Anulu VII. — Nr. 5. Pesta, domineca in 16128 ian. 1872. Ese de doua ori in septemana : Joi-a si Do-minec'a ; éra candu va pretinde importantes materieloru, va esi de trei séu de patra ori

in septemana.

Pretlulu de prenumeratttine. pentru Au.trl. :

pe anu intregu . . v diumetate de anu ,, patrariu . . .

8 fl. v. a. 4 îl. v. a. 2 fl. v. a.

p.ntru Rom.nl'. ti ttr.lntt.te : pe anu intregu . . . . . . 12 fl. v. a. . diumetate de anu . . . . 6 fl. V. a.

ALBINA Prenumeratiuni se facu la toti dd. ooreşpun-dinti ai noştri, si de-adreptulu la Rédactions Stationsf<asse Nr. 1, unde sunt a se adresa si corespondintiele, ce privesou Redaetiunea, administratiunea seu kpeditur'a; câte vor fi nefrancate, tiu ne vor primi, éra oele anonime

nu se vor publioâ.

-HXXH-

Pent.ru annneie si alte comunicatiuni de in-teresu privata — se respunde oftte 7. or. de linia; repetirile se facu* cu pretiu scàdiutu. Pretiulu timbrului câte 30 cr. pentru una data

; se anteoipa.

Invitare de prenumeratiune

„ A L B I N A , " foia pol i t ica na t iunale pen t ru tote in te

resele romane .

Cu inceputulu anului nou 1872 , „Albina" i n t r andu in alu VH-lea per iodu alu vietiei sale, 'si va cont inua lup t ' a pen­t ru sust ienerea intereseloru nóstre .

Deschidemu deci abonamentu nou, in condit iunile de p a n a acuma, ce se vedu in f runte. Red.

Pesta, in 12 /24 ian. 18Y2. „Federatiunea* secera lauda in unele foi

guvernementali, pentru cà mai de unadi dede in colénele sale ospitalitate unui articlu — câtu de ageru in contra programului seu si alu par­titei natiunale, unui articlu carele per multas ambages tinde &fusiuná naţiunea romana ou cea magiara, primindu mai antaiu fusiunea Transilvaniei si — incetandu lupt'a natiunale contra magiariloru, cu unu cuventu capitu-landu, Bupunendu-se de buna voia magiariloru.

Ni se spune cà acestu articlu ar fi fetulu acelui cunoscuta functiunariu de statu din gra-ti'a domuiloru magiari, carele de diece ani si mai bine totu mereu vré sè invetie pre romani cà fericirea loru presinte BÍ viitória depinde cu-ratu de la magiari, este proprie magiarismulu ; invetiaturi cari pan' acuma, pre câtu scimu noi, numai autorului au adusu vr'o 4 — 5000 pe anu, ér pre. biét'a naţiune o necagescu si o inculca. '

» P e d 9 r a t î u n e a a publica acelu articlu, ob-' aervendu eBpresu cà — nu este de acordu si-si va face raflesiunile sale, dar cà publica, ut „au­diatur et altera pars."

11 astfeliu de pusetiune adese ori vinu Radactiunile, ca adecă se Ii se céra publicarea de articli conimri programei loru, al noi nu o data am fostu recercati pentru astfeliu de ser-vitia ; noi insa pururia am urmatu iu astfeliu de caşuri o regula conventiunale si — credemu ratiunabile a partitei nóstre, dandu contrari-loru noştri politici ascultare in cas'a nóstra nu­mai candu ei n'au ale loru proprie organe, si si atunci, nesuferindu nici unu momentu ca absurdităţi si neadeveruri, negru pre albu — se remana fora înfruntare. A dico astadi, cà ungurii nu ni ataca si periclita limb'a si natiu-nalitatea, — ar fi ridioulu, déca n'ar fi pro cutesatu; a afirma cà Romanii urma o politica separata si sunt dusimanii unei naţiuni, a celei magiare, este adeverulu pre dosu, si pentru unu romanu cu minte si cu inima desonoratoriu ; a vorbi de cugete reservate, de intentiuni secrete la romanii ce nu primescu uniunea, recte fu­siunea Transilvaniei, este lucru copilarescu. Ungurii, celu putienu facia de noi, sunt mai sinceri ai mai oneşti ; ei intre patru ochi ni spunu curatu adeverulu, ni apunu pre facia cà: tendinti'a nóstra atâtu prin combaterea uniunei, câtu si prin opositiunea natiunale — este : a ne afirma si desvoltá si intari ca naţiune romana ; dar cà acést'a loru nu li vine la socotéla, càci desvoltarea si întărirea si asecurarea nóstra este in contra tendintieloru loru natiunali.

Abiá sunt vr'o optu dile, candu unulu dintre cei mai de frunte si mai moderaţi unguri, diu S. P. dice curata si limpede lui B. : Renun-ciati ta cultura natiunale, primiţi limb'a si na-tiunalilatea magiara si — frăţietatea intre noi ette încheiata !

Chiar aceat'aeste adeveratulu intielesu alu cestiunatului articlu din „Fed." In acestu intielesu diu autore are dreptu, uumai argumiu-tele i sunt mintiunóse. Déca scopulu si destina-tîunea Romamloru este — a se preface in ma­giari, cum mai de unadi pretinse ai aemi-nebu-nulu Táncsics in dieta, apoi atunci diu uniu-niatu ai fusiuniatu din „Fed." ni dà celu mai nimeritu avatu, desl — oum di ser amu — im-braoatu in arguminte false. —

Disolvarea dietei croate a produsu o im-pressiuno rea in tote părţile unde n'a strabatutu inca aerulu coruptiunei guvernamentali, si prin acést'a partid'a natiunale, desl mai misera cu o ilusiune desiérta de impacatiune cu domnii stepanitori, cu atât'a mai tare va fi resoluta pentru continuarea luptei, — guvernementalii unionisti insa ae bucura cà li-a mersu atâtu de bine ap'a spre mór'a loru si de ocamdata mai remanu inoa la potere pentru ca se«si cerce in­ca odată norooulu la alegerile mai de aprópe pentru aeasiunea dietei viitórie, cari — precum ni spuue o scire mai recinte — pe Ia incepu­tulu lunei viitórie au sè se escria. Lupt'a la eceste alegeri probalminte va sè fia póté si mai inversiunata de câtu ceea de la ultimele alege­ri, de Ore ce de o parte partid'a natiunale se va sufulcá a-si incordá ai a pune in lucrare tote fortiele sale pentru de a se auatiené pefte-renulu ooupatu, — de alta parte éra partid'a unionista cu ori ce pretiu va căuta ae reocupe p ueetiunea perduta, pré bine scunda cà de la acést'a depinde essistinti'a sa mai departe séu nimicirea ei — pentru totdeun'a. — Intr'-aceste sè mai vorbasce cà banulu Croaţiei diu Bedekovich, câtu de curendu are ae demissiu-nedie ; caus'a nu se scie, dar se presupune cà resultatulu alegeriloru viitórie nu-lu prevede in o colóre atâtu de multiamitória dupa cum 'si intipuiá mai na inte, ai asiá va cède loculu seu unui barbatu mai resolutu ai mai cu energia, dar e probabilu cà si aceea l'a indemnatu sè se retragă, càci revelatiunile ulteriori ce s'au fa-cutu cu privire la disolvarea dietei croate au constatatu, oumoa rumperea relatiuniloru de transetiune cu partid'a natiunale nu se pote imputa intru atâta guverniului magiaru, carele sè fia inclinatu a face unele concessiuni essen-tiali croatiloru, ci mai alesu e de acusatu in privinti'a acést'a partid'a unonista, eu diu Be-dekovits in frunte, care intr'adinsu a lucratu ca sè nu se póta réalisa vre-o intielegere buna cu partid'a natiunale. Si acésta combinatiune e forte verosimila.

Foile francese mereu se ocupa si preo­cupa de ultimulu inoidinte in privinti'a atitudi-nei lui Thiers, care pana acuma a efeptuitu acelu resultatu, cà de presinte mai toti deputaţii s'au intaritu in acea convicţiune, cà de ocam­data adunarea nu se póté translocá la Paris, ci trebue sè remana la Versailles, de óre ce la ca­sum candu ar mai demissiuná presiedintele, in Paris de siguru s'ar escá disordini mari, pe candu in Versaillea aunt pe deplinu aseourati contra unoru asemenea tentatiuui.

O scire mai recinte ni spune, cà in cer­curile deputatiloru se vorbesce multu despre eventual'a demissiune a presiedintelui, care se póté repeta la totu momentulu, deci pentru a preveni acésta crisa, tote partidele s'ar invoi la alegerea lui Grevy, presiedintele camerei, de vice presiedinte alu republicei, care la casulu retragerei lui Thiers sè continue mai departe agendele guverniului. Grevy e resolutu republi-canu si pe langa acést'a e adencu stimatu de tote nuantiele partideloru.

Sago8ta"sT^Şb Cortesiloru.

u ordinu pentru disolvarea

Din Spania éra ae anuncia o noua crise ministeriale, ceea ce se si prevedea inca la formarea ministeriului nici caldu — nici rece a lui Sagasta. In ultim'a siedintia a Cortesiloru ministrulu presiedinte, pentru ca sè faca o data capetu atitudinei dubiose a Cortesiloru faoia cu guverniulu, si-a desvoltattt programulu seu in termini resoluti, la care maioritatea Corte­siloru a respunsu cu unu votu de — neîncre­dere. Sagasta relatandu acést'a regelui, a pusu alternativ'a cà séu sè-i dee poterea pentru di-solverea Cortesiloru, — séu sè-i primésca de-missiunea. — Regele s'a decisu peutru cea din urma, si s'a consultatu eu vice-presiedintele Cortesiloru, împreuna cu Serrano si Zorilla, aceştia insa pre semne inca n'au avutu pro­specte bune pentru formarea unui nou cabinetu care sè aiba maioritatea Cortesiloru, asia apoi regale a remasu éra pe langa ministeriulu lui

pieta Svediei s'a deschisu in 17 1. c. eu mare demnitate. Regele in ouVentulu aeu de trona nici o amintire nu face de politic'a ester-na, ci numai despre cestiuni interne vorbesce, intre cari mai de însemnata e aceea, cà promi­te din partea guverniului propuneri pentru re­ducerea contributiunei ai alté reforme radicali.

