Download - Leziuni Degenerative Conjunctivale
Secțiune sagitală a globului ocular.
1. Corneea; 2. Camera anterioară a ochiului; 3. Irisul; 4. Camera posterioară a
ochiului; 5. Conjunctiva; 6. Mușchiul drept superior; 7. Mușchiul drept inferior;
8. Sclerotica; 9. Coroida; 10. Retina; 11. Corpul vitros; 12. Macula lutea;
13. Nervul optic; 14. Corpul ciliar- mușchi ciliari și procese ciliare; 15. Limbul
sclero-corneean; 16. Canalul Schlemm; 17. Unghiul de filtrație al umorii apoase;
18. Cristalinul; 19. Zonula Zinn.
1
1. Xerosisul conjunctival
Denumită și conjunctivită uscată, afecțiunea se caracterizează prin uscarea
mucoasei conjunctivale, cauzată de lipsa de secreție a lacrimilor de către canalul
conjunctival. Poate fi asociat cu carența în vitamina A, traumă sau orice condiție
in care nu se inchid complet pleoapele(anomalii ale pleoapelor) .
De cele mai multe ori evolueaza ca și cheratoconjunctivită uscată.
Etiologia acestei afecţiuni este polivalentă. Un rol important în apariţia
xerosisului il au afecţiunile sistemice, ce se asociază cu diminuarea secreţiei
glandelor lacrimale (maladiile autoimune, endocrine, bolile rinichilor, ale
sistemului hematopoetic şi SNC vegetativ, caşecsiile)
Xeroza corneo-conjunctivală poate fi determinată de o multitudine de
factori locali – afecţiuni ale segmentului anterior a globului ocular şi anexelor
sale, consecinţele traumatismelor oculare sau intervenţiilor chirurgicale, carenţă
de vit. “A”
Un alt grup de cauze cu importanţă progresivă pentru apariţia xerosisului,
îndeosebi în ultimile decenii, prezintă factorii de mediu ambiant (aer poluat,
fum, praf, diverse substanţe chimice, aer
Conjunctiva în loc să apară clară și transparentă este murdară și încrețită.
Deficiența in vitamina A afectează țesutul in două moduri:
Prin încetinirea regenerării pigmentului vizual în urma expunerii la
lumină
Prin distrugerea integrității epiteliului
Defectele epiteliale in țesutul ocular ce conduc la orbire au fost descrise la
câini de către Magendie și la oameni de către Budd în anul 1800. Ei au observat
2
deteriorarea progresivă de la xerosis conjunctival, ulcerare și lichefiere ca o
consecință a dietelor restricționate față de vitamina A.
Clinic se constată diminuaresau absența secreției oculare, conjunctiva ia un
aspect epidermic și glandele conjunctivale sunt distruse. Lipsa de umectare a
conjunctivei face ca mobilitatea pleoapelor să fie influențată, iar fanta palpebrală
rămâne deschisă. Activitatea vizuală este diminuată ducând la cecitate.
Diagnosticul se stabilește pe baza semnelor locale coroborate cu eventualele
modificări ale poziției pleoapelor.
Prognosticul este rezervat, depinzând de cauze.
Tratamentul urmărește umectarea conjunctivei care se realizează prin colire
lichide sau moi pe bază de antiseptice, precum și instilarea vitaminei A.
Medicația se administrează bicotidian și se iau măsuri de remediere a cauzelor.
2. Pterigionul
Ingroșare vascularizată a conjunctivei, de forma triunghiulară, care se intinde
pe cornee pornind din unghiul intern al ochiului cu vârful spre pupilă și baza la
limbul sclero-corneean.
Afecțiunea se întâlnește la toate speciile, la cal și la taurine expansiunea fiind
pigmentată.
Clinic se constată expansiunea conjunctivală pe cornee, fără a determina
tulburări oftalmice.
Un pterigion nu alterează vederea atâta timp cât rămâne la marginea corneei.
Dacă trece de ea, provoacă un astigmatism (vedere incețoșată). Dacă se apropie
prea mult de axul vizual, pterigionul poate antrena o diminuare a acuității
vizuale.
3
Diagnosticul nu întâmpină dificultăți.
Tratament - Dacă pterigionul invadează corneea, ablația sa chirurgicală poate
fi avută în vedere, realizată sub anestezie locală sau generală.
Cu toate acestea, pterigionul reapare în 30 pana la 50% din cazuri, într-un
răstimp variabil care poate merge de la o lună la mai mulți ani. O a doua
operație este realizabilă la o distanță de cel puțin 6 luni de prima.
Animalul este contenționat în decubit lateral cu capul bine fixat, având in
vedere faptul că se intervine pe globul ocular. În sacii conjunctivali se instilează
xilină sau procaină.
