Download - Conspect Super BAZ.automaticii

7/23/2019 Conspect Super BAZ.automaticii

http://slidepdf.com/reader/full/conspect-super-bazautomaticii 1/27

Tipuri De Semnale Sra1. Tipuri de semnale aplicate SRATipuri de semnale aplicate SRAa) semnal treaptă unitară

b) semnal rampă unitară

c) semnal impuls unitară (semnal impuls unitar Dirac)

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/1-tipuri-de-semnale-aplicate-sra

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/1-tipuri-de-semnale-aplicate-sra



2 Clasificarea Semnalelor Utilizate n SraC!AS"CAR#A S#$%A!#!&R UT!'AT# % SRA(după A. Szuder)



Scema SraModelul structural al unui sistem de reglare automată (SRA)

Elementele componente ale eschemei unui SRA:E.C. – element de comparaţie;R.A. – regulator automat;E.E. – element de execuţie;I.T. – instalaţie tehnologică;Tr - traductor Mărimi care intervin în schema de elemente a unui SRA:

U – mărime de intrare a sistemului;ε – semnalul de eroare;Yr – mărime de reacţie;Xc – mărimea de ieire a regulatorului automat;Xm – mărime de intrare a instalaţiei tehnologice;Y – mărime de ieire a sistemului !a instalaţiei tehnologice"; – pertur#ări$



% Sisteme &e Reglare Automata Sra'()* +,S.E+/ 0 !'+0"Tema! Sisteme de reglare automatăSchema unui sistem i a unui sistem de reglare automată este pre1entată în '/0• .rin Sistem de Reglare Automată !SRA" se înţelege un sistem reali1at ast2el înc3t între mărimea de ieire i

mărimea de intrare se reali1ea1ă automat4 2ără intervenţia omului4 o relaţie 2uncţională care re2lectă legea deconducere a unui proces$

• Elementul de com"ara#ie !E+" are rolul de a compara permanent mărimea de ieire a instalaţiei tehnologice cu o

mărime de acelai 2el cu valoare prescrisă !considerată constantă"4 re1ultatul comparaţiei 2iind semnalul de eroare 5$• Regulatorul automat !RA" are rolul de a e2ectua anumite operaţii asupra mărimii 5 primită la intrare4 respectiv are

rolul de a prelucra această mărime după o anumită lege4 numită lege de reglare4 re1ultatul 2iind mărimea 6caplicată ca mărime de comandă elementului de execuţie$

• Elementul de e$ecu#ie !EE" are rolul de a interveni în 2uncţionarea instalaţiei tehnologice pentru corectarea parametrilor reglaţi con2orm mărimii de comandă transmise de RA$

• Instala#ia te%nologică !(/" este în ca1ul general un sistem supus unor acţiuni externe numite pertur#aţii i acţiuniicomen1ii generate de RA a cărui mărime de ieire este ast2el reglată con2orm unui program prescris$

• Traductorul !/r" este instalat pe #ucla de reacţie negativă are rolul de a trans2orma mărimea de ieire a (/ deregulă într-un semnal electric aplicat E+$

+lasi2icarea SRAExistă mai multe posi#ilităţi de clasi2icare a SRA în 2uncţie de criteriul adoptat$ Mai importante sunt următoarele:0$ &upă caracterul in2ormaţiei apriorice asupra (/ se deose#esc SRA cu in2ormaţie apriorică completă i SRA cu

in2ormaţie apriorică incompletă$ 7n primul ca14 caracteristicile (/ sunt practic invaria#ile în timp4 în al doilea ca1 acestecaracteristici se modi2ică !su# in2luenţa unor pertur#ări" într-un mod care nu este dinainte cunoscut$ .entru a compensain2luenţa unor asemenea modi2icări asupra per2ormanţelor sistemului se 2olosesc elemente suplimentare4 de adaptare4re1ult3nd sisteme adaptive$%$ &upă dependenţele – în regim staţionar – dintre mărimile de ieire i de intrare ale elementelor componente sedeose#esc SRA liniare !c3nd dependenţele sunt liniare" i SRA neliniare !c3nd cel puţin una din dependenţe este neliniară"$&in punct de vedere matematic sistemele liniare sunt descrise prin ecuaţii liniare4 iar cele neliniare prin ecuaţii neliniare$8$ &upă caracterul prelucrării semnalelor se deose#esc SRA continue !c3nd toate mărimile care intervin sunt continue întimp" i SRA discrete !c3nd cel puţin una dintre mărimi are o variaţie discretă în timp"$9$ &upă aspectul variaţiei în timp a mărimii de intrare !i deci i al mărimii de ieire" se deose#esc trei categorii:

•

sisteme de reglare automată4 dacă mărimea de intrare este constantă;• sisteme cu program4 dacă mărimea de intrare varia1ă după un anumit program;• sisteme de urmărire4 dacă mărimea de intrare varia1ă aleatoriu în timp$$ &upă numărul de #ucle principale !de reacţie" se deose#esc sisteme cu o #uclă principală i sisteme cu mai multe

#ucle principale sau sisteme de comandă$$ &upă vite1a de răspuns a (/ la un semnal aplicat la intrare se deose#esc SRA pentru procese rapide4 c3nd constantele detimp ale (/ nu depăesc 0< secunde !acţionările electrice" i SRA pentru procese lente c3nd (/ au constante de timp maimari i de multe ori au i timp mort$=$ &upă caracteristicile construcţiei dispo1itivelor de automati1are se deose#esc SRA uni2icate !c3nd toate mărimile carecirculă sunt uni2icate4 adică au aceeai gamă i aceeai natură" i SRA speciali1ate4 c3nd nu se înt3mplă acest lucru$ >asistemele uni2icate4 di2erite #locuri ale dispo1itivelor de automati1are pot 2i conectate în di2erite moduri re1ult3nd ast2el ovarietate mare de structuri reali1ate cu un număr relativ mic de elemente componente$

?$ &upă agentul purtător de semnal se deose#esc sisteme electronice4 pneumatice4 hidraulice i mixte$



/raductoare0$ otiuni generale+lasi2icare0$ &upa natura marimilor de intrare si de iesire%$ Echipamente de măsurare8$ /raductoare parametrice9$ /raductoare generatoare

/ipuri de traductoare0 /raductoare de deplasare% /raductoare de nivel8 /raductoare de 2orta9 /raductoare de presiune /raductoare de de#it /raductoare de temperatura

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/1-notiuni-generale

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/3-clasificarea-traductoarelor

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/2-echipamente-de-masurare

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/1-traductoare-parametrice

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/2-traductoare-generatoare

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/example-item-1

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/2-traductoare-de-nivel

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/3-traductoare-de-forta

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/4-traductoare-de-presiune

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/5-traductoare-de-debit

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/6-traductoare-de-temperatura

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/1-notiuni-generale

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/3-clasificarea-traductoarelor

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/2-echipamente-de-masurare

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/1-traductoare-parametrice

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/2-traductoare-generatoare

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/example-item-1

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/2-traductoare-de-nivel

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/3-traductoare-de-forta

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/4-traductoare-de-presiune

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/5-traductoare-de-debit

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/6-traductoare-de-temperatura



