drenajul-limfatic-manual--actualitati-si-indicatii-in-estetica.pdf

8/14/2019 drenajul-limfatic-manual--actualitati-si-indicatii-in-estetica.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/drenajul-limfatic-manual-actualitati-si-indicatii-in-esteticapdf 1/5

Drenajul limfatic manual – Actualitati si indicatii in estetica

Contribuitor: Dr. Cristina-Ana FOZZA si Prof. Ioan POPA - membri fondatorimiercuri, 07 noiembrie 2007 02:59 - Ultima modificare luni, 26 noiembrie 2007

Drenajul limfatic manual este o tehnica terapeutica complexa ce se adreseaza circulatiei lichidelorinterstitiale in organism. Aceasta tehnica consta din procedee manuale specifice ce se diferentiazade toate celelalte tehnici de masaj cunoscute. Se poate defini pe scurt ca fiind o terapie de drenaj.

Pentru a intelege aplicatiile recente in estetica si medicina a acestei tehnici terapeutice trebuie salamurim aspectele privind elucidarea constituentilor limfei si a rolului acesteai in fiziologiaorganismului uman.

Inca din antichitate exista o preocupare pentru acest „lichid misterios”, aceasta a prezentat interessi in evul mediu, dar a inceput sa fie o preocupare seriosa pentru anatomistii Thomas Bertelsen siOlf Rudbeck in secolele XVIII si XIX, acestia au facut primele incercari in a descrie structura sifunctiile limfei. In secoloul XX apar primele cercetari stiintifice asupra limfei sub conducerealui EmilVodder care incearca sa descopere cateva metode si tehnici pentru a stimula acesta circulatie catrevasele proprii, aceste metode stau la baza primului drenaj limfatic manual.

Limfa – denumita si marea interioara a organismului reprezinta aproximativ 15% din greutatea

corpului. Compozitia acesteia difera in functie de teritoriul de unde provine si de starea functionala atesutului unde s-a format. 96% din continutul limfei este constituit de apa, substante minerale intr-oconcentratie similara celei plasmatice, proteine la jumatate din concentratia plasmatica. Continutullipidic al limfei este redus exceptie face limfa mucoasei intestinale. Se gasesc deasemeni leucocitesub forma limfocitelor si monocitelor precum si alti constituenti plasmaticineproteici si neelectroliticiin concentratii similare cu cele plasmatice. Aspectul limfei este diferit dupa regiunea de undeprovine, astfel avem limfa incolora, dar poate avea si o culoare albicioasa sau galben citron.

Limfa circula prin tesuturi cu un ritm lent de aproximativ 4mm/sec.tesuturile avasculare cum ar fiepiteliile, cartilajul, corneea si cristalinul nu contin limfa, la acesta se pot adauga cele care pot fidrenate indirect cum ar fi labirintul membranos al urechii interne si sistemul nervos central, acesteareprezentand tesuturi in care limfa nu are vase proprii si circula prin capilare ce se gasesc in pereti

vaselor – vasa-vasorium sauspatiileVirchov-Robin.

Pentru a intelege rolul fundamnetal al limfei in organismul uman trebuie sa lamurim legatura dintrecirculatia sanguina si circulatia limfatica. Astfel sangele pompat de cord prin vasele arteriale –transporta substante nutritive si oxigen, minerale hormoni si vitamine, pe care celulele din tesuturi lefolosesc in cadrul metabolismului celular. In urma proceselor metabolice rezulta substante rezidualesi de sinteza ce sunt evacuate din celula prin circulatia venoasa, 97%, fie raman intre celule, adica inlichidul extracelular sau limfa. In acest lichid raman si substante asa numite macromoleculare adicamolecule voluminoase (proteine, agenti patogeni si toxine) ce nu pot penetra peretii venelor, incazul acesta intervine circulatia limfatica care are capacitatea sa preia prin vasele sale acesteelemente toxice, in acest caz ele tranziteaza limfa alaturi de limfocite si monocite elementeprezentate mai sus. Initial sistemul de conducte limfatice este format din delimitari deosebit de fine

asemuite de scoala franceza cu “parul ingerilor” si treptat capata aspectul capilarelor,precolectoarelor si colectoarelor prin care limfa este directionata catre ganglionii limfatici. La nivelulganglionilor limfa este purificata prin procesul de fagocitoza,agentii patogeni si unele reziduri cum arfi si unele lipide sunt consumate de limfocite si monocite. Tot la acest nivel se imbogateste limfapurificata cu limfocite si monocite.

