Universitatea Politehnica din Bucuresti Facultatea de Inginerie Aerospatiala

SECURITATE AERONAUTICA DETURNAREA AIR FRANCE 8969

Ing. Giurginca Andrei

1

ZBORUL AIR FRANCE 8969

Tipul atacului: Deturnare avion cu intentia de a detona explozibil in aer deasupra Parisului sau de a prabusi avionul in Turnul Eiffel. Data: 24-25 decembrie 1994. Grup: GIA Groupe Islamique Arme (Grupul Islamic Armat)

1. Descriere pe scurt La data de 24 decembrie 1994, la scurt timp inainte de pranz, patru teroristi algerieni, aflati la aeroportul Houari Boumediene din Alger, s-au imbarcat in cursa Air France 8969 cu destinatia Paris. Barbatii au patruns in avionul Airbus A300 imbracati in uniforme ale Air Algerie, au pretins ca sunt agenti de securitate si au demarat verificarea pasapoartelor pasagerilor. La scurt timp dupa, unul dintre teroristi a strigat "Allah e mare"; trei au intrat in cabina de pilotaj, in timp ce al patrulea a luat pasagerii ostatici, folosindu-se de o arma Kalashnikov. Un politist algerian a fost identificat de catre teroristi si impuscat in cap. La scurt timp dupa acest incident, au ucis un al doilea pasager un diplomat vietnamez. Teroristii erau membrii unei organizatii teroriste islamiste numite Grupul Islamist Armat sau GIA. Initial, ei au cerut eliberarea a doi lideri ai unei organizatii islamiste interzise, numita Frontul Salvarii Islamice. A urmat apoi o confruntare de negocieri si in cele din urma teroristii au acceptat sa elibereze femeile si copiii. Ei au renuntat la cererea de eliberare a prizonierilor si in schimb au insistat sa le fie permis sa decoleze si sa plece din Algeria. Cand fortele algeriene de securitate nu permis plecarea lor, teroristii au ucis un al treilea pasager un bucatar la ambasada franceza. Guvernul francez se afla in contradictie cu omologul sau algerian; francezii doreau ca aeronava sa fie lasata sa zboare catre Franta, pe cand algerienii insistau ca aceasta sa ramana pe loc. Algerienii au permis plecarea aeronavei dupa ce cetateanul francez a fost ucis. Teroristii voiau sa zboare catre Paris, insa au fost convinsi de catre autoritati ca avionul lor nu are suficient combustibil la bord si ca vor trebui sa faca o escala la Marsilia pentru alimentare.2