Turcia acuma are de lucru ou supuşii sei diu Arábia, cari — precum ni apune o sei-re mai recinte de la Constantinopole — s'au rescolatu de nou, si inca ou fortie poternjee, intru câtu la Yemena trei batalióne turoeaoi fostu pe deplinu nimicite ei intre prinsoiîr se afla doi majori si unu generalu. . ^ ^ L ^

Grâniti'a militaria in di$Pp&n£. Promiseramu in nrulu precedinie pâ vomu

descrie mai pre largu cursulo desbate»ei de sâmbăta in 8/20 ian. â supr'a cestiunei de prö-vincialisare a fruntaríelorá militari, dsspre orre obieptu d, reportoriu alu nostru de la dieta atinse numai pre scurtu. Venimu deci a ni îm­plini promisiunea, măcar cà — nici pana. astadi n'am foatu in atare a ni procura protpcolulu stonograficu apre a-lu luá de bas'a descriere! nóstre, si astfeliu ne vomu servi de insemnàrile mai muttoru foi si de memori'a nóstra propria.

Diu C. Tisza ceruse printr'o proposltiune a sa do^mai nainte, ca ministrulu-presied. sè puna pre més'a dietei tote actele referitórie la cauaele granitiei, pentru ea-ele sè póta fi'essa-miuate.^ -

Indata alta dia Dr. Mileticiu fece alta propunere, a cărei sembure este, ca tote me-surele guverniali luate in caus'a granitiei, pre câtu atingu ele fruntariele croato-slavone, sè ae supună censurei in die t'a Croaţiei, in carea insa deja sè fia representata grâniti'a ; ér in câtu pentru grâniti'a banatica, sè se convóce o con-ferintia seu unu oongresu de granicîeri,cari sè-si dée votulu a supr'a ordinaţi uni'oru provin-cialisatórie si orgauisatórie.

Este demnu do insemnatu cà, indata ce opositiunalulu Tisza vediù propunerea lui Mi­leticiu, so multiaml deplinu ou sirapl'a presen-tare a acteloru prin ministrulu-preaiedinte, re-nuncià la veri-ce critica, si — fece causa co­muna cu guverniulu si cu partit'a acestuia : Astfeliu critic'a remase curatu numai celoru 3 —4 deputaţi natiunali presinti.

Dr. Mileticiu,sprti motivarea proiectului seu de resolutiune, intr'altele multe aduce cà, atunci eandu a pronunciatu regele provinoiali-aarea, adecă intrarea in viéti'a constitutiunale a oonfinialoru militari peste totu, in acelu mo­mentu a incetatu dreptulu absolutu alu monar-chului, si poporulu, lipsitu pan'ael de dreptulu seu,numai de câtu fà indreptatitu de a parteci-pá la tote acele schimbări si dispuaetiuni, cari de presinte tientescu la aceea, ca elu sè intre in viéti'a constitutiunale.

Déca a foatu cu potintia ca oele dóue re­gimente da Varasdia nemidilocitu ae intre in viéti'a constitutiunale si se partecipe in legsla-tiune, vorbitoriulu nu-si póté închipui cà, ce póté stá 'n cale la aceea, ca sl partea cealaltă a confiniului militariu sè devina in aceeaşi stare si provineialisarea facendu-se preste totu, fora nici o amenare sè partecipe in diet'a Croaţiei si Ungariei.

Guverniulu in reportulu seu dice, cà din pădurile confiniului militariu numai diumetate va fi proprietatea poporatiunei de acolo, insa totdeodată s'au facutu dispusetiuni ca sè se venda câtu de curendu o mare parte din ace­ste păduri ; prin acést'a dara s'a luatu multu din proprietatea poporatiunei fora întrebare si con-semtiementulu ei.

Déca vomu lüá in consideratiune comi-siunea, care a fostu esmisa in privinti'a acést'a, vomu vedé, cà maioritatea ei este din membrii guverniului ; a nume in acésta co misiune guver­

niulu oislaitanu denumtsce A u membru ai gu­verniulu translaitanu altu membru, alu 3-lea membru este esmisu din partea comandei su­preme militarië ; aci respectivulu regimentu, adecă poporulu, este represontatu prin minori­tate. Mai departe, MSa denumesŞe presiedin­tele comisiunei. Cu unu cuventu comisiunea esmisa in cpus'a vendiarei paduriloru astfeliu este compusa, cà maioritatea la toţu casulu trebue sè fia in pajrtea guverniului.

Trecendu là partea financiaria a cestiu­nei, vorbitoriulu néga easactitatea puntului a-celuia din repoftulu guverniului, unde se dice cà defioitnlu confiniului militariu se urca pana

80,000, de óre ce acestu defioitu pro-,cea imp'regiurare cà, in bugetu la •ogatluniloru pentru oficiolatulu de

si a paditoriloru de granitia, sub acestu s'a pusu in spinarea confiniului militariu

iaum'a dc 934,000 fl. va sè dica'aprópe iinu mi-$P&u ; — mai departe in bugetulu generalu intra erogatiunile estraordinari ae oomputa conffniului militariu.to^Ékpre acestu soopu inca o sama de.900,00CÍ flT—* Insa nu e cu dreptate a pu-» ne acésta suma numai in spinarea confiniului militariu, de óre %è veghiarea frontoriei este unu intereşu si folosu .eomunu, prin urmare ape-aele intrebuintiate spre acestu scopu inoa tre­bue sb fia comune, de ore ce mai departe venir tele vameloru de la fronterii, venite*mai verto-su ale granitiei, nu se computa granitiei.

Asia mai in colia se dice, cà miJiti'a din eonfiniulu militariu, a nume in fJàrtea Banatu­lui 600,000 si in cea croato-Blavona 1,600.000 consuma pentru intretienere. La acést'a vor­bitoriulu observa, oft militl'a din̂ conf; ffiilif; e totu asia miliţia stabile, ca ceealalta, prin urmare a fostu unu actu contra dreptatei si e-cuitatei din partea guverniului si dietei magia­re, candu a dispusu, ca banii pentru intretie-r-erea acestoru oştiri sè se compute din averea confiniului militariu.

Dupa acestea vorbitoriulu face atentu pra guverniu, ca sè nu abusedie ou poterea. Abu-sulu poterei, si cu deosebire a poterei con-stitutiunali, produce nemultiamire generale si deschide cale absolutismului, — camarilei, re-actiunei,— care nu numai cà sufere aceste abu-suri, ci inca se buoura de ele, pré bine sciindu, cà aceste abusuri sunt medilócele cele mai si­gure pentru ca reactiunea sè-si restitue poterea sa de mai nainte. Guverniulu magiaru prin ati tudinea sa pregătesc» calea pentru reactiune, de aceea vorbitoriulu condamna acésta politica periculósa. In privinti'a Croaţiei recomenda acea politica, care a fostu propusa din partea celui mai mare mngiaru : „ Trebue se li se redee croatiloru acea chartia alba, pe care se-si scrie pretensiunile loru, — nn prin o partida octro-ata, ci prin naţiunea intréga," —

In fine vorbitoriulu conchide dicendu, cà numai pe acésta cale se pote conta la o adeve-rata frăţietate, numai asia se póté asigura liber­tatea si viéti'a constitutiunale cu asemenea drepturi si detorintie pentru toti ; la din contra e forte probabilu cà, unulu va căuta spre nordu, altulu spre apusu, — si ideea de republica, ma dóra chiar si de comunismu va pasi in vigóre, insa din ambele nu va avé folosu nici naţiunea magiara,precum asemenea nu vor avé folosu si bunăstare nici celelalte naţiuni mai mici.

Dupa diu Mileticiu se scóla mai antaiu C. Tîszo,apoi ministrulu de finantie Kerkăpolyi, cari ambii combătu pre Mileticiu intru atât'a; in câtu, desl ambii recunoscu cà prin redioarea absolutismului de pre granitia, dreptulu ei con­stitutiunale a reinviatu, totuşi pretindu ca spre introducerea numai de câtu a oonstitutiunalis-mului se recereau unele conditiuni prealabili, cari trebuiau formate pre calea ordiuatiuniloru. Diu Tisza este multiamitu cu inceputulu ce s'a facutu, si asia spriginesce bugetulu; ér diu mini­stru speoialu se provoca cà standu grâniti'a tota sub disciplin'a militaria, nu erá cu potintia a fa­ce alegeri pentru dieta, ér a introduce numai unu feliu de forma de constitutiunalismu.guver-

niulu nu aflá demnu. Combinatiunile de cifre si Bocotele ale dlui Mileticiu nu le tiene essacte.

