C9

Test din actiuni joi de la ora 13Actiunea civila in procesul penal

Procesul penal poate fi perceput ca fiind contextul in care se pot desfasura concomitent 2 actiuni simultane, data fiind identitatea de cauza infractiunea e cauzatoare de prejudicii.

Actiunea civila in procesul penal este mijlocul procesual sau ansamblul mijloacelor procesuale prin care conflictul de drept civil nascut prin savarsirea infractiunii este dedus spre solutionare organelor judiciare si prin care se realizeaza tragerea la raspundere civila a persoanelor responsabile potrivit legii.

Elementele actiunii civile:

Temeiul, Obiectul, Subiectii actiunii civile in procesul penal

1. Temeiul

Temeiul de fapt al actiunii civileeste fapta care este calificata din punct de vedere al legii civile ca fapta delictuala, iar ca infractiunie din punct de vedere penal

Temeiul de drept este norma civila substantiala care protejeaza relatia civila cu o anumita valoare.

Prin urmare, cele 2 actiuni, penala si civila, au acelasi fundament material, ceea ce permite exercitiul concomitent.

Subiectii actiunii civile exercitate in procesul penal

Subiectii activi cei care exercita actiunea civila, respectiv persoana prejudiciata prin savarsirea infractiunii, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica si care se constituie parte civila in procesul penal. Tot subiect activ al actiunii civile pot fi si mostenitorii persoanei prejudiciate(in al caror patrimoniu s-a nascut dreptul la repararea prejudiciului) si care a incetat ca subiect de drept ca urmare a savarsirii infractiunii(infr care au avut ca urmare moartea persoanei). In cazul in care persoana prejudiciata este lipsita de capacitate de exercitiu sau este restransa, subiectul activ al actiunii civile exercitate in numele acestora poate fi: reprezentantul legal sau, cand el ramane in pasivitate, MP prin procuror. Dintre cele 2 variante, doar in cazul ultimei vorbim de un exercitiu din oficiu a actiunii civile in proces. Desi subiecti activi ai actiunii civile, atat reprezentantul legal, cat si MP nu au legitimare cauzala, doar procesuala, pentru ca ei nu sunt titulari ai dreptului la reparare a prejudiciului exercita in numele persoanei prejudiciate.

In cazul in care, dupa constituirea de parte civila, a intervenit decesul, reorganizarea, lichidarea partii civile, subiect activ al actiunii civile in procesul penal vor deveni, dupa caz: mostenitorii(pf) sau succesorii persoanei juridice, doar daca isi exrpima vointa de a continua exercitarea actiunii civile in termen de 2 luni de la data la care a intervenit decesul sau reorganizarea, lichidarea.

Subiectii pasivi sunt persoanele impotriva carora se exercita actiunea civila si care pot fi trase la raspundere civila prin obligarea la repararea prejudiciului. Spre deosebire de actiunea penala, actiunea civila cunoaste 2 categorii de subiecti pasivi:

1. inculpatul, care este si autorul prejudiciului produs prin savarsirea infractiunii; in cazul in care, dupa punerea in miscare a actiunii civile inculpatul decedeaza(pf) sau dispare ca subiect de drept(pj), actiunea civila nu mai poate fi exercitata in procesul penal, mostenitorii sau succesorii in drepturi ai inculpatului nemaiputand fi inculpati pe latura civila decat in fata instantei civile. 2. partea responsabila civilmente este persoana chemata/ care intervine in procesul penal sa raspunda civil pentru prejudiciul cauzat prin fapta altuia(a inculpatului); fundamentul raspunderii civile a partii responsabile civilmente nu este vinovatia in producerea prejudiciului, ci obligatia legala sau conventionala de reparare a prejudiciului. Obligarea unei parti responsabile civilmente la repararea prejudiciului nu exclude dreptul ei de a se intoarce impotriva autorului faptei(nu exista in cazul pluralitatii de inculpati). Decesul partii responsabile civilmente/reorganizarea, incetarea, dizolvarea(pj) nu impiedica exercitarea in continuare a actiunii civile, fiind introdusi in cauza mostenitorii sau succesorii in drepturi art. 24 instituie acelasi termen de maxim 2 luni in care partea civila trebuie sa-i introduca in cauza pe acesti mostenitori sau succesori in drept(sa accepte mostenirea sau sa inceapa procedura de dizolvare; daca nu accepta, se va astepta pana cand va aparea un subiect in t de 2 luni).