0 otiuni @enerale'()* +,S.E+/ % !'+%"Tema! Traductoare oţiuni generale 7n scopul măsurării mărimilor 2i1ice care intervin într-un proces tehnologic4 este necesară de o#icei convertirea acestora în

mărimi de altă natură 2i1ică pentru a 2i introduse cu uurinţă într-un circuit de automati1are$ Elementul care permite convertirea unei mărimi 2i1ice !de o#icei neelectrică" într-o altă mărime !de o#icei electrică" dependentă

de prima4 în scopul introducerii acesteia într-un circuit de automati1are4 se numete traductor$ 7n structura traductoarelor se înt3lnesc4 în general4 o serie de su#elemente constructive4 ca4 de exemplu: convertoare4 elemente

sensi#ile4 adaptoare etc$ Structura generală a traductoarelor este 2oarte di2erită de la un tip de traductor la altul4 cuprin13nd unul4 două sau mai multeconvertoare conectate în serie$ 7n maBoritatea ca1urilor4 structura generală a unui traductor este cea din 2igura următoare:

Mărimea de intrare 6i !de exemplu: presiune4 nivel4 2orţă etc$" este convertită de către elementul sensi#il într-o mărimeintermediară 6< !deplasare liniară sau rotire"4 care este trans2ormată în mărimea de ieire 6e !tensiune electrică4 re1istenţă electrică4inductanţă4 capacitate etc$"4 aplicată circuitului de automati1are cu aButorul unui adaptor$

+aracteristicile generale ale traductoarelor &e o#icei4 adaptorul cuprinde i sursa de energie care 2ace posi#ilă convertirea mărimii 6o în mărimea 6e$ >a un traductor4 mărimea de intrare 6i i cea de ieire 6e sunt de natură di2erită4 însă sunt legate între ele prin relaţia generală de

dependenţă:6e C 2 !xi"

care poate 2i o 2uncţie liniară sau neliniară4 cu variaţii continue sau discontinue$ .e #a1a acestei relaţii de dependenţă4 se sta#ilesc următoarele caracteristici generale vala#ile pentru orice traductor:• atura 2i1ică a mărimilor i de ieire de intrare !presiune4 de#it4 temperatură4 deplasare etc$4 respectiv re1istenţă electrică4

curent4 tensiune etc$";• .uterea consumată la intrare i cea transmisă elementului următor !de sarcină"$ &e o#icei4 puterea de intrare este relativ mică

!c3ţiva Daţi4 miliDaţi sau chiar mai puţin"4 ast2el înc3t elementul următor în schema de automati1are este aproape totdeauna unampli2icator;

• +aracteristica statică a traductorului4 care este repre1entarea gra2ică a releţiei generale de dependenţă4 este pre1entată în 2igurade mai Bos:

• Sensi#ilitatea a#solută sau panta a4 care este raportul dintre variaţia mărimii de ieire i a mărimii de intrare:

a C F 6e G F 6i ;• .anta medie !m"4 care se o#ţine echival3nd caracteristica statică cu o dreaptă av3nd coe2icientul unghiular: m C tg H I a;• &omeniul de măsurare4 de2init de pragurile superioare de sensi#ilitate 6imax i 6emax i de cele in2erioare 6imin i 6emin$+lasi2icarea i caracteristicile traductoarelor este pre1entată în 2olia transparentă '/4 iar caracteristicile traductoarelor parametrice

i ale traductoarelor generatoare sunt pre1entate în 2oliile transparente '/4 respectiv '/=$ 7n anexe sunt pre1entate c3teva plane cudi2erite traductoare utili1a#ile la predare sau la alegerea unui traductor pentru un proiect de SRA speci2ic cali2icării elevilor$



0 &upa natura marimilor de intrare si de iesire+>AS('(+AREA /RA&J+/,ARE>,R



% Echipamente &e Masurare'()* +,S.E+/ 8 !'+8"Tema! Ec%i"amente de măsurare• 7n prima 2a1ă de de1voltare a automati1ărilor s-au 2olosit sisteme de măsurare speciali1ate4 în sensul că valorile mărimii de

măsurat se o#ţin într-un domeniu de variaţie ales ar#itrar$ &e exemplu4 pentru un domeniu de măsurare al temperaturii cuprinsîntre << i ?<<< +4 semnalul o#ţinut la ieirea unui traductor varia1ă între < i 0<< mK4 sau între < i << mA etc$ .entru a 2iadaptate la asemenea domenii de variaţie4 aparatele de măsurare – indicatoare4 înregistratoare etc$4 precum i regulatoarele4tre#uie să 2uncţione1e pentru aceleai valori limită ale domeniului de măsurare$ 7n acest ca14 aparatele de măsurare i

regulatoarele tre#uie să 2ie reali1ate Lspecial !speciali1ate" pentru traductoarele corespun1ătoare$• 7n pre1ent4 maBoritatea sistemelor automate de măsurare i control !precum i cele de reglare" sunt uni2icate4 în sensul că

domeniul de variaţie al semnalului din canalul de transmitere este standardi1at !semnale uni2icate"$ &e exemplu4 pentrusemnale electrice se 2olosete domeniul de curent i C %N0<mA c$c$ sau i C 9N%< mA c$c$4 iar pentru semnale pneumatice seutili1ea1ă presiuni uni2icate p C <4%N$0 Og2Gcm% !p C %N0< daGcm%"$

• &e exemplu4 pentru un domeniu de variaţie al presiunii măsurate de <-0 atm4 traductorul ela#orea1ă la ieire un curentuni2icat i C %N0< mA c$c$ !respectiv < atm CP % mA i 0 atm CP 0< mA"$ Jn asemenea sistem de semnal uni2icat la care pentru o mărime de intrare nulă se o#ţine un curent di2erit de 1ero se numete semnal uni2icat Lcu 1ero viu$ Raţiunea de a se2olosi un semnal Lcu 1ero viu re1idă în aceea că un L1ero real poate să însemne nu numai o intrare nulă4 dar i o de2ectare asistemului de convertire a mărimii măsurate$

• 'olosirea unor traductoare cu semnal de ieire uni2icat implică i utili1area unor aparate de măsurat sau regulatoare av3ndacelai semnal de intrare uni2icat$ Acest lucru pre1intă un avantaB considera#il datorită 2aptului că numărul tipurilor de aparate

de pe panoul central este 2oarte redus !aparatură uni2icată"$ 7n acest ca14 aparatura respectivă este mai uor de înlocuit$• .rocesul de uni2icare a aparaturii de automati1are se extinde i la alte semnale ca4 de exemplu4 uni2icarea parametrilor surselorde alimentare !2 C << Q14 2 C 0<<<Q1" etc$4 ceea ce implică o structură modulară a echipamentelor în ansam#lul lor$



8 /raductoare .arametrice/RA&J+/,ARE .ARAME/R(+EMărimi 2i1ice de #a1ă Mărimi 2i1ice derivate Elemente sensi#ile tipice

