LEZIUNI TRAUMATICE

PRIMARE

Generalităţi

Definiţie- modificări sau distrugeri ale ţesuturilor sau organelor survenite ca urmare a acţiunii agenţilor traumatici mecanici asupra corpului omenesc.

Agenţi vulneranţi:- Mecanici- Fizici- Chimici- Biologici- Psihici

Clasificare

I. Tegument integru- Eritem traumatic- Echimoza- Hematom

II. Tegument lezat- Excoriaţie- Plăgi

Descriere1. Localizarea leziunii, raportat la:• regiunea anatomică• regiunea topografică• un punct de reper fix de pe suprafaţa corpului2. Precizarea direcţiei leziunii raportat la axul

segmentului corporal afectat3. Precizarea dimensiunilor leziunii4. Descrierea propriu zisă a leziunii:• Precizarea formei • Precizarea elementelor care caracterizează

fiecare tip de leziune traumatică primară în parte

Eritem traumatic

• Presiune continuă asupra ţesuturilor

• Iritare tranzitorie a terminaţiilor nervoase- vasodilataţie

• Durere, roşeaţă şi tumefacţie locală

• Dispar în cîteva ore

Echimoza

- Leziune contuză- strivire/compresiune a ţesuturilor

Obiecte/mijloace contondente

- Ruperea vaselor mici şi mijlocii- Cel mai frecvent subcutanat- Posibil profund- organe, ţesuturi

Echimoza

- Spaţiul perivascular;

- Mărimea sîngerării:

* intensitatea traumatismului;

* mărimea şi densitatea reţelei vasculare;

- Prezenţa oaselor direct sub piele;

- Profunzimea sîngerării;

- Fragilitatea vasculară;

- Coagulabilitatea sîngelui

Echimoza

- De obicei nu reproduce forma agentului vulnerant

- Modificări- timp/localizare

Funcţie de localizare

- Vizibilă după o perioadă de timp de la traumatism

- Vizibilă la un alt loc faţă de cel al traumatismului

Echimoza

Funcţie de timp- degradarea Hb

• Primele ore- roşie (HbO2)• După cîteva ore- violacee (Hb redusă)• 3-5 zile- verzuie- gălbuie (biliverdină)• 7-8 zile- galben-maronie (hemosiderină)• 7-20 zile- tegument normal (funcţie de

mărime şi profunzime)

Echimoza

Viteza modificărilor- variabilă- 7-10 zile

Important

Echimoze de culori diferite la acceaşi persoană- produse la momente diferite în timp- abuz asupra copilului

Diagnostic diferenţial- lividităţi cadaverice

Echimoza

Aspecte particulare

- Două linii paralele echimotice care delimitează o linie de culoare normală- obiect contondent alungit, cu secţiune cilindrică sau pătrată

- Echimoze ovalare pe feţele laterale ale gîtului- sugrumare

Hematomul

Colecţie importantă de sînge- rupere de vase mari- obiect/mijloc contondent

Localizare: ţesuturi, organe, cavităţi naturale• Superficial – pielea suprajacentă echimotică

Complicaţii- Compresiune a muşchilor, nervilor, vaselor-

evacuare chirurgicală- Calcificare- În cavităţi naturale sau organe- evoluţie

severă/deces

Excoriaţia- Leziune superficială, lezează integritatea

tegum.Mecanism:- Obiect ascuţit sau contondent- direcţie

oblică- Mai rar- impact verticalPosibilităţi:- Obiect vulnerant ce loveşte tegumentul

(ex. muşcătură)- Corpul loveşte un obiect staţionar (cădere)

Excoriaţia

Profunzime- Frecvent epiderm lezat- fără sîngerare- Lezarea dermului- sîngerare redusăFormă:- Liniară- Suprafaţă excoriată

Ex., tîrîre pe drum- excoriaţii liniare, multiple, paralele între ele

Piele acoperită cu haine- suprafaţă excoriată

Excoriaţia

Evoluţie

• 12- 24 ore- crusta (galbenă/roşie- maronie)

• 3-4 zile- crusta începe să se detaşeze de la margini spre centru

• 7-8 zile- crusta complet detaşată/urmă albicioasă- rozie- dispare fără nici o urmă

Excoriaţia

Particularităţi:1. Excoriaţii produse de unghii• sugrumare• excoriaţii liniare (viol, abuz asupra

copilului)

2. Excoriaţii marker- Impact vertical- excoriaţii de “strivire”

Excoriaţia

3. Tîrîre- liniare, paralele între ele- stabilirea direcţiei de tîrîre- epiderm

detaşat la capătul distal al excoriaţiilor4. Excoriaţii postmortem• tîrîrea cadavrului, leziuni cauzate de

insecte (mai ales furnici)• aspect: galbene, translucide, fără

modificări de culoare la margini

Plaga contuză (laceraţia)

- Obiect contondent- strivirea ţesuturilor

- Penetrează întrega grosime a tegumentului

Plaga contuză Caracteristici

• Margini neregulate, infiltrate hematic;• Ţesuturile din jur lezate- echimoze, excoriaţii;• Punţi de ţesut integru în interior;• Părul nu este lezat/poate fi strivit- examinare

MO;• Conţinut- resturi tisulare devitalizate, cheaguri

de sînge, corpi străini (haine, obiect vulnerant, etc);

• Principala complicaţie- infecţia

Plaga contuză Tipuri particulare

1. Plaga plesnită• Pielea este strivită între obiectul vulnerant şi os-

scalp, marginea anterioară a tibiei• Margini regulate• Dg. diferenţial- plaga tăiată

