Download - totalizare-3-ortopedie
LEZIUNILE ODONTALE CORONARE ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII
MICROPROTEZELOR DENTARE (CS)
1. Coroanele de înveliş fizionomice din acrilat sînt indicate în terapia leziunilor odontale coronare ale dinţilor frontali cînd coroanele lor:
A-au o înălţime micăB-sînt abraziate pînă la coletC-au o înălţime normalăD-sînt fracturate de la coletE-sînt afectate de carie dentară2. Grosimea pereţilor coroanei de
porţelan (ceramică) trebuie să fie minim de:A-0,5mmB-1,0mmC-1,5mmD-2,0mmE-2,5mm3. Pentru obţinerea unei retentivităţi
satisfăcătoare a coroanei din porţelan (ceramică) bontul preparat trebuie să alcătuiască din lungimea coroanei clinice:
A- 2/3 B-1/3C-1/2D-1/4E-1/54. La prepararea dintelui sub coroană de
înveliş din porţelan (ceramică) în zona coletului se va prepara un prag circular cu o lăţime de:
A- 0,2-0,3 mmB- 0,4-0,5 mmC- 0,6-0,7 mmD- 0,8-1,2 mm E- 2,0 mm5. La prepararea dintelui sub coroana de
înveliş din porţelan (ceramică) în zona coletului se va prepara un prag circular sub un unghi de:
A-500
B-600
C-700
D-800
E-90 0 6. Metoda clasică de preparare sau
şlefuire a dintelui sub coroane fizionomice din porţelan (ceramică) începe cu suprafeţele:
A-vestibulareB-proximaleC-oraleD-ocluzaleE-nu are importanţă7. Metoda mecanică de retracţie gingivală
la confecţionarea coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) sau metalo-ceramică prevede utilizarea:
A-coroanelor de substituţieB-capelor din acrilate
C-instrumentelor specialeD-frezelor sfericeE-frezelor cilindrice8. Metoda chimică de retracţie gingivală
la confecţionarea coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) sau metalo-ceramică prevede utilizarea:
A-firelor de bumbac îmbibate cu soluţie de efedrină 5%
B-firelor de bumbac îmbibate cu etanol 900
C-firelor de bumbac îmbibate cu apă distilatăD-firelor de bumbac uscateE-firelor de matasă uscate9. Modelul de lucru la confecţionarea
coroanelor fizionomice din porţelan (ceramică) se va confecţiona:
A-din ghips medical cu bonturi nemobilizabili din acelaşi material
B-din ghips medical cu bonturi mobilizabili din acelaşi material
C-din superghips cu bonturi nemobilizabiliD-din superghips cu bonturi mobilizabiliE-nu are importanţă materialul10. Folia de platină la confecţionarea
coroanei fizionomice din porţelan (ceramică) are o grosime de:
A-0,025mmB-0,25mmC-0,5mmD-0,75mmE-1,0mm11. La prepararea dintelui pentru coroana
tip Jacket din acrilat sau compozite pragul cervical se va realiza:
A-subgingivalB- paralel festonului gingivalC-la dorinţa pacientuluiD-la dorinţa mediculuiE-la decizia consiliului12. Macheta pentru componenta metalică a
coroanei mixte metalo-ceramice se va modela din ceară cu o grosime de:
A- 0,1-0,2mm B- 0,3-0,4mm C- 0,5-0,6mmD- 0,7-0,8mmE- 1,0mm13. Componenta metalică a coroanei mixte
metalo-ceramice se va confecţiona din:A-aur purB-aur cu titlul 900C-oţel inoxidabilD-aliaj crom-cobaltE-nu are importanţă
14. Ceramica dentară se arde:A-în cuptoare speciale cu vidB-în cuptoare speciale fără vidC-la flacăra sursei de căldurăD-cu aparatul de lipireE-ceramica dentară se topeşte15. La confecţionarea coroanei fizionomice
Jacket din porţelan (ceramică) primul strat de ceramică care se aplică pe căpăcelul din platină este:
A-dentinaB-smalţulC-opaculD-cuarţulE-nu are importanţă16. Componenţa metalică a coroanei mixte