Obiectul

Art. 19 alin. (1) CPP obiectul consta in tragerea la raspundere civila delictuala a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin infractiune obligarea lor la repararea prejudiciului, care se realizeaza potrivit legii civile(art. 1391/1381-1395 Cciv).

Producerea unui prejudiciu patrimonal/nepatrimonial da nastere dreptului la reparatie temeiul exercitarii actiunii civile. Poate fi reparat prejudiciul constand in paguba efectiva(pierderea suferita), castigul nerealizat, dar si prejudiciul pentru cheltuielile efectuate pentru reducerea/diminuarea acestor pagube, + pierderea sansei.

Principiul repararii repararea integrala. Aplicarea acestui principiu cunoaste anumite limite procesuale, care sunt date, pe de o parte de limitele investirii(de ceea ce persoana prejudiciata a cerut in mod efectiv, instanta neputand depasi aceste limite, nu poate da mai mult decat ce s-a cerut) si pe de alta parte de limitele finale(ceea ce a reusit persoana prejudiciata sa dovedeasca in proces).

Prejudiciul produs prin infractiune poate fi reparat:

in natura(cand e posibila sau cand nu e preferata cealalta modalitate; e preferata in prezent de catre legiuitor) prin echivalent

Legea civila substantiala stabileste ca repararea in natura a prejudiciului se realizeaza prin restabilirea situatiei anterioare art. 25 si 397 CPP => 3 modalitati speciale de reparare a prejudiciului:

restituirea lucrului

restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii

desfiintarea totala sau partiala a unui inscris

Din aceste 3 modalitati de reparare in natura, 2 pot fi dispuse chiar daca persoana prejudiciata nu s-a constituit parte civila, respectiv restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii(abandon de familie, rele tratamente aplicate minorului reintegrarea fortata a lui in locuinta restabilirea situatiei anterioare)Repararea prin echivalent banesc, care se realizeaza prin obligarea subiectilor pasivi ai actiunii civile la plata unor sume de bani cu titlu de despagubire. Daca aceasta reparatie prin echivalent nu a fost stabilita pe cale conventionala, instanta de judecata poate : kfkorfro

Repararea prejudiciului nepatrimonial/moral

posibilitate prevazuta in art. 19 alin. (5) CPP

principala modalitate de reparare a acestui prejudiciu este o reparatie patrimoniala

Art. 253 Cciv reparare prin 3 modalitati a prejudiciului moral:

1. Acordarea de despagubiri sau orice alta reparatie patrimoniala

2. Obligarea publicarii de catre autorul prejudiciului a hotararii de condamnare

3. Orice alta masura, lasand posibilitatea individualizarii judiciare a acestei modalitati de reparare a prejudiciului(de exp. scuzele publice).In procesul penal, prejudiciul nepatrimonial cauzat prin savarsirea unei infractiuni se poate produce in urmatoarele situatii:

in cazul infractiunilor care au avut ca urmare vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii(restrangerea posiblitatilor de viata familiala si sociala 1391 alin. (1) NCC)

in cazul infractiunilor care au avut ca urmare moartea persoanei suferinta, durerea incercata de 2 categorii de persoane: de rude si sot(in cazul lor, existenta suferintei nu trebuie dovedita) si durerea incercata de orice alta persoana care ar face dovada existentei acestei dureri(existenta durerii trebuie dovedita pentru a genera reparatii) in cazul infractiunilor care au avut ca urmare incalcarea unui drept inerent personalitatii umane, caz in care prejudiciul consta in insasi incalcarea acestui drept(la nume, la reputatie, la onoare).