&eplasare

- deplasare liniară;- deplasare unghiulară- lungime !dimensiuni geometrice";- grosime;- straturi de acoperire;

- nivel- de2ormaţie !indirect 2orţă4 presiune sau cuplu";- altitudine$

- re1istive;- inductive;- 2otoelectrice;- electrodinamice !de inducţie4 selsine4

inductosine"$

Kite1ă- vite1ă liniară;- vite1ă unghiulară;- de#it$

- electrodinamice !de inducţie";- 2otoelectrice$

'orţă

- e2ort unitar;- greutate- acceleraţie !vi#raţie";- cuplu;- presiune !a#solută4 relativă4 vacuum4 nivel4

de#it";- v3sco1itate$

- termore1istive;- termistoare;- re1istive;- inductive;- capacitive;- pie1ore1istive;- magnetore1istive$

/emperatură

- temperatură ! pentru solide4 2luide4 desupra2aţă";

- căldură !2lux4 energie";- conducti#ilitate termică$

- termore1istenţe;- termistoare;- termocupluri$

Masă - de#it de masă - complexe !dilataredeplasare"

+oncentraţie- densitate;- componente în amestecuri de ga1e;- ioni de hidrogen în soluţii$

- idem ca la 2orţă;- termore1istive;- electrochimice;- conductometrice$

Radiaţie

- umiditate;- luminoasă;- termică;- nucleară$

- 2otoelectrice;- detectoare în in2rarou;

- elemente sensi#ile #a1ate pe ioni1are$

9 /raductoare @eneratoare/RA&J+/,ARE @EERA/,ARE



0 /raductoare de deplasare'()A &E >J+RJ 8 !'>8"



/ema: /raductoare de deplasare+ele mai simple i cel mai 2recvent utili1ate traductoare de deplasare sunt cele re1istive4 cele inductive i cele capacitive$/RA&J+/,ARE &E &E.>ASARE

8$ a" /raductoare re1istive de deplasare.rincipiul de 2uncţionare a traductorului re1istiv de deplasare este ilustrat în 2igura de mai Bos:

/raductorul re1istiv de deplasare are următoarele caracteristici:• diametrul minim al conductorului: <4< mm• vite1a maximă a cursorului: 0 mGs• deplasări măsurate: de ordinul centimetrilor • numărul maxim de utili1ări: aproximativ 0<$0$ Repre1entaţi o schemă electrică prin care să ilustraţi principiul de 2uncţionare a traductorului de deplasare4 cunosc3nd că variaţia

de re1istenţă este măsurată prin căderea de tensiune între capătul A i cursor$Re1istenţa R a spirelor dintre capătul A i cursor este proporţională cu deplasarea liniară x i varia1ă ca în 2igura următoare:

+ursorul poate 2ace contact:0 – cu o singură spiră a în2ăurării% – cu două spire ale în2ăurării

%$ +e legătură există între numărul de spire ale traductorului i numărul de po1iţii distincte pe care le poate sesi1a cursorul înca1ul în care cursorul 2ace contact cu o singură spiră a în2ăurării7n ca1ul al doilea !c3nd cursorul 2ace contact cu două spire ale în2ăurării"4 o spiră a traductorului este scurtcircuitată de cursor i re1ultă!–%" po1iţii distincte$

8$ Anali1aţi principiul de 2uncţionare i preci1aţi consecinţele apăsării insu2iciente a cursorului pe spirele traductorului$9$ +e se înt3mplă dacă 2orţa de apăsare a cursorului pe spirele traductorului este prea mare

8$ #" /raductoare inductive de deplasare.rincipiul de 2uncţionare a traductorului inductiv de deplasare este ilustrat în 2igurile de mai Bos:/raductor cu armătură mo#ilă

!pentru deplasări mici4 de ordinul 1ecimilor de milimetru"/raductor cu mie1 mo#il

!pentru deplasări mari"



+omponentele mo#ile ale traductoarelor inductive !armătura i respectiv mie1ul" sunt solidare cu su#ansam#lul a cărui deplasaretre#uie determinată$ Modi2icarea po1iţiei acestora înseamnă –într-un circuit magnetic– modi2icarea inductivităţii4 deci a curentuluia#sor#it de solenoid4 respectiv de #o#ina cilindrică$ &eci4 curentul indicat de ampermetru este direct proporţional cu deplasarea$0$ &e ce este necesară alimentarea #o#inelor traductorului în curent alternativ !c$a$"%$ +e se înt3mplă dacă înlocuim curentul alternativ !c$a$" cu curent continuu !c$c$"

8$ c" /raductoare capacitive de deplasare.rincipiul de 2uncţionare a unui traductor capacitiv de deplasare poate 2i înţeles pornind de la relaţia de calcul a unui condensator4

relaţie din care re1ultă că se deose#esc trei categorii de ast2el de traductoare$

0$ +ompletaţi spaţiile li#ere din 2ra1ele următoare care descriu principiul de 2uncţionare a traductoarelor capacitive de deplasare:a" Jn traductor cu dielectric varia#il are NNNNNNNNN dintre armături 2ixă4 iar dielectricul este NNNNNNNNN put3ndu-se deplasa după una dintre axele ,x sau ,T$

#" &acă dielectricul se deplasea1ă după axa ,x4 capacitatea traductorului este echivalentă conectării în NNNNNNNNN a

două condensatoare cu dielectrici di2eriţi: unul cu NNNNNNNNN 5< i celălalt cu NNNNNNNNN 5$c" &acă dielectricul se deplasea1ă după axa ,T4 capacitatea traductorului este echivalentă conectării în NNNNNNNNN adouă condensatoare cu dielectrici di2eriţi: unul cu NNNNNNNNN 5< i celălalt cu NNNNNNNNN 5$

d" Jn traductor cu supra2aţă varia#ilă are NNNNNNNNN dintre armături 2ixă i NNNNNNNNN armăturilor4 deasmenea4 2ixă$ +eea ce varia1ă este însă4 NNNNNNNNN pe care4 cele două armături se suprapun !sunt Udrept în drept"$

e" >a traductoarele cu distanţă varia#ilă4 NNNNNNNNN dintre armături varia1ă cu NNNNNNNNN4 iar supra2aţaarmăturilor i NNNNNNNNN sunt aceleai$



% /raductoare de nivel'()A &E >J+RJ 9 !'>9"/ema: /raductoare de nivelMăsurarea nivelului în recipienţi este 2oarte importantă pentru multe procese tehnologice i pentru evaluarea stocurilor existente$

7n procesul de măsurare a nivelului pot apărea o serie de pro#leme speci2ice ca4 de exemplu: vase speciale su# presiune sau latemperaturi înalte4 pre1enţa spumei la supra2aţa exterioară sau a tur#ulenţelor4 coro1itatea su#stanţelor 2olosite etc$ Aceste pro#leme sere1olvă prin soluţii constructive adecvate$+ele mai simple traductoare de nivel se #a1ea1ă pe 2orţa arhimedică: evident4 ele pot 2i 2olosite numai în ca1ul lichidelor$Traductorul cu "lutitor