metalo-acrilice după I.Postolachi este confecţionată prin tehnica:
A-turnăriiB-ştanţăriiC-mixtăD-polimerizăriiE-arderii17. Placajul din acrilat aderă la
componenţa metalică turnată a coroanei mixte metaloacrilice datorită:
A-lipiriiB-fenomenelor chimiceC-unei perfecte presări a placajuluiD-prezenţei elementelor retentiveE-prezenţei micromagniţilor18. Cercetările efectuate de Gh.Bîrsa şi
I.Postolachi au demonstrat că o adaptare intimă a coroanei metaloceramice la pragul cervical se obţine cînd el este preparat sub un unghi:
A-ascuţitB-dreptC-optuzD-concavE-înalt19. Sablarea componenţei metalice a
coroanei mixte metaloceramice se efectuiază cu pulbere de corund pe baza oxidului de:
A-siliciuB-fierC-aluminiuD-titanE-argint20. Sablarea componenţei metalice a
coroanei mixte metaloceramice se efectuiază în scopul:
A-asigurării aderării ceramicei la metalB-degrasării componentei metaliceC-micşorării grosimei componentei metaliceD-creării microperforaţiilor necesareE-controlului calităţii componentei metalice
21. Coroanele metalice turnate sînt indicate:
A – pe dinţii frontaliB – pe dinţii lateraliC – pe orice dinteD – pe dinţi mobili de gr. IIIE – pe dinţii fragili22. La pregătirea dintelui pentru coroană
fizionomică din ceramică din înălţimea coroanei se şlefueşte:
A – 3/4B – 1/3C – 1/2D – 1/4E – 2/323. Tehnica modernă de confecţionare a
coroanelor fizionomice din compozite (Isosit) prevede:
A – modelarea machetei din ceară incolorB – modelarea machetei din ceară rozC – modelarea machetei din acrilate
autopolimerizabileD – modelarea machetei din ceară calibratăE – modelarea directă strat cu strat a pastei
compozite de culori adecvate24. Coroanele mixte metalo-ceramice şi
metalo-acrilice cu componenta metalică turnată sînt indicate:
A – pe dinţi scurţiB – pe dinţi cu distrucţii mariC – pe dinţi mobili de gr. IIID – indiferent de vîrstăE – ca microproteze unidentare şi ca element de
agregare în punţile dentare25. Grosimea componentei metalice în
coroana M/C este de:A – 1,5 – 2 mmB – 1,0 – 1,2 mmC – 0,5 – 0,8 mmD – 0,3 – 0,4 mmE – 0,1 – 0,2 mm26. Grosimea componentei fizionomice în
coroana M/C este de:A – 0,8 – 2,0 mmB – 2,5 – 2,8 mmC – 3,0 – 3,5 mmD – 3,6 – 3,8 mmE – 3,8 – 4,0 mm
27. Coroana ecuatorială are limitele:A – supraecuatorialB – infraecuatorialC – în limitele ecuatoruluiD – în limitele zonei ocluzaleE – în limitele zonei cervicale
28. Coroana telescopată este indicată:A – ca microproteză unidentarăB – ca element în diferite şini fixeC – ca element de fixare în protezele parţiale
mobilizabileD – ca element de fixare în protezele totaleE – ca microproteză bidentară29. În coroana mixtă după USMM ca
element de retenţie a placajului se utulizează:A – butoniB – şanţuri transversaleC – şanţuri verticaleD – găuri trunchiulare E – găuri cilindrice 30. Pivotul coroanei de substituţie trabuie
să aibă o grosime de:A – 1- 1,2 mmB – 2 – 2,5 mmC – 2,5 – 3,0 mmD – 0,3 – 0,5 mmE – n-are importanţă31. Incrustaţiile (inlay-urile) prezintă
proteze dentare:A-bidentare fixeB-bidentare mobilizabileC-tridentareD-unidentare fixeE-unidentare mobilizabile32. Incrustaţiile (inlay-urile) sînt indicate
în tratamentul:A-pulpitelorB-prezenţei breşelor arcadelor dentareC -leziunilor odontale coronare D-anomaliilor dento-maxilareE-afecţiunilor articulaţiei temporo-mandibulare33. Incrustaţiile după materialele din care
