?600?.

?2

Heea relementează situa<ia invalidării mandatului primarului @art. 35, consacrând posibilitatea atacării acesteimăsuri de către cel interesat în condi<iile similare cu consilierii.

#. Su3p/4dar/a1 di4 u4c6i/ a co43ili/rului1:9 apri7arului :i a 1ic/pri7arului

Această suspendare operează în următoarele condi<ii @art. 3?alin. 1, , : Di art. 21 alin. 1, , :, /, 3&a. e8isten<a unei sesizări adresată prefectului de către instan<a judecătorească cu privire la consilierul sau primarul arestat preventiv pentru săvârDirea unei fapte penale5. durata suspendării se întinde până la încetarea stării de arest1/

c. comunicarea către cel în cauză, de îndată, a ordinului desuspendare.

Ac<iunea în contencios având ca obiect anularea ordinuluide suspendare nu a fost relementată de Heea nr. 136001 Di seva introduce în justi<ie conform Heii nr. 33/600/ după luarea lacunoDtin<ă, de către cel în cauză, a actului prefectului13.

Gn cazul viceprimarului se aplică aceleaDi prevederi cumen<iunea că suspendarea este dispusă de consiliul local prin

!otărâre adoptată cu majoritatea voturilor @art. 2261-3.%acă persoana suspendată este ăsită nevinovată @prinordonan<a procurorului ori !otărârea instan<ei de judecată aceastaare dreptul la despăubiri în condi<iile leii @art. 3?6: Di 216/.

=. 4c/tar/a d/ dr/pt a 7a4datului pri7arului @art.2 dinHeea nr.136001 modificată prin Heea nr.5?600? republicat

1 A se vedea, în acest sens, sub imperiul Heii nr. ?>61>>1, +urtea 4upremă de Ousti<ie, sec<ia contencios

administrativ, dec. nr. 2161>>/, în +. +riDu, o(. cit.# p. 05.1: Asupra suspendării a se vedea +urtea 4upremă de Ousti<ie, sec<ia contencios administrativ, dec.nr. 33161>>/, în +. +riDu, o(. cit.# p. 10?.1/ %e e8emplu, în faza urmăririi penale s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea acesteia@art. /> Di / coroborate cu art. 10 Di art. 11 din codul de procedură penală, iar în faza judecă<ii -indiferent de radul instan<ei penale unde a rămas definitivă !otărârea - s-a dispus ac!itarea inculpatuluisau încetarea procesului penal @art. :/3 alin. coroborat cu art. 10 Di art. 11 din codul de procedură penală.13 "ractica judiciară a decis că ordinul prefectului de suspendare din func<ie a primarului pe timpul uneianc!ete judiciare pentru săvârDirea infrac<iunii de abuz în serviciu - prev. art. /5 +od penal - este leal@+urtea 4upremă de Oustific, sec<ia contencios administrativ, dec. nr. 1/:61>>: în +. +riDu, o(. cit.# voi., p.?52, în vreme ce acelaDi ordin este ileal dacă nu se face dovada că împotriva primarului au fost

sesizate oranele de urmărire penală cu privire la o infrac<iune săvârDită anterior suspendării @+urtea4upremă de Ousti<ie, sec<ia contencios administrativ, dec. nr. /261>>/ în +. +riDu, vol., o(. cit.# p. 2.

?5

în 002, coroborat cu art.136 din Heea nr.:>:600/ modificată prin Heea nr./>600?.

Această ipoteză, relementa, în redactarea ini<ială a Heii

nr.?>61>>1, demiterea primarului în cazul actelor sale carecontraveneau intereselor enerale ale statului sau încălcau ordineade drept, cât Di în situa<ia compromiterii cu rea-credin<ă aintereselor localită<ii.

+um în practică s-a dovedit că motivarea demiterii era,relativ, vaă, enerând multiple abuzuri1? @iar coroborarea art. /1cu art. :/, din redactarea ini<ială a leii, nici nu putea fi un model juridic de solu<ionare, prin relementarea Heii nr.136001 în

formularea ini<ială @art. 26 lit. i a limitat cauzele demiterii@întocmai ca Di în cazul dizolvării consiliului numai pentruipoteza acelor acte normative ale primarului anulate irevocabil de justi<ie. Flterior art.136 din Heea :>:600/ modificat de Heeanr./>600? a relementat încetarea de drept a mandatului primarului în care sens&a. trebuie să e8iste un caz de încetare de drept a mandatului5. e8isten<a unui ordin al prefectului

c. ac<iunea în contencios se va introduce în termen de 10 zile de laaducerea ordinului prefectului la cunoDtin<a primarului, fără a maifi necesară procedura administrativă prealabilă, !otărârea judecătorească fiind definitivă Di irevocabilă.

". 4c/tar/a 7a4datului co43ili/ruluiAceastă încetare operează @art. >61 lit. c, d, e, din Heea

nr.:>:600/, printre altele, în cazurile&- imposibilită<ii e8ercitării mandatului pe o perioadă mai mare

de ? luni consecutive- sc!imbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ

teritorială1? nstan<a de contencios, sesizată de primar, nu trebuie să se mul<umească cu raportul prefectului vizând propunerea de demitere, ci trebuie să stăruie pentru a descoperi adevărul, administrând probe în dovedireavinovă<iei reclamantului @+urtea 4upremă de Ousti<ie, sec<ia contencios administrativ, dec. nr. 12>61>>/,în I%reptulJ nr. 161>>/, p. 2-2: instan<a de judecată trebuie să suspende !otărârea uvernamentală dedemitere a primarului atacată în justi<ie până la solu<ionarea definitivă a fondului litiiului pentru aîmpiedica oranizarea de noi aleeri, ceea ce poate conduce, în caz contrar, dacă se admite cererea celuidemis, la consecin<a e8isten<ei în aceeaDi localitate, a doi primari - unul ales Di altul reinterat în func<ie

cu tot ce decure din aceasta @+urtea 4upremă de Ousti<ie, sec<ia contencios administrativ, dec. nr.3261>>/, în +. +riDu, vol. , o(. cit.# p. //5.

?>

- lipsa nemotivată de la mai mult de : Dedin<e consecutive aleconsiliului.

(otărârea consiliului dispusă în această situa<ie poate fi

atacată la instan<a de contencios administrativ în termen de 10 zilede la comunicare. "rocedura administrativă prealabilă judecă<ii nuse efectuează iar !otărârea pronun<ată este definitivă Diirevocabilă.

>. Dr/ptul la ac6iu4/a 4 co4t/4cio3 a pr//ctuluiAcest drept operează fa<ă de actele administrative ileale ale

autorită<ilor locale @prevăzut ini<ial de art. ? Heea nr.:/0600/din *rdonan<a de Fren<ă nr.12>6003 aDa cum a fost modificat

prin Heea nr.151600?, modificat prin art.165 din Heeanr.?6002.

+ondi<iile e8ercitării ac<iunii vizează&a. actele normative Di individuale ileale ale autorită<ilor locale Di jude<ene12, cu e8cep<ia celor de estiune curentă5. nu se mai consacră necesitatea, Di pentru prefect, a recursuluiadministrativ prealabil ac<iunii judiciare, în termen de :0 de zilede la comunicare, deDi autorită<ile locale au oblia<ia să-i

comunice actele Di să semnaleze eventualele ilealită<ic # introducerea ac<iunii de către prefect se face în termen de ? lunide la comunicarea actului apar<inând autorită<ii locale sau jude<ene, ori de la data cunoaDterii e8isten<ei actului, iar pentrumotive temeinice nu mai târziu de 1 an de la comunicareaacestuia.

+u privire la termenul de introducere a ac<iunii de către prefect se impun unele precizări.

Gn primul rând, acesta este un termen de decădere15

@iar nude prescrip<ie, de drept public, Isui enerisJ, etc., ceea ceînseamnă că el nu poate fi întrerupt, suspendat, nu cunoaDte

12 %atorită modificărilor leislative survenite, în condi<iile Heii nr. ?>61>>1 republicată, delea<ia permanentă s-a transformat într-o formă oranizatorică de lucru a consiliului jude<ean care nu mai poateemite acte juridice asupra cărora să poată fi declanDat contenciosul la ini<iativa prefectului, iar Heea nr.136001 a desfiin<at acest oran.15 +u privire la discu<iile asupra naturii acestui termen a se vedea A. orovan, Dre(t ad"inistrati)#

)ditura Atlas He8, vol. , ;ucureDti, 1>>/, p. 12 E. . +iobanu, ITer"ene!e (re)ă@ute de artico!u! 1

din >egea contenciosu!ui ad"inistrati)”, în I%reptulJ nr. 161>>, p. 3 Di urm. %. ;rezoianu,Contenciosu! ad"inistrati), )ditura etropol, ;ucureDti, 1>>3, p. /1 E. "risăcaru, o(. cit.# p. 153

20

repunerea sau reluarea cursului, prefectul neavând - după uneleopinii1>-, ca Di ceilal<i reclaman<i în contencios, Di o limităma8imă de până la un an @socotită de la emiterea actului a cărui

anulare se cere în care să poată solicita instan<ei de judecatădesfiin<area actului ileal. Termenul de introducere a ac<iunii judiciare curând de la data când s-a cunoscut e8isten<a actuluineleal Di în cazul în care nu a operat comunicarea lui, deci de ?luni, iar pentru motive temeinice până la un an @art. 116:, învreme ce actele administrative normative pot fi atacate oricând,cât timp sunt în vioare @art. 116/, inclusiv ordonan<eleuvernului.

TotuDi, apreciem că, fa<ă de prevederile ini<iale, inclusivcele modificate ale Heii contenciosului administrativ, prefectulare facultatea de a sesiza administra<ia locală asupra acteloradministrative apreciate ca ileale, putând ataca Di direct îninstan<ă actele ileale.

Gn al doilea rând, autorită<ile locale trebuie să comunice, dinoficiu, în ma8imum 3 zile de la emitere ori semnare sau adoptare@dacă leea nu prevede un alt termen, ca de e8emplu cazul actelor

ileale ce se comunică de îndată dar nu mai târziu de 10 zile,toate actele lor spre luare la cunoDtin<a prefectului @art. /51136,:,/ din Heea nr. 136001.

Gn al treilea rând1:0, prefectul are la dispozi<ie un interval pentru a se pronun<a asupra lealită<ii actului administrativ@socotit de la data comunicării efectuate de autorită<ile locale pânăla intervalul de 3 zile anterioare publicării relementării locale Diîn care trebuie să sesizeze autorită<ile locale pentru ree8aminarea

actului pretins ileal la e8pirarea cărora urmează să introducăac<iunea judiciară, având în acest sens, un termen de ? luni dedispozi<ie, indiferent că a primit sau nu comunicarea neativă a

1> A se vedea, de asemenea, opinii ale practicii judiciare formulate de +urtea 4upremă de Ousti<ie, sec<iacontencios administrativ prin dec. nr. :0/61>>, în I%reptulJ nr. 261>>:, p. 50 +urtea +onstitu<ionalădec. nr. 1:261>>/ în onitorul *ficial al României, partea , nr. : din februarie 1>>3.1:0 Asupra acestui aspect intervenit după modificarea Heii nr. ?>61>>1 a se vedea +. H. "opescu, „Tute!a

exercitată de (re&ect asu(ra acte!or autorităi!or ad"inistrati)e a!e co!ecti)ităii !oca!e# *n !u"ina >egii

nr. 78--# re(ub!icată *n -7”# în I%reptulJ nr. 561>>?, p. ??-?2 N. "epelea, „Discuii cu (ri)ire !a

neconstituiona!itatea ter"enu!ui de 9/ de @i!e (re)ă@ut de art. --- a!in. 9 din >egea nr. 78--”# înI%reptulJ, nr. 1161>>?, p. 2?-22.

21

administra<iei locale, calculat la momentul cunoaDterii e8isten<eiactului.d. actul atacat în justi<ie se suspendă de drept pe durata judecă<ii

/. în conformitate cu prevederile art. /5 alin. , aducerea lacunoDtin<ă publică a !otărârilor normative ale consiliului se facenumai după e8pirarea celor 3 zile de la comunicarea actului către prefect sau după rămânerea definitivă Di irevocabilă a !otărârii judecătoreDti prin care ac<iunea prefectului a fost respinsă.*ricum, ac<iunea prefectului în justi<ie se poate e8ercita oricândcât timp actul normativ este în vioare.

>. Dr/ptul la 3a4c6iu4/a 4 co4t/4cio3 p/ 7oti1ul

4ulitB6ii 4otBrii local/ art.#"J*rice persoană interesată poate cere instan<ei să constate

nulitatea !otărârii adoptate prin participarea directă aconsilierului, a so<ului acestuia, a afinilor Di rudelor care auinterese patrimoniale în problema dezbătută.

.#=# Procedura controlului 3udecătoresc direct asupraactelor administrative 7a9ată pe $e6ea contenciosului

administrativ%upă realizarea procedurii administrative prealabile, întermenul corespunzător soldată cu nerezolvarea favorabilă areclama<iei sau cu o necomunicare a răspunsului, cel în cauză@reclamantul - persoană fizică sau juridică se poate adresainstan<ei de judecată cu o cerere de c!emare în judecată privindanularea @totală sau par<ială a actului administrativ, ac<iunea bazată pe Heea contenciosului administrativ care prevede o

procedură judecătorească, deosebită de dreptul comun, pentrusolu<ionarea litiiilor administrative, având o serie de particularită<i diferite de procedura civilă, cu ale cărei dispozi<ii seîntreeDte Heea contenciosului administrativ.

Reclamantul, subiect de sesizare, în procesele de contencios, poate fi&- *rice persoană fizică sau juridică care se consideră vătămată

de către o autoritate publică printr-un act administrativ într-un

drept al său ori într-un interes leitim, inclusiv ter<ul vătămat

2

printr-un act administrativ individual adresat altui subiect dedrept @art. 161 Di

- Avocatul "oporului, ca urmare a controlului realizat potrivit

leii sale oranice, în baza unei sesizări a unei persoane fizice,dacă apreciază că ilealitatea actului sau refuzul autorită<ii dea-Di realiza atribu<iile nu poate fi înlăturat decât prin justi<ie, peti<ionarul dobândind de drept calitatea de reclamant, urmânda fi citat de instan<ă @art. 16:

- inisterul "ublic, atunci când în e8ercitarea atribu<iilor leale,apreciază că încălcările drepturilor, libertă<ilor Di intereselorleitime ale persoanelor se datorează unor acte administrative

unilaterale individuale ale autorită<ilor emise cu e8ces de putere cu acordul prealabil al acestora va sesiza instan<a de ladomiciliul ori sediul persoanei fizice sau juridice vătămate, ceurmează a fi citată în calitate de reclamant @art. 16/

- dacă inisterul "ublic apreciază că e8cesul de putere,concretizat în emiterea unui act administrativ normativ vatămăun interes leitim public va sesiza instan<a de contencios de lasediul autorită<ii publice eminente @art. 163

- "refectul, Aen<ia Na<ională a 7unc<ionarilor "ublici, oricesubiect de drept public vătămată într-un drept sau interesleitim poate introduce ac<iune în contencios @art. 165

- autoritatea publică eminentă a unui act unilateral neleal poatesolicita instan<ei de contencios anularea acestuia în cazul încare actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitulcivil producând efecte juridice, urmând ca în cazul admiteriiac<iunii, instan<a să se pronun<e, la cerere, Di asupra validită<iiactelor juridice înc!eiate @art. 16?, în baza actuluiadministrativ neleal, precum Di asupra efectelor juridice produse

- persoana vătămată prin ordonan<e sau dispozi<ii din ordonan<ede uvern neconstitu<ionale @art. 16?.