Urma apoi Babesiu, carele mai antaiu de tote disputa cu Tisza si cu ministrulu Kerká-polyi despre inceputulu dreptului de constitu-tiune alu poporului din granitia ; dar in fine dice cà, ori candu sè se fia nascutu séu se fia reinviatu acestu dreptu alu poporului, atât'a concedu toti, cà — prin dechiararea Monar-chului, renunciatoria la dreptulu seu absolutu, despre poporulu din granitia si interesele iui nime nu mai erá indreptatitu a dispune fora întrebarea si învoirea lui. A intona in gura mare cà — poporulu granitiei este restituita constitutiunalismului, si — pre d'alta parte a dispune de elu si de interesele lui, iarv de a-lu asculta, este tocmai o caricatura, o insulta a constitutiunalismului. Diu ministru dice cà, nu poté sè se faca alegeri sub disciplin'a militaria ; dar acést'a nu stà : o data pentru cà nu toti lo­cuitorii granitiei sunt in arme ; dar mai de­parte pentru cà sunt destule essemple despre votări si in arme; chiar legea de la 1848 a datu granicieriloru votu fora privintia cà sunt in arme si sub disciplina ; in Francia votédia intréga armat'a,chiar sl la noi a votatu gard'a na­tiunale. Dar in fine, déca tocmai nu se potea admite parteciparea granitiei la dieta pre câtu timpu stà sub disciplina militaria, — de ce ea nu s'a convocata celu putienu la unu congresu séu conferintia a supr'a intereseloru si donn-tieloru ei ?

Pre acesta cale — dispusetiunile si orga-nismii introduşi primiau unu feliu de sancţiune din partea poporului, nemultiamirile si plan sorile cele multe se curmau, nime nu potea dice cà — se face de ei fora ei. Babesiu a stu­diata si cunósce mesurele octroate pentru gra­nitia si póté spune cà acelea sunt forte striea-tióse si nemultiamitórie ; elu deci afla înte­meiata propunerea dlui Mileticiu. In generalu votédia bugetulu, dar crede cà acel'a in spe" oialu nici nu pote sè fia pertractatu, càci — re­présentant aceloru pre cari ii privesce, si cari singuri au pricepere si cunosciintia de lucru,nu sunt in dieta, de unde diet'a ungurésca nici cà are calificatiunea morale seu intelectuale d'a \ - u ~ + e acestu bugetu. In fine mai intona o

;à este cea mai cumplita contradicere, a de cà graniti'a a intratu in constitutiune

ispune de ea fora a fi ea representata si

tata. — Despre cele urmate, a nume despre de-

nunciarea dlui Gsernátonyi, cumca lui Babesiu nu i-e atâtu de constitutiune, câtu mai vertosu de unu congresu natiunale, in care — fires ce elu se jóce pre agitatoriulu, — s'a reportatu in nrulu precedinte. Nu s'a spusu insa trei mo-minte demne de însemnata. Nu s'a spusu an­taiu, cà diu Maximoviciu scolandu-se dupa Babesiu spelà pre Csernátonyi cum se cade pen­tru atacurile si insinuatiunile sale sistematece contra deputatiloru natinnali ; a dóu'a nu s'a spusu oà diu Mileticiu in cuventulu seu de in-cheiare o spusa dloru de la potere in facia cà ei — proprie nu vor atâtu provincialisarea gra­nitiei, câtu mai vertosu dispunerea de ea, intru interesulu loru. In fine diu ministru presiedinte 'si redicà sl elu vocea contra lui Mileticiu pen­tru de a-i spune cà : graniti'a se va provinciá­lisa, precum dejá s'au provincialisatu duóue regimente. Eegimulu nu voiesce a face presiune a supr'a graniceriloru nici intr'o privintia, insa elu d'alta parte este otaritu, ori-ce tendintie in contra intregitatei patriei si tronului a le inna-dusi cu tóta poterea sa.

Aceste din urma cuvmte foile magiare si magiaróne le comentédia ca o amenintiare directa oontra natiunalitàtiloru si specialu con­tra partiteloru natiunali din Ungaria, Transil­vania si Croaţia. Cine amenintia se teme; — ungurulu se tiene forte potericu astadi ; are Monarchi'a in mana si intréga inim'a Monar-chului : déca pre langa tote acestea se teme de noi, este cea mai învederată dovéda cà — nici noi nu suntemu chiar slabi, séu cà càus'a nó­stra este mai drépta, mai sânta de câtu poterea loru, si prin urmare cà — Ddieu este cu noi ! In ori care casu noi — suntemu multiamiti.

Bugetulu granitiei s'a votatu ; ér propu­nerile natiunaliloru s'au respinsu. —

Proselitismu seu manevre de unetia.

Pre candu din multe parti locuite de Ro­mani resuna despre pacturi poh'tice intre ai noştri si intre magiarii de partit'a guvernamen­tale, eu in sfer'a mea preotiésca avendu de multe ori necasu cu uneti'a m'am datu cugetu­

lui, cà óre nu ni-ar merge nón orientalilor u mai bine, déca sl noi am pacta cu tratii uniti ? Sl tieganulu soldata din poveste a disu th, in bătaia elu se va impacá cu inamiculu seu !

Astfeliu mergendu-ni trebile, ici-colia jig­nite si dripite cu piciórale, cugetamu ca se nu­mi mai facu de lucru cu publicitatea; mai multu mi-ar poté strica sl mie, si familiei mele, aparendu eu ca unu omu neodihnita. Insa chia-marea si detorinti'a me constringe a-mi dáséma despre turm'a ce o pascuiescu si a combate tote incercàrile si abusurile prosel te, .a nume :

Averau Janga Chiseteu o comunitate or-todossa, cu numele Sianovitia. Acl eoncentran-du-si vro o 2 — 3 domni diregatori activitatea cu scopu do a face rescobóla in poporu, de multe ori pe sub mana au incercatu a ne şicana cu uneti'a, pana ce éta cà acum a 3. dia de Cratiunu se inscenà atentatulu de unetia in tóta urgisi'a sa. — Proselitismulu acést'a e unu lucru ciudata, eo lovitura pre unu norocu, buna jóra ca venatórea; apoi fiindu eu cuno­scuta in pârtile acestea ca unulu dintre cei mai buni venatori, nu e mirare cà sciui afla urm'a vulpeloru proselite, nari dupa instinctulu loru veniseră de la Lugosiu, avendu sl ornate bise-ricesci, pentru d'a cutropi dintr'o data biseric'a nóstra. Am aflata — dieu, dostulu de timpuriu despre complota, ii-am prevenitu pre farisei, am deschisu ochii [toporului sijastfeliu mi-a suc­cesu a-lu molcomi si a-lu capacitá despre ver-tutea statorniciei in credintia cu caracteru.

Eu am plecata, eumperatorii de suflete au venitu.

Urmările festivităţii de manedi, arangiate in bubuitulu tréscuriloru si prin adăparea po­porului cu vinu, la cas'a notariale din Sianovi­tia, cu scopu d'a aduna subscrieri pentru tre­cerea la unire, — nu le sciu: atât'a insa li potu spune celoru duoi domni lugosieni eà, in Sianovitia sunt strugurii pré aori, sî-ii voiu con« vinge cà pana eo eu voiu avé onóre d'a administra acestu protopopiatu, mi voiu d'a tóta siünti'a d'a feri poporulu de amăgitori fora sufletn si fora onóre, caror'a nu li ajunge atât'a bantuiéin, a bietului poporu din partea dloru străini, ci mai ambla si ei a-lu învenina ! — Au bubuita candu-va sl in Chiseteu acelesi tréscuri diavo-lesoi ; dar cu arm'a moralei si cu faptele adeve-rului mi-a succesu a face sè amuta. pen'ru tot-deun'a. Alţii insa sunt bub'a acestoru atitiàri neoneste ; caus'a la aceste sunt nesce domni oficiali, cari au facutu averi colosale pre aici, doci nu sciu cum sè dee mai tare din picióra, amblandu dupa merite prin turburarea liniscei poporului. Ei bine.'

Déca la cas'a comunale din Sianovitia prin judele comunale se facu pe cale oficiósa înscrieri pentru_paraeiroa legii stramosiesci fo­ra nici o causa evidinte, ci numai din capri-ciulu domniioru, atunci — ce se dicemu noi?!

Déca unii oficiali străini facu pressiuni si ingerintie apostate prin infiuinti'a loru in bi­seric'a nóstra, atunci per analogiam óre nóa nu ni va fi iertata a mesteca politic'a in bise­rica ? .' Séu cum ? ! — Destulu de trista! Dar tiena minte dumeloru ! Poporulu romanu apar-tiene inca in massa nóa, nu astfeliu de sica-narii cosmopolite si neraorale facu servitia gu-vernialoru ; acestea chiar li subsépa tóta védi'a, fiindu ; doverulu si poterea morale pe partea nóstra! —

Ce m'a indemnatu mai tare, a pasi in pu­blicitate cu acésta trista descoperire,—este încre­derea ce o am in luminatulu spiritu a) alu bar-batiloru adeveratu natiunali de confes. gr. c. voindu a li atrage atenţiunea a supr'a blastt-ma" tieloru ce pre cont'a causei nóstre comuue se co-mitu ; b) alu Ilustritatei Sale dlui supremu co­mite Sig. Ormos, carele adoperandu-se a man-tiené in cottulu nostru o adminiatratúine dintre cele mai curate si drepte, casi alta data, asia sî acuma va trage la respundere pre acei ofici­anţi comunali, cari pe cont'a guverniului facu rescobóla in poporu, ce — póté avé urmări!

Chiseteu, in di'a de anulu nou 1872. Trifu Siepetiann,

parochu si adm. protteralu.

Dieta Ungariei. Siedinti'a cas fi representantiloru din 23 ian.