Cu bisturiul oftalmologic se decolează expansiunea conjunctivală la limb și
se introduce expansiunea decolată sub conjunctiva bulbară. Pentru a se preveni
recidiva se suturează conjunctiva bulbară la limbul sclero-corneean.
Postoperator se administrează unguente analgezice pentru a se evita
traumatizarea globului ocular și a favoriza cinetica palpebrală.
3. Pinguecula
Pinguecula este o mică pată gălbuie, în relief situată sub conjunctivă și
vizibilă pe albul ochiului.
Afecțiunea constă în degenerarea amiloidă și hialină a mucoasei
conjunctivale. Leziunea poate să apară ca un chist solitar, de dimensiuni
variabile, sau sub forma unor colonii de conjunctivă bulbară în apropierea
limbului scleo-corneean.
Leziunea pingueculei nu influențează acuitatea vizuală, de aceea tratamentul
constă în expectație.
4
Dacă este inestetică, pinguecula poate fi îndepărtată chirurgical, sub
anestezie locală, dar ea reapare adesea la câteva luni după operație.
4. Dermoidul
Afecțiune congenitală caracterizată prin apariția pe conjunctiva bulbară a
unei zone cutanate acoperite cu păr. Mai rar se întalnesc localizările: dermoid
palpebral, dermoid corneean, Se observă localizări pe pleoapa a treia si
carunculul lacrimal.
Sunt tumori benigne, congenitale cunoscute sub denumirea de coriostom.
Sunt cauzate de dislocări ale țesutului embrionar. Pleoapele, corneea și
conjunctiva sunt zonele principal afectate și o simplă rezecție a țesutului
implicat direct asupra defectului este corectoare. Ei rearanjează piele și deobicei
aceasta are un număr mare de foliculi piloși ceea ce poate cauza trichiază sau
iritație.
Demoidul ce implică și corneea e localizat la nivelul limbului. El crește încet
și poate evolua asimptomatic dacă nu se observă căderea părului. Prezența
foliculilor piloși cauzează iritații secundare pe cornee. Poate fi pigmentat sau nu.
Clinic se constată epiforă și tulburări în cinetica pleoapelor, fanta palpebrală
fiind mult mai deschisă. La inspecție se observă prezența perilor pe conjunctiva
bulbară, a căror abundență și mărime irită conjunctiva palpebrală și împiedică
închiderea corectă a pleoapei. Dermoidul poate determina eversia pleoapei, iar
cel corneean produce cecitate.
Tratamentul este reprezentat de ablația formațiunii cutanate de obicei
executată la vârsta de 12 săptămâni.
5
Pregătirile preoperatorii sunt ca la extirparea pterigionului. Instrumentarul
este reprezentat de: bisturiul oftalmologic, pense oftalmologice, foarfecă fină,
blefarostat, materiale de sutură.
Cu pensa oftalmologică se fixează dermoidul iar cu bisturiul se extirpă
formațiunea in totatlitate și cât mai precoce, prin accesul creat de blefarostat. În
cazul dermoidului palpebral și a celui bulbar se recomandă suturarea mucoasei
conjunctivale cu ac atraumatic prevăzut cu fir resorbabil. Prin aceasta asigurăm
hemostaza și grăbim procesul de vindecare. Vom urmări ca afrontarea
conjunctivei să nu formeze denivelări ce pot traumatiza corneea sau influența
cinetica palpebrală. În sacii conjunctivali se aplică colire moi cu antibiotice.
În dermoidul corneean extirparea se execută cu foarte mare atenție pentru a
nu perfora corneea. În clinile specializate se practică trepanația corneeană, iar în
locul rămas se aplică o grefă corneeană.
Se recomandă ca plaga operatorie să fie protejată cu lambou conjunctival sau
cu pleoapa a treia. Locul se aplică unguente cu antibiotice, vndecarea
realizându-se în 8-12 zile.
6
Bibliografie:
1. Morton, J.L. “Color and Appetite Matters.” Yahoo. 6 November 1998. Morton, J.L.
“Color and Culture Matters.” Yahoo. 6 November 1998.
2. Benton, William. Ed. Encyclopedia Britannica. Vol. 6. Chicago. 1961.
54“Choosing Color: Guidelines to Give You Bright Ideas.” Yahoo. 20 November
1998.
3. Nassau, Kurt. Experimenting with Color. New York. 1997.
4. The Science of Light and Color. Yahoo. 20 November 1998.
5. Van De Water, Ana. “Moody Blues: Room Colors Affect Emotions.”
6. Microsoft® Encarta® 99 Encyclopedia
7