+ererea de c!emare în judecată va fi înso<ită de înscrisulconstatator al actului administrativ atacat, ori instan<a îl poate cereautorită<ii pârâte Di, adăuăm noi, de acte doveditoare privindintroducerea reclama<iei administrative prealabile @copie după ea,

2:

dovada depunerii sau e8pedierii ei în termen eventual răspunsulneativ al e8ecutivului, dacă acesta e8istă, etc. Ac<iunile introdusesunt supuse ta8elor de timbru prevăzute de lee pentru cererile cu

caracter nepatrimonial @neevaluabile în bani, cu e8cep<iaac<iunilor vizând contractele administrative. Gn cazul admiteriiac<iunii ta8a se restituie plătitorului în temeiul !otărârii judecătoreDti rămase definitive.

+ererea de c!emare în judecată are ca obiect anularea @totalăsau par<ială sau modificarea actului administrativ ori @Diacordarea de despăubiri pentru vătămarea produsă, în ipoteza încare se cere numai anularea actului fără acordarea de despăubiri

- deoarece întinderea paubei nu-i era cunoscută reclamantului ladata introducerii ac<iunii în anulare - termenul de prescrip<ie pentru cererea de despăubiri cure de la data la care reclamantula cunoscut sau trebuia să cunoască întinderea paubei.

Termenul de sesizare a instan<ei de judecată cu ac<iunea înanulare este de ? luni de la data comunicării solu<iei@nefavorabile dată reclama<iei sau de la data până la care ar fitrebuie comunicat răspunsul de către autoritatea emitentă. %acă

petentul s-a adresat Di autorită<ii superioare termenul judiciar procesual cure de la comunicarea solu<iei acelui oran, în toatecazurile introducerea cererii la instan<ă nu se poate tace mai târziude un an de la data comunicării actului a cărui anulare se cere.

+ompeten<a teritorială a instan<ei de judecată estedeterminată de domiciliul reclamantului Di nu al pârâtului - ca îndreptul comun.

A. Co7p/t/46a 7at/rialB 4 co4t/4cio3Gn privin<a competen<ei1:1 relementările oranice1: Di

procedurale1:: cuprind, printre altele, numeroase dispozi<ii procesuale aplicabile instan<elor de judecată în litiiile pe care le

1:1 A se vedea, . 4antai, „Co"(etena instane!or ;udecătore+ti re&eritoare !a *ncă!carea !egii *n

acti)itatea autorităi!or ad"inistraiei (ub!ice”# în I%reptulJ, nr. 161>>3, p. :1 Di urm.1: %e pildă, art. 1, , 3, ?, 5, > din Heea nr. >61>> pentru oranizarea judecătorească.

2/

solu<ionează Di având ca obiect activitatea publică a e8ecutivului,fie ca ele sunt de natură e8plicită sau implicită prin modul lor deformulare.

. * primă rupă de probleme vizează co7p/t/46a d/ o4da instan<elor judecătoreDti în materia administrativă.

Gn primul rând, jud/cBtoriil/ judecă, în primă instan<ă -conform art. 1 alin. 1, c. p. civ. - toate procesele Di cererile@inclusiv cele vizând administra<ia, adăuăm noi, în afară de celedate prin lee în competen<a altor instan<e.

* primă constatare se referă, în materia analizată, la faptulcă dacă o anumită cateorie de litiii în leătură cu administra<ia

nu sunt 4o7i4ali0at/ ca fiind de contencios administrativ1:/ sauac<iunea judiciară nu întruneDte condi<iile prevăzute în Heea nr.33/600/1:3 ori nu face obiectul unei prevederi speciale aplicabileîn materia verificării judiciare a unui aspect determinat alactivită<ii e8ecutive1:?, atunci litiiul trebuie solu<ionat de judecătorie în primă instan<ă în temeiul prevederilor privindcompeten<a enerală a acesteia. ADa este, de e8emplu, cererea dedespăubire pentru prejudiciile cauzate de administra<ie în

leătură cu actele Di faptele de autoritate, formulată în temeiul prevederilor art. >>5 Di urm. din +odul civil1:2 @Di întemeiată pee8cep<ia de ilealitate.

* a doua constatare are în vedere faptul că ori de câte ori unte8t normativ face referire la faptul că o anumită situa<ieconflictuală cu administra<ia se rezolvă de instan<ă potrivit leiisau se va nominaliza judecătoria în privin<a competen<ei sale în1:: %e pildă, unele prevederi ale art. precum Di dispozi<iile art. E din Heea nr. 3>61>>: pentru

modificarea +odului de procedură civilă, a +odului familiei, a Heii contenciosului administrativnr.>61>>0 Di a Heii nr. >/61>> privind oranizarea Di func<ionarea +ur<ii de +onturi, prev. art. 1 Di 3din Heea nr. 3?61>>: a +ur<ii 4upreme de Ousti<ie, *rdonan<a de Fren<ă nr. 1:56000 Di *rdonan<a deFren<ă nr. 35600:, etc..1:/ Astfel, de pildă, prefectul poate ataca în fa<a instan<ei de contencios administrativ acte ale autorită<iloradministra<iei publice locale Di jude<ene, conform art. ? din Heea nr.:/0600/, modificată prin*rdonan<a de Fren<ă nr.12>6003 aprobată prin Heea nr.151600?, modificată prin Heea nr.?6002.1:3 Asupra condi<iilor ac<iunii a se vedea A. orovan, op. cit., p. 152-:3> Al. Neoi<ă, „>egea

contenciosu!ui ad"inistrati)”# în Revista I%reptulJ nr. ?61>>1, p. /->.1:? %e pildă, în materia contraven<ională, conform art. : din *rdonan<a nr. 6001 privind reimul juridic al contraven<iilor.1:2 Asupra despăubirii în aceste cauze a se vedea E. '!. Tar!on, Răs(underea (atri"onia!ă a organe!or

ad"inistraiei de stat +i contro!u! ;urisdiciona! indirect a! !ega!ităii acte!or ad"inistrati)e# )dituraMtiin<ifică, ;ucureDti, 1>?2, p. 12-110.

23

aceeaDi materie înseamnă că această din urmă instan<ă va fiîndreptă<ită să solu<ioneze astfel de litiii potrivit normelorenerale1:5 @art. l alin. l c. p. civ. sau a celor speciale @art. l alin.

: vizând orice alte materii date prin lee în competen<a ei1:>.Gn al doilea rând, tri5u4al/l/ îDi păstrează competen<a în

primă instan<ă în privin<a ac<iunilor @proceselor Di cererilor înmaterie de contencios administrativ în afara celor date încompeten<a cur<ilor de apel @realizându-se o corelare par<ială întredispozi<ia art. alin. l lit. c, c. p. civ. - astfel cum a fost modificat prin Heea nr. 3>61>>: - cu prevederea de principiu a art. 106l tezaa -a din Heea nr. 33/600/ Di a reformulării aduse de art. E

pct. 1 din prima lee.* primă precizare are în vedere faptul că tribunalele îDi

păstrează competen<a de primă instan<ă nu numai cu e8cep<iavizând curtea de apel dar Di cu e8cep<iile vizând atât judecătoria@art. l alin. Di : c. p. civ., precum Di cu orice alte e8cep<ii înmateria administrativă de competen<a altor instan<e specializate precum +urtea +onstitu<ională @în cazul decretelor preziden<iale Dia ordonan<elor uvernamentale. +onform leii actuale în materie

@art. 1061 teza a -a competen<a în primă instan<ă, cu complet de judecători revine tribunalului în următoarele litiii care privesc&- actele administrative emise sau înc!eiate de autorită<ile publice

locale Di jude<ene- ta8ele Di impozitele, contribu<iile, datoriile vamale Di accesorii

ale acestora de până la 300.000 de lei, dacă prin lee oranicăspecială nu se prevede altfel.

* a doua precizare se referă la competen<a specială a

tribunalului vizând procesele Di cererile în materie de e8propriere@art. pct. 1 lit. e.

+ea de-a treia precizare are în vedere faptul că tribunalul judecă în primă instan<ă în orice altă materie dată prin lee încompeten<a sa @art. pct. /, de pildă, în materia contesta<iilor1:5 Gn materie locativă, de pildă, anterior sub imperiul Heii nr. 161>?2 @abroată ordinele de repartizarese cenzurau conform prevederilor art. /? Di ?2 din Heea nr. 361>2:, iar potrivit art. 31 din Heeanr.1361>>0 litiiile în această materie sunt de competen<a judecătoriei @+urtea 4upremă de Ousti<ie, sec<iaeconomică Di comercială, dec. nr. 1:261>> în I%reptulJ nr. 3?61>>:. p. 1:0-1:1.1:>

%e pildă, în materie electorală privitor la listele de aleători în conformitate cu prevederile art. 1?63din Heea pentru aleerea autorită<ilor administra<iei publice locale nr. ?2600/.

2?

asupra modului de punere a candidaturilor electorale încircumscrip<iile jude<ene pentru aleerile la acest nivel @art./563din Heea nr.?2600/.

Gn al treilea rând, cur6il/ d/ ap/l dobândesc o atribu<iederoatorie, în primă instan<ă, în privin<a proceselor Di cererilor înmaterie de contencios administrativ, dar numai privitor la acteleautorită<ilor Di institu<iilor administra<iei publice centrale, mai pu<in ale autorită<ilor deconcentrate Di a celor publice jude<ene Di amunicipiului ;ucureDti @a se vedea *rdonan<a de uren<ănr.1:56000 Di nr. 35600: modificată prin Heea de aprobarenr.2>3600/.

"rima precizare, de fond, vizează obiectul ac<iunii încontencios care nu se reduce, aDa cum s-ar părea că rezultă dinlee, numai la actele autorită<ilor indicate, ci vizează Di fapteleasimilate lor, precum refuzul nejustificat Di nesolu<ionarea întermen de către administra<ie a unei cereri privitoare la un dreptrecunoscut de lee @conform art. l alin. l Di art. 6 din Heea nr.33/600/. +onform leii @art. 1061 teza a -a competen<a în primă instan<ă cu complet de judecători revine sec<iei de

contencios administrativ Di fiscal a +ur<ii de Apel în litiiile care privesc&- actele administrative emise sau înc!eiate de autorită<ile publice

centrale- ta8ele Di impozitele, contribu<ii, datorii vamale Di accesorii ale

acestora mai mari de 300.000 de lei, dacă prin lee oranicăspecială nu se prevede altfel.

A doua precizare se referă la circumscrierea mai e8actă a

pârâtului din litiiu în contencios în lumina noii terminoloiifolosite de leisla<ia modificatoare în sensul că acesta este oIautoritate publicăJ, iar nu o Iautoritate administrativăJ @ultimano<iune utilizată de Heea contenciosului administrativnr.>61>>0 ceea ce delimitează net problema calită<ii procesual- pasive1/0.

1/0 Art. 3 @1 din +onstitu<ie consacră dreptul de sesizare procesuală a persoanei vătămate de o autoritate publică printr-un act administrativ. +u toate acestea Di practica recentă a dat un sens lar acestei no<iuni

cuprinzând orice autoritate administrativă @nepublică, de pildă, Fniunea sau barourile de avoca61>>0 @+.4., 4.+.A., dec. nr. 2261>>, în

22

A treia precizare vizează cateoriile de autorită<i e8ecutive acăror activitate intră sub jurisdic<ia de primă instan<ă a cur<ilor deapel Di anume autorită<ile administra<iei publice centrale, respectiv

ministerele, alte autorită<i neministeriale de acelaDi nivel @de pildă, ;anca Na<ională, 4erviciul Român de nforma<ii1/1,indiferent de modul lor de înfiin<are prin lee @oranică sauordinară sau un alt act administrativ @uvernamental sauministerial Di de modul lor de subordonare @fa<ă de 'uvern sau dealte autorită<i centrale administrative sau neadministrative,"arlament, "reDedinte, etc..

Gn sc!imb, serviciile publice1/ deconcentrate1/: la nivel

jude<ean @inclusiv cele de la nivelele inferioare1//, teritoriale,apar<inând ministerelor Di celorlalte orane centrale din care amînlătura numai autorită<ile din teritoriu strict subordonateoranelor centrale - @după caz, autorită<i militare sau militarizatecu toată ramifica<ia diferen<iată sau nu la nivelul unită<iiadministrativ-teritoriale -, ca Di institu<iile acestora din teritoriu@Dcoală, spital, etc. intră în competen<a de solu<ionare atribunalelor.

Au fost scoase din competen<a +ur<ilor de Apel @conform*rdonan<ei nr. 1:56000 Di men<inute de *rdonan<a nr. 35600:,fiind încredin<ate tribunalelor litiiile privind&

I%reptulJ nr. 261>>:, p. 25-2>, deDi sub imperiul anterioarei Hei nr. 161>?2 în aceeaDi materie s-a deciscontrariul @Trib. 4upr. col. civ., dec. nr. 2??61>?5 în IRevista Română de %reptJ, nr. >61>?5, p. 151.1/1 %atorită modului de redactare al +onstitu<iei în privin<a autorită<ilor s-ar părea Istricto sensuJ căactivită<ile "reDedintelui, 'uvernului, a aparatului parlamentar nu sunt supuse controlului de contencios,dar o asemenea obiec<ie se înlătură în temeiul aceluiaDi art. 3@l din leea fundamentală Di în

considerarea activită<ii e8ecutive a acestora - c!iar dacă la unele respectiva activitate este doar subsidiarăceea ce le conferă, după caz @Di calitatea de autorită<i ale administra<iei publice emitente de acteadministrative @de drept public sau de autoritate.1/ 4erviciul public reprezintă o anumită activitate cu caracter oranizat Di continuu desfăDurată de oautoritate administrativă în vederea satisfacerii unui interes social eneral al unei colectivită<i locale sauna<ionale supusă reimului juridic administrativ. AceeaDi no<iune mai desemnează Di institu<ia sauautoritatea ce înfăptuieDte respectiva activitate @a se vedea. ). %. Taranul, Tratat de dre(t ad"inistrati)#

+ernău<i, 1>//, p. 13, A. orovan, op. cit., vol. , p. >5->>1/: +onform art. 1:: din Heea administra<iei publice locale nr. 136001 în redactarea ini<ială prefectulconducea serviciile publice descentralizate ale ministerelor Di ale celorlalte autorită<i ale administra<iei publice centrale oranizate în unită<ile administrativ-teritoriale, te8t în acord la acea dată, cu +onstitu<ia@art. 16, iar în urma revizuirii +onstitu<iei sunt vizate serviciile publice deconcentrate@art. 1:6.1//

Astfel, de pildă, autorită<ile financiare Di cele de poli<ie se întâlnesc ramificate în toate unită<ileadministrativ-teritoriale, iar cele militare au Di alte criterii teritoriale de constituire.

25

- prefecturile @aparatul propriu1/3 sau institu<ia prefectului,inclusiv prefectul Di subprefectul- autorită<ile publice jude<ene Di a municipiului ;ucureDti,

cateorie care include consiliile jude<ene Di +onsiliul 'eneral alunicipiului ;ucureDti, preDedintele, vicepreDedin<ii Di secretarullor, aparatul propriu @serviciile publice interne1/?, precum Diserviciile publice e8terioare @de nivel jude<ean - din subordineaconsiliilor jude<ene, dacă acestea sunt oranizate.

. Fn al doilea rup de probleme se referă la co7p/t/46ad/ co4trol jud/cBtor/3c%#> /;/rcitatB a3upra ad7i4i3tra6i/ipu5lic/.

Gn primul rând. jud/cBtoriil/ judecă plânerile împotriva!otărârilor autorită<ilor administrative publice cu activitatea jurisdic<ională @Di ale altor orane cu astfel de activitate încazurile prevăzute de lee @art. pct. 16 din +odul de procedurăcivilă.