Circulatia limfatica este derivata a marii circulatii sanguine, prin care reintra in sistem o parte dinlichidele intersititiale la nivelul circulatiei venoase. Similar circulatie sanguine, sistemul limfaticare

loc in cadrul unui sistem vascular inchis care incepe din tesuturi, prin capilare inchise, se colecteazain vase din ce in ce mai mari si in final se formeaza doua colectoare limfatice mari care se deschid in

1 / 5





venele subclaviculare.

Sistemul limfatic este constituit din precapilare, capilare (limfatice initiale), precolectoare, sicolectoare. Precapilarele definesc o retea prin tesutul interstitial, orientate spre capilarele limfaticeprin care sunt dirijate preferential lichidele extravasate in intersititii. Capilarele limfatice sunt canale

endotelizate care au un capat inchis in deget de manusa si sunt situate in imediata vecinatate avenelor. Asemanatoare structurala cu capilarele sanguine se diferentiaza de acestea prin faptul cacelulele endoteliale sunt asezate in asa fel incat marginile lor se suprapun partial cu cele alecelulelor adiacente, formand un fel de minivalvule care se deschid in interiorul vasului si prin care numai poate iesi lichidul interstitial.

Aici este sediul principal al intrarii si transportarii lichidelor din spatiile interstitiale in lumneulvasului limfatic. Proteinele cu molecula a carei diametru depaseste 70 microni, care transportaminerale, antibiotice, hormoni, traverseaza peretele caplilarului prin aceste spatii – fenomen numitmicropinocetoza – fara a mai iesi din vas. Limfaticele initiale se continua cu colectoare cu calibruvariabil, cu pereti contractili pe care se gasesc valvule. Structural, vasele limfatice au aceleasi treitunici ca si venele. Intima prezinta valvule dispuse la distante diferite in functie de calibrul vasului.

Astfel in vasele mici se gasesc la distante de 2-3 mm, iar in vasele mari la distante de 12-13 mm.Aceste valvule detin un rol functional important in circulatia limfei si dau aspectul unui “sirag demargele” al vaselor limfatice prin stramtorile si dilatarile care caracterizeaza limfangiomul.Limfangiomul este distanta dintre doua valvule, acestea avand rolul de a impiedica refluxul limfei.Fibrele musculare situate in tunica medie a vasului colector sunt organizate in spirale si se insera deo parte si de alta a punctelor de insertie a valvulelor. Umplerea la maxim a unui limfangiom inchidevalvula subiacenta, impinge peretii vasului si o deschide pe cea supraiacenta, realizand astfelcirculatia limfei intr-un singur sens. Ritmul de umplere si de golire este mentinut constant, fiindapreciat la 5-10 comprimari pe minut. Trebuie mentionat ca activitatea limfangiomului este asiguratanu numai prin contractia musculaturii intrinseci, dar si prin pulsatiile venelor invecinate, prinmiscarile diafragmatice in inspiratie si expiratie, prin mobilizariel active si pasive ale articultiilor sichiar prin presiunile exercitate asupra aponevrozelor plantare in timpul mersului. In traiectul lor,

vasele limfatice strabat unul sau mai multi ganglioni limfatici, care sunt considerati ca filtre activefata de microbi, celule neoplazice, substante straine, dar si ca sediu de formare a celulelor limfocitesi monocite. Gratie tesutului elastic al capsulei ganglionare, ganglionii indeplinesc si o functiemecanica, regland fluxul limfei, iar prin asezarea lor in pliurile de flexie ale membrelor sunt supusi lapresiuni variabile in raport cu miscarile. Vasele limfatice sunt colectate de cele doua trunchiurilimfatice: canalul toracic si canalul limfatic drept dau marea vena limfatica, care conduc limfa sprevenele subclaviculare.

