Un rol major în edificareaAstrei Basarabene l-a avutmarele pedagog ºi luptãtor

pentru unitate naþionalã OnisiforGhibu, care a activat la Chiºinãu,începînd cu luna martie 1917.Profesor universitar de pedagogie laUniversitatea din Cluj, format în spir-itul intelectualismului ardelean, el afãcut parte din Comitetul Central alAstrei ºi a participat la lucrãrileSfatului Þãrii, subliniind importanþaunitãþii culturale ºi politice a tuturorcompatrioþilor sãi ºi îndemnînd pemembrii Sfatului sã cultive relaþiile cuRomânia. În toatã aceastã perioadã a corespondat cuComitetul Central ºi cu marii sãi prieteni OctavianGoga (secretar literar al Asociaþiei timp de opt ani)ºi Nicolae Iorga (preºedintele Ligii Culturale), înspecial pe probleme legate de Astra ºi viaþa culturalãbasarabeanã. Dr. Ghibu a contribuit la întemeierea azece secþii ale Asociaþiei în centre româneºti recentunite cu þara ºi, de aceea, a fost rãsplãtit cu funcþiade comisar general al Astrei pentru Basarabia (2 mai1926). Activitatea sa este cu atît mai remarcabilã, cucît s-a constatat, în urma verificãrilor fãcute de odelegaþie (din care fãceau parte arhiepiscopul Gurie,Pan Halippa, Ion Pelivan º.a.), cã toate cheltuielileAstrei Basarabene, timp de ºapte luni, fuseserãsuportate în întregime de profesorul clujean.

Alãturi de dr. Ghibu au mai fost alþi 12 membrifondatori ai Astrei Basarabene, intelectuali demarcã, dintre care amintim: profesor ªtefanCiobanu, Gurie – arhiepiscop de Chiºinãu, IonPelivan, Pantelimon Halippa – senator. Deºi au exi-stat anumite fricþiuni între unii membri, din cauzapunctelor de vedere diferite, se poate aprecia, îngeneral, cã activitatea lor a fost remarcabilã pentrumiºcarea spiritualã din provincie.

Regionala Basarabeanã a fost organizatã conformRegulamentului Asociaþiei, adoptat în 1861. Potrivitacestuia, una din subdiviziunile caracteristice pentruconcepþia descentralizatoare a Astrei era regionala,

adicã gruparea mai multordespãrþãminte într-o unitate de muncãînzestratã cu autonomie administra-tivã, cu scopul de a uºura realizareaprogramului general al instituþiei, însensul specificului provincial.

Regionalele se constituie „în scop-ul rezolvãrii problemelor Asociaþiuniipe teritoriul aparþinãtor sferei lor deactivitate” ºi au un sediu în centrulstabilit de adunarea de organizare a

regionalei (art.48)1. Comitetul deconducere al unei astfel de instituþiieste format din 25 de membri, însã,pentru Basarabia, în luna iulie 1925 s-

a creat un comitet provizoriu, alcãtuit din 16 mem-bri, printre care arhiepiscopul Gurie, episcopulDionisie (stareþul mãnãstirii Secureni), gen. V.Rudeanu, Onisifor Ghibu, Paul Halippa, IonPelivan.

La propunerea lui Onisifor Ghibu, care îndeplin-ea ºi funcþia de preºedinte al Secþiei ºcolare arde-lene, s-au alcãtuit trei subsecþii ale sectorului ºcolar:filosoficã, religioasã ºi pedagogicã. Secþia ºcolarãbasarabeanã s-a arãtat preocupatã de rezolvarea maimultor chestiuni fundamentale, cum ar fi: înte-meierea unei Universitãþi la Chiºinãu, a cãminelorculturale, acordarea de burse în Occident studenþilorºi absolvenþilor de studii superioare, realizarea uneistatistici a studenþilor basarabeni aflaþi în strãinãtate.