* primă precizare care se impune are în vedere faptul cănormele speciale trebuie să specifice în mod e8pres că plânereasau calea de atac împotriva actului de jurisdic<ie se solu<ionează

de judecătorie, nefiind suficientă o prevedere de enul Isesolu<ionează de instan<a de judecatăJ întrucât este prea enerală,dar nici Ise solu<ionează potrivit Heii contenciosuluiadministrativJ deoarece într-o asemenea ipoteză s-ar realiza doaro simplă trimitere la prevederea art. 10 coroborat cu art. ?6 dinleea precitată care consacră competen<a instan<ei judiciare Di pentru actele administrative jurisdic<ionale după nivelul teritorialal autorită<ii eminente, nefiind o trimitere la prevederile

1/3 Activitatea acestuia a fost relementată prin Heea nr.:/0600/, *.F. nr.12>6003, Heeanr.151600?.1/? Gn privin<a no<iunii de Iserviciu publicJ @local arătăm că leisla<ia o utilizează numai pentru nivelullocal Di în mod distinct de aparatul propriu @art. 2: din Heea nr. 136001. +u toate acestea în doctrinaDi, mai ales, în practica administrativă se consideră că structurile interne ale aparatului tuturor consiliilor@inclusiv jude<ene sunt servicii publice @interne distincte de serviciile @e8terioare de interes local@jude<ean. A se vedea în acest sens Dre(t ad"inistrati)# "artea specială, coordonator dr. ircea "reda,)ditura AEA, ;ucureDti, 1>>, p. 1>>, 1?-12.1/2 +ontrolul judecătoresc reprezintă printre altele, atributul instan<elor de judecată de a verifica încondi<iile Di cu procedura prevăzută de lee, lealitatea Di temeinicia unor acte de jurisdic<ie @ori asimilateacestora pronun<ate de oranele administrative cu activitate jurisdic<ională reînnoind, de fapt, judecata,

iar !otărârea pronun<ată este în ultimă instan<ă @a se vedea Dicionar de dre(t (rocesua! ci)i! , )dituraMtiin<ifică Di )nciclopedică, ;ucureDti, 1>5:, p. 121.

2>

e8cep<ionale din +odul de procedură civilă @art. 161 alin. ceconsacră competen<a judecătoriei.

* a doua precizare, în aceeaDi materie, are în vedere faptul

că dacă instan<ele de contencios de<in co7p/t/46a F/4/ralB înmateria controlului judiciar al actelor administrative de jurisdic<ie,în co4di6iil/ Heii nr. 33/600/, în sc!imb judecătoria de<ine, prin corelare, o co7p/t/46B 3p/cialB doar pentru ca0uril/ e8pres prevăzute prin relementări distincte.

* a treia precizare vizează actul normativ care instituie oasemenea competen<ă în beneficiul judecătoriei Di care nu poate fidecât leea @oranică sau ordinară1/5 Di în nici un caz un act

obiDnuit al e8ecutivului1/>.Gn al doilea rând, Tri5u4alului Mu4icipiului )ucur/:ti i

s-au încredin<at în mod e8cep<ional solu<ionarea unor procese Dicereri în materie de acte administrative jurisdic<ionale în cazurie8pres130 prevăzute vizând crea<ia intelectuală Di proprietateaindustrială131 altele decât cele enun<ate în art. alin. l, lit. d cafiind de competen<a tribunalelor.

. Gn sfârDit, o ultimă rupă de probleme vizează

competen<a instan<elor judecătoreDti de a solu<iona cBil/ d/ atac 7potri1a otBr8rilor i43ta46/i i4/rioar/ a184d ca o5i/ctlitiFii d/ 4aturB ad7i4i3trati1B9 respectiv e8ercitarea controlului judiciar.

Gn primul rând, este de făcut precizarea că !otărârile judecătoriilor prin care se solu<ionează plânerile sau o altă calede atac împotriva actelor autorită<ilor administra<iei publice cu

1/5 Gn acest sens a se vedea orientarea dată de Tribunalul 4uprem prin I%ecizia de îndrumareJ nr. 361>20în I+uleere de decizii pe 1>20J, p. 12.1/> TotuDi întrucât nu este e8clus ca să se poată relementa administrativ Di unele aspecte vizândcompeten<a instan<elor judecătoreDti @mai pu<in aspectele referitoare la oranizarea Di func<ionareaacestora precum Di contenciosul administrativ @art. 2:6: lit. S Di l din +onstitu<ie, prin ordonan<e ,inclusiv de uren<ă, ale uvernului.130 Gn conformitate cu prevederile art. 3261 din Heea privind brevetele de inven<ie nr. ?/61>>1 Di aleReulii nr. :265 din Reulamentul de aplicare a ei @aprobat prin (otărârea nr. 1361>> a 'uvernului!otărârile comisiei de ree8aminare din cadrul *.4... se pot ataca la această instan<ă, în mod similar se poate proceda fa<ă de actele aceleiaDi comisii conform prevederilor art. 3 din Heea nr. 1>61>> privind protec<ia desenelor Di modelelor industriale Di a art. ? din Heea nr. 561>?2, privind mărcile de fabrică,de comer< Di de serviciu.131

%repturile intelectuale cuprind dreptul de autor Di dreptul de proprietate intelectuală @. )minescu,Tratat de (ro(rietate industria!ă# +rea<ii Noi, vol. , )ditura Academiei, ;ucureDti, 1>5, p. 13.

50

activitate jurisdic<ională sunt definitive13 nefiind supuse, în modobiDnuit, apelului, ci numai recursului.

Gn al doilea rând, tribunalele judecă recursurile declarate

împotriva !otărârilor pronun<ate de judecătorii în ultimăinstan<ă13:, numai în cazurile e8pres prevăzute de lee.

Gn al treilea rând, în materie de contencios administrativ+urtea de Apel judecă recursurile, împotriva !otărârilortribunalelor jude<ene date în primă instan<ă Di, respectiv, în aldoilea caz, Gnalta +urte de +asa<ie Di Ousti<ie judecă recursurileîmpotriva !otărârilor date de +ur<ile de apel în primă instan<ă.

). ud/cata 4 o4dAc<iunea în justi<ie se introduce împotriva autorită<ii

administrative emitente a actului atacat, indiferent de faptul căreclama<ia administrativă a fost introdusă Di la oranul e8ecutivierar!ic superior acestuia. )a poate fi îndreptată Di împotriva uneiautorită<i lipsite de personalitate juridică civilă, spre deosebire dedreptul comun, tocmai pentru a facilita controlul judiciar alactelor administrative, indiferent de calitatea juridică

procesual-civilă a autorită<ilor pârâte, însă în ipoteza în carecererea de c!emare în judecată urmăreDte să solu<ioneze Di uneleaspecte de natură patrimonială va trebui să apară - alături deoranul de stat pârât, dar lipsit de personalitate juridică, - Diautoritatea superioară ierar!ic care dispune de personalitate juridică aptă să răspundă potrivit leii civile Di care dobândeDteastfel, o situa<ie de coparticipare procesuală pasivă necesară,obliatorie Di specială pentru a suplini lipsa personalită<ii juridice

civile a autorului ilealită<ii care nu poate răspunde pe plan patrimonial potrivit dreptului comun.

13 ADa este, de pildă, în materia înscrierilor privind listele electorale @art. 1/ din Heea nr. 2061>>, înmateria funciară @art. 11 alin. ultim din Heea fondului funciar nr. 1561>>1, etc.13: +onstituie o importantă problemă de drept recursurile împotriva !otărârilor de acest en deoarecee8istă o diferen<iere netă între cele care au ca obiect un act administrativ jurisdic<ional Di cele care au unact de administra<ie activă, de pildă, în materie contraven<ională @art. : din *rdonan<a nr. 6001, pe deo parte, comparativ cu situa<iile în care judecătoria solu<ionează în primă Di ultimă instan<ă, pe de altă

parte @de pildă în materie contraven<ională conf. art. 11, 1/ din Heea ?161>>1, republicată, fiindconsacrată Di ree8aminarea cauzei.

51

Ac<iunea în justi<ie poate fi formulată Di personal împotrivafunc<ionarului autorită<ii pârâte care a elaborat, emis sau înc!eiatactul dacă se solicită Di plata unor despăubiri pentru prejudiciul

cauzat, în scopul de a-i face opozabilă !otărârea de admitere aac<iunii în temeiul căreia va putea fi obliat solidar la platadaunelor împreună cu autoritatea e8ecutivă din care face parte.

"rimind cererea de c!emare în judecată instan<a fi8ează deuren<ă termenul pentru solu<ionarea ei în Dedin<ă publică."recizăm că tribunalul sau curtea de apel sunt sesizate ca instan<ede fond Di nu ca instan<e de apel sau recurs. nstan<a va dispunecitarea păr<ilor Di va putea cere autorită<ii a cărui act este atacat

să-l comunice de uren<ă @dacă reclamantul nu l-a depusîmpreună cu întreaa documenta<ie care a stat la baza emiterii lui precum Di orice alte lucrări necesare pentru solu<ionarea cauzei@pe care instan<a le socoteDte utile.

Gnscrisul constatator al actului administrativ în discu<ie precum Di lucrările prevăzute se vor depune în termenul stabilit deinstan<ă sub sanc<iunea plă<ii de către conducătorul autorită<iie8ecutive a unei amenzi reprezentând 10U din salariul minim brut

pe economie pentru fiecare zi de întârziere nejustificată încasatăîn beneficiul statului.Gn cazuri bine justificate Di pentru a preveni producerea unei

paube iminente reclamantul poate cere instan<ei să suspendee8ecutarea actului administrativ până la solu<ionarea ac<iunii.nstan<a va solu<iona de uren<ă cererea de suspendare, cu citarea păr<ilor, iar !otărârea pronun<ată în acest caz este e8ecutorie dedrept, putându-se ataca cu recurs în termen de 3 zile de la

comunicare, ceea ce nu suspendă e8ecutarea !otărârii în cauză.+onsiderăm că cererea de suspendare poate fi introdusăc!iar odată cu sesizarea instan<ei de judecată cu privire laanularea actului dar Di pe tot parcursul judecă<ii tocmai pentru a se putea evita oricând producerea de paube iminente. ai mult,leea permite @art.1/, pentru aceleaDi considerente, solicitareasuspendării judiciare c!iar Di de introducerea ac<iunii propriu-ziseîn contencios dar sub sanc<iunea încetării suspendării, dacă

ac<iunea nu se introduce în termen de ?0 de zile de către

5

reclamant. 4tarea de suspendare a e8ecutării durează până lasolu<ionarea cauzei când se dispune fie respinerea ac<iunii, ceeace permite repunerea în e8ecutare a actului administrativ blocat

prin efectele sale, fie anularea actului, respectiv desfiin<area lui pecale judiciară, ceea ce transformă efectul provizoriu al suspendăriie8ecutării într-unul definitiv de încetare a efectelor actuluiadministrativ a cărui anulare se cere.

Rezultă că în temeiul Heii contenciosului, spre deosebirede alte situa<ii @de pildă, relementarea contenciosului în beneficiul prefectului suspendarea actului administrativ atacat nuoperează de drept, în temeiul leii, pe parcursul întreii durate a

judecă<ii, prin simplul fapt al declanDării procesului, ci ea se poatedispune numai de instan<ă printr-un act al ei Di numai la cerereareclamantului. +ând în cauză e8istă un interes public major, denatură a perturba rav func<ionarea unui serviciu publicadministrativ de importan<ă na<ională, cererea de suspendare aactului administrativ normativ poate fi introdusă Di de inisterul"ublic, din oficiu sau la sesizare. 4pre deosebire de relementareaini<ială a leii nu este obliatorie participarea procurorului la

judecată13/

, el putând participa în orice fază a procesului, cândapreciază ca necesară prezen<a sa pentru apărarea ordinii de drept,a drepturilor Di libertă<ilor cetă<enilor.

Gn cadrul litiiului declanDat reclamantul va trebui sădovedească e8isten<a unui drept leal recunoscut în persoana luisau a unui interes leitim dar Di să facă dovada vătămării acestuidrept sau interes produsă în mod efectiv iar nu simpla consideraresau pretindere a vătămării aDa cum s-ar părea că rezultă din

formularea articolului introductiv al leii. TotuDi dovedireavătămării nu este o c!estiune procedurală prealabilă judecă<ii propriu-zise, de a cărei stabilire ini<ială Di de principiu să depindămodul ulterior de judecare prin admiterea sau respinerea ac<iunii,ci ea formează obiectul întreii judecă<i.

13/ Asupra participării procurorului - sub imperiul vec!ii relementări a Heii nr.161>?2 a se vedea . .4antai . E. +iobanu& „Po@iia (rocuroru!ui *n !itigii!e *nte"eiate (e >egea nr. -8-7=” în IRevista

Română de %reptJ nr. 1061>5/, p. 2-/0 art.16> , teza , din Heea nr.33/600/ a fost abroat prin art.Edin *rdonan<a de Fren<ă nr.1>06003.

5:

Gn cazul admiterii cererii instan<a va putea anula total sau par<ial actul administrativ atacat sau îl poate desfiin<a cu obliareaoranului administrativ de a emite un alt act de autoritate ori să

elibereze un certificat, o adeverin<ă sau orice alt înscris ori săînlocuiască sau să-Di modifice propriul act e8ecutiv să efectueze oanumită opera<iune, în nici un caz instan<a nu poate emite actul juridic necesar, nici să-l modifice sau să-l suspende pe o duratănedeterminată. "e de altă parte, !otărârea judecătorească nu poate<ine locul actului administrativ sau al înscrisului necesar pentru căîn caz contrar justi<ia s-ar substitui e8ecutivului.

Gn cazul contractelor administrative se poate dispune&

- valoarea totală sau par<ială a acestora- obliarea autorită<ii la înc!eierea contractului- impunerea unei oblia<ii pentru păr<ile din proces- suplinirea consim<ământului unei păr<i când interesul

public o cere- acordarea despăubirilor.Gn acelaDi timp instan<a este competentă să se pronun<e Di

asupra lealită<ii opera<iunilor care au stat la baza emiterii actuluiadministrativ supus judecă<ii. +onstatările instan<ei rezultate cu privire la aceste aspecte cone8e nu vor fiura în dispozitivul!otărârii sale, ci numai în considerentele sau motivările actului judiciar astfel că ele nu dispun de autoritatea lucrului judecat.

Gn cazul admiterii cererii instan<a trebuie să se pronun<easupra daunelor materiale Di a celor morale solicitate odată cuintroducerea ac<iunii principale.

%acă în urma admiterii cererii administra<ia este obliată săînlocuiască sau să modifice actul administrativ ori să elibereze uncertificat, o adeverin<ă sau orice alt înscris e8ecutarea !otărâriidefinitive se face în termenul prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsalui în cel mult :0 de zile de la data rămânerii definitive a !otărârii.

Gn cazul în care termenul nu este respectat se va aplicaconducătorului autorită<ii administrative o amendă plătită deacesta în beneficiul statului de 0U din salariul minim brut peeconomie pentru fiecare zi de întârziere nejustificată. Ha rândul

său conducătorul autorită<ii e8ecutive se poate îndrepta cu ac<iune

53

în reres împotriva celor efectiv vinova<i de nee8ecutarea!otărârii, potrivit dreptului comun sau potrivit relementărilorspeciale vizând demnitarii Di func<ionarii publici. Reclamantului i

se vor putea acorda penalită<i, daune-interese instan<a !otărând deuren<ă în camera de consiliu asupra acestor situa<ii, la cerereareclamantului cu citarea păr<ilor, fără plata vreunei ta8e de timbru!otărârea fiind definitivă Di e8ecutorie.