Traductorul cu imersor

>a utili1area traductorului cu plutitor nu este necesară cunoaterea densităţii lichidului$ 7n schim#4 pentru traductorul cu imersor4este necesar să se tie valoarea acestei mărimi$7n ca1ul su#stanţelor su# 2ormă de pul#ere sau granule4 determinarea nivelului are drept scop determinarea masei de su#stanţă: pentruaceasta se recurge la c3ntărirea recipientului cu tot conţinutul său$ Masa de su#stanţă este egală cu di2erenţa dintre masa măsurată imasa recipientului$7n ca1ul unor condiţii speciale !temperaturi ridicate4 medii corosive4 periculoase etc$" măsurarea nivelului se e2ectuea1ă 2ără a interveniasupra recipientului – adică 2ără contact – apel3nd la ultrasunete sau microunde$.rincipiul de 2uncţionare a traductorului de nivel cu microunde este repre1entat în schema următoare:

/impul între emisia i recepţia microundelor4 respectiv atenuarea acestora4 repre1intă o măsură a distanţei p3nă la supra2aţa deseparare între lichid i aer$0$ (nvestigaţi mediul în care vă des2ăuraţi activitatea cotidiană4 la coală i acasă4 pentru a descoperi situaţii sau instalaţii în care seutili1ea1ă traductoare de nivel$



+e 2el de traductoare sunt acestea+ompletaţi ta#elul următor:

%$ +ompletaţi aritmogri2ul următor:a – aBută la emisia i captarea undelor; # – parţial introdus în lichid;c – po1iţia sa indică nivelul lichidului;d – lichid care re2lectă microundele;e – sunete cu 2recvenţă 2oarte mare;2 – lichid care atenuea1ă microundele;g – emite microunde;h – caracteri1at de 2orţa eleastică;

i – echili#rea1ă micarea plutitorului$



8 /raductoare de 2orta'()A &E >J+RJ !'>"/ema: /raductoare de 2orţă.entru măsurarea 2orţei se pot 2olosi 2ie traductoare speci2ice4 2ie traductoare de deplasare care captea1ă 2orţa i o trans2ormă într-o

deplasare$/raductoarele elastice se #a1ea1ă pe modi2icarea reversi#ilă a 2ormei unei structuri de #a1ă !#ară4 inel" su# acţiunea 2orţei aplicate:măsur3nd lungirea sau contracţia structurii respective4 se o#ţin in2ormaţii despre mărimea 2orţei care a determinat-o$

Anul 0?7n acest an4 >ordul elvin a descoperit că4 odată cu modi2icările de natură mecanică ale unui corp metalic sau semiconductor

supus unei 2orţe4 are loc i o modi2icare a re1istivităţii acestuia – e2ectul tensore1istiv$Anul 0V%<Se utili1ea1ă primele tim#re tensore1istive: un 2ir conductor în 1ig-1ag sau o 2olie conductoare 2oarte su#ţire se depune pe un

suport i1olator i se lipete pe piesa solicitată$ Suportul i1olator i ade1ivul pentru lipire sunt materiale elastice i 2oarte dura#ile$

/im#rele tensometrice se utili1ea1ă cunosc3ndu-se caracteristica de trans2er$ .entru un tim#ru metalic4 această caracteristică serepre1intă ast2el:

)/(AW( +* NN un tim#ru tensometric are re1istenţa nominală între 0<< i << X i poate măsura de2ormaţii de c3ţiva milimetri p3nă la c3ţivacentimetriN materialele conductoare utili1ate la reali1area tim#relor tensometrice sunt aliaBe de nichel-crom !nichrom"4 nichel-crom-cupru-2ier!Oarma"4 platină-Dol2ram4 nichel-cupru !constantan"N tim#rele tensometrice semiconductoare au sensi#ilitatea mult mai mare dec3t cele metalice4 însă sunt neliniare !dependenţare1istivitate–2orţă nu este o ecuaţie de gradul ("

0$ +unosc3nd relaţia dintre re1istenţa electrică i re1istivitate4 reali1aţi un scurt Uîndrumar de la#orator pentru determinarea 2orţeiutili13nd tim#re tensometrice$ 7ndrumarul va cuprinde:a" schema montaBului de lucru #" aparatele necesarec" modul de lucru$



9 /raductoare de presiune'()A &E >J+RJ !'>"/ema: /raductoare de presiune.resiunea repre1intă un parametru de #a1ă pentru maBoritatea proceselor tehnologice în care se 2olosesc 2luide$ &eoarece presiunea

se de2inete pe #a1a 2orţei4 re1ultă că metodele de măsurare sunt asemănătoare cu cele pentru măsurarea 2orţelor$ +eea ce di2eră este2orma elementelor sensi#ile4 care pot 2i:

s2$ sec$'raţii +urie descoperă 2enomenul pie1oelectric: cristalele de cuarţ presate pe două 2eţe opuse produc între alte două 2eţe opuse4 o

tensiune proporţională cu presiunea exercitată$)/(AW( +* N

N nu numai cuarţul !Si,%" are proprietăţi pie1oelectrice4 ci i turmalina4 oxidul de 1inc4 titanatul de #ariu i alteleN cristalele de cuarţ sunt 2olosite la ceasurile electronice de m3nă i la ceasurile de preci1ie4 a căror eroare în măsurarea timpului este2oarte mică4 de c3teva 1ecimi de secundă într-o mie de ani

0$ Explicaţi principiul de 2uncţionare a unei #richete pie1oelectrice sau a unui aprin1ător pentru araga1$

Jndele sonore sunt caracteri1ate prin presiune i vite1ă: pentru procesele tehnologice în care intervin aceste unde4 2oarte importantă este presiunea4 deoarece vite1a particulelor4 2iind 2oarte mică4 este di2icil de determinat$

Ki#raţiile sonore sunt Uculese de pavilionul urechii$ Jndele intră în conductul auditiv i aBung la timpan$Acesta începe să vi#re1e i in2ormaţia este trans2ormată !prin componentele anatomice ale urechii" în impulsuri electrice care sunttransmise la creier$.utem spune deci4 că timpanul este un traductor de presiune !acustică" la purtător Y

%$ 7n 2igura următoare sunt repre1entate schema de principiu i componentele unui micro2on$ Explicaţi modul de 2uncţionare aacestui micro2on$



8$ Sta#iliţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri4 scriind A sau '4 după ca14 în 2aţa 2iecăruia$ &acă apreciaţi că enunţul este2als4 înlocuiţi cuv3ntul marcat4 ast2el înc3t să se o#ţină un enunţ adevărat$ Z Mem#ranele go2rate sunt mai di2icil de reali1at4 dar sunt mai sensi#ile$ Z Se poate considera că o mem#rană go2rată ampli2ică e2ectul o#ţinut cu o mem#rană plană4 de at3tea ori4 c3te onduleuri are$ Z Sil2oanele i mem#ranele 2ac parte din aceeai categorie de elemente sensi#ile$ Z >a pistonul cu resort4 2orţa elastică a acestuia4 echili#rea1ă presiunea de măsurat$



traductoare de de#it'( A &E >J+RJ = !'>="Ș

/ema: /raductoare de de#itMăsurarea de#itului este o pro#lemă legată de curgerea unui 2luid; ca 2enomen4 curgerea este caracteri1ată prin vite1ă însă4 de cele

mai multe ori4 interesea1ă de#itul$.re1en a unui traductor într-un 2luid poate in2luen a curgerea acestuia$ț ț