Am considerat foarte important de lamurite problemele de anatomie si fiziologie ale circulatiei limfeiinainte de a descrie metodologie drenajului limfatic manual. Aceasta tehnica presupune o cunoastereamanuntita a elementelor fiziologice intrucat procedeeledrenajului limfaticrespecta atat sensulcurgerii limfei cat si ritmul de circulatie prin vasele limfatice. Astfel procedeele se aplica de la

segmentele proximale spre cele distale pentru a creea loc limfei care vine din partea distala. Inacest sens se intensifica activitatea limfangiometrica a vaselor limfatice, apare asa numitul efect al“palniei”. In efectuarea drenajului limfatic se folosesc parti componente ale palmelor. In generalprocedeele drenajului limfatic manual se grupeaza in:

-procedee de golire a ganglionilor: procedee de pompaj;

-procedee de deschidere a colectoarelor: procedee de apel;

-procedee de impingere a limfei prin capilare: procedee de resorbtie.

Miscarile sunt lente, delicate, atingerea trebuie sa aiba o presiune mica asemanatoare „pasului

2 / 5





pisicii” sau falfaitului aripilor unei pasari in zbor. Uneori se folosesc mainile suprapuse doar pentru aatenua presiunea maini de deasupra prin intermediul maini care se afla in contact cu tegumentul.Singura regiune pentru care se efectueaza manevre profunde este zona abdomenului cu scopul de amobiliza limfa de la nivelul intestinal.

Pozitia mainilor este diferita in raport cu regiunea drenata, dar se respecta uramatoarea indicatiemetodica: priza trebuie sa fie perpendiculara pe traiectul colectoarelor limfatice in procedeele deaple si paralela cu traectul limfatic in manevra de resorbtie.

Obiectivele drenajului limfatic manual sunt:

1 repunerea in miscare a lichidului interstitial si o mai buna rezorbitie a lichidelor excedentare si amacromoleculelor;

2 favorizarea deschiderii capilarelor limfatice si prin ele evacuarea deseurilor provenite dinmetabolismul celular;

3 cresterea regenerarii celulare;

4 stimularea sistemului imunitar.

Efectuarea gresita a procedeelor de drenaj limfatic poate avea consecinte contrare celor dorite.

Drenajul limfaticdesi o tehnica terapeutica relativ noua este introdus in toate protocoalele derecuperare medicala, constituindu-se parte integranta a acestui proces, cu ajutorul acestuia serestabileste metabolismul la nivelul lezional, fiind de asemenea unul din obiectivele principale in

vederea unei recuperari rapide si fara sechele.

Printre indicatiile drenajului manual fac parte si doua componente ce sunt studiate de estetica.

Celulita afecteaza aproximativ 85% dintre femei. Termenul poate avea mai multe sensuri in functiede cauza care a detreminat-o, dar si de modul si semnele clinice pe care le prezinta. Chirurgii odefinesc ca pe o infectie extensiva a tesuturilor moi subcutanate; dermatologii o numescdermato-paniculopatie edemo fibroscleroasa sau paniculoza. In estetica, celulita este definita ca ogrupare de celule adipoase inconjurate de fibre de colagen, care dau aspectul binecunoscut de„coaja de portocala”. Celulele grase denumite si adipocite , au o forma ovoida sau sferica cu undiametru de 30 -100 micron. Aceste celule, cu rol important in menţinerea echilibrului hidric, inprotecţia corpului fata de modificările de temperatura , in susţinerea unor organe, pot sa se

mărească de volum atunci când intervin e un dezechilibru endocrin, tulburării circulatorii venoase ,dezordinile alimentare.

Aceste multe definitii ale celulitei demonstreaza ca si substratul anatomopatologic al panicululuiadipos subcutanat este cunoscut ca o malfunctie microvasculara si de tesut conjunctiv. Celulita nueste o afectiune misteriosa, doar ignoranta celor motivati de interese strict materiale a dus lamistificarea acestei afectiuni. La o sectionare transversala a tesutului cubcutanat vom observastructura total diferita dntre tesutul subcutanat al femeii si cel al barbatului. Vom observa diferentadispozitiei fibrelor tesutului conjunctiv de la nivelui hipodermului la barbat si femeie. astfel acestisaculeti conjunctivi ce au rolul de a incapsula celulele adipoase au o dispozitie perpendiculara pederm la femeie si o insertie pe diagonala la suprafata dermului la barbat, prin hipertrofierea celulelorgrasoase aceste matrice conjunctive se deformeaza diferit la cele doua sexe aparand efectul de

denivelare doar in cazul femeilor unde tensiunea pe fibrele conjunctive este mai mare datoritadispozitie anatomice. Aceasta tensiune la nivelul sacilor conjunctivi determina si un blocaj in

3 / 5





resorbtia limfei prin comprimarea excesiva a colectoarelor si precolectoarelor limfatice acesteacapata un traiect neregulat, aceste modificari fac ca celulita sa fie considerata ca o afectiunemicrovasculara-conjunctivala cu evolutie scleroasa.