Despãrþãmîntul „Matei Basarab” din CetateaAlbã, al cãrui nume a fost dat dupã titulaturaRegimentului 35 Infanterie, în cadrul cãruiafuncþiona, a fost înfiinþat la 1 ianuarie 1924 de ungrup de ofiþeri entuziaºti, coordonaþi ºi finanþaþi deOnisifor Ghibu. Începînd cu luna mai a anului 1924,preºedinte al despãrþãmîntului a devenit colonelulIlie Cornea, care a determinat pe toþi soldaþii regi-mentului sã devinã membri ajutãtori. Aceºtia aveauacces în mod gratuit la cele 15 „biblioteci poporale”ale instituþiei, alcãtuite din cãrþi ºi reviste trimise deAstra ori cumpãrate de Regiment. Despãrþãmîntul

! ! 2020 Revista românã nr. 4 (54) / 2008

ONISIFOR GHIBUONISIFOR GHIBU– MISIONAR CUL– MISIONAR CULTURAL ÎN BASARABIATURAL ÎN BASARABIA

Dragoº PETRESCUDragoº PETRESCU

avea 16 agenturi, corespunzînd companiilor ºi 102membri activi (ofiþeri ºi subofiþeri, mulþi dintre eifiind abonaþi la revista „Transilvania”).

Conducãtorii acestei iniþiative culturale s-auremarcat îndeosebi prin organizarea de cursuri, con-ferinþe ºi spectacole cu caracter educativ ºi patriotic,prin þinerea de „cursuri de analfabeþi”, pe o parte dincei 953 de soldaþi fiind în aceastã situaþie. Anii difi-cili ai marii crize economice ºi-au pus amprentaasupra activitãþii instituþiei, astfel cã, în vara anului1929, aceasta a fost nevoitã sã îºi întrerupã mani-festãrile specifice din cauza lipsei de fonduri2.

Despãrþãmîntul Tighina – oraº s-a constituit la 1iulie 1925 ºi a fost condus timp de patru ani, pînãcînd s-a autodesfiinþat din motive financiare, decãtre farmacistul M. Marian. În funcþionarea sa unrol de seamã l-au avut profesorul universitarOnisifor Ghibu ºi un grup de intelectuali din oraº.

Dupã un an de activitate în funcþia de comisargeneral al Astrei, Onisifor Ghibu constata, înlucrarea Cuvinte cãtre tineretul intelectualbasarabean (Chiºinãu. 1927): „Mentalitatea þãranu-lui basarabean a rãmas aproape aceeaºi ca pe vremealui Alexandru cel Bun. Aceastã stare de lucru neobligã sã punem problema ridicãrii satelor în frunteaprogramului nostru de activitate. Basarabia are unpopor admirabil. Þãrãnimea basarabeanã e unpãmînt sãnãtos care poate da roadele cele mai bune,el are însã nevoie de un cultivator priceput. Poporulbasarabean are însuºiri nobile ºi sãnãtoase; trebuiesã ne apropiem însã de ele cu chibzuialã ºi cu multãînþelegere”3.

Printre primele mãsuri luate de Onisifor Ghibu afost ºi aceea de înfiinþare de cãmine culturale încadrul cercurilor culturale. De obicei, ele au fostridicate în zone în care manifestãrile spirituale prac-tic nu existau. O astfel de instituþie se întemeia culargul concurs al primãriilor, legile în vigoare per-miþînd acest lucru. Fondurile necesare proveneau dela Comitetul Central din Sibiu, de la bugetuldiferitelor ministere, din donaþii, cotizaþii º.a.m.d.Fiecare cãmin purta un nume, de regulã ales dintrepersonalitãþile naþionale sau locale, ºi avea în com-ponenþã o salã de ºedinþe, o bibliotecã cu salã de lec-turã ºi un depozit pentru diferitele obiecte. La con-ducerea sa se afla un preºedinte ales prin vot deceilalþi membri, care era obligat sã participe la toateadunãrile generale ale despãrþãmintelor.