In Marsilia, ei cerut 27 de tone de combustibil pentru a zbura catre Paris, ceea ce era de aproape trei ori cantitatea necesara pentru a zbura ruta respectiva. Conform unei surse, oficialii se temeau ca ei ar putea sa se indrepte catre o tara islamica prietena Iran, Sudan sau Yemen. Mai mult, pasagerii eliberati au informat autoritatile franceze despre intentiile teroristilor de a prabusi avionul plin de combustibil in Turnul Eiffel sau de a detona explozibil deasupra Parisului. Pentru a preveni un astfel de atac din partea aeronavei deturnate, guvernul francez a lansat unitatea specializata de politie antiterorista Grupul de Interventie al Jandarmeriei Nationale (GIGN) la aeroport. GIGN au putut exersa manevrele de salvare pe o aeronava Airbus identica. In timp ce aeronava in cauza se afla pe asfaltul aeroportului, echipa GIGN s-a imbarcat si a eliberat toti cei 173 pasageri, omorand toti cei 4 teroristi. Au fost gasite 20 de bucati de dinamita la bordul aeronavei. 2. Semnificatia incidentului Acest incident reprezinta primul plan cunoscut de a folosi un avion comercial ca pe o arma; ca atare, ar fi putut servi ca o invatatura pentru atacurile ce au urmat la 11 septembrie 2001. Acest caz ilustreaza de asemenea utilizarea deghizarilor pentru a depasi obstacolele din calea de acces, probleme care apar din lipsa cooperarii internationale si tehnici anti-teroriste de succes. 3. Descrierea grupului si a indivizilor implicati Potrivit pasagerilor de pe zborul deturnat, teroristii, pareau sa aiba intre 20 si 30 ani, erau barbieriti, cu parul scurt, politicosi, dar aveau un aer de determinare inversunata. Un alt martor declara "...ei ne-au spus ca vor da o lectie francezilor si intregii lumi si ca vor arata de ce sunt capabili". GIA a fost probabil una dintre cele mai violente grupuri fundamentaliste islamice. Acesta a urmarit sa inlocuiasca guvernul laic din Algeria cu un stat islamic si vizau lucratorii din guvern, civilii si strainii. In unele cazuri, GIA a distrus sate intregi; conform unor estimari, peste 70 000 de civilii au fost ucisi intre 1993 si 1998. In cele 16 luni de dinaintea deturnarii, GIA a omorat 80 de straini, inclusiv 24 de cetateni francezi. Mai mult, GIA a patruns in resedinta pazita a unui diplomat francez, omorand trei jandarmi francezi si alti doi oficiali. In urma acestui atac, Franta planuia sa adopte noi masuri de securitate pentru protejarea oficialilor francezi in Alger. Acest fapt ofera o interesanta ilustrare a dinamicii dintre invatarea teroristilor si invatarea serviciilor secrete. In primul rand, teroristii au efectuat un atac de succes. Francezii au raspuns prin cresterea protectiei lucratorilor guvernamentali din Algeria, iar ca raspuns, GIA si-a schimbat tacticile prin vizarea unui avion de transport civil si chiar prin vizarea capitalei Frantei. Conform Departamentului de Stat, obiectivul GIA a fost rasturnarea guvernului algerian si crearea unui stat islamic fundamentalist. GIA a sustinut Frontul Salvarii Islamice si si-a inceput activitatea violenta in 1992 pentru a protesta impotriva anularii alegerilor in care victoria Frontului era previzionata. Actiunile violente GIA variau de la atacuri impotriva lucratorilor guvernamentali la masacre atat ale civililor algerieni, cat si a expatriatilor din Europa. Unul dintre teroristi identificati de politie a fost Abdul Abdullah Yahia, alias "Emirul". El a fost identificat ca un hot de lucruri minore si membru al GIA. Se presupune ca ar fi participat in atacuri in trecut si era considerat foarte devotat, asa erau si ceilalti implicati in deturnare. O sursa spunea despre Yahia ca luat parte la "atacuri de o rara violenta si salbaticie".3