&e#itul poate 2i:• volumic [v C volumul de 2luid care trece printr-o secţiune a conductei de curgere4 în unitatea de timp• masic [m C masa de 2luid care trece printr-o secţiune a conductei de curgere4 în unitatea de timp

[m C \ $ [v - densitatea 2luiduluiMăsurarea de#itului 2luidelor se poate reali1a ca urmare a modi2icării regimului de curgere prin intermediul unui corp 2i1ic sau

prin intermediul unor 2enomene care sunt in2luenţate de curgere$+el mai simplu traductor de de#it se #a1ea1ă pe o#servaţia că un 2luid care curge poate pune în micare de rotaţie un sistem

mecanic$ Ast2el4 există

0$ &escrieţi i alte situaţii în care este valori2icată energia mecanică generată prin curgerea unui 2luid$

Jn alt traductor de de#it4 2oarte simplu4 se o#ţine prin montarea unei palete pe direcţia de curgere a 2luidului – de#itmetrul cu paletă$

&atorită curgerii 2luidului4 asupra paletei acţionea1ă o 2orţă care o rotete în Burul articulaţiei4 rotire care este pusă în evidenţă printr-untraductor de deplasare unghiulară: cu c3t 2orţa este mai mare4 cu at3t unghiul H este mai mare$7n am#ele ca1uri descrise mai sus este evident că măsurarea modi2ică de#itul de curgere a 2luidului4 iar in2ormaţia care se o#ţine este

însoţită de erori$)i atunci4 cum s-ar putea proceda pentru a evita aceste de1avantaBe&e exemplu4 sunt numeroase situaţiile în care4 în di2erite procese tehnologice !industriale" se impune măsurarea de#itului de apă$ .entruaceasta4 tre#uie să cunoatem că apele industriale sunt #une conducătoare de electricitate: practic4 ele sunt un conductor lichid carecurge !se deplasea1ă" cu o anumită vite1ă$

Există aadar4 două dintre condiţiile necesare pentru a genera o tensiune electromotoare prin 2enomenul de inducţie$

Schema de principiu a unui ast2el de traductor – numit traductor electromagnetic – este următoarea:

Electromagnetul produce un c3mp magnetic de inducţie ]4 ale cărui linii de c3mp sunt Utăiate de conductorul lichid 2ormat de 2luidulcare curge cu vite1a v !orientată perpendicular pe secţiunea de curgere4 dinspre planul desenului"$ /ensiunea electromotoare indusă esteUculeasă de doi electro1i metalici4 conectaţi la un voltmetru K a cărui indicaţie este proporţională cu vite1a de curgere4 deci cu de#itul2luidului$



%$ Anali1aţi schema traductorului electromagnetic i a2laţi sensul tensiunii electromotoare induse aplic3nd regula m3inii drepte;repre1entaţi sensul respectiv4 lăs3nd doar o săgeată dintre cele două repre1entate în dreptul voltmetrului !terg3nd-o pe ceanecorespun1ătoare"$

&TIA'I C N un traductor electromagnetic măsoară de#itele 2luidelor cu vite1e între 0 i 0< mGs4 iar eroarea relativă este maxim 0 ^N este su2icient un timp de maxim 0 secundă pentru a a2la de#itul unui 2luid4 utili13nd un traductor electromagnetic&(+W(,AR curgere laminară C curgere constantă în timpcurgere tur#ulentă C curgere varia#ilă în timp



/raductoare de temperatura'()A &E >J+RJ ? !'>?"/ema: /raductoare de temperaturăMăsurarea electrică a temperaturii pre1intă importanţă nu numai în ceea ce privete mărimile termice: ea poate 2urni1a4 indirect4

in2ormaţii i despre de#ite4 presiuni Boase4 tensiuni4 curenţi$Jn traductor de temperatură 2oarte simplu se reali1ea1ă pornind de la proprietatea cunoscută a materialelor conductoare de a-imodi2ica re1istivitatea4 i deci i re1istenţa electrică4 atunci c3nd temperatura lor se modi2ică$

Măsur3nd !prin metode cunoscute" re1istenţa electrică a unui conductor cu o anumită temperatură4 se pot o#ţine in2ormaţii desprevaloarea temperaturii respective$ Jn ast2el de traductor4 numit termore1istor4 poate 2i reali1at i cu materiale semiconductoare i în acestca1 se numete termistor$

+onstructiv4 traductoarele re1istive de temperatură se pot reali1a:• 2ie ca o în2ăurare4 pe un suport i1olant;

• 2ie ca o peliculă !2ilm" depusă pe o placă din aluminiu4 oxidată !tim#re termore1istive"$.entru temperaturi 2oarte mari !mii de grade"4 măsurarea temperaturii se e2ectuea1ă prin metode 2ără contact4 adică prin pirometrie

!în lim#a greacă4 Upiro înseamnă 2oc"$Jn pirometru măsoară energia termică radiată de un corp care are o anumită temperatură$ Această energie4 depinde evident4 de

temperatura corpului respectiv i se propagă în spaţiu su# 2ormă de unde electromagnetice$Elementul sensi#il al unui pirometru este o lampă cu 2ilament de Dol2ram a cărui culoare poate 2i modi2icată prin varierea

curentului care trece prin 2ilament$Măsurarea se 2ace prin comparaţie: pe imaginea supra2eţei radiante !care emite energie termică" se suprapune această lampă$ .rin

reglarea curentului din 2ilament4 se modi2ică temperatura acestuia4 deci i culoarea sa4 p3nă c3nd imaginea 2ilamentului dispare$ 7n acestmoment4 temperatura măsurată este egală cu temperatura 2ilamentului$ &eci4 valoarea curentului prin 2ilament este o măsură atemperaturii supra2eţei radiante$

dacă 2ilamentul lămpii este mai închis dec3t supra2aţa radiantă4 temperatura 2ilamentului este mai micădec3t temperatura de măsurat

creterea curentului prin 2ilament produce încăl1irea acestuia i treptat4 se aBunge la situaţia c3nd 2ilamentulnu se mai vede pentru că are aceeai culoare ca i supra2aţa radiantă

o nouă cretere a curentului prin 2ilament produce o încăl1ire i mai mare4 iar 2ilamentul începe să se vadădin nou4 dar cu o nuanţă mai deschisă – chiar al# – 2aţă de supra2aţa caldă

0$ Anali1aţi principiul de măsurare a temperaturii cu pirometrul i preci1aţi ce in2luenţă are sensi#ilitatea vi1uală a operatoruluiasupra determinării$