(otărârea instan<ei @tribunal sau curte de apel prin care s-asolu<ionat ac<iunea poate fi atacată cu recurs în termen de 13 zilede la comunicare la instan<a imediat superioară - 4ec<ia decontencios administrativ. Gn redactarea ini<ială a leii termenul de

recurs curea alternativ Di de la pronun<are, dar această prevedereleală e8presă @art.061 din Heea nr.33/600/ a fost declaratăneconstitu<ională @%ecizia +ur<ii +onstitu<ionale nr.15>600? publicată în on.*f. nr.:0263.0/.00? devenind incidente prevederile comune ale +odului de "rocedură +ivilă. Recursul nueste suspensiv de e8ecutare, în privin<a actului administrativ vizatdecât dacă, în urma admiterii cererii s-a dispus suspendareaacestuia, iar instan<a îl judecă de uren<ă. Gn cazul admiterii se va

casa sentin<a cu trimitere sau cu re<inerea litiiului pentrurejudecarea în fond, modificând, după caz, sentin<a. Gmpotrivasolu<iilor definitive Di irevocabile se e8ercită căile de ataccomune.

G $. Co4trolul jud/cBtor/3c dir/ct a3upra apt/lorad7i4i3trati1/ il/Fal/ 4 t/7/iul L/Fii co4t/4cio3uluiad7i4i3trati1

5#0# Condiţiile controlului 3udiciar asupra faptelor ile6ale+ontrolul judiciar asupra faptelor numit Di control în

obliare - spre deosebire de controlul în anularea actelore8ecutive - se numeDte astfel deoarece prin el se tinde la obliareaadministra<iei la o conduită activă, contrară pasivită<ii ei, învederea satisfacerii unei cereri care i-a fost adresată Di fa<ă de carenu s-a pronun<at în termen sau a respins-o.

5?

"otrivit Heii contenciosului administrativ orice persoanăfizică sau juridică dacă se consideră vătămată prin refuzulnejustificat al unei autorită<i administrative de a rezolva cererea

referitoare la un drept recunoscut de lee sau interes leitim se poate adresa instan<ei judecătoreDti competente pentrurecunoaDterea, în condi<iile leii, a dreptului sau interesului pretins. 4e consideră refuz nejustificat de rezolvare a cereriireferitoare la un drept recunoscut de lee Di faptul de a nurăspunde peti<ionarului în termen de :0 de zile de la înreistrareacererii respective, dacă prin lee nu se prevede un alt termen.

Gn cazul refuzului e8istă o manifestare de voin<ă care se

e8primă e8plicit sau se poate e8prima implicit @de pildă prinemiterea actului solicitat în beneficiul altuia, iar în cazulnerăspunderii în termen se cere doar întrunirea simplei stări deab<inere, indiferent de motive, fa<ă de solicitarea adresată,concretizată în depăDirea termenului leal de :0 de zile sau a altuitermen special calculat din momentul primirii cererii de cătreadministra<ie.

Refuzul nejustificat Di nerezolvarea în termen pot viza

emiterea unui act administrativ, eliberarea oricărui alt înscris princare se tinde la valorificarea unui drept subiectiv sau interesleitim, inclusiv poate viza neluarea unei alte măsuriadministrative solicitate de peti<ionar Di având caracter dee8ecutare @de pildă ridicarea sau demolarea unor construc<ii,remiterea unui bun, etc. putând reprezenta obiectul ac<iunii principale.

Gn ceea ce priveDte natura juridică a refuzului unui oran de

a satisface o cerere au e8istat mai multe opinii.Gntr-o primă opinie @a profesorului bular "etco 4taicov13?,ac<iunea de respinere a administra<iei este considerată act dedrept administrativ indiferent de modul @e8pres sau tacit demanifestare sau de forma @scrisă sau orală de e8teriorizare, dinmoment ce se vizează cererea unei persoane interesate,refuzându-se recunoaDterea unui drept pretins sau refuzându-se oanumită ac<iune la care solicitantul pretinde că ar avea dreptul.

13? +itat de T. %răanu în 3cte!e de dre(t ad"inistrati), p. >2-100.

52

*pinia în cauză se fundamentează Di pe analoia dintre refuzuladministrativ cu !otărârea judecătorească de respinere a ac<iuniiîn justi<ie, !otărâre care este un act juridic. "e de altă parte, se

consideră că refuzul lezează un interes, prin simplul fapt că oe8pectativă arantată de lee este zădărnicită, astfel încât prinrefuz se creează o modificare relevantă sub aspect juridic Di deciDi o situa<ie juridică nouă132.

Gntr-o altă opinie135, se consideră că refuzul de a satisface ocerere este un simplu fapt material @cu e8cep<ia acteloradministrative jurisdic<ionale de respinere a unor cereri privitoare la drepturi, întrucât el nu împiedică pe solicitant să-Di

reitereze cererea la acelaDi oran, refuzul nefiind consolidat printr-un act care să dispună de puterea lucrului judecat,administra<ia putând reveni asupra refuzului ei ini<ial. Hezareaunei simple e8pectative sau a unui simplu interes, în urmarefuzului, nu este producătoare de efecte juridice, deoarece leeanu arantează o e8pectativă sau un interes ci numai un dreptsubiectiv. %acă totuDi prin acest refuz se produc anumite efecte,de e8emplu, prejudicierea solicitantului, el îmbracă forma unui

fapt material-juridic ilicit.Gn baza evolu<iei leisla<iei noastre s-a conturat totuDi o altăconcep<ie întrucât Heea nr. 161>?2 a asimilat cu acteleadministrative ileale Di refuzul nejustificat al administra<iei de asatisface o cerere privitoare la un drept13>. Acest refuz apare, dineconomia leii ca o cateorie distinctă de actele administrativeileale propriu-zise, deoarece leea Pîl socoteDteJ Di nu îlconsideră pur Di simplu act administrativ ileal. %e altfel, frecvent

practica judiciară statuează că refuzul administra<iei de aprobare aunor cereri se consideră act administrativ.a. +ondi<iile pe care trebuie să le îndeplinească refuzul pentru a ficenzurat judiciar sunt următoarele&- să provină de la autoritatea @administrativă publică

132 Ale8. Neoi<ă, Dre(t ad"inistrati), p. /?-/2.135 T. %răanu, op. cit., p. >2-100.13>

T. %răanu, 3cte!e ad"inistrati)e +i &a(te!e asi"i!ate !or su(use contro!u!ui ;udecătoresc (otri)it >egii nr. -8-7= , p. /3-/2.

55

- să încalce un drept recunoscut de lee sau interes leitim al persoanei fizice sau juridice1?0

- să vizeze emiterea unui act administrativ sau eliberarea unui alt

înscris1?1 @certificat, adeverin<ă, etc.- să fie nejustificat, adică să reprezinte o încălcare a normelor

leale care obliă institu<ia dată la satisfacere cererii, indiferentcă este e8pres sau tacit, motivat sau nemotivat

- nu trebuie să vizeze acte administrative e8ceptate de lacontrolul judecătoresc în temeiul Heii contenciosuluiadministrativ deoarece astfel, pe cale ocolită, s-ar conferi justi<iei puteri peste ceea ce nu poate dispune prin ac<iunea înanulare. Astfel, ceea ce justi<ia nu poate desfiin<a nu va puteanici înfiin<a în sensul obliării e8ecutivului la emiterea actelore8ceptate de la controlul direct prin ac<iunea în anulare, fieîntr-un mod e8plicit sau în mod implicit1?

- nu se mai cere îndeplinită condi<ia procedurii administrative prealabile introducerii ac<iunii judiciare @condi<ie ine8istentăsub imperiul relementării ini<iale, deDi petentul s-a maiadresat deja administra<iei cu o solicitare fiind refuzat, iar onouă reiterare a solicitării apare ca inutilă

- în privin<a termenului de sesizare a instan<ei de judecatăconsiderăm că acesta este de până la ? luni Di începe să curăde la comunicarea refuzului sau de la data când trebuiacomunicată solu<ia către petent, dacă totuDi a formulat Di o plânere, e8istând Di un termen ma8im de până la un an, pentrumotive temeinice, ca Di în cazul ac<iunilor prin anulare,@situa<ie rezultând din interpretarea prevederilor art. 11 alin. l

1?0 Gn acest sens, de pildă, nu se poate considera că reclamantul are un drept căruia să-i corespundăobliarea unor autorită>a +.4.O., s.c.adm. în I%reptulJ nr. 261>>:, p. 50.1?1 Astfel, nu se poate cenzura judiciar, conform Heii nr. >61>>0, refuzul societă<ii comercialespecializate de a perfecta un contract de vânzare-cumpărare privind o locuin<ă din fondul de stat@%ecretul-lee nr. ?161>>0 întrucât aceasta este subiect de drept civil ce înc!eie acte de drept civil @dec.nr. 2561>> a +.4.O., s.c.a., în I%reptulJ nr. 261>>:, p. 5/ sau refuzul de a e8ecuta poprirea @dec. nr.:261>> a +.4.O. s.c.a., în I%reptulJ, nr. 261>>:, p. 5?.1? Astfel, nu poate fi admisă, în temeiul Heii nr. >61>>0. ac<iunea în obliarea autorită<ii administrative

de a vinde o locuin<ă din fondul de stat, deoarece vânzarea-cumpărarea este un act de estiune e8ceptat dela prevederile respectivei lei @%ec. nr. 261>> a +.4.O., s.c.a. în I%reptulJ, nr. 1161>>, p. 22.

5>

lit. a coroborat cu alin. din Heea nr. 33/600/, acest termene8trem de scurt fiind unul de decădere iar nu de prescrip<ie

- nu este necesar ca refuzul nejustificat să fie e8pres consacrat

prin norme speciale ca atitudine a administra<iei cenzurabilă potrivit Heii contenciosului administrativ1?:.

Gn privin<a nesolu<ionării în termen a cererii privitoare la undrept subiectiv sau interes leitim @termene cuprinse în *rdonan<anr. 2600 sau în lei speciale s-a considerat1?/ că aceasta nu areîn sine nici o valoare de aprobare Di nici una de respinere acererii, tăcerea administra<iei trebuind să fie privită diferen<iat. Gnsitua<ia în care normele juridice ec!ivalează @e8pres sau tacit

absten<iunea cu un act administrativ @individual ea trebuieinterpretată în sensul pe care îl atribuie norma juridică. Astfel,nesolu<ionarea în termen a protestului procurorului cu privire la o pretinsă ilealitate a unui act administrativ1?3, ec!ivala, lae8pirarea termenului de e8aminare cu o respinere a acestuia.Alteori normele asimilează tăcerea administra<iei cu o decizieafirmativă1??, în aceeaDi opinie se sus<ine că în situa<ia în careleea nu dă nici un sens absten<iunii ea nu poate fi ec!ivalată cu

un act administrativ, deoarece nu se poate cunoaDte nicimanifestarea de voin<ă respectivă Di nici efectele ei.

Gntr-o altă opinie1?2 se consideră că nu e8istă acteadministrative implicite inactivitatea administra<iei fiind un fapttipic material, care însă produce uneori efecte juridice decurânddirect din lee. %e aceea, nee8aminarea de către administra<ie, întermen, a protestului procurorului @din e8emplul precitat atrăea1?: 7acem această men<iune deoarece, de e8emplu, prin relementare s-a precizat faptul că respinerea

cererilor de licen<e de e8port sau import dacă nu se încadrează între acelea lăsate, potrivit leii, laaprecierea inisterului +omer<ului Di Turismului, persoana nemul<umită poate ac<iona conform leiicontenciosului administrativ @art. > din (ot. 'uv. nr. /261>>1 privind reimul, de import Di e8port. A sevedea Di E. "ătulea „Contro!u! ;urisdiciona! *n !egătură cu e!iberarea !icene!or de ex(ort”, în I%reptulJnr. 161>>. p. >2.1?/ R. onescu, op. cit., p. :/.1?3 Art. ? din Heea nr. ?61>3 @abroată.1?? Art. 3, ? din Heea nr. 061>21 @abroată prevedeau în cazul comitetelor sau a birourilor e8ecutive alefostelor consilii populare că prin nepronun<area asupra !otărârii adunării reprezentan<ilor familiilor cu privire la oranizarea contribu<iei băneDti pentru e8ecutarea unor lucrări de interes obDtesc, se aprobă, înfond, !otărârea luată a se vedea Di neavizarea în termen a acordurilor Di conven<iilor e8terne înc!eiate deadministra<ia locală de către .A.). ceea ce ec!ivalează cu lipsa obiec<iilor @art.1?6: din Heea

nr.136001.1?2 %. (olt Di colab., 3d"inistraia de stat *n R.S.R., )ditura Mtiin<ifică, ;ucureDti, 1>?5, p. :>

>0

de drept suspendarea actului administrativ pretins ileal, dupăcum nee8ercitarea dreptului la ac<iune sau la e8ecutarea silităatrae prescrierea dreptului la ac<iune1?5.

Analizând aceste opinii constatăm că ele recunosc caracterulvoli<ional al atitudinii pasive a administra<iei. TotuDinesolu<ionarea în termen nu este un act juridic deoarece nu e8istăo manifestare de voin<ă făcută cu inten<ie de a produce efecte juridice, atitudinea pasivă fiind un simplu fapt material. %acătotuDi prin acest fapt s-au încălcat drepturi subiective Di se producefecte juridice suntem în prezen<a unui fapt material-juridic,asimilat de lee actelor administrative ileale, ceea ce antrenează

răspunderea administra<iei de stat.5. +ondi<iile pe care trebuie să le întrunească necomunicarearăspunsului în termen de către administra<ie cu privire la o cererecare i-a fost adresată, pentru ca această atitudine pasivă să fiecenzurabilă judiciar, sunt următoarele&- să provină de la autoritatea @administrativă publică- să încalce un drept recunoscut de lee sau interes leitim- să vizeze emiterea unui act administrativ, certificat, adeverin<ă

sau orice alt înscris- nesolu<ionarea cererii trebuie să aibă loc prin încălcarea

termenului de :0 de zile de la înreistrarea ei, dacă prin lee nuse prevede un alt termen

- nesolu<ionarea nu trebuie să vizeze acte e8ceptate de lacontrolul judecătoresc @în cazul ac<iunii în anulare

- nu se mai cere îndeplinită condi<ia procedurii administrative prealabile prevăzute în formularea ini<ială a leii, introduceriiac<iunii în justi<ie constând în formularea Di depunereareclama<iei la autoritatea e8ecutivă în termen de :0 de zile dela data e8pirării primul termen @tot de :0 de zile în careadministra<ia ar fi trebuit să rezolve cererea ini<ială, iar pentrumotive temeinice în termen de ? luni de la emiterea actului,

1?5 Art. : Di urm. din %ecretul nr. 1?261>35 a se vedea *rdonan<a nr.2600: privind aprobarea tacită,

care asimilează nesolu<ionarea în termen a cererii privind autorizarea desfăDurării unor activită1

e8ecutivul fiind obliat ca în alt termen de :0 de zile să rezolvereclama<ia ce a fost adresată ulterior cererii

- termenul de sesizare a instan<ei de judecată este de până la ?

luni Di se socoteDte de la data când e8ecutivul trebuia sărăspundă solicitării sau reclama<iei administrative introdusăulterior cererii nesolu<ionate @respectiv până la împlinirea a :0de zile de la depunerea ei e8istând un interval ma8im de un anîn cazul unor motive temeinice, ca Di în cazul acteloradministrative a căror anulare se cere, de la data emiterii lor.

"rin *rdonan<a de uren<ă nr. 2600: privind proceduraaprobării tacite se ec!ivalează tăcerea e8ecutivului cu un act

administrativ implicit, de încuviin<are, într-un domeniu e8presdeterminat, dacă autoritatea nu s-a pronun<at în termenul prevăzutde lee, iar solicitantul a depus toată documenta<ia leală aferentă peti<iei sale privind eliberarea autoriza<iei cerute @inclusiv avize,licen<e, permise, aprobări, etc.. *ricum, răspunsul neativ alautorită<ii competente în termenul prevăzut de lee pentruemiterea autoriza<iei nu ec!ivalează cu aprobarea tacită @art. :6din *.F. nr. 2600: astfel cum a fost modificat prin Heea

nr./5?600: de aprobare Di modificare.