4. Motivatia Ca membri ai GIA, motivatia primara a teroristilor a fost destabilizarea guvernului laic din Alger si inlocuirea acestuia cu un stat islamic. In scopul realizarii acestui obiectiv, o sursa informa ca teroristii incercau sa scape de Algeria musulmana de influenta vestica, in special franceza. Un raport sublinia ca atacul a realizat doua obiective: sa faca de ras guvernul algerian belicos si sa aminteasca Frantei de pericolele implicarii ei in razboiul civil algerian. O alta sursa remarca faptul ca grupul sustinea ca deturnarea s-a produs in scopul de a forta Franta sa puna capat sprijinului sau politic, militar si economic neconditionat dat guvernului algerian. Franta a atras si mai mult furia GIA prin reprimarea extremistilor din marea comunitatea algeriana rezidenta in Franta. 5. Planificarea atacului Foarte putin se stie despre planificarea acestui atac terorist. Cu toate acestea, anumite concluzii pot fi trase din evenimentele produse. In primul rand, utilizarea uniformelor si a actelor de identificare Air Algerie autentice sau contrafacute sugereaza un grad ridicat de planificare, resurse suficiente si, probabil, acces din interior (posibila existenta a complicilor), una din vulnerabilitatile specifice aviatiei comerciale care poate fie exploatata de teroristi. In al doilea rand, executia perfecta a deturnarii indica din nou un grad ridicat de planificare si posibil repetitii ale actului terorist. Teroristii au reusit sa se urce la bordul aeronavei, sa se comporte ca agenti de paza ai companiei aeriene fara sa para emotionati si sa treaca rapid la executia planului terorist fara a oferi vreo oportunitate pasagerilor, echipajului sau a fortelor de securitate sa intervina. Pe de alta parte, obiectivele lor tactice nu par a fi fost foarte bine planuite. Dupa ce teroristii au preluat controlul aeronavei, cererile lor s-au modificat in timp: de la eliberarea unor prizonieri la acordarea de daune pentru dominatia coloniala franceza si sprijinul regimului actual, apoi la eliminarea obstacolelor din calea plecarii lor. 6. Atacul Datorita interventiei cu succes a GIGN, care a eliberat ostaticii ramasi si a ucis cei 4 teroristi, portiunea principala a atacului detonarea de explozibil in aer sau prabusirea avionului in Turnul Eiffel - nu a fost efectuata. Armele Cu toate GIA era un grup care dispunea de resurse importante, avea tendinta de a folosi arme simple (de exemplu, metoda lor specifica de asasinare era taierea gatului). Armele utilizate in acest atac reflecta abordarea aceasta simpla: teroristii erau armati cu pusti Kalashnikov, automate Uzi, grenade artizanale si dinamita. Se poate interpreta ca lipsa aceasta de tehnologie sofisticata si abordarea simpla au urmarit reducerea sanselor unei ratari a atacului din cauze tehnice. Mai mult, lipsa de securitatea de la aeroport a permis utilizarea de arme de calibru mic si de dinamita, lucru care s-ar fi putut dovedi imposibil intr-un mediu mai strict din punct de vedere al securitatii. Strategie

4

Nu exista informatii cu privire la modul in care teroristii s-au mobilizat pentru aceasta operatiune, insa au avut succes in a patrunde nestingheriti cu arme la bordul aeronavei. Executare Acest eveniment ar trebui examinat ca doua atacuri separate: deturnarea aeronavei de transport civil si tentativa de distrugere a ei deasupra Parisului sau in Turnul Eiffel. Deturnarea a fost bine executata, iar teroristii au putut obtine acces neingradit la bordul aeronavei cu armele lor, au verificat pasapoarte si in final au preluat controlul aeronavei fara opozitie. Au ramas in controlul aeronavei din acel moment pana ce echipa GIGN a asaltat avionul. Executarea atacului asupra capitalei franceze, a fost insa dejucata de dinaintea demararii acesteia. O eroare din partea teroristilor a fost sa aterizeze avionul la o locatie intermediara Marsilia pentru a alimenta cu combustibil. Distanta dintre Alger si Paris este de 851 mile nautice. Distanta maxima de zbor a unui A300 plin de combustibil este de 4 160 mile nautice (fara a lua in considerare altitudinea, vremea sau incarcarea). Daca teroristii ar fi solicitat plinul la Alger, ar fi putut zbura direct la Paris si distruge aeronava cu o cantitate mare de combustibil inca la bord, in loc sa ofere Frantei o oportunitate de a isi lansa fortele antiteroriste foarte bine antrenate in Marsilia pentru a contracara operatiunea.

7. Consecinte Teroristii GIA au avut un succes minim spre moderat, in functie de aspectele examinate ale incidentului. Au putut realiza o parte din atacul lor deturnarea dar nu au putut constrange pilotii si controlorii de trafic pentru a zbura catre Paris. Ei erau bine instruiti in folosirea armelor de calibru mic (omorand trei oameni si ranind altii), insa nu se stie in ce masura aveau experienta in lucru cu explozibili, din moment ce nu au avut ocazia de a le detona. Reteaua extinsa GIA nu a fost perturbata de aceasta operatiune esuata. Tinta vizata de teroristi ar fi fost simbolica daca era vorba de Turnul Eiffel, dar daca planul lor ar fi fost sa detoneze explozibil in aer, nu putea fi vorba de o tinta cu incarcatura simbolica. Indiferent, a existat o acoperire media semnificativa a acestei deturnari si chiar daca au existat unele dislocari de sistem pe termen scurt, nu au avut efecte pe termen lung in sistemul aviatiei civile. Impactul psihologic al evenimentului poate fi considerat in ansamblu ca fiind scazut, la fel ca si efectul economic. Francezii au facut apel la intensificarea masurilor de securitate in Algeria inainte ca transportul comercial intre Franta si Algeria sa fie reluat.