Siedinti'a de astadi avù mai multe mo­mente interesante si de mr-e importantia.Aflàmu deci de necesariu a luá mai in detaiu notitia despre decurselu desbateriloru de astadi — Dupa formalităţile îndatinate se trece la ordi­nea dilei, alu cărei primu obieptu este conti­n u a n t desbaterii a supr'a reportului comissi­unei financiarie in privinti'a proiepteloru adnes-

se bugetului pentru culte si invetií»mentnlu publica. —

Cu ocasiunea desbaterii a supr'a budge­tului din 1871, Cauier'a a decisu cà pentru gim-nasiulu serbescu din Neoplanta se votédia 8000 fl. numai sub acea conditiune, ca statulu se statorésca planulu do invetiamentu, si profeso­rii se-ii denuiaésca in mesur'a in carea parte-cipa la spesele totali ale institutului. Curatoriu-lu gimnasiului serbescu insa a dechiaratu ofi-cialminte, cà sub aceste conditiuni nu primesce subventiunea de 8000 de fl. Fiindu cà astfelu interesele magiarismului sunt periclitate, mi­nistrulu pentru invetiamentulu publicu a pro­pusu infiintiarea unui gimnasiu superioru ser­bescu in Neoplanta, ale cărui patrn classe in­feriore sè se deschidă in anulu scol. viitoriu, oele laite insa gradation câte un'a.

Recerinti'a totala pentru anulu 1872 face 10.338 de fl. Comissiunea financiaria propune

votarea sumei si respingerea proieptulu sub-sternutu de Nie. Macsimovits, conformii căruia subventiunea de 8000 din partea statului pen­tru gimnasiaZu serbescu din Neoplanta sè se votedie fora conditiunile de anulu trecutu.

Nie. Macsimovits se bucura cà regimulu vre sè infiintiedie unu gimnasiulu serbescu, prin ce legea natiunalitàtiloru ar intra in fine in viétia. Doresce insa ca gimnasiulu sè nu se in­fiintiedie in Neoplanta, cl in Zombor, pentru cà ace tu orasiu na are nici o suóla media ser­ba. Présenta in acésta privintia unu proieptu formulata.

Fr. Deák dice, cà trei punte de vedere sunt de eonsideratu la obieptulu de pre tapeta. Antaiu acel'a, daca sè incuviintiàmu gimnasiu­lu din Neoplanta, carele sa sustiene din fondu-lu natiunalu serbescu, subventiunea de pan' acuma, séu ba ? Alu doilea acel'a, daca sè se in­fiintiedie unu nou gimnasiu séu nu, la care limb'a de instrucţiune sè fia cea serbésca ? Alu treilea acel'a, cà unde sè se infiintiedie noulu gimna­siu ? — Câtu pentru subventiunea votata pa­na acuma, densulu recomenda Camerei a ro­mane la decisiunea de anulu trecutu adusa in acésta privintia, dupa ce curatoriulu gimnasi­ului n'a primita conditiunile legate de subven-tiune, mai departe dupa ce acuma este vorb'a de infiintiarea unui nou gimnasiu.

Câtu pentru acestu nou gimnasiu cu limba de instrucţiune eminintminte serbescu, den­sulu e de părerea cà imultirea gimnasialoru este o mare lipsa pentru tiéra. Gimnasiale da statu deci pe se imultiésca si daca undeva se su-sustienu gimnasia din fundatiuni private, ace­stea trobuescu ajutorate si nu asuprite. Daca aceste gimnasia nu pro< edu corecta in privin­ti'a planului do instrucţiune, regimulu póté im-pedecá acést'a in vertutea dreptului seu de-suprema inspectiune.

Daca acuma decidenu incuviintiarea unui gimnasiu par excellence serbescu, acést'a nu eschide consecinti'a cà in anulu viitoriu érasi sè infiintiàmu atari gimnasia, ba va fi chiar de lipsa sè facemu acést'a.

In privinti'a cestiunei natiunalitàtiloru, densulu si-a pronunciatu deja demultu opiniu-nea sa, cà ce pricepe elu sub îndreptăţirea na­tiunalitàtiloru. îndreptăţirea se cuvine fio-carei natiunalitati, măcar sè nu fia ea politica, aceea îndreptăţire adeca, ca sè i se oferă midilócele si càile, do a-si cresce si cultiva copiii.(Aplause vivace, mai vertosu din partea ablogatiloru na­tiunali.)

Fia in tiéra măcar trei sute de gimnasia, fia măcar atâtea, ca in fie-care raionu de siesse mile sè potemu avé câte unulu ; aca insa intr'unu gimnasiu cutare d ;u prejuru nu se pro-punu studiale in limb'a séu nu eminintmente in limb'a carea este limb'a imprejurului, cresce-rea tenerimei va intimpiná multe dificultăţi. (Aplause frenetice, a nume de catra ablegatii natiunalitàtiloru.) Sè ni aducemu a minte, câtu am avuta noi a ne luptá in teneretiele nóstre pentru cà am fostu siliţi a studia intr'o limba străina, mórta, si éoa câtu de multu se usiuré-dia tenerimei de astadi studiulu, instruindu-se in limba maicei sale.

Asie e si cu natiunalitàtile. Daca le-am sili sè-si invetie copiii in limb'a magiam, pe carea aceştia n'o pricepu de felu, séu numai putienu, — oàci in soólele poporale s'au instru­ita in propri'a loru limba materna! — progre-sulu teneriloru in acele gimnasia ar fi imposi-bilu, părinţii ar cheltui in daru, copiii ar pră­pădi numai timpulu fora nici unu folosu. (A-plause vivace.J—

Dóue lucruri trebue se tienemu in vedere : a vré sè le estirpàmu ar fio barbaría(Aprobare)

chiar si atunci, candu n'ar fi asia de numerose inoâtu e impo sibilu a le nimici.

A le face neamîee non, nu este in iitte-

resnlu nostru.(Aprobare.) In asemene situatiu-no sunt si ele. Daca ele s'ar poté desparti de noi ai ar poté forma o naţiune mare, densulu ar pricepe acea staruintia. Dar facia de ref'e-rintiele politice, acést'a este impossibilu. Am­bele parti trebuo deci sè staruiasca, a trai la o lalta si un'a langa alt'a in intielegere câtu nu­mai se pote de huna.

Oratoriulu aproba eà ministrulu culteloru a propusu din propri'a sa iniţiativa infiintiarea unui gimnasiu serbescu. întrebarea, oà unde sfc se rădice acestu gimnasiu, in Zombor seu in Beoicherecu, o va decide datele statistice.1

Sv. Miletits repróba proieptulu comissiu­nei financiarie in privinti'a subventiunei pentru gimnasiulu din Neoplanta. Propune votarea sub ventiunei si infiintiarea noului gimnasiu in Bo-cicherecu.

V. Babesiu: „Implinescu o detorintia, candu mai antaiu do tote esprimu ceamaiaduu-cu semtita multiamita a mea pré stimatului dnu deputata Francisiu Deák, pentru cà — astad o data a vorbitn din a nóstra inima. Aflu de lipsa a constata acést'a, on. Casa, càci vai ce raru lucru este ca aici cine-va sè vorbésca si din a nóstra inima. Era cumca dsa astadi a vor­bita din a nóstra inima, on. Casa s'a potutu convinge din manifestatiunile aprobatórie ale nóstre.

Acea limba, pre care astadi o intonà pré sti-matulu dnu Fr. Deák, aceea este limb'a nóstra a natiunaliloru. Si cu tote, candu din a nóstra parte ea se intona, déca eu—buna óra vorbiamu in acelaşi tonu, de sicuru din staug'a centrale se scolá care-va, probabilminte diu Csernátonyi, si me numiá inàmieu alu patriei, mancatoriu de magiari ! — ma jar cà noi pururiá numai aceea am pretinsu, aceea am resunatu aici, ce astadi pronuncia demnul u dnu représentante Fr. Deák. Mi ropetu deci recunosciinti'a si multiamit'a : numai aceea un'a mi pare reu eà, n'am potuta fi fericiţi d'a audi acésta limba la începutul i periodului dietale; déca acést'a atunci se inte.: -plá, pre acésta sanatósa si firma base raulto poteamu zidi, prin cari forte multu se curmá nemultiamirea in tiéra !"

Dupa acésta observatiune ce — cauta sè spunemu oà, mai multu necagl, de câtu Bè multia-mésca pre domnii si din drópt'a sl din stang'a, cari nici la oratiunea lui Deák nu se are-tasera de feliu incalditi séu simpateci, — Babesiu trecù la insusi obieptu, spunendu c à cestiunea este, de mure importantîa, a nume cà merita seriósa si matura pertractare cestiunea despre infiuinti'a guverniului la denumirea de profesori pentru scólele confesiunali subven-tiunate de statu. Ciiventatoriulu in acésta pri­vintia do mai multe ori si-a spusu si desvoltatu opiniunea sa. Elu nu pricepe, pentru ce guver niulu ungureRcu constitutiunalo pretinde unu dreptu pro carele nu l'a pretinsu nici absolu tismulu, nici provisoriulu, nici senatulu impe­riale de Viena ! Guverniulu ungurescu are ne contostatulu dreptu de suprema inspectiune, carele ilu pune in stare a essercitá intru inte­resulu statului tóta necesari'a influintia ; de aci incolia, influinti'a mai departe nu pote sè aiba alta basa,de câtu lips'a de încredere in cetaticni, presupunerea cà respectivele poporatiuni sunt dusimanóae i trobue ne'ncetatu spionate ! Intr'unu statu de dreptu, acést'a este o anoma-lía,acést'a este o atributiune a stateloru politiali.

Róga deci Babesiu pre roinisteriu si pre Casa, sè renuncie la acea conditiune, carea nu se potrivesee cu constitutiunalismulu, nu ni ma-reşce védi'a si reputatiunea publica, nu ni adu­ce nici unu folosu, ér pre poporatiunile con-cerninti lo vatoma si li g ;gnesce autonomi'a garantata prin lege.

In fine in casulu presinte, déca chiar Cas'a nu s'ar plecá a votá fora conditiune in­tréga sum'a de 8000 fl. totuşi celu putienu 6000 fl. cari trei ani de dile s'au votatu si re-spunsu fora acea conditiune, dupa dreptu si ecitate — nu se potu detrage gimnasiului din Neoplanta.

