doru castaian formarea continua

8/20/2019 Doru Castaian Formarea Continua

http://slidepdf.com/reader/full/doru-castaian-formarea-continua 1/5

Formarea continuă a cadrului didactic nu este o invenţie modernă, ci unul dintre corolarele

logice cele mai importante ale spriritului pedagogic european din cele mai vechi timpuri. Spirituleuropean nu înţelege niciodată educaţia individului ca pe un proces încheiat. Cea mai veche meditaţie

asupra educaţiei în Europa datează din epoca clasică a Greciei (sec V a. Chr !i este legată de

na!terea "iloso"iei.

#lamat$, adulat$, respins$ !i susţinut$ cu "anatism, "iloso"ia a r$mas p%n$ acum prost de"init$.

Etimologic, cuv%ntul filosofie desemneaz$ dragostea (philia de înţelepciune (Sophia. &!adar,

dragostea pentru c$utarea înţelepciunii !i nu o înţelepciune de'a do%ndit$. )i atunci cum se "ace c$

"igura "iloso"ului este cea care a "ost asociat$ cel mai des cu aceea a înţeleptului !i a pedagogului*

+oate !i pentru aceea c$ ar p$rea per"ect posiil ca înţelepciunea s$ stea tocmai în con!tiinţa "aptului

ca este imposiil de do%ndit un lucru at%t de "ragil !i de ine"ail cum este !tiinţa vieţii. Ca orice

încercare a spiritului uman, atunci c%nd vine dintro nevoie intern$ real$ de cunoa!tere, " iloso"ia este

un demers viu care asemenea trupului unui nou n$scut are nevoie dragoste, de c$ldur$ !i de

protecţie. &tunci c%nd aceste lucruri nu i se o"er$, discursul "iloso"ic tinde s$ devin$ o relicv$ care nu

mai intereseaz$ pe nimeni, ci poate cel mult s$ pasioneze rece, a!a cum o "ace o mumie p$strat$

atent întrun muzeu. Vie, însă "iloso"ia este în primul r%nd, un discurs paideutic. &ceasta este teza pe

care doresc s$ o susţin- ca discursul "iloso"ic are rost at%t timp c%t r$m%ne o încercare vie a spiritului

uman, provenind din nevoi de cunoa!tere !i eistenţiale concrete !i ine de"inite. C$, în momentul în

care devine doar o disciplin$ întrun set imoil !i clasicizat, pedagogia "iloso"ică !ia pierdut întreaga

raţiune de a "i. /upă &ristotel, "iloso"ia se na!te din mirare.0 Ce poate s$ însemne acest lucru* C$ ori

de c%te ori ne mir$m devenim automat !i necondiţionat "iloso"i* Cu siguranţ$ nu. Si asta pentru c$

"iloso"ia nu se na!te doar din mirarea oi!nuit$ cotidian$ pe care o cunoa!tem cu toţii ci dintro mirare

mai ad%nc$, "undamental$ "aţ$ de care prima nu este dec%t o umră !i un re"le palid. Ce anume

înseamn$ mirarea "undamental$* 1irarea care se r$s"r%nge asupra lucrurilor care ni se par cele mai

simple !i de la sine înţelese. 2en3 /escartes va spune c$ singurul lucru de care nu ma pot îndoi este

acela c$ ma îndoiesc, pe c%nd Socrate era sigur c$ !tie numai "aptul c$ nu !tie nimic. Filoso"ii ca

pro"esori de înţelepciune au puţine certitudini tocmai pentru "aptul c$ ei au capacitatea rar$ de a se

mira de lucrurile cele mai anale, cele care pentru ma'oritatea oamenilor nu ridic$ semne de întreare

!i sunt luate ca un dat de la sine înteles. +rima întreare, cea care se na!te din mirarea "iloso"ic$ va

na!te la r%ndul ei mirarea asupra "aptului c$ sa r$spuns !i a!a mai departe la in"init. &cest drum al

cunoa!terii, odat$ început nu va mai avea s"%r!it !i nu eist$ persona' care s$ "ie con!tient de condiţia

lui întrun mod mai tragic dec%t pedagogul. Filoso"ul, pro"esorul, c$ut$torul de înţelepciune !tie c$

drumul s$u nu are s"%r!it, c$ aceast$ c$utare nu are dec%t o direcţie, niciodat$ un "inal. 4nţelepciunea

nu poate "i pur si simplu posedat$, asa cum "acem cu un oiect oarecare. Filoso"ia este poate singura

1 Aceastã tezã va rãmâne valabilã mult timp dupã aceea . In vremurile noastre Jeanne Hersch nu va pune altfel

problema (vezi Jeanne Hersch, Mirarea filosoficã, ed. Humanitas, Bucureti, 1!!"#. $n e%trem de importantfilosof &erman, poate cel mai important al secolului, 'artin Heide&&er va susine tot )n secolul ** cã )ntrebareacare stã la baza filosofiei este De ce existã ceva mai degrabã decât nimic?