%$ 7n activitatea cotidiană4 oamenii utili1ea1ă 2recvent termometre$ Acestea sunt traductoare neelectrice care trans2ormătemperatura într-o deplasare$ +um se o#ţine această deplasare&TIA'I C

- în tehnică4 măsurarea temperaturilor se e2ectuea1ă într-o gamă largă de valori4 de la 1ecimi de grad4 la 1eci de mii de grade4măsurătorile curente 2iind situate4 de regulă4 în intervalul =< N 9<<<

- traductoarele de temperatură se caracteri1ea1ă4 în general4 printr-un timp de răspuns mare: acest timp este necesar sta#iliriiechili#rului termic între elementul sensi#il al traductorului i corpul a cărui temperatură se determină



Regulatoare Automate'()* +,S.E+/ !'+"



Tema! Regulatoare0$ oţiuni generaleRegulatorul automat are rolul de a prelucra operaţional semnalul de eroare 5 !o#ţinut in urma comparaţiei liniar – aditive a

mărimii de intrare r i a mărimii de reacţie Tr in elementul de comparaţie" i de a da la ieire un semnal de comandă u pentru elementulde execuţie$

(n2ormaţiile curente asupra procesului automati1at se o#ţin cu aButorul traductorului de reacţie /r i sunt prelucrate de regulatorulautomat RA in con2ormitate cu o anumită lege care de2inete algoritmul de reglare automată$ Algoritmii de reglare !legile de reglare"

convenţionali utili1aţi în mod curent in reglarea proceselor automati1ate !tehnologice" sunt de tip proporţional – integral – derivativ!.(&"$ (mplementarea unei anumite legi de reglare se poate reali1a printr-o varietate destul de largă a construcţiei regulatorului4 caregulator electronic4 pneumatic4 hidraulic sau mixt$+u toate că există o mare varietate de regulatoare4 orice regulator va conţine următoarele elemente componente: ampli2icatorul !A"4elementul de reacţie secundară !ERS" i elementul de comparare secundară !E+S"$

• Ampli2icatorul !A" este elementul de #a1ă$ El ampli2ică mărimea 5__0__ cu un 2actor __R__ deci reali1ea1ă o relaţie de tipulu__!t"__ C __R__ 5__0!t"__unde R repre1intă 2actorul de ampli2icare al regulatorului$• Elementul de reacţie secundară ERS primete la intrare mărimea de comandă u !de la ieirea ampli2icatorului" i ela#orea1ă la

ieire un semnal xrs denumit mărime de reacţie secundară$• Elementul de comparare secundară !E+S" e2ectuea1ă continuu compararea valorilor a#aterii 5 i a lui xrs dupa relatia

5__0!t"__ C 5__!t"__ – x__rs!t"__$• ERS este de o#icei un element care determină o dependenţă proporţională între xrs i u$ Regulatorul poate avea o structură maicomplicată$ &e exemplu4 la unele regulatoare există mai multe etaBe de ampli2icare4 la altele există mai multe reacţii secundarenecesare o#ţinerii unor legi de reglare mai complicate$

Structura regulatoarelor automate$ ]locul regulator este alcătuit din mai multe părţi componente interconectate 2uncţional care permit reali1area at3t a legii de reglare propriu-1ise !exprimată analitic prin dependenţa dintre mărimea de ieire i mărimea de intrare"4c3t i a unor 2uncţii auxiliare de indicare4 semnali1are a depairii valorii normale pentru anumite mărimi4 desaturare4 trecere automat –manual$>egile de reglare clasice !de tip .4 .(4 .(&" se reali1ea1ă în cadrul regulatoarelor cu acţiune continuă cu aButorul circuitelor operaţionalecu elemente pasive instalate pe calea de reacţie a unor ampli2icatoare operationale$

.rin alegerea convena#ilă a relaţiei de corecţie !care pre1intă o anumită 2uncţie de trans2er Q+!s"" se o#ţin di2eriţi algoritmi dereglare$ .entru legile de reglare tipi1ate 2uncţiile de trans2er ideale au expresiile:

• Regulator ! *++R(s)++ , -++R++

• Regulator I! *++R(s)++ , -++R++ (/ 0 /1T++i++S )• Regulator I2! *++R(s)++ , -++R++ (/ 0 (/1T++i++S) 0 T++d++S 0 3T++d++1T++i++ )unde R repre1intă 2actorul de ampli2icare4 /i – constanta de timp de integrare4 /d – constanta de timp de derivare iar V – 2actorul

de interin2luenţă$7n anexa % sunt date schemele de conexiuni ale ampli2icatoarelor operaţionale pentru reali1area operaţiilor de #a1ă:• Ampli2icator operaţional neinversor;• Ampli2icator operaţional inversor;• Ampli2icator operaţional inversor sumator;• Ampli2icator operaţional di2erenţial;• Ampli2icator operaţional integrator;• Ampli2icator operaţional derivativ$%$ +lasi2icarea regulatoarelor

Se poate 2ace după mai multe criterii$a" 7n 2uncţie de sursa de energie e$terioară 2olosită4 acestea se clasi2ică în:• regulatoare directe – atunci c3nd nu este necesară o sursă de energie exterioară4 transmiterea semnalului reali13ndu-se pe

seama energiei interne;• regulatoare indirecte – c3nd 2olosesc o sursă de energie exterioară pentru acţionarea elementului de execuţie$ #" &upă 4ite5a de răs"uns există:• regulatoare pentru procese rapide 2olosite pentru reglarea automată a instalaţiilor tehnologice care au constante de timp mici

!mai mici de 0< s"$• regulatoare pentru procese lente 2olosite atunci c3nd constantele de timp ale instalaţiei sunt mari !depăesc 0< sec"$c" 7n 2uncţie de "articularita#ile de constructie i 6unc#ionale avem clasi2icarile:o &upă ti"ul ac#iunii:• regulatoare cu acţiune continuă - sunt cele in care mărimile ε!t" i u!t" varia1a continuu in timp;

• dacă dependenţa dintre cele două mărimi este liniară4 regulatorul se numete liniar;• dacă dependenţa dintre cele două mărimi este neliniară4 regulatorul este neliniar;• regulatoare cu acţiune discretă sunt cele la care mărimea ε!t" deci i u!t" repre1intă un tren de impulsuri$o &upă caracteristicile constructi4e există:• regulatoare uni2icate utili1ate pentru reglarea a di2eriţi parametrii !temperatură4 presiune4 etc$";• regulatoare speciali1ate utili1ate numai pentru o anumită mărime$



o &upă agentul "urtător de semnal există:• regulatoare electronice;• regulatoare electromagnetice;• regulatoare hidraulice;• regulatoare pneumatice$



Elemente de ExecutieSchema #loc a unui element de execuţie EE+lasi2icarea elementelor de execuţieElemente de execuţie – EE

Schema ]loc A Jnui Element &e Executie Ee

Schema #loc a unui element de execuţie EE

a"

+lasi2icarea Elementelor &e Executie

+lasi2icarea elementelor de execuţie

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/schema-bloc-a-unui-element-de-executie-ee