* ţesuturi din jur lezate* punţi de ţesut integru între margini

2. Plaga muşcată- identificarea agresorului• Amprenta dentară• Eşantioane de salivă

Plaga înţepată

Mecanism

Obiecte cu vîrf ascuţit- ac, andrea, şurubelniţă

Comprimare laterală a ţesuturilor

Caracteristici

Orificiu de intrare• Pe piele• Un punct roşietic (diametru redus- ac)/ o mică

plagă cu margini regulate (diametru mai mare)

Plaga înţepată

Canal• În grosimea ţesuturilor• Direcţia de lovire

Orificiul de ieşire• Rar• Regiunea lezată are grosime redusă/

obiect înţepător lung

Plaga înţepată

Complicaţii

Severe

- sîngerare letală cînd sîngele se acumulează în interiorul unei cavităţi naturale (ex. pericard)

- Lezarea cordului sau a fontanelei anterioare (pruncucidere)

Plaga tăiată

Mecanism- Obiecte vulnerante cu cel puţin o margine

tăioasă- Presiune şi deplasare pe suprafaţa pielii

Clasificare• Plagă tăiată (tăietură)- lungime mai mare decît

profunzimea, liniare de obicei- impact vertical• Plagă cu lambou- impact oblic- stabilirea

direcţiei de tăiere• Secţionare completă a unui segment corporal

Plaga tăiată Caracteristici

• Margini regulate;• Ţesuturile din jur- intacte;• Nu există punţi de ţesut între margini;• Părul este tăiat;• “codiţa de şoricel”;• Forma, dehiscenta• Conţinut - sînge (lichid/cheaguri);• Principala complicaţie- hemoragia

Plaga tăiată

Leziuni de apărare

• pasivă - pe faţa dorsală a mîinilor

- marginea cubitală a antebraţului

• activă - pe faţa anterioară a mîinilor

Plaga înjunghiată(înţepat-tăiată)

MecanismÎnţepare+tăiereObiect vulnerant cu vîrf ascuţit şi una sau mai multe

margini ascuţite

CaracteristiciOrificiul de intrare• Pe piele• Plagă tăiată• Formă

* butonieră- o margine tăioasă* triunghi- două margini tăioase

Plaga înjunghiată(înţepat-tăiată)

Canal• În profunzimea ţesuturilor• Direcţia de lovire

Orificiul de ieşire• Plagă tăiată

Estimarea dimensiunilor cuţitului- cavităţi cu schelet osos:

• Lungimea plăgii tăiate de pe piele- lăţimea maximă a lamei

• Lungimea canalului- lungimea minimă a lamei

Plaga despicată

Mecanism- Obiect vulnerant cu greutate mare şi una sau mai multe

margini ascuţite- sapă, sabie, topor, ghilotină- Combinaţie între tăiere (la suprafaţă) şi strivire (în

profunzime)- Plagă tăiată pe tegument/plagă contuză în profunzime

Frecvent - Fracturi osoase - Leziuni ale organelor interne- Periculoase pentru viaţă

Importanţa medico-legală a leziunilor traumatice primare

• Stabilirea tipului de agent vulnerant Particular- leziune marker

• Stabilirea mecanismului de producere a leziunilor.

De ex. - leziunile localizate pe părţi proieminente ale corpului sugerează mecanismul de cădere

- echimozele şi excoriaţiile de la nivelul gîtului- sugrumare

• Estimarea datei producerii traumatismului

Sindromul copilului bătut(sindromul Silverman - Tardieu)

• Caffey,1946 • Leziuni traumatice care apar la copii, produse în mod

intenţionat de părinţi.Caracteristici:

- discrepanţă între tipul leziunilor, localizarea lor şi explicaţiile oferite de părinţi cu privire la modul de producere a traumatismului

- întîrziere între momentul producerii traumatismului şi prezentarea copilului la medic

- toate tipurile de leziuni, de la cele mai uşoare la cele mai severe, aflate în stadii diferite de evoluţie- agresare fizică repetată

- copilul examinat anterior de alţi medici pentru leziuni asemănătoare

Sindromul copilului bătut(sindromul Silverman - Tardieu)

• Victimele - copiii de vîrstă mică (sub trei ani), băieţii fiind mai frecvent afectaţi decît fetele.

• Părinţii:- tineri, - imaturi emoţional (tatăl gelos pe copil pentru că

acesta captează mare parte din atenţia mamei sau mama se poate simţi criticată atunci cînd copilul plînge),

- mai mulţi copii născuţi în succesiune rapidă, - de multe ori au fost ei înşişi victime ale abuzului

fizic în copilărie, - familia este, de regulă izolată de rude şi prieteni

Sindromul copilului bătut(sindromul Silverman - Tardieu)

• Echimoze, localizate mai frecvent:– în jurul părţii distale a braţelor- strîngerea şi zgîlţîirea copilului– la nivelul feţei, în jurul gurii- presiune cu mîna– pe faţa vestibulară a buzelor- infiltrate hemoragice, rupturi ale

frenului buzelor• Leziuni cranio-cerebrale- fracturi craniene, hematoame

subdurale (frecvent zgîlţîirea copilului)• Multiple fracturi, localizate frecvent la oasele lungi şi

coaste- examen radiologic complet- aspecte caracteristice:

* fracturi osoase multiple* diferite stadii de vindecare.

• Leziuni ale organelor interne- rupturi de ficat, intestine şi mezenter.

• Arsuri cu lichide fierbinţi, cu ţigara aprinsă, fire electrice.