In câtu pentru noulu gimnasiu ce este a se infiintiá, Babesiu ar dori, ca organisarea de astfeliu de gimnasia pentru natiunalitàtile ne­magiare, cu limb'a loru de instrucţiune sè se reguledie printr'o lege speciale : totuşi nu póté face dependinţe inceputulu infiintiarei de o astfeliu de lege ; càci necesitatea este mare sl urginte. Din acésta consideratiune, Babesiu bu-curosu lasa ministeriului mana libera, d'à re­dicà — ori unde va afla do lipsa, si câtu mai curendu — câtu mai multe astfeliu de scóle.—

Dupa Babesiu se scolà mai antaiu G. Vá­rady, pentru a aperá pre stang'a centrala con­tra irisiunatiunei lui Babesiu; elu afirma că stang'a centrale nu este in contra pretensiuni-loru natiunalitàtiloru, din contra pururiâ le a spriginitu. (Babesiu i striga: S'avediutu la tota ocasiunea si se vede in gazetele vóstre pe tota di'a.')

ïntr'aeeea, sosi domnulu Csernátonyi in Casa, carele indata se apucà se respingă sl elu învinuirea domnului Babesiu, pronunciandu-se cà este diferintia intre aceea ce dice si CMTB

dice Deák, si ce dice si cum dice Babesiu. Ba­besiu ar vré se inghita pre magiari, dar dnulu Csernátonyi nu se teme cà-ii va inghiti, càci sunt o bu".atur i pré mare ! Babesiu sl candu lauda astadi pro Deák, nu polù a nu-i insinua, cumca s'a pronunciatn astfeliu de favorabilii cu scopu d'a eortesi pentru alegerile viitórie.

Babesiu respunde cà — dupa cum totde­un'a, asia sl acuma dnulu Csernátonyi vine a face insinuatiuni malitiose. La eortesii pote cà alţii cugeta ; romanii nici n'au inceputu inca a cugeta. Adeveratu cà este diferintia intre omu si omu, BÎ vorba si vorba ; de aci vine cà depu­taţii natiunali de comunii nu respundu la ata­curile si insinuatiunile dlui Csernátonyi !

Táncsics dice cà este fora cale si nlu nici o data nu va votá pentru scóle cu alta limba intiéra; invetie toti unguresce, cum invétia jidovii ! — Babesiu i striga : „Dar legea de­manda!" — „Ce lege?" —respunde orbulu betranu, — „aceea nu e lege, séu déca e lege, n'a junge nimic'a, déca cere ca tiér'a sè redice scóle nemagiare !" Aplause si risu in tóte păr­ţile Casei.

In fine Mileticiu spriginindu inca o data propunerile serbiloru, in privinti'a atacuriloru si insinuatiuniloru ce se facu deputatiloru na­tiunali dice cà, unui Táncsics si Csernátonyi nu merita a respunde !

Pacendu-se votare, tota drépt'a si mai tota stang'e se scola pentru ştergerea subven-tiunei gimnasiului serbescu din Neoplanta si redicarea unui gimnasiu de statu eu limb'a de instrucţiune serbésca, la unu locu ore care unde ministrulu va aflá de lipsa.

Va se dica : pre candu Deák oauta re­spectarea natiunalitàtiloru pentru cascigarea loru, totu atunci dnii magiari cu o mana imbia unu favoru oresi-care natiunei serbesci, ér eu cealaltă o isbesce si vatema aspru !

Hiedintïa casei represent. din 24 ian.

La inceputulu siedintiei, ablegatulu D. Irányi urgesce propunerea sa, ca regimulu se substérna unu proieptu de legi despre pedepsi­rea abusuriloru ce se facu la alegeri. Urma or-d;noa dilei. Propunerea iui E. Horváth, a votá pre sém'a literatului magisru Toldy o renta i anuala de 4000 de fl. se primesce. — Propu­nerea dlui Jonescu, a votá in favoru lu gimnasi­ului romanii din Beiusiu 4000 de fl. — se re­spinge. — Mai departe se primescu urmatórie-le proiepte : pentru scopuri areheologice 4000 de fl. pentru conservarea monumenteloru isto­rice 16.500 de fi. — Propunerea rainistrului-presiedinte Lónyay pentru esmiterea unei co-missiuni de 15 in caus'a unui edificiu a parla­mentului se cetesce. Se avisédia comissiunoi de 15. La propunerea lui Fr. Deák, legea elec­torala si despre organisatiunea municipala a orasialoru Buda-Pesta se avisedia sectiuniloru HI" se punu la ordinea dilei pre joi-a viitória.

Langa Carasiu, 24 ian. n. 1872. (Resunetu.) In nrulu 3. alu „Albinei" se

aduce, desl cu multa réserva — soirea imbuou-ratoria, cà Esc. Sa ministrulu-presiedinte, pri­vative a inceputu cercări de impacatiune cu unii capi principali ai partidei natiunale, adecă — asi poté dice : CM naţiunea romana.

Bine ar fi sè se consolide patri'a prin ele-mintole sale naturale, sè se restitue increderea intre romani si magiari, sè apuce sl romanii o data o pusetiune de dreptu, de lege, de adeve­ratu folosii generalii in statu ; càci pana candu ei nu vor avé lege, carea se li asigure essistin-ti'a natiunala-politios, pentru de a poté trai si a se poté desvoltá ca romani, pana atunci nu se va creá interesu romanu pentru patria si pentru cele ce s'au facutu de Ia 1867 in cóce ; romanii nu potu dori ca tóte acelea sè essiste si sè se sustiena de ore ce mai tóte sunt indrep-t:tte in contra loru, spre scopulu d'a se asigura supremati'a si despotismulu magiariloru, de unde ei din sila naturala, la antai'a ocasiune trebue sè dee man'a pentru resturnarea aceloru conenptiuni dusimanóse.

Bine ar fi, ca magiarii së voiésca o impa­catiune drépta, cuviintiósa ; pentru cà — unde su duoi poterea cresce ; dar dupa datele trecu­tului nostru istoricu facia cu magiarii, si dupa cele intemplate in anulu trecutu si din colo de Laita, trebue sè fimu precauţi pentru ca sè nu fimu dusi pe ghiacia, — dupa proverbiulu loru.

Pote cà nu sum chiamatu chiar eu, ca eu putienele mele cunosemtie politice, sè graiescu asia déjà acuma la obieptu ; dar credu cà e bine ea la inceputu sè ne facemuatenti unii pre altii sè schimbàmu pareri, nu la capetu sè fimu eu budiele imflato ; si credu cà e bine ca sè se auda câte una voce si din poporu.

Dupa mine e o întrebare : „Ore sl partid'a maioritatii, asia numita

guvernamentala séu doákista voiesce impaca­tiune cu natiunalitatile ? séu — dóra numai diu c. Lónyay ? / Se vorbesce cà nu e legatur'a coa mai strinsa intre Lónyay si deákisti, si in casulu déca Esc. Sa lucra mai multu din in-demnulu seu propriu, póté merge inca departe cu pertractàrile, dar intr'o dia ne-am treditu cà — a incetatu a mai fi ministru-presiedinte, si caus'a natiunalitàtiloru remane balta, de nou batjocurita ! *)

Déca insa este cu scirea si corespunde dorintiei maioritatii dietei, atunci e sperantia buna de reesire. (Do siesse ani de dile,totu me­reu, cu enormi sacrifica se dresédia taber'a mameluciloru ? ! „Wenn der Czár befiehlt, ma­chen wir Republik !"—a disu cosaculu. —Red.)

Lagea nóua pentru natiunalitàti nu póté fi vaga ca cea de pana acuma, nici nu numai facultativa, adecă numai pentru aceia, carii voiescu sè o folosésca ; càci atunci pe a casa in comitate se incepe agitaţiune si lupta nóua pentru introducerea ei si in cele mai multe co­mitate ea atern^ de [» buna plaoerea derega-toriloru magiari, ci legea trebue se fia imperativa, deobligatória pentru tóti.

Ar fi mai departe de intrebatu, cà ce póté fi obieptulu impacatiunii ?

Aci mai antaiu de tóte am sè facu băga­rea de séma, cà intrandu in discursu a supr'a obieptului acestuia, chiar cu nesce magiari, ei reflectară cà : „impacatiunea cu natiunalitatile n'are intielesu ; pentru cà in tóte sfere le, tóte sunt fapte complinite prin leg! si prin organi-