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/clasificarea-elementelor-de-executie

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/elemente-de-executie-ee

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/schema-bloc-a-unui-element-de-executie-ee

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/clasificarea-elementelor-de-executie

http://sistemedeautomatizare.wikidot.com/elemente-de-executie-ee



Elemente &e Executie EeTema! Elemente de e$ecu#ie (EE)0$ oţiuni generaleElementele de execuţie sunt componente ale sistemelor automate care primesc la intrare semnale de mică putere de la #locul de

conducere i 2urni1ea1ă mărimi de ieire4 în marea maBoritate a ca1urilor4 de natură mecanică !2orţe4 cupluri" capa#ile să modi2ice starea procesului în con2ormitate cu algoritmul de conducere sta#ilit$

Av3nd un du#lu rol4 in2ormaţional i de vehiculare a unor puteri importante4 elementele de execuţie au o structură complexă4repre1ent3nd su#sisteme în cadrul sistemelor automate$ 7n general4 elementul de execuţie este 2ormat din două părţi distincte: motorul

de execuţie ME !numit i servomotor" i organul de execuţie ,E Schema #loc a unui EE este pre1entată în 2olia transparentă '/? a$Relaţia care se sta#ilete între mărimile m de la ieirea EE !mărimea de execuţie" i c mărimea de intrare a EE !provenită de laregulator" de2inete comportarea EE în regim staţionar$ Raportul dintre aceste mărimi4 pentru orice valoare a lui c4 ar 2i ideal să 2ieconstant4 dar intervin în cursul 2uncţionării EE anumiţi 2actori care in2luenţea1ă mărimea m !2recări4 reacţii ale mediului am#iant4greutăţi neechili#rate etc$"$

Există ca1uri c3nd trecerea de la regulator la EE tre#uie adaptată4 2olosind un convertor care trans2ormă mărimea de comandă4 deexemplu din electrică în hidraulică4 dacă intrarea în EE tre#uie să 2ie hidraulică4 situaţie pre1entată în 2olia transparentă '/? #$

EE poate acţiona asupra modi2icării de energie în două moduri:• +ontinuu4 dacă mărimea m poate lua orice valoare cuprinsă între două valori limită;• &iscontinuu4 dacă mărimea m poate 2i modi2icată numai pentru două valori limită !dintre care cea in2erioară este în general

1ero"$&acă intervenţia asupra organului de execuţie se reali1ea1ă manual4 partea motoare ME nu mai este necesară$&upă natura sursei de energie 2olosite pentru alimentarea părţii motoare ME4 EE se pot clasi2ica în:• Electrice;• Qidraulice;• .neumatice$+lasi2icarea EE este pre1entată în 2olia transparentă '/V%$ Acţionarea electrică a EEAcţionarea electrică a organelor de execuţie se reali1ea1ă cu electromagneţi sau cu motoare electrice de curent continuu sau de

curent alternativ$'olosind electromagneţi4 se o#ţine o acţionare discontinuă4 #ipo1iţională4 întruc3t se pot o#ţine la ieire două po1iţii staţionare

!închis-deschis4 dreapta-st3nga"; trecerea de la o stare la alta se 2ace într-un timp scurt$7n multe procese tehnologice cu reglare automată4 pentru variaţia mărimii de acţionare !de exemplu4 pentru reglarea temperaturii4

de#itului4 presiunii etc$" tre#uie modi2icată po1iţia elementelor de reglare ale organului de execuţie !vanelor4 supapelor4 cursoareloretc$"4 care determină valoarea 2luxului de energie condus spre o#iectul reglării$ Această comandă se poate reali1a i cu motoare

electrice$.entru organele de execuţie de putere mică se 2olosesc în general motoare #i2a1ate !asincrone" cu rotorul în scurtcircuit4 iar pentruorgane de execuţie de puteri mari4 motoare tri2a1ate cu rotorul în scurtcircuit$

Se construiesc servomotoare asincrone în următoarele variante: cu o singură rota#ie7 cu mai multe rota#ii sau cu o cursărectilinie$ +ele cu mai multe rotaţii4 la care cursa completă a elementului de reglare corespunde cu c3teva rotaţii ale ar#orelui de ieire4se 2olosesc mai 2recvent pentru acţionarea ro#inetelor sau a supapelor regulatoare$

>a servomotoarele cu micare rectilinie4 ar#orele de ieirte este înlocuit printr-o tiBă4 a cărei cursă completă corespunde cu cursacompletă a elementului de reglare$ .arametrii principali4 în 2uncţie de care se aleg elementele4 sunt: cuplul de rotaţie la ar#orele deieire sau 2orţa la dispo1itivul cu cursă rectilinie i durata unei rotaţii complete a ar#orelui de ieire sau a unei curse complete a tiBei$

Acţionările electrice cu motoare se împart în două grupe:• +u vite1ă constantă;• +u vite1ă varia#ilă$.entru comanda motoarelor #i2a1ate i tri2a1ate asincrone se 2olosesc #o#ine de reactanţă cu saturaţie !ampli2icatoare magnetice"$

&in punct de vedere constructiv4 partea motoare a EE este construită din două su#ansam#luri independente:• Ampli2icatorul de execuţie;• Motorul de execuţie$7n ca1ul motoarelor de curent continuu4 comanda se poate 2ace în două moduri:• Kariind curentul de excitaţie i menţin3nd constant curentul din indusul motorului;• Kariind curentul din indusul motorului i menţin3nd constant curentul de excitaţie$7n general4 în SRA se între#uinţea1ă metoda a doua4 pentru că pierderile de energie sunt mai mici$ Aceste motoare sunt 2olosite

mai ales în SRA în care parametrul legat este turaţia sau un cuplu$AvantaBele utili1ării servomotoarelor de c$c$ decurg din cerinţele de 2uncţionare ale acestora:• .osi#ilitatea de reglaB în limite largi;• Sta#ilitate a vite1ei;• .utere de comandă mică;• +uplu de pornire i vite1ă de răspuns mare$&e1avantaBul 2olosirii motoarelor de c$c$ îl constituie apariţia sc3nteilor la colector în timpul comutaţiei4 2ăc3ndu-l ne2olosi#il în

medii in2lama#ile sau explo1ive4 precum i producerea de pertur#aţii radio2onice$8$ Acţionarea hidraulică a EEAcţionările hidraulice au 2ost primele mecanisme din tehnica reglării automate destinate reglării proceselor4 prin de1voltarea

sistemelor electrice de reglare4 2olosirea elementelor hidraulice a scă1ut datorită neaBunsurilor elementelor hidraulice !lipsa posi#ilităţii



de comandă la distanţă4 necesitatea etanării îngriBite a corpurilor i conductelor4 dependenţa caracteristicilor de variaţiile detemperatură ale mediului am#iant i necesitatea unei surse hidraulice"$