5#.# Procedura 2i efectele controlului 3udiciar asupra faptelor administrative ile6ale

"rocedura judiciară în materia faptelor ileale este aproape

identică cu cea a verificării pe aceeaDi cale a acteloradministrative deoarece în ambele cazuri suntem în prezen<a uneiac<iuni judiciare directe. TotuDi ac<iunea împotriva faptelor ilealenu este o ac<iune judiciară în anulare, deoarece nu se tinde ladesfiin<area unor acte, a unor măsuri sau a unor manifestări devoin<ă e8ecutivă făcute cu inten<ia de a produce efecte juridice ci,dimpotrivă, este o ac<iune contrară Di anume în obliarea lamăsuri administrative. 4pre deosebire de ac<iunea în anulare, în

cazul ac<iunii în obliare reclamantul va trebui nu numai să

>

dovedească e8isten<a dreptului subiectiv recunoscut de lee sauinteresul leitim ci Di a vătămării produse prin refuzul nejustificatsau nerezolvarea în termen. 7ăcându-se dovada dreptului

subiectiv e8istent sau a unui interes leitim Di a vătămării produsea acestora se deduce implicit Di caracterul nejustificat al refuzului.

*dată cu introducerea ac<iunii judiciare reclamantul vadepune la instan<ă Di răspunsul autorită<ii administrative prin carei se comunică refuzul rezolvării cererii sale, iar dacă nu a primitnici un răspuns în leătură cu cererea sa va depune la dosar copiacertificată pentru conformitate cu oriinalul, a cererii, precum Didovada îndeplinirii procedurii administrative prealabile ac<iunii

judiciare @respectiv copie după reclama<ia administrativă, dovadadepunerii acesteia în termen leal la autoritatea e8ecutivă.

nstan<a va analiza de la caz la caz Di în mod concretcaracterul nejustificat al refuzului în func<ie de e8isten<a sauine8isten<a dreptului subiectiv sau interesului leitim pretinsvătămat. Astfel, dacă vătămarea vizează un simplu interes, fie elDi leitim, de e8emplu, de promovare într-o func<ie superioară saude conducere, iar autoritatea administrativă are un drept de

apreciere asupra persoanei ce urmează a fi promovată refuzuladministrativ de a satisface o astfel de cerere este justificat. %easemenea, nu constituie refuz nejustificat refuzul scris Dinemotivat al e8ecutivului de a satisface o cerere privitoare la undrept subiectiv sau interes leitim atunci când leea nu prevedeobliativitatea motivării ac<iunii administrative. Ea trebuicercetată judiciar întotdeauna temeinicia refuzului pe considerentede fond Di nu în căutarea condi<iei de formă privind motivarea

refuzului pentru că, în acest conte8t, s-ar putea ca un refuznemotivat să fie justificat după cum un refuz formal motivat poatefi nejustificat sub aspectul fondului.

Nu va constitui un refuz nejustificat pozi<ia de respinere ae8ecutivului vizând emiterea unui act administrativ care nu estede competen<a lui, însă va constitui refuz nejustificat neemitereaunei adeverin<e menite să contribuie la dovedirea vec!imii înmuncă sau care atestă retribu<ia tarifară ori alte venituri necesară

unei persoane în vederea stabilirii dreptului de pensie Di calculării

>:

cuantumului pensiei1?> ori refuzul de emitere a certificatului saudiplomelor de atestare a studiilor absolvite. %e asemenea, nu vaconstitui refuz nejustificat eliberarea unei adeverin<e care nu

con<ine o anumită formulare cerută de reclamant, deoarece peti<ionarul nu poate pretinde ca răspunsul la cererea sa să fie potrivit propriei sale formulări întrucât stabilirea cuprinsuluirăspunsului final este de atributul oranului administrativcompetent120. %e asemenea, este justificat refuzul de eliberare aautoriza<iei de construc<ie a unei case pe terenul reclamantei Di a pârâtei @ambele coproprietare dacă ultima se opune la edificareaconstruc<iei121.

Gn cazul nerezolvării în termen de către administra<ie acererii reclamantului Di a reclama<iei administrative dacă a fostintrodusă, ulterior, reclamantul va trebui să probeze în instan<ăfaptul depăDirii termenelor leale de solu<ionare Di a antrenării, prin aceasta, a vătămării drepturilor subiective sau intereselorleitime fără ca să mai intereseze motivele care ar justifica sau nue8ecutivul pentru o astfel de atitudine pasivă.

+onstatând e8isten<a dreptului subiectiv Di nerezolvarea în

termen a solicitării instan<a va admite ac<iunea prin simplaconsiderare a depăDirii termenelor leale12. Nu va reprezentanesolu<ionare în termen prelunirea leală a duratei de rezolvareadministrativă adusă la cunoDtin<a petentului.

Gn privin<a efectelor acestui control constatăm că instan<a poate !otărî&- obliarea administra<iei la emiterea unui act administrativ, a

unui înscris @certificat, a unei adeverin<e, conform *rdonan<ei

nr.::600, să înlocuiască sau să modifice actul administrativori să efectueze o opera<iune administrativă- obliarea la emitere cumulativ cu acordarea de daune materiale

Di morale, inclusiv penalită %ec. civ. nr. 15065 auust 1>2/ a Trib. 4up. sec. civ. în I+uleere de decizii...61>2/J, p. 53.120 %ec. nr. 1361>>1 a +.4.O. s.c.a. în I%reptulJ nr. 361>>, p. 5:.121 %ec. nr. :?161>> a +.4.O. s.c.a. în I%reptulJ nr. 561>>, p. 2.12 Gn cazul în care nesolu<ionarea în termen, sau refuzul de solu<ionare vizează situa<ii necenzurabile judiciar, conform Heii nr. >61>>0 @de pildă, predarea unei scrisori cu valoare declarată de către oranele

de poDtă reclamantul va trebui să urmeze procedura prevăzută în relementarea specială @din %ecretul nr.1>261>33, a se vedea, în acest sens dec. nr. :3?61>> a +.4.O. s.c.a., în P%reptulJ nr. 261>>:. p. 5/.

>/

%acă prejudiciul a apărut ulterior ac<iunii în anulare sauac<iunii în obliare ori dacă întinderea lui a devenit ulteriorcunoscută, reclamantul este în drept să introducă ulterior ac<iunea

în reparare sprijinindu-se în ea, eventual, Di pe !otărârea ini<ială ainstan<ei de judecată cu privire la ilealitatea actului sau a faptuluiadministrativ în sensul admiterii cererii. Termenul de prescrip<ie pentru ac<iunea în despăubire distinctă Di ulterioară cure de ladata când persoana vătămată a cunoscut sau trebuia să cunoascăîntinderea paubei, respectiv un an de la comunicarea actului.nstan<a va !otărî atât asupra daunelor materiale cât Di asupracelor morale cerute de reclamant.

"rin !otărârea pronun<ată instan<a nu se va substituioranului administrativ, !otărârea neputând <ine loc actului lealsolicitat sau măsurii cerute, motiv pentru care controlul nu este de plină jurisdic<ie. %acă în urma admiterii ac<iunii oranuladministrativ este obliat să emită un act administrativ ori să ia omăsură, e8ecutarea !otărârii definitive se va face în termenulstabilit în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen nu maitârziu de :0 de zile de la comunicare sub sanc<iunea plă<ii de către

oranul administrativ a unei amenzi în favoarea statului de 0Udin salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârzierenejustificată, suma plătită de oran urmând a fi imputată celuivinovat. Ha aceasta se mai pot adăua Di eventualele despăubiricerute de reclamant pentru daunele ocazionate de nee8ecutareasau e8ecutarea cu întârziere a !otărârii judecătoreDti.

)8ecutarea !otărârii se face potrivit normelor dreptuluicomun, prevederile Heii contenciosului administrativ

întreindu-se cu dispozi<iile codului de procedură civilă.

G #. Co4trolul jud/cBtor/3c 3p/cial p/ cal/ dir/ctB

=#0# Necesitatea controlului 3udecătoresc special Alături de control judiciar eneral pe cale directă e8ercitat

asupra activită<ii e8ecutive în baza Heii contenciosuluiadministrativ, e8istă Di un control judecătoresc tot în formă directă

dar instituit prin norme speciale, altele decât cele din leea

>?

precitată. Această formă de control este instituită în scopulverificării lealită<ii în administra<ie pentru unele situa<ii maideosebite, completând, în acest fel, controlul judiciar eneral Di

beneficiind de relementări speciale Di diferite e8pres prevăzute pentru cazuri în care nu se pot aplica dispozi<iile Heiinr.33/600/.

Gn acest sens ori de câte ori e8istă o relementare specială acontrolului judecătoresc pe cale ac<iunii directe Di pentru cazurie8pres prevăzute instan<a de judecată nu va putea face aplicareaHeii nr. 33/600/ care nu vizează situa<ii speciale, ci se referă lacontrolul judiciar eneral al activită<ii e8ecutive, decât dacă

relementarea specială face trimitere e8presă la Heeacontenciosului administrativ.

+ontrolul judecătoresc special nu beneficiază, în ansamblulsău, de o relementare unitară Di specială, deroatoare de la cadruleneral al Heii nr. 33/600/, ci este consacrat prin lei specialeDi diferite atât între ele cât Di fa<ă de leea precitată. +ontrolulspecial este relementat fie prin acte normative anterioare Heiinr. 33/600/ Di men<inute Di după apari<ia acestei lei @de

e8emplu, %ecretul nr. >61>2?, Heea nr. ?2600/, fie prin acteulterioare acesteia.4e impune o precizare de ordin terminoloic. Gn materia

controlului judecătoresc al actelor administrative Di din punctul devedere al dreptului administrativ, dreptul comun sau cadruleneral îl reprezintă Heea nr. 33/600/, iar toate celelalterelementări privind controlul judiciar asupra administra<iei au uncaracter deroator de la leea cadru. Fnele dintre aceste

relementări sunt cuprinse în acte normative speciale @dee8emplu, în leile electorale, dar altele deDi cuprinse în leidistincte se bazează interal pe prevederile codului de procedurăcivilă @art. 101, în materia sc!imbului de locuin<e sau pedispozi<iile dreptului civil comun @de e8emplu, în materiarepartizării suprafe<elor sociale, din Heea nr. 11/61>>? toateîncadrându-se în aceeaDi materie a controlului judecătorescspecial. %esiur atunci când e8istă o relementare specială este

evident Di caracterul special al controlului judecătoresc, dar atunci

>2

când ea este constituită din normele dreptului civil comun,caracterul special rezultă tocmai din inaplicabilitatea Heiinr.33/600/.

Gn literatura de specialitate12/ s-a considerat că numai procedurile speciale conferă caracter special controlului judecătoresc direct @de e8emplu, procedura judiciară în materieelectorală, iar aplicarea dreptului comun @de e8emplu, a dreptuluicivil în materia sc!imbului de locuin<e proprietate de stat e8cludee8ercitarea controlului judecătoresc special123. *bservăm că dacăabordăm de pe pozi<ia dreptului administrativ o situa<ie de control judecătoresc căreia îi este aplicabilă Heea nr. 33/600/, orice

control judiciar înfăptuit după alte lei, c!iar după dreptul comun,material sau procedural, reprezintă un caz de control judiciarspecial. Numai privind de pe pozi<ia dreptului civil Di arelementărilor sale procedurale de bază Heea nr. 33/600/apare ca o relementare specială, deroatorie de la dreptul comun,iar alte relementări prevăzând cazuri de control judiciar @dee8emplu, în materie electorală pot apărea ca având un caracter Dimai special sau ca fiind e8cep<ii de la leea precitată, ceea ce nu

are relevan<ă sub aspectul dreptului administrativ.* altă precizare este necesară având în vedere faptul căHeea nr. 33/600/ deDi este o lee cadru se aplică totuDi unorcazuri concrete date. +um e8istă Di cazuri special relementate decontrol judecătoresc se poate pune problema dacă se aplicăcazului dat atât Heea contenciosului administrativ, ca lee cadru,cât Di leea specială. "ornind de la evolu<ia leislativă în materiacontrolului judecătoresc asupra administra<iei s-ar putea sus<ine,

în aparen<ă, că până la adoptarea Heii contenciosului toatecazurile de control judiciar e8pres prevăzute aveau un caracterspecial, iar după adoptarea acestei lei li se pot aplica dispozi<iileacesteia, în afara situa<iei când controlul judiciar instituit are uncaracter cu totul special @de e8emplu, în materie electorală, în

12/ A se vedea Nota de E. "ătulea în IR.R.%.J nr. 61>?5, p. 10> Di urm.123 Gncă sub imperiul Heii nr. 161>?2 @abroată s-a statuat că măsura evacuării administrative a celorcare ocupă o suprafa<ă locativă din fondul de stat fără a de<ine un titlu poate fi atacată la instan<ele

judecătoreDti potrivit art. ?2 din Heea nr. 361>2: @dec. civ. nr. /261:.0/.1>51 a Trib. Oud. ;raDov înIR.R.%.J, nr. 161>51, p. 101, înlocuită cu Heea locuin<ei nr. 11/61>>?.

>5

acest sens c!iar în literatura juridică s-a considerat, sub imperiulvec!ii relementări, că e8istă posibilitatea ca în litiii locativededuse judecă<ii în care se pune problema unor acte administrative

ileale să se facă aplicarea Heii contenciosului administrativ Di nua dreptului civil comun12? pe care instan<ele îl aplică în modobiDnuit.

7a<ă de această opinie considerăm că leea precitată nu se poate aplica nici unui caz în care un act normativ consacră posibilitatea cenzurării judecătoreDti unor acte Di fapteadministrative determinate122, afară de cazul în care referirea s-arface c!iar la aplicarea Heii nr. 33/600/125.

+oncluzia este că ori de câte ori un act normativ instituiecontrolul judecătoresc asupra unor acte sau fapte administrative see8clude cu desăvârDire aplicabilitatea Heii nr. 33/600/, indiferentcă respectivul act normativ este anterior sau ulterior leii precitateafară de cazul când s-ar prevedea e8pres însăDi aplicarea ei. %eaceea leea în cauză, deDi nu se aplică actelor e8ceptate de ladispozi<iile sale, inclusiv actelor pentru care e8istă o altă procedură jurisdic<ională, ea se va aplica totuDi actelor sau fapteloradministrative pentru care, aDa cum s-a arătat în practica judiciară,leea nu prevede nici o cale specială de atac la oranuladministrativ ierar!ic superior celui care a emis actul administrativsau pentru care nu e8istă instituită prin lee o procedură jurisdic<ională specială12>.

Heea nr. 33/600/ nu se poate transforma în lee cadru caresă cuprindă unele sau toate cazurile speciale de control judiciardirect. )a se va folosi numai acolo unde nu este relementată nici oaltă cale de atac cu caracter jurisdic<ional în fa<a instan<elor de

judecată.* ultimă precizare este necesară fa<ă de opinia e8primată în

literatura de specialitate conform căreia nu intră în cateoria actelor12? R. onescu, op. cit., p. :2>.122 Heea nr. 361>2 privind ospodărirea apelor în R.4.R. prevedea în art. >? că cei ce se considerauvătăma?2. Acest e8emplu sinular al leisla<iei nuîndreptă<eDte concluzia că leea precitată se aplică doar cazurilor e8pres prevăzute, fiind cu mult mainumeroase cazurile de aplicare în afara te8telor c!iar în condi<iile relementării anterioare e8prese.125 ADa este cazul, acum, de pildă, a diferitelor prevederi cuprinse în +onstitu<ie @art. 1:63 Di Heea

administra<iei publice locale nr. 136001 @art. 33, 3?, 21, etc..12> %ec. civ. nr. 11/611 mai 1>2/ a Trib. 4upr. în I+uleeri... pe anul 1>2/J, p. 5:.