1



actual$ a "ost descris$ drept un etaz al comunic$rii. ;r$im întro er$ a comunic$rii de tip mass

media etrem de diversi"icat$, în care, datorit$ progreselor tehnologice în telecomunicaţii !i în

metodele de reproducere vizual$, suntem în permanenţ$ luaţi cu asalt de imagini. ;elevizoarele,

"aurile, "otocopiatoarele !i computerele au devenit "erestre vizuale ale erei in"ormaţiei de v%r"=

C$minele !i irourile moderne sunt inundate=!tiri la or$ eact$ din or$ în or$ 5 "ilme înavanpremier$, în premier$, care ruleaz$ pe piaţ$ , clonate pe enzi video=7umea a "ost

8eroat$9 întro in"initate de c>pii9 (6. 7each, Anestetica, ed. +aideia, #ucure!ti, 0???, p. @. Ceea

ce treuie "oarte ine înţeles este "aptul c$ ar "i naiv !i gr$it s$ consider$m c$ acest eces de

comunicare va aduce în mod necesar cu sine !i o ameliorare a societ$ţii, c$, produc%nd mai mult$

comunicare, vom deveni mai uni, mai înţelepţi, mai uni, mai luminaţi. #audrillard crede c$, de

"apt, pericolele sunt mult mai mai mari, mai apropiate, mai evidente dec%t aceste avanta'e pur

teoretice. 4ar dintre aceste pericole, cel mai mare este, "$r$ îndoial$, acela c$ în mi'locul acestui

8etaz al comunic$rii9 putem s$ devenim surzi !i muţi, pierz%nd orice sens !i orice posiilitate de a

ne înţelege- 8;otul treuie 'ucat instantaneu. 6u se comunic$ niciodat$. 4n tot acest dute vino al

comunic$rii, instantaneitatea privirii, a luminii sau a seducţiei este de'a pierdut$=;r$im întro lume

în care eist$ din ce în ce mai mult$ in"ormaţie !i din ce în ce mai puţin înţeles9 (<.#audrillard,

Strategiile fatale, ed. +olirom, 4a!i, 0??A, p. 0B. 4ntrearea de la care plecasem !i pe care, o

spunem de pe acum, nu o vom aandona dar nici nu o vom rezolva în acest eseu, mulţumindune

doar s$ o "ormul$m ca prolem$, era aceea dac$ "ormele politice clasice produse de g%ndirea

european$ pot "ace "aţ$ unei ast"el de nem$surate proli"er$ri a imaginii !i a comunic$rii. Cu alte

cuvinte, ce sens mai p$streaz$ politicul* <ean #audrillard nu se s"ie!te s$ declare moartea

politcului în sens clasic !i începutul erei transpolitice. 4at$ ce este pentru "iloso"ul "rancez

transpoliticul- 8;ranspoliticul este transparenţa !i oscenitatea tuturor structurilor întrun univers

destructurat, transparenţa !i oscenitatea schim$rii întrun univers dezistorizat, transparenţa !i

oscenitatea in"ormaţiei întrun univers dezevenimenţializat=S"%r!itul scenei istorice, s"%r!itul

scenei politicului=S"%r!itul secretuluiiruperea transparenţei9 (<. #audrillard, op. cit, p.0.

/e ce 8s"%r!itul scenei politice9* /in aordarea din perspectiv$ comunicaţional$ pe care am

încercat s$ o realiz$m sa desprins, destul de clar credem, ideea c$ politicul a "ost întotdeauna o

chestiune de un$ gestionare a comunic$rii. : chestiune de a decide ce, cât, cum, cui se spune.

+rivilegiul de a deţine adev$rul sau m$car o parte din el !i de a comunica acest adev$r a "ost c%nd

al puterii, c%nd al poporului, c%nd ine împ$rţit între aceste dou$ categorii. Ce "orm$ poate îns$

îmr$ca politicul ast$zi c%nd totul este la vedere, c%nd totul se o"er$ întrat%t de luminos înc%t

devine de nev$zut* Ce ideologie mai poate "i propus$ întro epoc$ a sutelor de mii de credinţe cel

puţin principial egale ca valoare* Ce scop mai poate "i propus spre atingere întro er$ în care mai

toate dezideratele politicii clasice au "ost realizate* Ce concursuri sau întreceri ni se mai pot

propune c%nd treuie s$ concur$m cu computere s.a.m.d. ;uturor acestor proleme

(caracteriz%nd în principal societ$ţile occidentale postindustriale li se opun prolemele statelor

care nu reu!esc s$ ias$ dintro stare cronic$ de "oame !i de s$r$cie. &ici, politicul se g$se!te într

o criz$ la "el de pro"und$, din cauze diametral opuse îns$. 6u reprezint$ statele naţionale mai

degra$ o "uncţionare inerţial$ a unor "orme administrativpolitice învechite *



7$s$m deschise toate aceste între$ri. Spaţiul restr%ns avut la dispoziţie nu nea permis mai

mult dec%t o trecere în revist$. Ceea ce a "$cut posiil$ na!terea democraţiilor moderne

(comunicarea, consensul este sau nu pe cale s$ duc$ spre ailonie !i nonsens lumea

contemporan$ * :"er$ "iloso"ia gloaliz$rii !i a multiculturalismului un cadru teoretic su"icient de

puternic pentru a ghida evoluţiile viitoare ale societ$ţii * 1ai mult dec%t l$muritor, eseul de "aţ$ savrut un impuls spre re"lecţie.