sînt confecţionate pot fi din:A-ceară dentarăB-ceară de albineC-cauciuc vulcanizatD-cauciuc nevulcanizatE-aliajele metalelor inobile34. Inlay-ul prezintă o microproteză:A-extratisularăB-intratisularăC-mixtăD-totalăE-cervicală35. Onlay-ul prezintă o microproteză:A-utilizată numai pe dinţii temporariB-intratisularăC-extratisulară D-punctiformăC-fără extremităţi36. Pinlay-ul prezintă o microproteză:A-de acoperire coronară totalăB-intratisulară cu pivot C-intratisulară fără pivot
D-extratisularăE-intra-extratisulară37. Conform destinaţiei incrustaţiile (inlay-
urile) pot fi:A-ca element de agregare a diferitor lucrări
proteticeB-ca elemente provizorii de protecţie a pulpeiC-ca elemente provizorii de protecţie paradontalăD-ca elemente multidentareE-ca elemente în protezele totale38. Conform numărului suprafeţelor
dintelui ce vin în contact cu incrustaţia extratisulară deosebim incrustaţii:
A- suspendateB- punctiformeC- monofeţe D- tangenţialeE- oblice39. Conform modului de modelare a
machetei incrustaţiei deosebim tehnici:A-directă B-precisăC-în doi timpiD-provizorieE-permanentă40. Din aliajele aurului la confecţionarea
incrustaţiilor (inlay-urilor) se utiliziază titlul:A-1000B-750 cu platinăC-750 fără platinăD-700E-58341. Coroanele de înveliş trebuie să
corespundă următoarelor cerinţe:
A-să refacă funcţia glandelor salivareB-uşor să se deplaseze din cavitatea orală de
către pacientC-să fie uşor înclinate oralD-să reconstituie punctele de contact proximaleE-uşor să se supuie sterilizării42. Coroanele de înveliş sînt indicate:A-la dorinţa pacientuluiB-ca elemente de agregare în punţile dentareC-ca elemente de protecţie a acţiunii nocive a
razelor UVD-ca elemente de profilaxie a afecţiunilor
paradontaleE-pe dinţi mobili de gradul III43. După destinaţie coroanele de înveliş pot
fi:A-de protecţie sau provizoriiB-de refacere a lăţimii arcadei dentareC-de refacere a funcţiei analizatorice a cavităţii
oraleD-de lichidare a proceselor inflamatorii în
periodonţiu
E-de lichidare a proceselor inflamatorii a fibromucoasei
44. Coroanele de înveliş pot fi confecţionate din următoarele metale:
A-AuB-CuC-TiD-AgE-Cr45. La confecţionarea coroanelor de înveliş
din acrilate se utilizează:A-sinma-74B-acrelC-ftoraxD-acronilE-bacril46. Tehnologia confecţionării coroanelor de
inveliş prin tehnica ştanţăriiprevede obţinerea modelului de lucru:A-din aliaje uşor fuzibileB-din supergipsC-din acrilate autopolimerizabileD-din cementuri dentareE-din ghips medical47. La confecţionarea coroanelor de înveliş
metalice prin tehnica ştanţării modelajul bontului pe modelul de lucru va începe:
A-imediat după realizarea modelului de lucruB-după izolarea modeluluiC-după trasarea liniei coletului clinicD-după acoperirea bontului cu metal prin tehnica
galvanoplastieiE-nu are nici o importanţă cînd va începe48. Patricele metalice la realizarea
coroanelor metalice de înveliş se confecţionează din aliajele:
A-uşor fuzibileB-Cr-NiC-Cr-CoD-CuE-Al49. Temperatura de topire a aliagului uşor
fuzibil “Melot” utilizat la confecţionarea coroanelor metalice prin tehnica mixtă de ştanţare este de:
A-11000
B-10000
C-17500
D-1000
E-63 0 50. Avantajele coroanelor confecţionate
prin tehnica turnării şînt:A-fizionomiceB-semifizionomiceC-redau cu o mare exactitate suprafeţele
ocluzaleD-fiziologiceE-igienice