>>

administrative supuse controlului judecătoresc special !otărârilecomisiilor de ree8aminare pentru solu<ionarea contesta<iilor privindmărcile de fabrică, de comer< Di de serviciu, cât Di !otărârile

comisiilor pentru solu<ionarea contesta<iilor privind inven<iile150,deoarece în aceste cazuri suntem în prezen<a unor căi de atacîmpotriva unor acte de jurisdic<ie iar nu împotriva unor acteadministrative. %eoarece o asemenea opinie s-ar putea e8tinde Di cu privire la alte acte de jurisdic<ie ale administra<iei de stat atacabileîn justi<ie opinia trebuie privită cu aten<ie. Gn primul rând, trebuiefăcută o distinc<ie netă între recursul înaintat instan<ei de judecatăîmpotriva acestor !otărâri, Di care într-adevăr reprezintă o cale de

atac neconfundabilă cu un act jurisdic<ional Di !otărârilerespectivelor comisii sau ale oricărui alt oran administrativ cuatribu<ii jurisdic<ionale. Gn al doilea rând, aceste !otărâri fiindemise, în eneral, pentru a solu<iona contesta<ii, plâneri, etc.,reprezintă întotdeauna acte administrative, dintre care unele, aDacum este în cazul discutat, sunt acte administrative jurisdic<ionale,aDa cum recunoaDte majoritatea literaturii juridice. Gn al treilea rând,indiferent că actul atacat în justi<ie este jurisdic<ional sau nu, ori căac<iunea introdusă reprezintă punctul de declanDare a judecă<ii în

prima instan<ă sau, dimpotrivă, este o cale judecătorească de atac,ambele ipoteze se reunesc în aceeaDi formă a controlului judecătoresc special pe cale directă, indiferent că instan<a de judecată este o instan<ă de fond sau de control judiciar @superioară,direct sau indirect celei de fond151.

=#.# Condiţiile controlului 3udecătoresc special a. 7iectul controlului judecătoresc special poate viza acte

administrative @de e8emplu, cele de sanc<ionare contraven<ionalăsau fapte administrative, de tip comisiv @ac<iune - înscrierea reDită

150 . +eterc!i., Organi@area +i acti)itatea de stat *n R.S.R., p. /?/.151 Nu este e8clusă nici posibilitatea că în cadrul aceleiaDi lei cenzurarea încălcării ei să se facă după prevederile mai multor lei. Astfel, de pildă, Heea fondului funciar nr. 1561>>1 a instituit o procedură judiciară specială pentru cel nemul<umit de solu<iile comisiei comunale Di jude<ene dar limitată la cazurilee8pres prevăzute @art. 11 alin. 5. "entru toate celelalte situa<ii vizând atitudini culpabile ale administra<iei publice ce încalcă drepturi subiective prin manifestări de autoritate devin aplicabile prevederile Heii

nr.>61>>0 @dec. nr. :61>>: a +.4.O., s.c.a. în I%reptulJ nr. 561>>:, p. 2: în aceeaDi materie funciară, iaracum ale Heii nr. 33/600/.

100

în listele de aleători ori omisiv @inac<iune - neînscrierea înlistele de aleători.

Actele controlate pe această cale pot fi acte jurisdic<ionale

@de e8emplu, !otărârile comisiei pentru solu<ionarea contesta<iilor privind inven<iile atacabile cu recurs la Tribunalul ;ucureDti Diacte nejurisdic<ionale @de e8emplu, procesele-verbale în materiecontraven<ională.

5. 'ormele controlului judecătoresc special sunt similareclasificărilor deja întâlnite, în care sens ele pot viza controluldirect Di cel indirect, controlul în anulare Di controlul în obliare,controlul asupra actelor Di controlul asupra faptelor, controlul

bazat pe procedura dreptului procesual civil comun ori pe proceduri speciale, diferite de cele prevăzute în codul de procedură civilă.

c. Condiţiile declanDării acestui control diferă de la caz lacaz, fiind aplicabile relementările dreptului comun în materie saucele cu caracter special cu care actul sau faptul administrativcenzurat are tanen<ă.

Astfel, de e8emplu, se vor aplica dispozi<iile dreptului

constitu<ional Di a celui administrativ în materie electorală, aledreptului civil în materie notarială, locativă, funciară, aledreptului penal în materia cazierului judiciar, dreptului muncii înmateria asiurărilor sociale, dreptului familiei în materie de tutelă,adop<ie, etc.

Gn privin<a condi<iilor de fond ale ac<iunii judiciare precizămurmătoarele.

Gn primul rând actul sau faptul contestat judiciar trebuie să

fie administrativ.Gn al doilea rând, vătămarea dreptului subiectiv este, îneneral, o cerin<ă obliatorie în cele mai multe cazuri @dee8emplu, în materie contraven<ională, locativă, funciară dar poate să lipsească fiind suficient un simplu interes @de e8emplu, înmaterie de cazier judiciar sau c!iar Di acesta poate lipsi @dee8emplu, în materie electorală.

Gn al treilea rând, actul sau faptul vătămător trebuie să

provină de la o autoritate publică @indiferent de natura puterii din

101

autorită<ilor de poli<ie @art. :61 din Heea nr. >0600/ privindcazierul judiciar

. Gn materia unor acte Di fapte notariale&a. "lânerea împotriva actelor notariale prin care se

urmăreDte anularea acestora de către păr>3 privind notarii publiciDi activitatea notarială

b. "lânerea împotriva înc!eierii de respinere a cererii deîndeplinire a unui act notarial @art. 1006 din Heea nr. :?61>>3.:. Gn materia raporturilor de muncă ac<iunile împotriva deciziilor

de sanc<ionare emise pe seama salariatului încadrat la societă<ilecomerciale Di reii autonome, inclusiv cu capital de stat interalsau majoritar @conform art. ?563din +odul uncii./. Gn materie civilă&

a. +ontesta<iile împotriva proceselor-verbale de urmărireemise de autorită<ile financiare pentru bunurile supuse confiscăriiDi care sunt fără moDtenitori, fără stăpâni sau nu mai servescinstitu<iile buetare @%ecretul nr. 11161>30

b. "lânerile împotriva !otărârilor comisiei jude<ene desolu<ionare a contesta<iilor îndreptate contra măsurilor comisiilorlocale privind stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilorconform art. 1163 din Heea fondului funciar nr. 1561>>115?.

=#=# fectele controlului 3udecătoresc special )fectele controlului judiciar special diferă în func<ie de

obiectul ac<iunii în justi<ie Di de atributele conferite de lee

instan<ei de judecată în cazurile e8pres relementate în care sens&a. instan<a poate să a4ul/0/ total sau par<ial actuladministrativ atacat, de pildă, să anuleze procesul-verbal desanc<ionare cu amendă contraven<ională sau să men<ină actul desanc<ionare înlăturând măsura confiscării dispuse de oranuladministrativ

15? Asupra problemei a se vedea +. %ăuceanu, „Co"(etena instane!or de contencios ad"inistrati) de a

ob!iga autorităi!e ad"inistrati)e să execute dis(o@iii!e !ega!e re&eritoare !a e"iterea tit!uri!or de (ro(rietate +i (unerea *n (osesie a (ro(rietari!or de terenuri” în P%reptulJ nr. :61>>:, p. 2?

10/

b. instan<a poate 7odiica actul ad7i4i3trati19 de pildă,cuantumul amenzii contraven<ionale sau cel al despăubirilorstabilite pe bază de tarif de către autoritatea a cărei măsură este

atacatăc. instan<a, atunci când constată ilealitatea ac<iunii sau

inac<iunii e8ecutive, este competentă 3B o5liF/ autoritateaadministrativă la realizarea măsurii necesare pentru reintrarea înlealitate @de pildă, să îndeplinească actul notarial cerut, săînreistreze actul sau faptul de stare civilă, să înscrie persoanaomisă pe listele electorale

d. instan<a poate 3B o5liF/ la d/3pBFu5ir/ autoritatea

e8ecutivă vinovată fa<ă de care a dispus una din măsurile anterior prezentate, dacă prin măsura administrativă cenzurată @anulată saumodificată, precum Di în urma obliării e8ecutivului la o măsură, prin atitudinea culpabilă a administra<iei, s-au adus prejudiciireclamantului.

103

G =. Co4trolul jud/cBtor/3c i4dir/ct /;c/p6ia d/il/Falitat/J%!>

/#0# Condiţiile controlului 3udecătoresc indirect +ontrolul indirect reprezintă o formă a controlului

judecătoresc diferită de controlul direct deoarece nu se realizeazăca urmare a unei ac<iuni directe în justi<ie îndreptate împotrivaunui aspect ileal din activitatea e8ecutivă, ci el constă din posibilitatea ca în cursul unui litiiu pus în miDcare pentru alteconsiderente decât lealitatea unui act sau fapt administrativ, să poată fi invocată, pe calea e8cep<iei, ilealitatea acelui act sau

fapt, ce prezintă interes pentru solu<ionarea cauzei.+ontrolul judecătoresc indirect se află în strânsă leătură cu

e8cep<ia de ilealitate cu care însă nu se confundă. )8cep<ia esteun mijloc procedural prin care una din păr<ile în litiiu sau un alt participant la proces, fără să pună în discu<ie temeinicia problemeiaflate în litiiu dar Di fără să o recunoască, solicită instan<ei de judecată clarificarea unor aspecte aflate în strânsă leătură cufondul problemei Di de care depinde solu<ionarea litiiului

respectiv. nvocarea e8cep<iei obliă instan<a să se pronun<e cu privire la ea, ceea ce declanDează, într-o formă indirectă, controlul judiciar asupra unor aspecte tanente cu problema principală.%eci dacă e8cep<ia reprezintă mijlocul procedural ce pune îndiscu<ie lealitatea unui aspect din activitatea e8ecutivă, întreaaactivitate a instan<ei cu privire la clarificarea aspectelor invocate, prin acest mijloc, reprezintă un control judecătoresc indirect.

+ontrolul judecătoresc indirect are o serie de trăsături155&

1 Acest control are un con<inut mai lar decât controlul directdeoarece se desfăDoară asupra actelor administrative normative Diindividuale, a faptelor material-juridice Di a opera<iunilor

152 Gn această materie a se vedea următoarele surse bibliorafice . Eântu, „Cu (ri)ire !a contro!u!

!ega!ităii acte!or ad"inistrati)e exercitat de tribuna!e (e ca!e de exce(ie”# *n „Studii +i cercetări

;uridice”, nr. 161>?5, p. 22 Di urm. . erlescu, „Reg!e"entarea contro!u!ui !ega!ităii acte!orad"inistrati)e exercitat de tribuna!e (e ca!e de exce(ie” , în I4tudii Di cercetări juridiceJ nr. 161>?5, p.21 . erlescu, „Contro!u! !ega!ităii acte!or ad"inistrati)e exercitat de tribuna!e (e ca!e deexce(ie”, în I4tudii Di cercetări juridiceJ nr. /61>?, p. ::: %. +iobanu, „Cu (ri)ire !a condiii!e *n care

este (osibi!ă ridicarea exce(iei de i!ega!itate *n &aa organe!or de ;urisdicie” în I4tudii Di cercetări

juridiceJ. nr. :61>?, p. 3/:.155 . ovănaD, op. cit., ed. 1>2/, p. :-::.

10?

te!nico-materiale, deci asupra tuturor formelor concrete deactivitate e8ecutivă tanente cauzei, dintre care unele nici nu ar fi putut apare prin ac<iunea directă. 4itua<iile care se pot ivi sunt

următoarele&a. reclamantul cere, în cadrul ac<iunii principale, acordarea

de despăubiri de către oranul administrativ pârât pentru prejudiciul cauzat, iar acesta din urmă va invoca, în apărarea sa,un act administrativ individual ca bază leală a măsurii luate. 7a<ăde această apărare a pârâtului, care tinde să zădărniceascăac<iunea reclamantului, cel din urmă va invoca e8cep<ia deilealitate a actului administrativ, în acest caz e8cep<ia este

invocată de reclamant, adică de partea care a introdus ac<iunea,dar care este totuDi nevoită să se apere fa<ă de sus<inerile pârâtuluicare tind la zădărnicirea ac<iunii principale.

b. de asemenea, e8istă posibilitatea ca e8aminând, cu ocazia judecării cererii principale introduse în baza Heii nr. 33/600/,lealitatea actului administrativ individual, să fie nevoie săverifice Di lealitatea dispozi<iei normative invocată de oranul pârât în apărarea sa dar contestată, pe cale e8cep<iei, de

reclamantc. dacă se introduce o ac<iune în justi<ie împotriva refuzuluinejustificat al administra<iei de a emite un act @de e8emplu, oautoriza<ie de construc<ie a unui imobil iar aceasta se apărăinvocând avizul de specialitate al unui oran @serviciul dear!itectură Di sistematizare, e8istă posibilitatea de a se cenzura Dilealitatea avizului în cauză. * altă condi<ie de admisibilitate a e8cep<iei invocate este aceea

ca ea să prezinte interes în solu<ionarea cauzei aflate pe rol, avândleătură cu fondul cazului. Gn acest sens presupusa ilealitate aactului sau a faptului se consideră determinantă în vătămareadreptului subiectiv sau interesului leitim, astfel încât instan<a sătrebuiască să !otărască în ce măsură acel act sau fapt poate fi luatîn considerare sau înlăturat de la solu<ionarea litiiului, e8istând oleătură indisolubilă între actul sau faptul a cărui ilealitate seinvocă Di fondul cauzei. en<ionăm că admiterea e8cep<iei de

ilealitate atrae înlăturarea actului sau a faptului invocat în

102

apărare, prin neluarea sa în considerare la solu<ionarea cauzei,ceea ce ec!ivalează cu respinerea apărării ce se baza pe măsuraadministrativă respectivă.

: )8cep<ia de ilealitate poate fi invocată de orice parte în proces, reclamant sau pârât, procuror @dacă participă în cauză, o poate invoca Di instan<a din oficiu, în virtutea rolului ei activ înstabilirea adevărului obiectiv, spre a o pune în discu<ia păr<ilor,orice ter<ă persoană participantă în proces, de e8emplu,func<ionarul administrativ introdus în cauză Di care poartărăspunderea actului a cărui ilealitate a fost invocată sausuperiorul său ierar!ic, participant la proces, Di din ordinul scris al

căruia s-a emis actul atacat judiciar, ori ter<ul vătămat prin actuladministrativ./ )8cep<ia de ilealitate este o e8cep<ie de fond Di nu de procedură întrucât se referă la aspecte strâns leate de raportul juridic material dedus judecă<ii, fiind o apărare propriu-zisă. )a se poate referi atât la con<inutul actului administrativ ileal cât Di lacondi<iile de formă ale acestuia Di prin a căror încălcare s-avătămat un drept subiectiv sau interes leitim.

3 )8cep<ia de ilealitate, fiind o e8cep<ie de fond Di nu de procedură, se poate invoca oricând în timpul procesului sau încăile judiciare de atac, indiferent dacă cel care o invocă s-aadresat sau nu în prealabil oranului administrativ pentruînlăturarea vătămării dreptului său subiectiv, ori interesuluileitim vătămat.