Trasaturile actiunii civile in procesul penal:

este o actiune privata, aparinte persoanei prejudiciate, nu apartine statului nici macar cand e exercitata in numele ei de catre un reprezentant al statlui; ea capata accente de publicitate, dar nu-si pierde natura juridica, ramane o actiune privata putand fi exercitata intr-un context judiciar diferit(procesul penal si cel civil)

este o actiune eventuala/facultativa, spre deosebire de actiunea penala care era obligatorie; eventualitatea/caracterul facultativ priveste existenta acestei actiuni exista anumite infractiuni care exclud prin natura lor posiblitatea exercitarii unei actiuni civile(exp: conducerea fara permis a unui autovehicul pe drumurile publice strict aceasta infractiune); exercitiul desi ar fi indeplinita premisa materiala(producerea unui prejudiciu), persoana prejudiciata nu este obligata sa puna in miscare actiunea civila in procesul penal

este o actiune disponibila, spre deosebire de cea penala, care era indisponibila si irevocabila:

partea civila poate sa-si limiteze pretentiile(poate sa ceara repararea prejudiciului intr-un cuantum mai mic decat cel produs efectiv)

disponibilitatea se manifesta si sub aspectul posibilitatii partii civile de a renunta la pretentia civila(cauza de stingere a actiunii civile in procesul penal)

este patrimoniala(cea penala era personala) => ea poate fi transmisa si poate fi exercitata fie de succesorii partii civile, fie impotriva succesorilor partii responsabile civilmente

este subsdiara sau accesorie depinde de modul de rezolvare a actiunii penale(care este actiunea principala, suportul juridic pentru intregul proces penal)

Conditiile de exercitare a actiunii civile in procesul penal(indeplinirea cumulativa a conditiilor substantiale carora li se adauga conditii procedurale), cele substantiale:

sa existe fapta

prejudiciul(actual, cert..)

legatura de cauzalitate

vinovatia este posibil ca un faptuitor sa fie achitat in temeiul art. 16 lit b in procesul penal, dar pe latura civila sa fie obligat sa repare prejudiciul cauzat.

Conditii procedurale:

actiunea penala sa fi fost pusa in miscare si sa nu fie impiedicata de unul din impedimentele de la art. 25

constituirea ca parte civila sau declansarea legala a actiunii civile in procesul penal(daca nu intervine in forma si in termenul prevazut de art. 20 CPP, actiunea icvila nu mai poate fi exercitata in procesul penal, urmand sa fie exercitata la instanta civila).