5

8. Factori determinanti ai operatiunii

Desi se cunosc mai putine lucruri despre acest complot decat in alte cazuri, putem trage unele concluzii. In actiunile teroriste sunt deseori identificate o serie de elemente comune. Mai jos sunt evidentiate cateva pe exemplul deturnarii Air France 8969. Pregatire: Nu este clar daca teroristii au fost antrenati si cum anume sau cat de extinsa a fost formarea acestora. Ceea ce se stie este faptul ca ei erau membri GIA care au participat si la alte atacuri violente. Complexitatea tehnica: Acest atac nu a presupus un mare rafinament tehnic. Teroristii aveau arme standard de calibru mic si dinamita, care necesitau cunostinte scazute de specializare tehnica. Eficienta operationala: fazele incipiente ale acestui atac demonstreaza un grad ridicat de eficienta operationala. Membri GIA au reusit sa patrunda cu armele la bordul aeronavei si sa preia controlul foarte rapid. Totusi, lipsa lor de de cunostinte cu privire la capabilitatile avionului (in speta distanta maxima de zbor) indica o lipsa de competenta in acest domeniu. Indicatori de profil terorist: Toti teroristii erau membri GIA, organizatie cu o istorie de atacuri violente. Cel putin doi dintre ei au fost identificati ca luand parte in trecut in activitati teroriste. Securitatea operationala a teroristilor: Se pare ca securitatea operationala a fost initial buna, au reusit sa procure uniforme si insigne Air Algerie si sa patrunda in aeronava fara a trezi suspiciuni, introducand explozibil la bord. Odata cu deturnarea aeronavei insa, securitatea lor operationala s-a deteriorat prin discutarea fazei din Paris a planului in raza auditiva a ostaticilor care au fost ulterior eliberati, au permis ca informatii foarte importante sa ajunga in atentia autoritatilor, care au pus ulterior in aplicare un plan de contraatac. Inovatie: Acest plan terorist poate fi considerat neobisnuit, dar nu fara precedent. In timp ce deturnarile de avioane devenisera un caz relativ obisnuit si in unele situatii teroristii chiar au reusit sa detoneze explozibil in aer, acest plan era primul in care se luase in considerare posibilitatea de a prabusi avionul peste un simbol de importanta nationala. Dificultati tehnice: Teroristii nu au intampinat dificultati tehnice in manevrarea armelor transportate la bord. In plus, explozibilul gasit, in cazul in care era detonat, ar fi putut distruge avionul. Aparent ei insisi nu stiau sa zboare avionul si trebuiau sa se bazeze pe pilotii Air France. Actul terorist ar fi putut lua o alta turnura in cazul in care atacatorii ar fi stiut sa piloteze aeronava. Accesul teroristilor: Accesul la aeronava-obiectiv trebuia sa fie in mod normal impiedicat de paza si alte masuri de securitate, insa aceste bariere au fost eludate cu usurinta prin utilizarea de uniforme si documentatie false. Cadrul informational: Fortele de ordine si oficialii serviciilor secrete nu au avut nicio cunostinta cu privire la aceste eveniment inainte ca el sa se produca. Mediul de securitate: Securitatea in Alger putea fi considerata foarte restrictiva tara era sub control militar din 1992 si guvernul a inchis mii de teroristi si insurgenti. Cu toate acestea, usurinta aparenta cu care teroristii au putut sa eludeze securitatea sugereaza ca anumite aspecte ale mediului de securitate erau relaxate. Schimbul eficient de informatii: Se pare ca atat algerienii, cat si francezii voiau jurisdictie asupra incidentului, plecarea spre Paris fiind intarziata. In final cooperarea dintre cele doua parti s-a realizat, iar GIGN au putut exersa misiunea de salvare pe o aeronava identica. Cooperarea internationala: Cooperarea dintre Franta si Algeria a fost slaba, asa cum reiese din dezacordul in legatura jurisdictia asupra aeronavei deturnate si din negocierile purtate pentru plecarea aeronavei in Franta.6