51. Coroanele întreg turnate cu grosimea dirijată au pereţii cu grosimea de:
A- 0,1-0,2 mmB- 0,3-0,4 mm C- 1-1,5 mmD- 2,0 mmE- 2,2 mm52. Coroana de înveliş ecuatorială este
indicată pe:A-incisiviB-caniniC-molariD-dinţi timpuriiE-dinţi mobili de gradul III53. Coroana metalică telescopată prezintă
o lucrare protetică:A-unitarăB-dublăC-triplăD-provizorieE-transparentă54. La confecţionarea coroanelor
fizionomice din ceramică modelul se va realiza cu dinţi:
A-mobilizabiliB-nemobilizabiliC-din ghips medicalD-ceară dentară specialăE-ceară de albine55. Tehnica clasică de confecţionare a
coroanelor din acrilat prevede următoarele etape de laborator:
A-prepararea dintelui stîlp şi amprentareaB-modelarea machetei viitoarei coroanei din
ceară specialăC-modelarea machetei viitoarei coroanei din
acrilat autopolimerizabilD- modelarea machetei viitoarei coroanei din
ceară de albineE- modelarea machetei viitoarei coroanei din
ceară vegetală56. Penrtu confecţionarea coroanei metalo-
ceramice e necesar de un model de lucru confecţionat din:
A- gips medical fără dinţi mobilizabiliB- gips medical cu dinţi mobilizabiliC- supergips cu dinţi mobilizabili D- supergips fără dinţi mobilizabiliE- ceramică57. Pentru confecţionarea coroanei Jacket
din porţelan (ceramică) modelul de lucru se v-a confecţiona din:
A- gips medical cu dinţi mobilizabiliB- supergips fără dinţi mobilizabiliC- gips medical fără dinţi mobilizabiliD- supergips cu dinţi mobilizabili E- aliaje uşor fuzibile
LEZIUNILE ODONTALE-CORONARE ŞI TEHNOLOGIA CONFECŢIONĂRII
MICROPROTEZELOR DENTARE (CM)196. Etiologia leziunilor odontale coronare
poate fi:A – traumaticăB – fiziologicăC – de acţiuni chimiceD – congenitalăE – artificială197. Leziunile odontale coronare pot fi
produse de factori:A – endogeniB – fiziologiciC – exogeniD – dificiliE – artificiali198. Simptomatologia leziunilor odontale
coronare:A – alterare gustativăB – defecte morfologiceC – alterarea oaselor maxilareD – alterarea masticaţiei şi (s-au) fonaţieiE – alterarea fizionomiei199. Simptomele exobucale în caz de leziuni
odontale coronare depind de:A – modul examinăriB – tehnica palpăriiC – topografia dinţilor lezaţiD – numărul dinţilor lezaţiE – examenul subiectiv200. Pentru a testa vitalitatea pulpară se
utilizaeză:A – palpareaB – teste termiceC – teste funcţionaleD – teste electriceE – endoscopia bucală201. După raportul incrustaţiei cu dintele de
suport deosebim incrusaţii:A – intratisulareB – extratisulareC – bidentareD – biologiceE – intra-extratisulare202. Incrustaţiile sunt indicate:A – pe dinţii temporariB – pe dinţii permanenţiC – până la 18 aniD – după 18 aniE – ca element de agregare203. Etapele pregătirii unei cavităţi pentru
incrustaţii intratisulare:A – deschiderea cavităţiiB – sondarea cavităţiiC – crearea formei de conturD – radiografieE – extensia preventivă
204. Bizotarea marginilor cavităţii pentru incrustaţie urmăreşte scopul:
A – închiderii marginale perfecteB – protecţia prismelor de smalţC – protecţia pulpeiD – protecţia festonului gingivalE – protecţia dinţilor adiacenţi205. Cavităţile preparate pentru incrustaţii
(inlay-uri) intratisulare pot fi grupate în:A – simpleB – dubleC – tripleD – atipiceE – multilaterale206. După tehnologia de relizare coroanele