Numãrul acestor cãmine din Basarabia a crescutcontinuu: dacã în iunie 1932 erau 130 de cãmine, lasfîrºitul anului urmãtor funcþionau 345, dintre care

peste 200 „deplin organizate”; la încheierea anului1934 îºi desfãºurau activitatea 567 de cãmine în totatîtea localitãþi rurale. În cadrul lor au fost înfiinþate518 biblioteci, 426 de coruri, 130 de muzee cuexponate ce prezentau istoria ºi tradiþiile locale, 170de echipe teatrale „bine organizate”, 18 fanfareþãrãneºti, cooperative, „farmacii de casã”, cercuri lit-erare etc.

Însã viaþa acestor cãmine gravita în jurul bibliote-cilor, adevãratul centru spiritual. Dupã un an deactivitate intensã, Ghibu a reuºit sã înfiinþeze 7asemenea biblioteci, toate avînd cãrþi selectate cugrijã, multe legate în piele. O parte din aceste lucrãriliterare ºi ºtiinþifice a fost cumpãratã chiar de profe-sorul clujean, care a mai donat ºi 236 de cãrþiBibliotecii Regionale Basarabene de la Chiºinãu.Aceasta deþinea la sfîrºitul anului 1928 un numãr de1726 de volume, provenite din donaþiile minis-terelor, Mitropoliei ºi episcopiilor din întreaga þarã,iar unele dintre ele au fost cumpãrate. Remarcînd cãþãranul basarabean citea foarte puþine cãrþi, comis-arul a luat hotãrîrea sã tipãreascã un Calendar alAstrei, care sã conþinã diferite sfaturi folositoare,curiozitãþi etc., cu scopul de a atrage cãtre lecturãpopulaþia ruralã. Acest calendar a fost tipãrit gratuitde „Universul” ºi distribuit în acelaºi mod la 5000de familii þãrãneºti.

O adevãratã profesiune de credinþã a sa cu privirela menirea cãminelor culturale a fost publicatã înpaginile „Cuvîntului Moldovenesc” (6 martie 1932):„Scopul cãminelor culturale Astra de la sate esteunirea tuturor în acelaºi gînd, în aceleaºi simþiri ºiaceleaºi fapte bune, pentru toþi ºi pentru obºte; estea þine treazã conºtiinþa naþionalã. Pentru împlinireaacestui scop înalt ºi sfînt, trebuie sã lupte, sãmunceascã fãrã odihnã, sistematic, dîrz ºi cu nãde-jdea adîncã în izbîndã. Cãminul Astra e a douaBisericã ºi stã alãturi de cea creºtinã ortodoxã strã-moºeascã. În el tineretul ia pildã de la cei mai bãtrîniºi mai pãþiþi, de la cei mai cuminþi ºi cãrturari, felulcum trebuie sã se poarte, sã munceascã ºi sã seuneascã”.

Ghibu credea cã, în ceea ce priveºte propagandaromâneascã, ar fi fost necesarã o prezenþã mai activãîn presã, cu prilejul sãrbãtorilor naþionale ºi comem-orãrilor, în prelegerile susþinute la sate etc. A solici-tat forurilor competente, în 1927, tipãrirea celei de adoua ediþii a Enciclopediei române (prima ediþie,apãrutã la Sibiu în anii 1898-1905 sub egida Astrei,era epuizatã). El sublinia cã ruºii aveau oEnciclopedie de 85 de volume, care se gãsea

! ! 2121Revista românã nr. 4 (54) / 2008

frecvent în Basarabia ºi perpetua influenþa slavã, îndauna latinitãþii. De aceea era necesar, în opinia sa,ca toate societãþile culturale, fie de stat, fie particu-lare, sã-ºi coordoneze acþiunile în favoarea românis-mului, sub conducerea Academiei ºi a celor maireprezentativi intelectuali. În primul rînd, dorea„naþionalizarea oraºelor”, prin creºterea semnifica-tivã a numãrului de români în localitãþile urbane, învederea unei însãnãtoºiri a vieþii publice4.