DDDDDDD

/ată "iind această analiză asupra condiţiilor sociale de azi, se impune o privire critică asupra

sistemului romanesc de invaţam%nt. ;eza pe care doresc să o susţin este aceea că, în momentul

de "aţă, învăţăm%ntul rom%nesc este un sistem compact !i capilar cu puncte tari !i slae, un

sistem a"lat întro dezvoltare continuă !i întrun proces proteic de adaptare la cerinţele tot ai

complee ale societăţii contemporane. 4n cele ce urmează, vom decela principalele puncte slae

!i tari ale acestuia. +rincipalele lui puncte slae sunt următoarele .

Sistemul de per"ecţionare continua a cadrelor didactice, ca susistem al sistemul de învaţăm%nt

mo!tene!te tarele acestuia din urmă !i nu reu!e!te să asigure dec%t o per"ecţionare parţială a

cadrelor didactice din următoarele motive -

0. Caracterul "ormalist al sistemului sistemul de per"ecţionare continuă rom%nesc nu copiază

dec%t "ormal modele de succes din sisteme străine de per"ecţionare "ără a adapta la nevoile

reale ale învăţăm%ntului rom%nesc (putem avansa ipoteza ca din acest punct de vedere avem

dea "ace cu o continuare a tradiţiei maioresciene a "ormelor "ără "ond 5

B. Caracterul haotic al "ormării continue per"ecţionarea se des"ă!oară cumulativ în asenţa unei

strategii clare !i coerente la nivelul întregului sistem de învăţăm%nt.

. Caracterul mecanic al "ormării inţiale !i continue procesul se des"ă!oară con"orm unor

algoritmi rigizi (vezi practica pedagogică, modulele practicopedagogice, în asenţa unui sens

ma'or al discipolatului, în asenţa cultivării reale a vocaţiei viitorilor dascăli 5

. Caracterul nemotivat al "ormării iniţiale !i continue sistemul nu dispune de un mecanism intern

de cultivare !i recompensare a "actorilor de motivaţie internă a viitorilor !i actualilor dascăli.

+utem de asemenea menţiona că, per ansamlu, sistemul educativ rom%nesc "ace apel mai

degraă la "actori de motivaţie care nu sunt interni sistemului (pasiunea dascălilor e.g.

@. Caracterul necompetitiv al per"ecţionării iniţiale !i continue sistemul nu dispune de un

mecanism e"icient de promovare a competiţiei între cadrele didactice, de un set de criterii azat

pe principiul egalităţii de !anse !i promovării valorii.

A. Caracterul opac al sistemului asenţa unor modalităţi diverse !i complee de valori"icare a

competenţelor do%ndite dea lungul procesului de "ormare

+rincipalele puncte tari ale sistemului de per"ecţionare iniţială !i continuă sunt -

0. Caracterul tradiţional !i "undamentat al sistemului "ormarea iniţială !i continuă a cadrului

didactic are loc întrun sistem universitar în particular !i educaţional în ansamlu construit pe

aza uor valori paideutice perene !i solide

-



B. Caracterul principial "ormarea !i per"ecţionarea se "ac aza unor principii educaţionale solide

!i coerente pentru care treuie identi"icată o strategie unitară !i e"icace de aplicare

. Caracterul diseminat sistemul de "ormare iniţială !i per"ecţionare continuă dispune de resurse

variate (umane !i materiale care permit realizarea procesului la toate nivelele !i în toate ariile

de interes. Caracterul competent nivelul ridicat de pregătire al "ormatorilor !i cadrelor care asigură

realizarea procesului

&cestea "iind principalele puncte tari !i slae ale procesului de "ormare iniţială !i per"ecţionare

continuă, se impun credem c%teva măsuri pe termen mediu !i lung pentru ameliorarea !i

e"icientizarea procesului, azate pe respectarea c%torva principii "undamentale de acţiune -

principiul e"icientizării (găsirea unor modalităţi de acţiune !i a unor strategii pentru

implementarea unor modalităţi rodnice de "ormare !i per"ecţionare

principiul "eedacului (gasirea unor modalităţi de monitorizare !i evaluarea a

rezultatelor acestei strategii

principiul aiologic (promovarea valorii !i comptenţei la nivelul întregului sistem de

învaţăm%nt

4nţeleg%nd "ormarea iniţială !i per"ecţionarea continuă a cadrului didactic ca pe un proces

continuu "orm%nd coloana verterală a unui sistem de educare, am încercat să decelăm

principalele puncte slae !i tari ale acesteia, con!tienţi că 2om%nia se a"lă în plin proces de

adaptare la pulsul educaţional al unei Europe unite.

doru castaian formarea continua

Documents