*) Vorbesce diu corospundinte pré seriosu, ai "ibuindu apropiariloru private din cestiune pré multa insemnatate, mai multa de câtu noi, si totuşi treeendu cu vederea uuu faptoro princi­pale. Sè ni insemnàmu bine o data pentru totu deuna : déca neliniscirea spiriteloru, in urm'a abusuriloru supremaţiei mayiare ar cresce pana se devina periculósa paeei si securitatei monar­chiái, MSa Domnitorinlu va pretinde molcomi-rea si complanarea, ér diu Lónyay, séu ori care altul u, va fi numai organulu indeplinitoriu alu pré naltei vointie! Do aci ungurii —- punu in lucrare atâta potere de bani, atâte minciuni si intrige atât'a proVuino oficiale, spre a impe-decá prorumperea nemultiamirei generale. De aci este sistem'a formale, d'a derivá tóte relele de la agitaţiunile, adecă spirituiu de opositiune alu lui Babesiu. Déca in satulu C . . . cu călcarea ir- picióra a dreptului, nu se candidédia nici unu romanu la postulu de notariu : caus'a este cà — poporulu asculta de Babesiu ; déca in Batulu S. M . . . poporulu peritoriu do fóme se mai si easecuta pentru contributiune : caus'a este cà — poporulu tiene la Babesiu; — déca cutare carturariu romanu nu se admite la essa-menu do notariatu, mai altulu nu se candidédia séu numesco in diregatoria, este pentru cà e suspectu de partisanu alu lui Babesiu! — A a-junsu obieptu de disputa pana si pe la pomene si ospetie, cà — domnii unguri pentru aceea asuprescu pre romani, pentru cà Babesiu li face opositiune, adecă li cere ne'ncetatu dreptate pentru poporulu romanu ! Iu Secusigiu de aceea s'au incortelatu husari si de aceea unu pecatosu de notariu li se tiene in cârca cu poterea spre mare necasu alu locuitoriloru, „pentru că po­porulu asculta de Babesiu ."' -— Nu mai lipsesce, de câtu sè se dica, cà : — domnii unguri de aceea au venitu din Asia a supra-ne si de aceea sute de ani au tienntu poporulu in jugu si orbia BÎ l'au storsu si impilatu, pentru cà ei de atunci au prevediutu cà va se se redice de la opinca si sc-ii neeagiésca Babesiu! Ce ar dori domnii este : se portămu jugulu loru in pace, ba inca laudandu-ii si inchinandu-ne loru, ca tóta lu­mea sè-ii admire, ce drepţi mai sunt densii! sè sarutàmu man'a ce ne plosnesce presto facia cà — suntemu nimenea, si sè numimu gratia si dreptate acésta batjocura ! sè ne tienemu fe­riciţi cà in comitate curatu romanesci ca alu Temisiului si Carasiului, unde nici nu sunt un­guri, underomanulu porta tóte sarcinele publice si dà dàrile cele grele, sè stepanésca mai numai domni do unguri si renegaţi si numai cu limb'a loru, nóa necunoscuta! din b?nii nostri ei sè-si redice scóle si sè-si adune averi ; ei sè ni prescrie cà — ce e bine si ce e reu pentru noi, ce sè vremu si ce se dórimul — Acést'a e do-rinti'a dloru unguri. Red.

sarea nóua, apoi natiunalitatile dóra nu vor cere alta organisare a tierei de dragulu loru. Astfeliu vorb'a despre impacatiune cu natiuna­litatile nu póté fi de câtu — o gluma buna.

Antai'a ideia mi fù '."à — mancara dara magiarii tóte, pentru [totdeun'a,, in eâtu nu a mai remasu pentru alte popóra ; totuşi observai cà intieleptii popóraloru, déca semtu necesita­tea si vreu, totdeun'a au potinti'a d'a face impa­catiune drépta cu natiunalitatile.

Reflessiunile acestui d. raagiaru insa 'mi remasera si mai departe in minte, si vediendu cà magiarii pana acuma nici legea de natiuna­litàti, adusa numai de ei si in contra cererei popóraloru, inca nu o respecta, cà nici dupa acea mesura nu ni se face dreptate : sum in-grigitu si — pesimistu sl eu ca si toti romanii de omenia pre câţi cunoscu. Dar dee Ddieu ca eu se me insielu, si — diu c. Lónyay de o data sè faca omeni de omenia din miile de despoti ce apésa tiér'a si pe popóra !

La inceputulu pertractàriloru se va poté semti déca este tendintia seriósa , séu ma-chinatiune de a fi adormiţi in sperantie, — nisce próste imitatiuni a istoriei din Boemia, Galitia, Croaţia! Noi numai atunci potemu dice de o lege buna si drépta pentru noi, déca vomu fi re cunoscuţi de unu faptoru in patria, déca se asiguréza essistinti'anostra politica-natiunala, ca sè potemu trai si a ne desvoltá poterile ca romani, — déca portandu greutàti comune pentru patria, vomu a v o parte si din favorurile comune ale ei. La din contra domnii magiari 'si vor continua politic'a loru seculara de asu­pritori si tirani ai romaniloru! — * *

Legea comunale. §. 124. Amploiaţi i de statu, oficierii

de a r m a t a si de miliţii , d i regator i i si functiunari i municipali , si invetiatori i po­poral i , din salariele, respect ive din pen­siunile loru dupa oficiu, nu p la t e scu da re comunala.

De asemenea nu platescu nici preoţi i dup 'acele beneficia, p r e cari le au numai d u p a oficiululoru in concern in tea comuna bisericésca.

§. 125. La încasarea darii comunal i servescu de indrep ta r iu dispusetiunile ar t . de lege XXI din 1868 si ar t ic lulu de lege LX din 1870, suplirti toriu aceluia.

§. 126 Manipula t iunea cassei si roo-dulu por ta r i i socoti loru se s ta toresce pr in s ta tu tu lu comunalu.

Acestu statu tu a re a se substerne iuredict iunei numicipale p e n t r u incu-vi in t iare .

§. 127. Socotile comunal i sun t a se face corespundie tor iu rubr ice lo ru preli­minariului de spese.

§. 128. Socotile comunali in comu­ni tă ţ i le mice si mari le essamina repre-sentant i 'a in adunarea genera la de pr i ­măvara .

In orasia cu magis t ra tu organ isatu substerner i i in adunarea genera la i pre-m e r g e essammarea din par tea contabili-ta tei , respective a sectiunei de speciali­ta te , séu déca nuess i s tu d'acestea, a unei comissiuni.

Socot'a, eventualminte r epo r tu lu motivatu alu contab uitatei, a lu sect iunei de specialitate, séu alu comissiunei, se espune la cas'a comunala spre cunosciin-t ia publ ica — cu 15 dile na in te de adu­na rea generala.

Observatiunile locui tor i loru contri­buent! comunal i au a se ceti in aduna­rea generala .

§. 129. Socót'a essaminata de adu­narea generala, de s'ar fi facutu iu contra- i esceptiune sóuplansóre , ori nu, spre to tu casulu se substerne municipal i tăţ i i pen-t rn suprarevis iune, adaugendu- i -se ob­servat iuni le ce dóra s'ar fi facutu p r in par t icular i i contr ibuent i , p r e c u m si opi­niunea separa ta a minorităţi i , si abso lu-tor iulu se dà numai dupa incuvi int iare din par tea municipiului .

§. 130. Otarirea municipiului comu­ni ta tea , séu celu inde to ra tu a dá socót'a, o póté apelá la minis t rulu de interne. Déca comunitatea séu da ta to r iu lu de séma nu se indestulesce nici cu resul ta-tulu revisiunei minis t rului de interne, in t impu de t re i luni de la comunicarea otarirei , pote sè céra la judet iu lu com-pet inte facia de comuna, essaminarea ju -deciala a positiuniloru con t r a ca roru s'a

facutu esceptiune. Pretensiunile comunei insa se potu asecurá in int ielesulu legii in fie-care stadiu alu pe r t rap ta r i i re-visiunale.

§. 131. I n t ru câ tu a ju tor iu lu din par­tea inst i tuteloru filantropice si dăruiri le s ingura teceloru n ' a r ajunge spre provede-rea seraciloru comunei , comun'a e inde to -r a t a a se ingrigi dupa impregiurar i le locali de provederea t u tu ro ru seraciloru ce se t ienu de comuna, cari fora ajutoriu p u -blicu nici de câtu nu sunt in s tare a se sustiené.

Déca provederea acést 'a numai p r in ing reunarea s t raord inar ia a locuitori loru s'ar po té midloci, comun'a po t e p re t inde escept iunalminte ajutoriulu municipiului , si déca nici acest 'a n 'a r a junge , alu statului .

F i e c a r e comuna face municipiului la capetulu fie-carui anu r e p o r t u deta-ia tu despre numerulu seraciloru si despre dispusetiunile făcute in caus 'a seraci loru.

§. 132. Fie-care comuna e indeto-r a t a a supraveghiá de comunu dir igerea inst i tuteloru filantropice si de cul tura sustienute de ea, si in fie-care anu a essa­mina socotile acelor 'a in adunarea gene­ra la de pr imavéra .

§. 133. Comunele sunt inde tora te a manipula fundatiunile ce stau sub admi-nistrat iunea loru, conformu destinatiuni-loru loru si cu aceeaşi ingrigire ca si averea loru propr ia .

Despre acestea in to tu anulu se face a re ta re regu la ta si se va dá socotéla na-in tea adunare i generale.

§. 134 Déca este ca unu prediu sè se straforme in comuna, o comuna mica intr 'o comuna de sine statatória, o co muna mare in t r 'unu orasiu cu mag i s t r a tu regulatu , unu orasiu cu magis t ra tu re­gula tu intr 'o comuna mare : despre acést 'a decide minis t ru lu de interne, dupa ascul­tarea opiniunei municipiului, in t re mar­ginile §§-loru 135 si 136 ai legei.

É r aceea,ca unu orasiu cu magis t ra tu r egu la tu sè seformedie in municipal i ta te separa ta , concede legelat iunea pr in lege speciale.

§. 135. Déca propr ie tar i i v r e -unu i ter i tor iu predia lu a r dori ca acestu te r i ­tor iu sè se prefacă in comuna, séu vre-o comuna mica in comuna de sine s ta ta ­tória, séu in fine o comuna mare in t r ' unu orasiu cu mag i s t r a tu r e g u l a t u : cei ce cerii s t raformarea 'si subs te rnu cererea la municipiulu respept ivu, si sunt inde-tora t i a dovedi :

a) cumca acésta s t raformare o pre­t inde o pa r t e d in p ropr ie ta r i i prediului , respective acea p a r t e a locuitoriloru unei c o m u n e , cari la olal ta platescu mai mul tu de d iumeta te din int rég 'a dare de s tatu a prediului séu a comunei, si

b) cumca posiedu destula potere spi r i tuala si mater ia la pen t ru implinirea acura ta a obl igaminteloru ce cadu a su-pr 'a-l i in u rm 'a acestei s t raformari .

Municipiulu essaminandu documin-tele rogator i loru, p re langa adaugerea opiniunei sale propr ie , le t r ami t e min i ­strului de interne, carele decide definiţi vu.