Una dintre metodele de penetrare ale Astrei în rîn-dul populaþiei locale a fost apropierea tinerilorbasarabeni de activitatea acestei instituþii, urmîndca, mai tîrziu, aceºtia sã devinã adevãraþi mesagericulturali români peste Prut. La Adunarea generalã dela Arad (1924) s-a afirmat cã instituþia a avut pentruintelectuali „rolul unei academii îndrumãtoare,ocrotitoarea limbii literare ºi a ºtiinþei, fãcînd legãtu-ra de unitate culturalã cu fraþii din Regatul liber…”,prin acest ultim termen înþelegîndu-se Româniaînainte de reîntregire. În cadrul unei ºedinþe aComitetului Central din 1924, s-a propus ca dinpartea fiecãrui despãrþãmînt basarabean sã fie aleºidoi membri care sã participe la Adunãrile generale,iar, în sens complementar, acelaºi numãr de astriºtisã fie prezenþi în adunãrile despãrþãmintelor de pestePrut. În ceea ce priveºte fãurirea altui ideal naþional,„întregirea geograficã a românismului”, i se alãturaun al doilea scop fundamental: ,,lupta de dezrobire aromânilor prin culturã”. Pentru întãrirea legãturilordintre cele douã regiuni, la aceeaºi Adunare gener-alã s-a propus desfãºurarea unui Congres general laChiºinãu în 1926, ceea ce ar fi însemnat deschidereaunor noi porþi spre culturalizarea, în tradiþiaromâneascã, a Basarabiei, însã dificultãþile materialenu au fãcut posibil acest fapt.

Publicaþiile româneºti editate dincolo de Prut sînt,în aceastã perioadã, puþine, principalele motive fiindsituaþia financiarã precarã a populaþiei, obstacoleleridicate de cãtre anumite persoane influente dinprovincie ºi lipsa de interes manifestatã de majori-tatea locuitorilor faþã de tipãrituri. Trebuie subliniatfaptul cã aceste ziare sînt primele care folosesc alfa-betul latin ºi slujesc, cu mult elan ºi patriotism,cauza naþionalã. În oraºul Chiºinãu a apãrut publi-caþia „Ardealul (Transilvania)”, în intervalul 1 oct.1917-24 ian. 1918, care era condusã de OnisiforGhibu (director) ºi I. Matei (secretar de redacþie).Aceastã „gazetã sãptãmînalã pentru românii transil-vãneni aflãtori în Rusia” avea printre colaboratori peGeorge Coºbuc, Al. Vlahuþã, Ion Agârbiceanu ºiOctavian Goga. Între 24 ian.-20 nov. 1918 gazeta

poartã titlul „România Nouã”, apoi îºi întrerupeapariþia din motive financiare. La 1 iunie 1926 arevãzut lumina tiparului la Chiºinãu „ziarul naþionalindependent” „România Nouã”, sub aceeaºi conduc-ere, care îºi propunea sprijinirea tradiþiilor ºi culturiiromâne ºi o bunã informare a cititorilor moldoveni5.Majoritatea ziariºtilor era formatã din scriitori auto-htoni; dintre colaboratorii importanþi amintim pearhiepiscopul Gurie ºi Pan. Halippa. Din celelalteprovincii au contribuit cu articole ºi nume ilustre,precum N. Iorga, M. Sadoveanu ºi Ion Agârbiceanu.În redacþie s-a format o adevãratã ºcoalã degazetãrie, în cadrul cãreia tinerii învãþau pe parcursde la cei cu experienþã.

Efortul susþinut depus de cãtre dr. Ghibu pentrucauza româneascã a gãsit ecoul dorit în sufletele anumeroºi basarabeni. Timpurile actuale ne amintesc,într-o oarecare mãsurã, de acei ani dificili.

Note:1. Eugen Hulea, Astra – istoric, organizare, activitate,

statute ºi regulamente, Sibiu, 1944, p. 103.2. ,,Transilvania”, nr. 10-11, 1929, Sibiu, p. 750.3. Onisifor Ghibu, Cuvinte cãtre tineretul intelectual

basarabean, Chiºinãu, 1927, p. 14.4. Idem, Trei ani pe frontul basarabean, Bucureºti, 1996,

p. 153.5. ,,Transilvania”, nr. 7, 1926, p. 381.

! ! 2222 Revista românã nr. 4 (54) / 2008