de înveliş pot fi:A – prin ştanţare sau turnareB – prin polimerizareC – prin îndoireD – prin şlefuireE – prin sculptură207. Coroanele de înveliş sînt indicate:A – pe dinţi cu afecţiuni coronare însă tratate B – pe dinţi mobili de gr. IIIC – pe dinţi integri ca elemente de agregareD – pe dinţi sănătoşi ca element fizionomicE – pe dinţi trataţi incorect208. Avantajele coroanelor de înveliş
metalice ştanţate:A – sacrficiu minim de ţesuturi dureB – o închidere cervicală perfectăC – o redare perfectă ocluzalăD – subţiri şi ieftineE – nu traumează parodontul marginal209. Obeictivele urmărite la prepararea
dintelui pentru coroană de înveliş:A – prepararea în limitele smalţuluiB – deretantivizarea coroaneiC – realizarea spaţiului interocluzal necesarD – prepararea cu dezgolirea insuliţelor de
dentinăE – prepararea cu dezgolirea totală a dentinei210. Coroanele provizorii pot fi:A – prefabricate(standarte)B – confecţionate individualC – confecţionate din ceramicăD – confecţionate din cimenturiE – confecţionate din cauciuc211. Tehnica Scutan de confecţionare a
coroanelor provizorii prevede:A – amprentarea dintelui după preparareB – amprentarea dintelui pînă la preparareC – adaptarea capei standardD – adaptarea coroanei prefabricateE – prepararea acrilatului autopolimerizabil,
aplicarea în amprentă şi întroducerea în cavitatea bucală
212. Cele mai favorabile tipuri de praguri la colet:
A – în unghi ascuţitB – excavatC – în unghi dreptD – convexE – undular213. Coroanele fizionomice ceramice şi
acrilice sînt contraindicate:A – pe dinţii frontaliB – pe dinţii lateraliC – pe dinţi cu coroane înalte D – pe dinţi cu coroane scurteE – pe dinţi frontali214. La confecţionarea coroanelor
fizionomice din acrilate s-au compozite dintele la colet se prepară:
A – fără prag, tangenţialB – cu prag subgingivalC – cu prag juxta gingivalD – cu prag subgingival superficialE – cu prag ecuatorial215. Etapele clinico-tehnice la
confecţionarea coroanelor metalice turnate:A – radiografiaB – prepararea dintelui, amprentarea, protecţiaC – realizarea modelului cu dinţi mobilizabiliD – realizarea modelului obişnuitE – electroodontometria216. Consolidarea dintre componenta
metalică şi ceramică în lucrările metaloceramice se efctuiază prin legături:
A – fiziceB – fiziologiceC – chimiceD – mecaniceE – dure217. În lucrările metaloceramice
componenta metalică turnată pentru retenţia acrilatului se utilizează cu diferite elemente mecanice:
A – aplicarea oxizilor metalelorB – anseC – găuriD – solzi de peşteE – butoni218. Raportul marginei coroanei ştanţate cu
parodontul marginal poate fi:A – să pătrundă în sulcusul dentogingival cu
0,2 – 0,3 mmB – să pătrundă în sulcusul dentogingival cu 3,0
–3,5 mmC – să nu ajungă la marginea gingivală D – să ajungă la marginea gingivalăE – să pătrundă în sulcusul dentogingival cu4,0 –
4,5 mm
219. Ceramica dentară clasică este compusă din:
A – feldspatB – cuarţC – material sinteticD – caolinE – corund220. Coroanele de substituţie sînt indicate
în:A – leziuni odontale coronare parţialeB – leziuni odontale coronare subtotaleC – anomalii de volum ale coroaneiD – anomalii de sediu ale dinteluiE – leziuni odontale coronare totale221. Coroanele de substituţie sînt indicate:A – cînd restul coronar este la nivelul gingieiB – cînd rădăcina este mobilă de gr. IIIC – cînd restul coronar se plasează
supragingival cu 1 – 2 mmD – cînd lungimea rădăcinii este mai mare decît