Déca s'au doved i tu tóte , câte se r e -ceru dupa cele mai susu aduse, strafor­marea nu se pó té denegá.

§. 136. Déca vre unu orasiu cu ma­g is t ra tu r egu la tu v ré sè renuncia la a-césta stare, si vré sè t réca intre comu­nele mari, séu vre o comuna mare renun -ciandu la independin t i ' a sa de p a n a acum, ca comuna mica cu al te comune mice vré sè se asociedie : recurenţi i pen­t r u acés ta s t ra formare au sè-si insinue-die pe t i t iunea loru conformu modali tatei prescrise in an teced in te le §. 135.

Fiindu deoblegat i a doved i : cà acésta s t ra formare o p re t inde

acea pa r t e a locui tor i loru din comuna, care din tota l 'a cont r ibut iune directa de s tă tu ce s'a a runca tu pe comuna p l a -tesce mai mul tu de d iumeta te , si cà din nesuficienti 'a fort ieloru material i si s p i ­rituali, nu mai sunt in s tare a corespun­de aceloru detor int ie ce li se suceumbe ca unui orasiu cu mag i s t r a tu regula tu si respect ive ca c o m u n a mare .

In asemene caşuri se procède to tu in conformitate cu cele prescrise iu §. 135. —

§. 137. Candu ter i tor iulu unui pre-diu, se adnectédia ca t ra ter i tor iu lu vre unei comune din vecinătate , déea acea c o m u n a posiede deja o avere capitale, séu a re detori i , si se p u n e în t rebarea in pr iv in t i ' a aceea : cà pa r t ec ipa óre — si in ce mesura la averea capitala, séu este de tor ia — si in ce mesura sè cont r ibue la detoriele de pana a c u m ? inainte de to t e pr in in t revenirea juredic t iunei t re ­bue sè se faca o încercare de contiele-gere , si candu acést 'a n 'ar succede, cestiu-nea se va résolve pe calea procesuale înaintea judecător ie i .

§. 138. împreuna rea comnneloru essistinti langa olalta, in u rmarea cererei une i séu a l te i comunităţ i , mot ivate si pă r t in i t e de municipiu, p re langa ascul­t a r ea cumuneloru respect ive si dupa ce s'au s ta to r i tu condit iuni le in pr ivint i 'a impreunare i , se decide de minis t rulu de in terne .

împreuna rea numai a tunc i se incu-viintiédia, candu acést 'a se recere descli-n i tu de aceea par te a locui tor i loru a m -beloru comune , cari pla tescu mai m u l t u de d iumeta te din con t r ibu t iunea directa ce s'a a r u n c a t u pe comunele loru. In casulu acest 'a împreunarea nu se pó té denegá.

§. 139. împreunarea a dóue comune essistinti l anga olalta, déca ele apar t ienu la dóue deosebite iuredict iuni municipal i numai asia se pó té in templá , déca un 'a din acele comune p r e calea legelat iunei se incorporédia mai an ta iu in ter i tor iulu iuredict iunei respept ive .

împreunăr i le efeptuite in anulu 1849 si de a tunc i inóci r e m a n e n d u ne­at inse ; p e n t r u a li se dá legalisarea legelatiunei — sunt de a se présenta pr in minis t rulu de in te rne .

§. 140. Si pana atunci , pana candu comunele se vor forma in intielesulu legii presint i , orasiale de pres in te provediute cu ju red ic t iune judeca to résca de pr im'a instant ia : se privescu ca orasia cu mag i -c , + " o + , i organisa tu ;

orasiale si satele cari 'si au no tar iu lu separa tu , insa neposiediendu unu

s t ra tu organisa tu , se numescu : co-i mari; satele acelea insa cari au unu no-

t a r i u comunu, sunt privi te ca comune mice, si in acésta cal i tate 'si essercédia dreptur i le loru asecura te prin lege si 'si impl inescu detor int ie le prescrise de lege.

§. 141. Acolo, unde de presinte nu sunt corpur i représentat ive, acele d rep ­t u r i si de tor in t ie , ce§§- i i 37, 4 1 , 49 , 51 si 53 ai legii p res in te le dà corpului represen ta t ivu , la in t roducerea legii in locolu corporului r ep resen ta t ivu escep-t iuna lmin te le eserci ta si implinesce an-tisti 'a sub conducerea judelui cercualu.

Membri i comisiunei verificatórie, (§. 53) insa in aces tu unulu casu se po­t u alege si candida din locuitorii cualifi-, cati de alegetori ai comunei.

§. 142. Notari i cei ce sunt in act i ­vi ta te la publ icarea acestei legi, 'si con­serva si mai depar te postur i le loru, insa numai in intielesulu con t rac tu lu i l ega tu cu densii, séu sunt a se lipsi conformu §-ului 70 .

In acele comune insa, cari se im-preuna pen t ru a forma unu nou cercu notariale, la to tu casulu t r ebue sè se fa­ca alegere de notar iu .

Acei medici si ingineri comunali , car i la publicarea acestei legi sunt in apl icat iune, p o t u fi aleşi de nou măcar de n ' a r posiede cualificatiunea prescrisa in § lu 74 .

§. 143 . Cu essecutarea legei acesteia se insarcinédia diu minis tru de interne.

Multiamita! Aceloru numeroşi domni, specialu prósti-

matiloru mei amici din Sibiiu, Cernăuţi si Su-céva, si si mai anume amatiloru si—prin intri gele străine, mie ne'nstrainabili alegetori din centrulu ambeloru cercuri electorali, din Illadia si Sanu-Nicolaulu-mare,' cari pentru luptele mai noue in diet'a Ungariei, mai vertosu pentru cele in privinti'a instruotiuuei natiunali — se

grăbiră a me felicita si ineuragiá prin adresse, fiindu cà publicarea aceloru adresse ar fi in contra principiului nostru, prin acést'a vinu a li descoperi cea mai intima si ferbinte a mea multiamita si recunosciintia — cu acelu adausu cà, ocasiunalminte, intru interesulu sântei cause a nóstre, voiu face o buna intrebuintiare de vo-tulu loru multu cumpenitoriu.

Pesta, in 15/27 ian. 1871.

V. Babesiu.

Varietăţi . «M- (Mai mulţi dni invetiatori din Banatu)

mereu ni totu scriu, ca in acele parti domnii inspectori şcolari nu-si implinescu cu destula scrupulositate si — capacitate jfrumós'a loru missiune, ceea ce — dupa opiniunea dloru in­vetiatori —nici cà potu impliní, de óre ce - nu sunt bărbaţi de specialitate, — prin urmare nici cà se potu interesa de sortea betilorv invetia­tori, cari indesiertu totu alerga in tote părţile pentru — ca se-si primésca plat'a regulatu de la comuna, — càci domnii inspectori — „ne fiindu óméni de scóla,"nici câ se gandeseu de ne-ca8urile si suferintiele invetiatoriloru ; ma, s'a aflatu unulu carele sè se fia sprimatu, cà — déca nu-i place sè fia dascalu, apoi caute vre-o domnia mai mare, — séu — duca-Be la cósa si sè muncésca, càci nime nu-i stà in cale !" — Astfeliu sunt domnii inspectori — „fora spe­cialitate!" — In urm'a urmeloru domnii inve­tiatori ne amenintia pre noi cà, déca nu vomu dispuue (— chiar noi !) in acele parti sè se nu-mésca inspectori — bărbaţi de specialitate, cari sè li midiloeésca primirea platei regulatu, ei atunci — prefăcu scól'a confessiuna.'e in co­munale, càci guvernulu de buna séma se va ingrigi, pentru ca bieţii invetiatori sè-si primé­sca plat'a regulatu. — La acést'a observàmu numai atât'a, cà pricepemu pré bine dorerile si necasurile invetiatoriloru ; dar cà — tocmai in momentu este greu a li medilocl deplina vinde­care. Ventulureaotiunei bate tare si rece,si trebue sè ni impunemu răbdare — pana dóra ni va dá Ddieu o primavéra mai buna. Ne vomu aduna si consulta despre mediló ;ele posibili si — din a nóstra parte tote vomu face «pre vindaoarea reului.

= (De la Bla8Íu) ni se tramite invita-tiuno la balulu ce-lu va arangiá reuniunea filia­le a fem. romane de acolo in di'a de 27 1. c. — in folosulu scólei de fetitie din opidulu Blasiu. — Intr'adeveru sunt demni de tóta laud'a acei ce arangiódia asemene petreceri, cari si dupa ce au trecutu, mai au inca acea multiamire cà prin acést'a s'a promovatu unu scopu nobilu, ' frumosu — natiunale. Uràmu onorabilului co-mitetu arangiatoriu — celu mai straluoitu sucoesu !

= (f Necrologu ei multiamita.) Ferioi-tulu Josifu Laichiciu din Babsia, in lasamen-tulu seu a testatu pe sém'a biserioei nóstre gr. or. din locu 100 fl. val. austr. apoi in urm'a acestui faptu marinimosu in 17 decembre ador-mindu in Domnulu, iu 19 decembre ou pomp'a cuvenita unui binefacetoriu alu bisericei s'a in-mormentatu. In numale comitetului parochialu dicemu dara reposatului : „Se-i fia tieren'a usiora si memori'a eterna !" éra sucoesoriloru reposatului, de la cari am sl primitu sum'a te­stata, li uràmu din anima curata : norocire, de plin? sănătate si indiecita indurare de la Ddieu. Babsia, 7 ianuariu 1872. Dem. Morariu preotu.