/#.# Procedura de soluţionare a e4cepţiei de ile6alitate0:;

nvocându-se e8cep<ia instan<a trebuie mai întâi să se pronun<e asupra ei fiind inutilă cercetarea fondului cauzei strânsleat de actul sau de măsura administrativă a cărei lealitate estecontestată. Gn mod obiDnuit instan<a nu va putea să uneascărezolvarea e8cep<iei cu rezolvarea fondului pentru a decide cu privire la ea odată cu pronun<area !otărârii asupra fondului cauzei@art. 1:2 c. proc. civ. Numai în mod cu totul e8cep<ional se

15>

. 4toenescu, 4. Qilberstein, Dre(t (rocesua! ci)i! $ teoria genera!ă, )ditura %idactică Di "edaoică,;ucureDti, 1>22, p. ??.

105

permite unirea e8cep<iei cu fondul, atunci când pentrusolu<ionarea e8cep<iei sunt necesare aceleaDi probe ca Di pentrudezlearea fondului, ceea ce nu este, de reulă, cazul e8cep<iei de

ilealitate ce pune în discu<ie alte aspecte decât cele pentru cares-a pus în miDcare ac<iunea civilă.

%acă instan<a de judecată în fa<a căreia s-a invocat e8cep<ianu este o instan<ă de contencios administrativ sau dacă este oasemenea instan<ă nu are competen<a de a se pronun<a, va sesizainstan<a de contencios administrativ competentă, prin înc!eiereamotivată, suspendând cauza. Această înc!eiere nu este supusă căiide atac.

Noua instan<ă de contencios astfel sesizată se va pronun<adupă procedura de uren<ă, în Dedin<ă publică, cu citarea păr<ilor.

4olu<ia instan<ei de contencios este supusă recursului întermen de 3 zile de la comunicare, Di se judecă de uren<ă Di cu precădere. Gn situa<ia în care e8cep<ia de lealitate invocatărămâne a fi judecată de aceeaDi instan<ă de contencios care judecăDi fondul cauzei, dacă instan<a ăseDte că e8cep<ia invocată esteîntemeiată ea o va admite, pronun<ând, după caz o înc!eiere,

atunci când dispune amânarea judecă<ii pentru un alt termen sau o!otărâre ori de câte ori admiterea e8cep<iei implică respinereaac<iunii. %acă instan<a apreciază că e8cep<ia ridicată esteneîntemeiată o respine printr-o înc!eiere iar judecata continuă,înc!eierea are un caracter interlocutoriu în sensul că instan<a numai poate reveni asupra solu<iei date. Gmpotriva înc!eierii see8ercită calea de atac numai odată cu fondul @art. >> c. proc.civ., dimpotrivă, !otărârea prin care s-a admis e8cep<ia poate fi

atacata potrivit dreptului comun.Gn cazul în care instan<a în fa<a căreia se invocă e8cep<ia nuare competen<a să o judece Di respine prin înc!eiere sesizareainstan<ei de contencios administrativ actul de respinere a cereriide sesizare poate fi atacat numai odată cu fondul.

Gn toate situa<iile în care instan<a de contencios constatănelealitatea actului administrativ, instan<a în fa<a căreia s-ainvocat e8cep<ia va solu<iona cauza fără să <ină seama de actul a

cărui lealitate a fost contestată @art. 36/ din Heea nr.33/600/.

10>

/#5# 'ormele controlului 3udecătoresc indirect

7ormele acestui control sunt următoarele&a. controlul indirect în baza Heii nr. 33/600/ b. controlul indirect în baza leilor specialec. controlul indirect eneral.

a# Controlul 3udecătoresc indirect 0;< 7a9at pe $e6ea nr#//=>.<<=nstan<ele judecătoreDti e8ercită controlul indirect asupra

actelor sau faptelor administrative atunci când reclamantul nucere anularea actelor ileale sau mai rar în ac<iunea de obliare la

măsuri administrative Di întotdeauna când se solicită numaiînlăturarea vătămării. "osibilitatea e8ercitării controlului indirectrezultă, pe de o parte, din prevederile leii precitate1>1 Di, pe dealtă parte, din faptul că e8isten<a facultă<ii leale a unui controldirect asupra actelor Di faptelor administrative, permite cu atât maimult realizarea controlului indirect. +u alte cuvinte ceea ce se poate cere pe calea ac<iunii directe se poate invoca Di pe caleae8cep<iei.

+ondi<iile invocării e8cep<iei sunt următoarele&1 Gn primul rând, poate fi invocată, pe calea e8cep<iei,ilealitatea actelor Di faptelor supuse controlului pe calea ac<iuniidirecte, precum Di ilealitatea actelor normative pe care acestea seîntemeiază. %e aceea aceste acte Di fapte, pentru a putea fiinvocate în mod incidental, trebuie să întrunească aceleaDi condi<iicare le sunt necesare Di în cazul ac<iunii directe.

Gn literatura de specialitate1> s-a sus<inut ideea că actele

e8ceptate de la controlul judecătoresc pe cale directă, în bazaHeii contenciosului administrativ, nu pot fi invocate, în condi<iileaceleaDi lei, pe calea e8cep<iei de ilealitate, întrucât s-ar ajune pe cale indirectă la eludarea procesuală a unor dispozi<ii pro!ibitive cateorice. %acă însă totuDi un act administrativ ileal,din cateoria celor e8ceptate de la controlul judecătoresc, a produs o vătămare, iar ulterior oranul de stat competent l-a

1>0 . ovănaD. op. cit., p. :/.1>1

Art. / din Heea nr. 33/600/.1> . ovănaD. op. cit., p. :/.

110

desfiin<at, cel păubit se va putea adresa instan<ei de judecată încondi<iile dreptului comun pentru a cere înlăturarea vătămăriisale, considerată a fi produsă printr-un simplu fapt material

@deoarece actul administrativ nu mai e8istă, fapt însă ilicit Di acărui ilealitate invocată în instan<ă se probează prin c!iardesfiin<area administrativă a actului juridic.

Gn al doilea rând, invocarea e8cep<iei de ilealitate se poate face numai în condi<iile procedurale ale Heii nr. 33/600/ pentru ac<iunea directă, în afara condi<iei proceduriiadministrative prealabile Di a termenului de introducere a ac<iunii.Ambele aceste condi<ii nu se justifică a fi îndeplinite întrucât prin

ac<iunea principală nu se pretinde verificarea lealită<ii uneimăsuri administrative, ori în acest caz nu mai subzistă nici cerin<aadresării prealabile la oranul administrativ, iar termenul deintroducere al ac<iunii este cel din dreptul comun, nu cel prevăzutîn Heea nr. 33/600/, în afara cazului în care e8cep<ia dinlealitate s-a invocat c!iar într-un litiiu de contenciosadministrativ, ca de e8emplu, e8cep<ia ilealită<ii relementăriiadministrative în cadrul procesului privind anularea unui act

administrativ individual. Gn ce priveDte e8cep<ia de ilealitate eanu este supusă nici unui termen de prescrip<ie putând fi invocatăoricând în cadrul litiiului pentru care ac<iunea principală nu este prescrisă.

+ondi<iile procedurale de invocare a e8cep<iei sunturmătoarele1>:&

1 e8cep<ia se invocă în fa<a instan<ei competente să judece1>/ cauza, iar actul administrativ astfel contestat, deci după

cum este emis de oran central sau teritorial, va fi solu<ionat deinstan<a de contencios competentă în litiiul în care se invocă e8cep<ia va putea fi introdus

func<ionarul care poartă răspunderea pentru actul administrativ acărui ilealitate a fost invocată precum Di superiorul său ierar!icdin ordinul scris al căruia a fost emis actul ori poate fi introdusc!iar oranul de stat emitent al actului dacă ac<iunea este1>: . ovănaD, op. cit. p. :3.1>/

A se vedea '!. Flean, „Instane!e co"(etente a se (ronuna (e ca!e de exce(ie asu(ra !ega!ităiiacte!or ad"inistrati)e”, în I4tudii Di cercetări juridiceJ, nr. :61>50, p. 3> Di urm.

111

îndreptată împotriva func<ionarului Di în mod obliatoriu se vauita oranul emitent al relementării dacă actul normativ alacestuia este pus în discu<ie

: termenul în care se poate pretinde înlăturarea vătămăriieste cel de drept comun, înăuntrul căruia se poate invoca Die8cep<ia.

4e poate întâmpla ca reclamantul care pretinde înlăturareavătămării, acordarea de despăubiri, etc., să nu fi cunoscute8isten<a unui act sau fapt administrativ ileal care să stea la bazavătămării sale. %acă pe parcursul solu<ionării cauzei Di în urmainvocării e8cep<iei de ilealitate instan<a stabileDte cauza reală a

litiiului constatând că nu este competentă, material, săsolu<ioneze e8cep<ia îDi va declina competen<a în favoareainstan<ei care este competentă să dispună judecarea, pe cale principală, conform Heii nr. 33/600/. %in momentul admiteriie8cep<iei se vor aplica Di dispozi<iile procedurale ale Heiicontenciosului.7# Controlul 3udiciar indirect 8n 7a9a le6ilor speciale

Gntrucât prin relementări speciale se prevede posibilitatea

declanDării controlului judecătoresc, altul decât cel prevăzut înHeea contenciosului administrativ, trebuie admisă Di posibilitateainvocării pe calea e8cep<iei a ilealită<ii unor acte Di fapteadministrative care vor fi verificate de instan<ă în mod obiDnuit pecale directă. Reulile pe care instan<a trebuie să le aplice înaceastă situa<ie pot fi reuli de drept comun sau reuli speciale înfunc<ie de natura relementării căii judecătoreDti principale căreiaîi este corelativă calea incidentală.

Astfel, în fa<a instan<ei poate fi dedus un litiiu în materielocativă vizând, de e8emplu, punerea în e8ecutare a unui ordin derepartizare a unei suprafe<e locative1>3 din fondul social. +um înaceastă materie se face aplicarea Heii nr. 11/61>>? @art. ?1 careeste sediul relementării materiei aceasta înseamnă că însolu<ionarea e8cep<iei de ilealitate nu se cer a fi îndeplinitecondi<iile prevăzute de Heea nr. 33/600/ ci condi<iile din

1>3

Asupra ordinului fraudulos a se vedea sentin<a civilă nr. 32561>?2 a Tribunalului +luj în IRevistaRomână de %reptJ nr. /61>?5, p. 1/5, cu notă de A. ;alo!.

11

dreptul civil comun, în acest sens e8cep<ia poate fi invocată deoricine care participă în cauză inclusiv de autorită<i publice locale, procedura instan<elor neavând caracter special.

* altă ipoteză este aceea în care instan<a de judecată, fiindsesizată cu o ac<iune în despăubire ca urmare a respinerii cereriide brevetare a unei inven<ii, este pusă în situa<ia de a se pronun<acu privire la lealitatea !otărârii comisiei speciale de solu<ionare acontesta<iilor privind inven<iile. Gn această situa<ie orice instan<ănu se va putea pronun<a cu privire la e8cep<ia invocată trebuindsă-Di decline, din oficiu, competen<a în favoarea Tribunaluluimunicipiului ;ucureDti sinurul competent în solu<ionarea pe cale

principală a litiiilor de acest en, făcându-se o aplicare adispozi<iilor speciale din Heea nr. ?/61>>1.c# Controlul 3udecătoresc 6eneral indirect

Gn cursul solu<ionării unui litiiu, de orice natură, se poate pune, la un moment dat, problema lealită<ii unor acte Di fapteadministrative, problemă de care depinde stabilirea adevăruluiobiectiv Di soarta litiiului, acte sau fapte pentru care nu e8istăînsă posibilitatea controlului judecătoresc direct, nici în baza

Heii nr. 33/600/ Di nici a altor lei speciale, ori aceste acte sunte8ceptate în mod e8pres de la orice formă de control judiciar. 4-ar putea sus<ine că în aceste cazuri e8cep<ia de ilealitate nu ar mai putea fi invocată sau fiind invocată trebuie respinsă, altfel s-arajune, pe o cale ocolită, la eludarea unor prevederi e8prese sautacite care interzic controlul judiciar al unei cateorii de acteadministrative, în caz contrar instan<a Di-ar aroa drepturi pe carenu le are.

* asemenea sus<inere nu este justificată întrucât ori de câteori, pentru stabilirea adevăratului obiectiv, instan<a va trebui în prealabil să verifice Di lealitatea unei măsuri administrative!otărâtoare în acea cauză judiciară, în sensul că de clarificarea eidepinde antrenarea răspunderii juridice, civile, penale etc., justi<iaare deplinul monopol de verificare a lealită<ii acelei măsuri.

* asemenea ipoteză este aceea a cauzelor penale în careinstan<a trebuie să stabilească lealitatea sau ilealitatea unui act

administrativ pentru a decide asupra vinovă<iei inculpatului. Fn

11:

asemenea caz se poate ivi în ipoteza art. 51 din +odul "enal careincriminează infrac<iunea de e8ercitare fără drept a unei profesiisau a oricărei alte activită<i pentru care leea cere autoriza<ie

administrativă prealabilă. "entru a se stabili e8isten<a certă a uneiinfrac<iuni instan<a va cerceta, după caz, lealitatea autoriza<iei,dacă aceasta e8istă, Di dacă ea a fost emisă cu respectarea leii.%acă inculpatul va invoca în apărarea sa e8isten<a unei autorizăriîn e8ercitarea activită<ilor sale Di dacă procurorul va ridicae8cep<ia de ilealitate a acestui act, instan<a va trebui să se pronun<e asupra acestui incident judiciar declinându-Dicompeten<a la instan<a de contencios abilitată în acest sens. %acă

e8cep<ia este admisă Di se dovedeDte culpa e8clusivă sauconcurentă a inculpatului, în sensul că actul s-a ob<inut prinfraudă ori prin mituirea func<ionarului emitent al actului, va operaDi antrenarea răspunderii juridice. %impotrivă, dacă e8cep<ia esterespinsă, autoriza<ia fiind considerată valabilă, opereazăe8onerarea de răspundere penală pentru activită<ile realizate în baza ei.

* a doua ipoteză poate să apară în litiiile civile. Astfel,

dacă într-un litiiu un oran de stat pretinde unei persoane fizicedespăubiri, penalită<i, etc., pentru neefectuarea staiaturii sau a perioadei corespunzătoare în serviciu la absolvirea studiilorsuperioare sau a celor de perfec<ionare, iar pârâtul debitor se apărăinvocând caracterul ileal al dispozi<iei de detaDare, repartizaresau de numire, instan<a, deDi, nu este abilitată prin lee să verifice pe cale principală lealitatea unui asemenea act, va trebui săsesizeze instan<a de contencios administrativ care va trebui să

verifice lealitatea actului pentru a permite pronun<area îndeplină cunoDtin<ă de cauză a instan<ei ini<ial sesizate asupratemeiniciei preten<iilor oranului de stat reclamant în litiiulrespectiv.

ni<ial, anterior adoptării Heii nr. 33/600/, opinia conformcăreia instan<a de judecată trebuie să se pronun<e Di cu privire laorice e8cep<ie de ilealitate a unui act administrativ invocată

11/

îndreptă<i> dar administra<ia îl repartizează uneiter<e persoane, cu inorarea dreptului de e8tindere a celuiîndreptă<it, în caz de opozi<ie la e8ecutare, din parte persoanei

îndreptă<ite, la e8tindere, beneficiarul actului pretins ileal dereparti<ie trebuie să ceară punerea actului în e8ecutare prininstan<a de judecată, în cadrul procesului în care reclamantul se va baza, în formularea preten<iilor sale, pe actul de repartizare, iarcolocatarul pârât, dar îndreptă<it la e8tindere, va invoca, pe caleae8cep<iei, nelealitatea actului de repartizare. +onstatându-se decătre instan<a de contencios, prin !otărâre definitivă Diirevocabilă, temeinicia e8cep<iei, instan<a de fond nu va anula

actul, ci îl va înlătura de la solu<ionarea cauzei ca Di cum n-ar fie8istat astfel încât acesta nu va mai putea fi pus în e8ecutare, însensul că nu se mai poate înc!eia sau nu mai poate fi socotitvalabil contractul de înc!iriere înc!eiat în baza acestui act.