înălţimea coronarăE – cînd lungimea rădăcinii este mai mică de 3
ori decît înălţimea coronară222. Coroanele de substituţie sînt
contraindicate cînd: A – rădăcina este în profunzimea osului
alveolarB – rădăcina nu este dreaptăC – canalul radicular este obturatD – la mandibulă a rămas numai rădăcina unui
dinteE – în zona apexului este proces patologic
netratat223. Prepararea suprafeţei radicualre la
confecţionarea coroanelor de substituţie poate fi:A – oblicăB – orizontalăC – triunghiularăD – trapezoidalăE – concavă224. După modul de consolidare a
dispozitivului radicular cu cel coronar coroanele de substituţie pot fi:
A – monoliteB – labileC – semilabileD – integranteE – elastice225. Segmentul intradicular al pivotului
coroanei de substituţie trbuie să aibă lungime:A – mai mică decît înălţimea coroaneiB – egală cu înălţimea coroaneiC – mai mare decît înălţimea coroaneiD – egală cu jumătatea înălţimii coroaneiE – nu are importanţă
226. Coroanele de substituţie trebuie să corespundă următoarelor cerinţi:
A – să fie elasticeB – să nu traumeze paradontul marginalC – să închidă ermetic canalul radicularD – să fie dureE – să fie retentive227. Dispozitivul radicular în coroanele de
substituţie trebuie să fie:A – rigidB – elasticC – retentivD – mobilizabilE – cît mai scurt228. Conform tehnicilor de modelare a
machetei incrustaţiei intratisulare (inlay-ului) deosebim:
A-directăB-indirectăC-mixtă D-în doi timpiE-în trei timpi229. Conform destinaţiei deosebim
incrustaţii intratisulare (inlay-uri):A-de refacere morfologică şi funcţională a
dinteluiB-de refacere provizorieC-ca element de agregare a diferitor lucrări
proteticeD-cu destinaţie mixtăE-cu destinaţie pe dinţi temporari407. Ţitrin după localizare deosebeşte
următoarele clase a leziunilor odontale coronare referitoare la tratamentul cu incrustaţii (inlay-uri):
A-pe suprafeţele orizontale ale dinţilorB-pe suprafeţele verticale ale dinţilorC-leziunele dinţilor devitalizaţiD-leziunile dinţilor vitaliE-leziuni mixte-situate pe suprafeţele orizontale
şi verticale ale dinţilor408. Cavitatea pregătită pentru o incrustaţie
(inlay) intratisulară trebuie să corespundăurmătoarelor cerinţe:A-să fie preparată numai în limitele smalţuluiB-să fie preparată nu numai în limitele
smalţului, dar şi în limitele dentineiC-pereţii verticali să fie paraleli sau uşor să
diviezeD-pereţii verticali să fie în convergenţăE-pereţii verticali să fie ondulaţi409. Conform materialelor din care se
confecţioniază incrustaţiile (inlay-urile) pot fi:A-acriliceB-metaliceC-ceramiceD-siliconiceE-din cimenturi
410. La modelarea machetei incrustaţiei (inlay-ului) se utiliziază:
A-gipsulB-acrilatele autopolimerizabileC-acrilatele termopolimerizabileD-ceara stomatologică specialăE-ceară stomatologică lipicioasă411. Etapele clinice de confecţionare a
incrustaţiilor metalice (inlay-urilor) după metoda directă de modelare a machetei:
A-prepararea cavităţii pentru incrustaţie:B-modelarea machetei incrustaţiei din ceară
specialăC-amprentareaD-realizarea modelului de lucruE-ambalarea machetei din ceară pentru turnare412. Etapele de laborator la confecţionarea
incrustaţiilor (inlay-urilor) metalice prin metoda directă:
A-modelarea machetei incrustaţiei din acrilat autopolimerizabil
B-ambalarea machetei incrustaţiei pentru turnare