Alti factori: Toti cei patru teroristi erau imbracati in uniforme Air Algerie si aveau insigne de identificare, asa incat nu au starnit suspiciuni din partea aeroportului, a personalului Air France sau a pasagerilor. Acest lucru poate fi considerat o inselatorie care a functionat foarte bine in favoarea teroristilor si le-a facilitat accesul la avion si deturnarea aeronavei Air France. Membrii comandoului francez GIGN erau extrem de competenti in salvarea de ostatici. Pregatirea unui nou membru dureaza trei ani, ceea ce este o marturie a nivelului de calificare al cadrelor GIGN. Datorita acestor resurse umane aflate la dispozitie, autoritatile franceze au putut sa elibereze toti ostaticii si sa previna realizarea etapei din Paris a atacului. Disponibilitatea fortelor GIGN ar trebui considerata, la nivel tactic, operational si strategic, un factor care a contribuit direct la esecul etapei Paris a atacului.9. Aprecieri si concluzii personale

Teroristii GIA au demonstrat un grad inalt de inovatie, atat prin utilizarea de deghizari pentru a depasi problemele de accesibilitate, cat prin ideea utilizarii aeronavei ca o arma. Pe de alta parte, au demonstrat lacune majore in planificare si executie de exemplu, lipsa de familiaritate vizavi performantele aeronavei si incapacitatea de a mentiunea secretul operatiunii fata de pasageri. Aceste lacune au creat oportunitati care au fost fructificate de autoritatile franceze. Cu toate acestea, ideea folosirii unei aeronave civile ca o arma avea sa fie din nou intalnita in urmatorii ani in operatiuni mai bine planificate si cu mai mult succes pe toate cele trei niveluri (tactic, operational si strategic). Deturnarea zborului Air France 8969 reprezinta un caz clasic de deturnare de aeronava civila de transport. Situatia tulbure din Algeria de la inceputul anilor '90 poate fi considerata factorul-temelie al producerii acestui regretabil incident ale carui consecinte potential devastatoare au fost evitate. Din punct de vedere al securitatii aeronautice, lipsa informatiilor concrete vizavi de modalitatea efectiva in care cei patru teroristi au patruns la bord face ca o analiza reactiva insotita de solutii concrete pentru viitor sa fie dificila. Putem insa sa tragem cateva invataminte din actiune care s-au produs la bord si mai ales din interactiunile dintre teroristi, pasageri, echipaj si autoritati. Un lucru demn de mentionat aici este ca lipsa initiala a cooperarii dintre autoritatile din cele doua tari implicate probabil ca a costat viata unuia sau chiar a ambilor pasageri executati in timp ce avionul se afla la sol in Alger. Intelegem deci ca realizarea conjugarii strategiilor de actiune a autoritatilor, in cazul in care au interese si opinii divergente vizavi de eveniment, e un element de importanta deosebita in negocierea situatiilor de deturnare si luare de ostatici. Pe de alta parte, atentia pasagerilor si constientizarea fondului actiunilor teroristilor de catre acestia a fost un factor in dezamorsarea atacului prin transmiterea de informatii autoritatilor in urma eliberarii lor. Acest caz sugereaza inca o data necesitatea gestionarii speciale a operatiunilor de transport aerian catre si dinspre zone cu grad ridicat de risc terorist. Este imperativa sporirea, specializarea si intensificarea masurilor de securitate pe aeroporturi si in aeronavele care opereaza in aceste zone.

7