7n ultimul timp4 elementele hidraulice cunosc o largă răsp3ndire4 întruc3t pre1intă unele avantaBe 2aţă de cele electrice4 de exemplu: #andă mare de trecere !2recvenţe ridicate de lucru"4 raport"utere1ga8arit maxim4 lipsa în maBoritatea ca1urilor a unui reductor de ieirei varietatea mare a 2ormelor de micare a axului de ieire !rotativ4 oscilant4 liniar"$

+aracteristicile statice principale ale elementelor de acţionare hidraulice sunt caracteri1ate de vite1ă i de 2orţă care determinăvite1a de ieire i 2orţa de1voltată de motorul de execuţie în 2uncţie de elementul de comandă$ 'olosind presiuni înalte se pot comandaEE p3nă la %<<m4 2ără pierderi importante de presiune$

&eose#it de e2icientă este hidraulica atunci c3nd tre#uie acţionate4 în acelai timp4 mai multe EE !de exemplu: maca1urile 2olosite

în transporturi etc$"$7n instalaţiile de automati1are se 2olosesc4 în maBoritatea ca1urilor4 motoare hidraulice cu piston4 care pot 2i:• +u micare liniară;• +u micare de rotaţie !limitată la un unghi de 0?<<"$9$ Acţionarea pneumatică a EEMotoarele de execuţie pneumatice se 2olosesc 2oarte mult pentru că pre1intă următoarele avantaBe:• 'luidul 2olosit !aerul" nu pre1intă pericol de incendiu;• &upă utili1are4 aerul este evacuat în atmos2eră4 ne2iind necesare conducte de întoarcere ca la cele hidraulice;• .ierderile de aer în anumite limite4 datorate neetanietăţii4 nu produc deranBamente;• Sunt simple4 ro#uste4 sigure în 2uncţionare i necesită cheltuieli de întreţinere reduse$&e1avantaBele acestor motoare sunt următoarele:• Kite1a de răspuns este mică !în medie 0G8 – 0G9 din vite1a de răspuns a motoarelor hidraulice";

• .reci1ia motoarelor pneumatice este redusă$Se recomandă 2olosirea servomotoarelor pneumatice în următoarele ca1uri:• Servomotorul are greutate redusă;• /emperatura mediului am#iant este ridicată i cu variaţii mari;• Mediul am#iant este explo1iv;• u se cere preci1ie mare;• u se cer vite1e de lucru mari$Motoarele pneumatice pot 2i liniare sau rotative$ +ele liniare se pot reali1a cu piston sau cu mem#rană$



@losarul@>,SAR AARAT 2E MSURAT sistem tehnic care permite determinarea cantitativă a mărimilor ce se măsoară

AUT9MATI:AREintroducerea unor dispo1itive i legături cu scopul de a reali1a operaţiile de comandă i reglare

automată a procesului$

C9MA;2A CU

R9<RAM se reali1ea1ă con2orm unui program

C9MA;2ASEC=E;TIA>A

se reali1ea1ă după un program secvenţial ce 2ixea1ă apriori succesiunea acţiunilor asupra unuisistem4 unele acţiuni depind de executarea acţiunilor precedente sau de îndeplinirea în preala#il a unor condiţii

C9MA;2ansam#lul de operaţii ce se e2ectuea1ă în circuit deschis i care au ca e2ect sta#ilirea unei

dependenţe după o lege presta#ilită4 pentru valoarea unei mărimi dintr-un proces în raport cu mărimiindependente de acesta$

C9MA;2AAUT9MATA

comanda se reali1ea1ă numai prin dispo1itive prevă1ute în acest scop

C9MA;2A MA;UA>A omul intervine asupra elementului de execuţieC9;TR9> operaţie de măsurare4 veri2icare prin comparare4 anali1ă$

2I<ITA> metodă de a2iare a datelor su# 2ormă numerică2IS9:ITI= 2E

AUT9MATI:AREansam#lul de aparate i legături care se conectea1ă cu procesul în scopul reali1ării operaţiilor de

comandă i de reglare dorite$

E>EME;T A>SISTEMU>UI AUT9MAT

parte a sistemului automat care 2ormea1ă o unitate constructivă i reali1ea1ă una sau mai multedin 2uncţiunile sistemului automat$Jn element are una sau mai multe mărimi de intrare i o mărime de ieire4 prin care se primesc i setransmit mărimile 2i1ice caracteristice 2uncţionării elementului$ Elementele componente ale unuisistem automat 2ormea1ă un ansam#lu uni2icat dacă elementele sunt legate între ele prin semnale deintrare i ieire cu variaţii în domenii date !%N0< mA c$c$ ; 0N mA c$c$ ; <N%< mA ; <4%N0daGcm% – Og2Gm%"$

ER9ARE di2erenţa dintre re1ultatul unei măsurări i valoarea mărimii măsurate

MRIMI E>ECTRICE măsoară caracteristicile electrice cu aButorul aparatelor de măsură

MRIMI MECA;ICE măsoară caracteristicile mecanice cu aButorul aparatelor de măsurăMEM?RA; element elastic 2olosit în construcţia aparatelor de măsură

RECI:IEcaracteristică a aparatului de măsură în 2uncţie de care se alege aparatul i se evaluea1ă calitatea

măsurării

R9CESansam#lul trans2ormărilor4 caracteri1at prin una sau mai multe mărimi măsura#ile4 pentru care se

reali1ea1ă o automati1are$

RE<>ARE

!automată – manuală"- ansam#lul de operaţii care au drept scop ca pe #a1a comparaţiei valoriimăsurate a unei mărimi din proces cu o valoare presta#ilită să acţione1e asupra procesului ast2el cămărimea reglată să 2ie adusă sau menţinută la valoarea prescrisă prin :

- sta#ilirea unei dependenţe după o lege presta#ilită pentru valoarea unei mărimi dintr-un procesîn raport cu mărimi independente sau dependente de proces ;

reducerea in2luenţei mărimilor pertur#atoare asupra mărimilor din proces$

SEM;A> mărime 2i1ică utili1ată pentru transmiterea unei in2ormaţiiSEM;A>I:ARE

ansam#lul de operaţii care au ca e2ect declanarea unor semnale de alarmă !optică4 acustică" pentru a atrage atenţia asupra apariţiei unor situaţii normale - anormale în 2uncţionarea procesului$

SE;SI?I>ITATEcaracteristica unui element care exprimă raportul dintre variaţia mărimii de ieire i variaţia

mărimii de intrare care o produce4 după ce regimul staţionar a 2ost atinsSI<URA;TA I;

@U;CTI9;AREcalitatea unui element de a 2uncţiona cu o pro#a#ilitate presta#ilită un interval de timp

determinat4 2ără să se depăească valorile tolerate

SISTEM AUT9MAT ansam#lul cuprin13nd procesul i dispo1itivul de automati1are$TE>EC9MA;2A comanda se reali1ea1ă de la distanţă !se 2olosesc metode i dispo1itive de teletransmitere"$

TRA2UCT9R parte a unui ansam#lu de măsurarecare care are rolul de a trans2orma in2ormaţia de măsurare

într-o mărime 2i1ică prelucra#ilă

Download - Conspect Super BAZ.automaticii

Top Related