C-turnarea incrustaţieiD-proba incrustaţiei în cavitatea oralăE-cimentarea incrustaţiei413. Onlay-urile sau coroanele parţiale pot
fi:A- 1 / 4 B-2/4C-2/2D-2/3E-1/3414. Confecţionarea incrustaţiilor (inlay-
urilor) din acrilate moderne fotopolimerizabile prin tehnica indirectă prevede:
A-realizarea modelului de lucru din supergipsB-realizarea modelului de lucru din ghips
medicalC-modelarea machetei incrustaţiei din cearăD-modelarea incrustaţiei din acrilat
fotopolimerizabil strat cu strat direct pe modelE-schimbul machetei din ceară a incrustaţiei în
acrilat415. Din cerinţele către coroanele de înveliş
fac parte:A-uşor să se supuie cimentăriiB-să nu aibă miros neplăcutC-marginea cervicală să aibă contact intim cu
toată suprafaţa bontului dentar s-au cu pragul cervical
D-să restabiliască funcţia gustativăE-să refacă aspectul morfo-funcţional a dintelui
pe care se aplică
416. Coroanele de înveliş sint indicate:A-la prezenţa unor obturaţii mari, întinse în
suprafaţă ce nu asigură o suficientă retenţie a lorB-la prezenţa unor obturaţii mici în suprafaţă C-în caz de prezenţa anomaliilor dentare de
formă, volumD-în caz de prezenţa anomaliilor de formă a
proceselor alveolareE-la prezenţa procesului patologic în zona apex-
ului radicular417. După destinaţie deosebim următoarele
varietăţi de coroane de înveliş:A-de reconstituireB-de agregareC-de autoreglareD-de automenţinereE-de autocurăţire418. Coroanele de înveliş metalice pot fi
realizate din:A-aliajele metalelor uşor fuzibileB-aliajele AlC-aliajele AuD-aliajele Cr-CoE-aliajele Si419. Coroanele fizionomice Jacket pot fi
confecţionate din următoarele acrilate:A-FtoraxB-Superacril-SpofaC-Redont-03D-Sinma-74E-Etacril420. Prepararea ţesuturilor dure în vederea
aplicării coroanelor de învelişse realizează în scopul:A-asigurării durităţii coroanei de învelişB-asigurării elasticităţii coroanei naturale a
dinteluiC-creării spaţiului necesar pentru coroana de
învelişD-creării spaţiului minim de vorbireE-lichidării convexităţilor coroanei naturale a
dintelui421. Realizarea coroanelor metalice se poate
obţine prin următoarele tehnici:A-ştanţareB-ardereC-turnareD-polimerizareE-lipire422. Etapele clinico-tehnice la
confecţionarea coroanelor metalice prin tehnica ştanţării:
A-determinarea indexului igienii cavităţii araleB-prepararea dintelui stîlp, amprentarea şi
protecţia plăgii dentinareC-confecţionarea modelelor şi poziţionarea lor
în simulatoareD-confecţionarea lingurii amprentare individuale
E-confecţionarea şablonului cu borduri de ocluzie423. Coroanele de înveliş metalice
confecţionate prin tehnica turnării pot fi:A-cu grosimea pereţilor dirijatăB-cu grosimea pereţilor nedirijatăC-transparenteD-uşor ştanţateE-uşor fuzibile424. Coroanele fizionomice pot fi
confecţionate din:A-ceramicăB-aliajele auruluiC-acrilateD-aliajele argintuluiE-platină425. La confecţionarea coroanelor
fizionomice Jacket din acrilat dintele stîlp la colet se prepară:
A-cu pragB-ondularC-fără pragD-în trepteE-în zig-zag426. Coroanele fizionomice din acrilate şi
ceramică sînt indicate pe:A-incisiviB-caniniC-premolariD-molari maxilariE-molari mandibulari427. Coroana metalică telescopată prezintă
o lucrare protetică alcătuită din:A-două căpăcele ce gliseazăB-un căpăcel confecţionat pe bontul preparatC-o coroană ce glisează pe căpăcelul fixat pe
bontul dentarD-două coroane ce gliseazăE-o coroană ce glisează pe bontul preparat