— (Comitetulu Alumneului din Timisióra) audimu cà sl in anulu acest'a va arangiá unu baiu in folosulu acestui institutu de mare in-semnetate pentru promovarea oulturei noslse in genere, si in specialu pentru romanimea din părţile Banatului-temisianu, care acuma de mai mulţi ani totu progresandu ajuta pre tinerimea nóstra studinte si mai scăpătata cu midilócele necesari pentru d'a se cultiva la gimnasiulu de j acolo. Din aceste consideratiuui atragemu a- ] tentiunea onorabilului publicu romanu de prin părţile respective la acésta petrecere intr'ade­veru natiunale, care — precum de comunu sunt balurile Alumneului — speràmu cà sl in anulu acest'a va obtiené unu sucoesu splendidu in tota privinti'a.

= (Demnu de lauda.) Tinerimea oroata dilele trecute a datu unu esemplu frumosu de aderintia facia ou caus'a natiunale. Anume s'a intemplatu cà lucratorii din tipograflele unde se tiparescu foile natiunali „Obsor" si „Süd-Sla-vische Corespondentz" n'au mai voitu Bè lucre

pana nu li se vor satisface unele pretensiuni esagerate, cari nu se poteau impliní. |Gnverna-mentalii unionisti 'si frecau palmile de bucuria vediendu cà in ce perplesitate au sè devina re­dactorii natiunali, s'au aflatu cftti-va jurişti croaţi, cari an culesu literile si asiá foile natiu­nali au potutu ae apară regulatu.

Socotii si multiamita publica. De la adunarea generala a Alumneului

romanu natiunalu din Timisióra pana in 22 ianuariu st. n. 1872 au incurau in favorea ace­stui institutu filantropicu parte ca tacse de la membrii ordinari si fundatori, parte cu oblate binevoitóre, si anume de la : diu Jonu Brin-zeiu 5 fl. ; Miletiu Miculescu, par. 10 fl. ; Moise Mosiescu, not. 5 fl. ; Georgiu Craciunesou asB. 5 fl. ; Bogdanu 5 fl. ; Const. Spatariu, jude co-munalu in Jadaniu 5 fl. ; Nicolau Sciopóne 5 fl. ; Savu Mustetia 5 fl. ; Florianu Popianu 5 fl. ; — de la ceşti trei din urma 90 cr. inte­rese; Josifu Deheleanu 2 fl ; Const. Radulescu, advocatu in Lugosiu 5 fl. ; Atanasiu Ratiu, in-teresu 2 fl 50 cr. ; Simeonu Andronu, par. 5 fl. ; Comun'a bisericésca Utvinu 20 fl. ; Nicolan Oprea 10 fl; Gruia Uliţa Sfl.; Vladu Cra-ciunescu 5 fl. ; Interese de la cartea de păstra­re de sub Nr 527 1 fl 85 cr. ; Jonu Radnean-tiu, not. com. 10 fl. ; Georgiu Rib«riu, telegra-fistu 5 fl. ; Bosiocu Miu 5 fl 25 cr. Prin diu co-lectante Pavelu Militariu, parochu in Satulu-nou de la Dsa 1 fl. ; Matei Ortopanu, Nie. Csavosci, not. Simion Ancaitianu, câte 1 fl. ; Lazar Guy,uleanu, Jona Ruicovanu, câte 60 or. Petru Miescu, Alecsu Erdeleanu, câte 50 cr. Jone Ruicovanu, Marco Smoleanu, Vaailie Mi-hailó, câte 40 cr. ; Efta Flora, Jonu Flora, câte 30 cr. ; Nicu Flora, Jonu Cebzanu, Stefanu Sudomu, Jotia Balnojanu, câte 20 cr. la olalta 8 fl 80 cr.

Tassulu alumnealu din comun'a Siuagu 1 fl 65 cr. Comuna Ciclova-montana 4 fl. v. a. Tiniisióra in 23 ianuariu st. n. 1872.

Dr. Pavelu Vasiciu, presied. alu.

Nicol. Cosiariu, not. alumn.

Bano'a gen. de asseouratiune re­ciproca „Transilvania"

Cuponulu actiuniloru nóstre la fondulu de intemeiáre, care decade in 1 febrtiariu an. curentu se va solvi cu 1 fl. 20 cr. la di­recţiunea generala in locu si la direcţiunile tienutale din Viena, Brasiovu, Temisióra si Cernăuţi. —

Sibiiu, in 22 ianuariu 1872. Consiliulu administrativu

alu bancei gen. de asseouratiune 1 - 3 „Transilvania."

Se cau tă „Predicele de Petru Maioru" — cu ori ce pre t iu . Domnii car i vor fi avendu acés ta ca r t e si a r v r é s'o venda, au a se adresa in pr ivint i 'a s tatorirei p re t iu lu i—de a d rep tu lu ca t ra subscrisulu. Joanu Germanu,

in Pesta, Mathias Gasse Nr. 3 1 — 3 Franzs t ad t .

D. A u r e l i u Mie'scu din Buziasiu, si nu din Bucuresci cum se dà, este prin acést'a provocatu in timpu de 10 due a-mi tramite listele abonantiloru facuti, la din contra voiu fi silitu a intenta procesu criminale contra lui pentru in-

sielatiune. Gratiu, 16 ianuariu 1872.

Pnulu Cieslaru 3—3 librariu.

Concursu; Pentru împlinirea statiunei invetiaturesci

la scól'a confesiunala gr. ort. romana din co­mun'a Banlocu, cottulu Timisiului. protopres-viteratulu Ciacovei.

Emolumintele sunt : in bani 120 fl. v. a.; in naturalie 50 meti de grâu, 30 meti de cucu-rudiu, 2 8tangeni de lemne, 20 lb. de sare, 10

lb. de luminări, venitulu de la 4 lantié de pa -mentu, 33 cr. v. a. tacsa de la inmormentàri, la oari sl densulu va parteoipá ; cortelu liberu si gradina pentru legumi. —

Doritorii de a eoupá aaestu postu, sunt avisnti a-si tramite recursele instruate conformu Statutului org. subscrisului Comitetu parochialu pana in 30 ianuariu 1872, in care dia se va tie-né sl alegerea.

Banlocu, in 3 ianuariu 1872. 2 - 3 Comitetulu parochialu

In contielegei e cu diu administr. protopresb iteralu.

Concursu. Prin mórtea invetiatoriulul Pavelu Giuca

din Ticvaniulu-micu, devenindu vacante staţiu­nea de adjunctu invetiatorescu langa invetiato-riulu betranu Joanu Popa, se deschide prin acést'a din lips'a competintiloru la prim'a pu­blicare, nou concursu pana in 6 februariu c. v. a. c. in care dia se va tiené sl alegerea.

Emolumintele sunt: 1) in bani gata52fl. 50 cr.; 2.) 10 meti de grâu ; 3.) 10 de cucuru-diu ; 4.) 6 stangeni de lemne, din cari este d'a se incaldí sl scól'a: 5.) 50 lb. de sare ; 6.) 50 0

lb. ds lardu ; 7.) ca spese pentru conferintiele invetiatoresci 10 fl.; 8.) l 2 ' / 2 lb. de luminări; 9.) unu jugeru de pameutu arătura; 10.) 400 stangeni • de gradina pentru legumi ; Îl .) 400 stangeni • pamentu cu pădure si 12.) cuartiru liberu.

Pre langa acést'a, déca candidatulu va fi bine cualificatu si bino deprinsu in cântările bi­sericesci, i se va inmultni salariulu cu 50 fl. v. a.

Doritorii d'a competá la acésta staţiune, sunt avisati ca in terminulu mai snsu prefiptu sè-si astérna recursele loru, instruate cu testi moniele de cualificatiune, adresate Comitetului parochiale, prin reverendiamulu dnu protoprea-viteru Jacobu Popoviciu in Oravatia.

Ticvaniulu-micu, in 3 ianuariu 1872. Comitetulu parochiale.

In co'ntielegere cu Jacobu Popoviciu,

protopr. in Oravitia si inspec. 2 — 3 scol. districtuale.

Concursu. Pentru ocuparea parochiei vacante din

Lungsióra ai fili'a Vosdogi, protopresviteratulu Halmagiului, prin acést'a se escrie concursu cu terminu pana in 13 ianuariu st. v. 1872 in rare diu'a se va tiené sl alegerea. —

Emolumintele sunt : birulu de la 120 de case si stolele îndatinate.

Doritorii de a ocupa acésta parochia au a-si provedé recursele cu tote documintele pof­tite prin Statutulu organicu, adreaandu-le Co­mitetului parochialu.

Lungsióra, 24 dec. 1871. 3—3 Comitetulu parochialu.

In contielegere cu protopopulu.

Cursurile la burs'a de Viena. (Dupa insciintiarea telegrafica din 27 ian. n.

Imprum. de statu convertatu cu 5 D / 63.70 Imprum. natiunalu 67.20 ; Acţiunile de creditu 343.50;—sortiurile din 1860; 115.-sortiurile dia 1864: 144.— ; Oblegatiunile de sarcinarii de pamentu, cele ung. 80.25; bn-natice 78.; transilv. 7 7 . 2 5 - buoov. 74.— argintulu 113 25; galbenii 5.40 napole­oni 9.18.

Avisare dloru abonenti ! Acei dni caii cerura „Albina" in

pretiu scadiutu si respunsu la cererea loru, primésca ca respunsu — tram.iterea séu netramiterea foiei. Totu d'o data insa insemnàmu cà, imbuldiêl'a de o parte a aboneminteloru, de alta parte a pré multoru alte afaceri de urgintia, numai mereu ni iérta a regulă speditiunea si

pentru câtu'va timpu ceremu scusele dloru prenumeranti.

„Prîculicîu," alu càrui pretiu déjà s'a pusu micu pana la estremu, nu se pote dă nimenui eu pretiu sl mai scadiutu.

Bedaotiunea.

La nrulu presinte se alătura „Priculiciu" nru 3, in viitoriu se va spedá separatu numai celoru ce s'au abonatu la elu.

IN TIPOGRAFIA LUI Em. B a r t a l i t s .