Prin hipertrofierea acestot celule grasoase, in unele cazuri se pot produce si comprimari la nivelul

terminatiilor nervoase libere atragand dupa sine si aparitia unor forme dureroase de celulita.

Dupa aspectul si consistenta tegumentului se deosebesc trei forme de celulita:

-celulita compacta care este dura are aspect granulomatos poate fi dureroasa la palpare;

-celulita edematoasa care are o consistenta pastoasa cu nodozitati si aspect pufos;

-celulita moale buretoasa se asociaza cu hipotrofie musculara si cu vergeturi.

Vergeturile reprezinta al doilea diagnostic din estetica ce beneficiaza de efectele drenajului limfaticmanual. Acestea sunt leziuni cutanate cu aspect de striuri aparute ca o consecinta a slabiriitesutului elastic al pielii. Ele pot fi roz sau violacee daca sunt recente sau alb-sidefii cand sunt maivechi. In general se instaleaza in perioadele de schimbari homranale cum sunt: pubertatea, sarcina,menopauza. Aceasta inseamna ca fluctuatia greutatii corpului influenteaza structura tisulara jucandun important rol in aparitia acestor leziuni. Fibrele de colagen si de elastina responsabile deelasticitatea pielii isi pierd cu totul aceasta calitate. Tesutul nu mai are timp sa se adapteze noiiforme a corpului. Acest fenomen apare frecvent in perioada adolescentei, atunci cand datoritacresterii pielea „crapa”. Vergeturile se localizeaza pe flancuri si uneori pe umeri in cazuladolescentilor. La femeii o crestere a estrogenilor constituie principala cauza a sclerozarii fibrelor

elastice si de reticulina si aceasta se intimpla in principal in cadrul sarcinii.

Prin mobilizarea limfei de la nivelul tesutului subcutanat, metabolismul la nivelul celular esterestabilit, o cantitate mare de toxine este mobilizata catre circulatia sistemica si catre releeleganglionare unde sunt distruse. Compresia asupra terminatiilor nervoase libere este scazuta astfelscazand si fenomenul dureros al celulitei, se indeparteaza ionii de calciu de la nivelul dermului,acestia au fost mobilizati de pe fibrele de elastina si reticulina pe care le rigidiza scazand astfelelasticitatea tesutului rezultand prevenirea vergeturilor, se creste imunitatea locala, se scadeinflamatia din tesutul cutanat, implicit se creste numarul limfocitelor si monocitelor care consuma silipidele dislocate din straturile hipodermului. Scazand compresia dintre derm si hipoderm se scadesi gradul de tensionare al fibrelor elastice din derm.

Sustinem acest tip de tratament in diagnosticele de mai sus si ne rezervam dreptul de a nu acceptatratametele violente adresate in acest moment in cele doua diagnostice. Suntem de acord cumasajul tonifiant ce are rolul de a combate hipotrofiile musculare, nu incurajam efectuarea unortehnici de masaj dure pentru stratul cutanat, aceste manevre dure nu produc decat suferintatesuturilor si aparitia unor complicatii mai grave. Aparitia hematoamelor in urma masajelor dure nusemnaleaza decat o greseala voluntara indreptata impotriva celor ce apeleaza cu buna credinta laserviciile maseurului. Manevrele dure adresate tesuturilor superficiale adica pielii in general potproduce pe langa hematoame si seroame adica ruperea unor vase limfatice, aceste traumatismeintirzie si mai mult circulatia limfatica mentinand astfel una din cauzele aparitie vergeturilor sicelulitei.

Aplicarea corecta a manevrelor de drenaj limfatic manual trebuie insotita si de o dieta adecvata,

4 / 5





practicarea unor exercitii aerobe si purtarea unor haine adecvate. Toate aceste detalii contribuie lamentinerea unei stari de sanatate a tegumetului si nu numai.

5 / 5

drenajul-limfatic-manual--actualitati-si-indicatii-in-estetica.pdf

Documents