Momentele actiunii civile

punerea in miscare a actiunii civile in procesul penal este in primul rand conditionata de punerea in miscare a actiunii penale; ea nu poate fi exercitata decat prin alaturare; in cazul in care persoana prejudiciata este o persoana cu deplina capacitate de exercitiu, punerea in miscare a actiunii civile se realizeaza ca act procesual prin constituirea ca parte civila(in conditiile art. 20), care se materializeaza intr-o cerere de constituire ca parte civila; in cazul persoanei lipsite de capacitate de exercitiu/ restransa, punerea in miscare a actiunii civile din oficiu se realizeaza de catre procuror, actul procesual manifestandu-se intr-o ordonanta(trebuind precizata natura, intinderea prejudiciului, persoana care trebuie trasa la raspundere..); formularea cererii de constituire ca parte civila nu echivaleaza cu declansarea actiunii civile daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare, chiar daca procesul penal a inceput, ea devine efectiva si se declanseaza doar cand se pune in miscare actiunea penala. exercitarea actiunii civile = sustinerea acesteia in vederea realizarii obiectului prin mijloace procesuale: dreptul de optiune in exercitarea actiunii civile posibilitatea persoanei prejudiciate de a alege contextul judiciar in care sa exercite actiune, fie in procesul penal prin alaturare, fie in procesul civil; este de regula irevocabil, dupa exercitarea lui, incercarea de a exercita aceeasi actiune civila in alt context judiciar trebuie respinsa ca inadmisibila are exceptii: cand, desi a optat sa-si exercite actiunea civila in procesul penal, nu a respectat cerintele legii pentru aceasta si cand procesul penal a inceput si s-a suspendat sau cand, desi s-a constituit parte civila in procesul penal, procesul s-a intrerupt printr-o solutie de clasare sau renuntare la urmarirea penala sau cand desi a exercitat actiunea civila la instanta civila, persoana prej poate sa o aduca in proces penal, cand actiunea penala a fost pusa in miscare ulterior sau cand procesul penal a fost reluat dupa suspendare in acest caz, parasirea instantei civile nu este posibila cand aceasta a apucat sa pronunte o hotarare, chiar nedefinitiva exercitarea ei din oficiu priveste exclusiv exercitarea actiunii civile in procesul penal; art. 19 si 25 CPP=> 2 posibilitati pentru exercitarea actiunii civile din oficiu: art. 19 alin. (3) cand persoana prejudiciata este lipsita de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa, caz in care actiunea civila se pune in miscare si se exercita din oficiu de catre procuror; sarcina probei in cadrul acestei actiuni civile nu mai apartine persoanei prejudiciate, care a ramas in pasivitate, fiind transferata la procuror art. 25 alin. (3) rezolvare din oficiu a unei actiuni civile neexercitate; chiar daca persoana prejudiciata are capacitate deplina de exercitiu, chiar daca nu s-a constituit parte civila in procesul penal, instanta e obligata sa rezolve actiunea civila cand e vorba de repararea in natura a prejudiciului(consecinta obligatorie a rezolvarii actiunii penale) exercitarea ei doar la instanta civila art. 27 CPP cand instanta penala a lasat nesolutionata actiunea civila(exceptie de la principiul dreptului la optiune); cand actiunea civila a fost exercitata in procesul penal din oficiu si, ulterior, din probe noi, rezulta ca prejudiciul nu a fost integral acoperit si poate cere diferenta doar persoana prejudiciata si pentru care se exercitase actiunea din oficiu(cea cu capacitate deplina nu, pentru ca si-ar invoca propria culpa) cand, dupa constituirea de parte civila, se descopera sau se naste un nou prejudiciu(nu mai poate fi modificata cererea). stingerea actiunii civile in procesul penal pe fondul sau(rezolvarea actiunii ca atare) doar aici functioneaza autoritatea lucrului judecat se rezolva prin 3 modalitati: admitere, in tot sau in parte respingere cand instanta penala ia act de modul de rezolvare a actiunii civile stabilit sau convenit de parti(chiar si pe latura penala instanta trebuie sa ia act de acordul de vointa al partilor) aceste modalitati,solutii prin raportare la art. 25 CPP, pot fi pronuntate cand, pe latura penala se dispune condamnarea, renuntarea la aplicarea pedepsei sau amanarea ei, achitarea(cu exceptia cazului prevazut la art. 16 lit. b) teza I) si pentru un singur caz de incetare a procesului penal(art. 16 lit h)); se impiedica rezolvarea ei; solutii care excud rezolvarea ei pe fond: cand instanta e obligata sa lase nesolutionata actiunea civila, in minuta in caz de clasare sau renuntare la urmarirea penala si atunci cand partea civila renunta la pretentiile civile este o cauza care stinge in mod definitiv actiunea civila, aceasta nemaiputand fi exercitata nici macar la instanta civilaRaportul dintre actiunea penala si actiunea civila fundamentul normativ art. 28 CPP:

ipoteza exercitarii simultane a celor 2 actiuni judiciare in fata acelorasi organe judiciare(penale); regula este ca prin aceeasi hotarare, instanta penala este obligata sa rezolve atat actiunea penala, cat si actiunea civila prin exceptie, actiunea civila poate fi rezolvata la momente si prin acte diferite, ca urmare a disjungerii actiunii civile de actiunea penala; disjungerea se dispune atunci cand solutionarea actiunii civile afecteaza solutionarea celei penale

cand cele 2 actiuni se exercita concomitent, dar in fata unor organe diferite penalul tine loc civilului cand actiunea civila se suspenda dupa punerea in miscare a actiunii penale, pana la rezolvarea acestei actiuni penale de catre instanta penala; suspendarea se va dispune pentru o perioada de maxim un an, chiar daca instanta penala nu a solutionat definitiv actiunea penala solutionarea definitiva a uneia dintre actiunile judiciare inaintea celeilalte daca atiunea penala se solutioneaza definitiv inaintea celei civile, potrivit art. 28 alin. (1), hotararea instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile si cu privire la existenta faptei si a persoanei care a savarsit-o; daca hotararea penala este de condamnare, ea va avea aut de lucru judecat si pe existenta prej, ori pe vinovatia autorului; daca hot e de achitare sau de incetare a procesului penal, nu va avea autoritate pe existenta prej ori pe vinovatia lui; daca actiunea civila a fost pronuntata inainte, ea nu are aut de lucru judecat cu privire la fapta, persoana si la vinovatie; hotararea definitiva a instantei civile asupra unei chestiuni preliminare care nu priveste existenta infractiunii are autoritate de lucru judecat.