. Gn al doilea rând, instan<a de judecată, ini<ial sesizată cufondul cauzei, nu se poate pronun<a în dispozitivul !otărâri asupralealită<ii actului sau a măsurii administrative contestate, ci numaiîn considerentele @motivarea actului judecătoresc, cu precizarea

că e8istă o !otărâre cu autoritate de lucru judecat asupra lealită<iimăsurii administrative invocate pe calea e8cep<iei în fa<a instan<eide contencios. Aceasta permite ca, ulterior, într-un alt proces,e8cep<ia respectivă să poată fi din nou invocată într-un litiiu pusîn miDcare pe alte considerente decât lealitatea actuluiadministrativ sau, dimpotrivă, e8istă posibilitatea declanDării unuinou litiiu în care lealitatea măsurii să fie pusă în discu<ie printr-o ac<iune directă de anulare sau în obliare, dar în care să se

poată invoca autoritatea lucrului judecat prin !otărârea rămasădefinitivă Di irevocabilă a instan<ei de contencios administrativ, înfavoarea căreia s-a declinat litiiul ini<ial vizând e8cep<ia deilealitate a unei măsuri administrative.

:. Gn al treilea rând, c!iar dacă instan<a nu s-a pronun<at prindispozitivul !otărârii asupra lealită<ii actului ea va putea aduce la

1>>

Art. 2 alin. , din Heea nr. 361>2: @abroată a se vedea dec. nr. 15??61>>1 a +.4.O., s. civ. înI%reptulJ nr. 361>>, p. 53.

11?

Răspunderea juridică se d/i4/:t/ ca acea formă arăspunderii sociale apărută prin încălcarea normelor de drept printr-un fapt ilicit Di care determină suportarea consecin<elor

corespunzătoare în persoana celui vinovat în vederea restabiliriiordinii de drept încălcate, inclusiv prin utilizarea for<ei deconstrânere a statului.

Gncălcarea dreptului, urmată de aplicarea sa, constituie ositua<ie de e8cep<ie în realizarea prevederilor leale, iarrăspunderea juridică declanDată urmăreDte atât înlăturareaconsecin<elor încălcării dreptului obiectiv Di, după caz, reparareavătămării cauzate dreptului subiectiv apar<inând celui lezat, cât Di

supunerea la unele priva<iuni a celui vinovat prin aplicareasanc<iunilor corespunzătoare, inclusiv reeducarea acestuia înscopul prevenirii săvârDirii în viitor a unor noi abateri.

%atorită diversită<ii normelor de drept e8istente precum Di avalorilor ocrotite prin ele, răspunderea juridică nu este Di nici nu poate fi unică ci ea se diversifică în variate forme în func<ie dediferite criterii de clasificare abordate.

* primă clasificare se poate face după criteriu! sco(u!ui

ur"ărit (rin dec!an+area răs(underii ;uridice. Gn acest sensdistinem răspunderea cu caracter reparator, care urmăreDteînlăturarea consecin<elor prejudiciante, evaluabile pecuniarrestabilind ec!ilibrul patrimonial afectat, Di răspunderea cucaracter sanc<ionator @represiv când urmăreDte pe însuDi autorulîncălcării, deci persoana lui în mod e8clusiv, pentru ca să-l obliela suportarea consecin<elor determinate de pericolul social alfaptei sale pentru colectivitate.

* a doua formă de clasificare a răspunderii se face dupăconinutu! ei *n răs(undere "ateria!ă +i ne"ateria!ă. Ha rândul eirăspunderea materială poate fi reparatorie @de e8emplu, civilă,contractuală Di delictuală Di răspundere sanc<ionatorie @amenda,confiscarea. Răspunderea nematerială poate fi Di easanc<ionatorie @de e8emplu, avertismentul, pedeapsa înc!isoriisau reparatorie @de e8emplu, obliarea celui condamnat pentrucalomnie prin presă la publicarea !otărârii judecătoreDti = prin

care a fost sanc<ionat = în presă.

11>

Gn al treilea rând, răspunderea juridică se mai poate clasificadupă 4atura raportului juridic apărut prin încălcarea normei, încare sens, ea se subdivide practic corespunzător ramurilor de

drept e8istente în, de e8emplu, răspundere civilă, răspundere penală, răspundere administrativă, răspundere financiară, etc.

Gn sfârDit, în al patrulea rând, după forma prin care estestabilită răspunderea juridică poate fi judiciară @civilă, penală,administrativă, disciplinară, administrativă @contraven<ională,disciplinară, reparatorie, de dreptul muncii, etc., corespunzător jurisdic<iei care o determină.

Răspunderea administrativă este o formă a răspunderii

juridice care intervine, de reulă, prin încălcarea normelordreptului administrativ, fiind o formă proprie Di distinctă derăspundere juridică specifică acestei ramuri de drept.

4ub aspectul scopului urmărit prin instituirea acestei formede răspundere ea se încadrează, în principal, în cateoria formelorde răspundere sanc<ionatorie, alături de răspunderea penală@pentru infrac<iuni Di cea disciplinară @pentru abateri de ladisciplina relementată de +odul uncii între care ocupă o

pozi<ie intermediară datorită periculozită<ii sociale a abateriloradministrative mai scăzută decât a infrac<iunilor, dar mai ridicatădecât a abaterilor disciplinare ale anaja<ilor.

Răspunderea administrativă este o formă eficientă desanc<ionare a abaterilor de la lee prin modul operativ Di simplu încare se declanDează Di se aplică, comparativ cu alte forme derăspundere juridică.

Aria ei de cuprindere este foarte lară datorită numeroaselor

relementări privind abaterile de natură administrativă care pot fisăvârDite de o amă foarte diversă de subiecte de drept, cât Di pentru că unele fapte penale, a căror pericol social scade, iarfrecven<a lor se micDorează continuu, trec din sfera ilicituluiinfrac<ional în sfera abaterilor administrative.

10

G 2. No6iu4/a rB3pu4d/rii ad7i4i3trati1/Răspunderea administrativă este acea formă a răspunderii

juridice care intervine în urma încălcării normelor dreptului

administrativ. Gncălcarea normelor de drept administrativreprezintă o faptă ilicită numită abatere administrativă, condi<ieesen<ială a răspunderii administrative, antrenând interven<iaautorită<ilor în vederea restabilirii lealită<ii încălcate.

Rezultă că elementele determinante ale răspunderiiadministrative, ca Di, de altfel, ale oricărei răspunderi juridice,sunt săvârDirea unei fapte ilicite, încălcarea unei norme juridice prin comiterea respectivei abateri Di interven<ia autorită<ilor. "e de

altă parte, încălcarea normelor administrative poate fi solu<ionatăatât de administra<ie cât Di de justi<ie în cadrul propriilor proceduri.aJ Hapta ilicitB reprezintă conduita aflată în contradic<ie cu leea = Di al cărui autor trebuie sanc<ionat ca atare - constituind oabatere de la norma leală în vioare.

No<iunea de abatere administrativă se foloseDte în douăsensuri03.

Gn sens lar abaterea administrativă reprezintă oriceîncălcare a normelor de drept administrativ.Gn sens restrâns prin abatere administrativă se în<elee

numai acea încălcare a leii care reprezintă o contraven<ie Diantrenează o formă proprie de răspundere administrativ =contraven<ională.

Rezultă că dacă din sfera lară a abaterilor administrativescădem contraven<iile ne mai rămâne o cateorie de încălcări ale

dreptului administrativ, ca abateri propriu-zise@necontraven<ionale având un rad de pericol social mai scăzutdecât contraven<ia.

4-a apreciat, în acest sens, că distinc<ia esen<ială dintre abateriDi contraven<ii rezidă în modul lor de consacrare Di implicit desanc<ionare, întrucât pentru contraven<ii trebuie să e8isteîntotdeauna o faptă e8pres indicată Di o sanc<iune e8pres prevăzută.

03 . ovănaD, op. cit., p. :/5

11

+ât priveDte sfera abaterilor administrative propriu-zise eaeste deosebit de lară, întrucât cuprinde orice încălcare a dreptuluiadministrativ, alta decât contraven<ia, nefiind obliatorie

indicarea ei e8presă în lee, fiind sanc<ionată totuDi diferit decontraven<ie.

Abaterea administrativă, ca orice abatere juridică, trebuie săîntrunească Di ea condi<iile enerale ale oricărei răspunderi, Dianume, fapta ilicită, rezultatul vătămător al acesteia, raportul decauzalitate dintre faptă Di rezultat, e8isten<a unui subiect autor alfaptei Di vinovă<ia acestuia.

%eci orice conduită umană care întruneDte aceste trăsături,

încălcând o normă administrativă, constituie o abatereadministrativă. Gnsă, pentru abaterile de o ravitate deosebităleiuitorul a în<eles să mai prevadă în mod e8pres cazurile pentrucare intervine răspunderea administrativă descriind atât faptele@contraven<ionale sau abaterile disciplinare ale func<ionarilor publici cât Di sanc<iunile aplicabile autorilor.

Rezultă că mai rămân în sfera abaterilor administrativenumai acele încălcări ale normelor corelative care deDi întrunind

condi<iile răspunderii nu sunt descrise e8pres reprezentând fapteilicite ce antrenează răspunderea juridică pentru că se abat de lareulamentele Dcolare, universitare, militare, ori pentru că,săvârDite fiind de autorită<ile e8ecutive Di de func<ionarii publici aiacestora, au provocat prejudicii ter<ilor cu care administra<ia s-aaflat în raporturi juridice, antrenând răspundere patrimonială aacestora în urma unor acte Di fapte de putere vătămătoare pentrudrepturile lor leal recunoscute.

"entru toate aceste considerente nu putem reducerăspunderea administrativă doar la răspunderea contraven<ionalăcare reprezintă numai o formă, e drept importantă, a acesteirăspunderi juridice.5J Nor7a juridicB administrativă încălcată reprezintă sinurultemei al răspunderii administrative enerând raportul juridic dedrept administrativ cu caracter sanc<ionator indiferent de calitateaautorului încălcării.

1

Gntr-adevăr, în cazul contraven<iilor, săvârDite de persoanelefizice sau juridice, autorul abaterii nu trebuie să întruneascăanumite condi<ii deosebite pentru a fi tras la răspundere

administrativă, cu e8cep<ia acelor abaterii săvârDite prinîncălcarea unor atribu<ii de serviciu @pe linia protec<iei muncii, prevenirii Di stinerii incendiilor.

Gn cazul abaterilor disciplinare autorul încălcării trebuie săaibă o anumită calitate determinată, de func<ionar public, militar,elev sau student, aflat în raporturi de subordonare fa<ă de cel care-l sanc<ionează, iar fapta să fie săvârDită în cadrul rela<iilor deserviciu, de func<ie, profesionale, etc. 4anc<iunile disciplinare

aplicate în acest caz nu au nimic comun cu cele omonime dindreptul muncii dispuse pentru încălcarea disciplinei muncii prinabateri nedeterminate, nenominalizate, de către cei afla<i înraporturile contractuale tipice rela<iei anajat = anajatoruvernate de leisla<ia Di de +odul uncii.

Gn cazul faptelor Di actelor administrative, de putere,săvârDite de administra<ie, Di vătămătoare pentru drepturile lealeale unor ter<i, autorul prejudiciului trebuie să aibă calitatea de

autoritate publică, de reulă e8ecutivă ori institu<ie de acelaDi en,inclusiv de func<ionar public al acesteia, care c!emate fiind în judecată răspund patrimonial pentru daunele provocate ter<elor persoane, fizice sau juridice, cu prilejul e8ercitării competen<elorsau atribu<iilor conferite.

ai mult, c!iar func<ionarul are propria sa răspunderereparatorie pentru paubele cauzate propriei autorită<i sauinstitu<ii prilejuite de defectuoasa îndeplinire cu vinovă<ie a

atribu<iilor care îi revin.cJ "rin interven<ia 3tatului, a autorită<ilor sale, după o anumită procedură, se restabileDte ordinea de drept încălcată, sesanc<ionează autorul încălcării administrative, se repară prejudiciul cauzat ori se dispun măsuri e8ecutive pentruînlăturarea stării de vătămare pricinuite.

%esiur Di aici avem situa<ii diferite. Gn primul rând, cândautorul încălcării este o persoană fizică sau juridică, este firească

interven<ia oranelor e8ecutive sau judecătoreDti pentru

1:

sanc<ionarea celui vinovat, ca atribut specific e8ercitat în numelesocietă<ii fa<ă de membrii acesteia vinova<i de încălcarea leii.

Gn al doilea rând, când acest autor este un func<ionar public

ce a comis o abatere disciplinară sau o paubă în cadrulatribu<iilor de serviciu încălcate cu vinovă<ie, este cât se poate defiresc ca autoritatea sau institu<ia sa ori cele ierar!ic superioaresă-i stabilească răspunderea.

Gn al treilea rând, când încălcarea s-a comis de o autoritate publică ori un func<ionar public al acesteia Di a avut dreptconsecin<ă vătămarea unor drepturi leale ale ter<ilor prin atitudiniDi măsuri de putere, atunci numai justi<ia în cadrul unor litiii de

contencios administrativ va restabili lealitatea încălcată dee8ecutiv determinând Di răspunderea juridică a acestuia.

Rezultă, în final că răspunderea în dreptul administrativîmbracă trei forme esen<iale în func<ie de scopul urmărit prindeclanDarea ei Di anume&

- răspunderea contraven<ională, pentru abaterile în cazurileanume prevăzute prin relementări specifice, săvârDite cuvinovă<ie Di sanc<ionate în mod corespunzător

- răspunderea disciplinară, pentru încălcarea de cătrefunc<ionarii publici, cu vinovă<ie, a îndatoririlor de serviciuanume prevăzute în 4tatutul acestora, ori prin încălcarea altorstatute proprii Di reulamente de ordine interioară ale celor afla<iîn raporturi ierar!ice de serviciu sau de func<iune

- răspunderea patrimonială a autorită<ilor Di func<ionarilor pentru paubele produse în cadrul e8ercitării competen<elor Diatribu<iilor care le revin0?.

0? Asupra problematicii Di controverselor privind formele răspunderii administrative a se vedea.Ale8andru, Dre(t ad"inistrati)# )ditura *NA, ;raDov, 1>>>, p. /?2 Di urm. A. orovan, Dre(t

ad"inistrati), Tratat e!e"entar , )ditura "roarcadia, vol. . ;ucureDti, 1>>:, p. 1>2 Di urm.R.N."etrescu, Dre(t ad"inistrati)# )ditura +ordial He8, +luj-Napoca, 001, p. /?0 Di urm. . "reda,Tratat e!e"entar de dre(t ad"inistrati) ro"%n, Humina He8, ;ucureDti, 1>>?, p. 0: Di urm. E."risăcaru,Tratat de dre(t ad"inistrati) ro"%n, Humina He8, ;ucureDti, 1>>:, p. :5: Di urm. E. '!. Tar!on, Răs(underea (atri"onia!ă a organe!or ad"inistraiei de stat +i contro!u! ;urisdiciona! indirect a!

!ega!ităii acte!or ad"inistrati)e, )ditura Mtiin<ifică, ;ucureDti, 1>?2, p. 1> = /? '!. Qa!aria, op. cit., p. :3/-/00.

1/

4ub aspectul formei juridice prin care se sanc<ioneazăîncălcările dreptului administrativ procedura utilizată poate să fieadministrativă, specifică oranelor e8ecutive, judiciară, specifică

instan<elor judecătoreDti sau c!iar "arc!etului pentru faptele penale ce nu prezintă pericolul social al unei infrac<iuni.

13

drept administrativ_contencios

Documents