Redactor: Nicolae Marinescu

Coperta: Gabriel Goga

DTP: Mihaela Chiritd

Volum sponsorizat de Lucia Budicd

Editura AIUS este recunoscutd CNCS

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomdnieiSALGARI, NMILIO

Sandokan se intoarce la lupti / Emilio Salgari ;

trad., adapt. gi glosar de Marin Budicd. - Craiova : Aius,2018rsBN 978-60 6-s62-7 I 5 -4

L BudicS, Marin (trad., adapt.)

821.131.1

O Lucia Budicd, pentru ptezenta edifie

Editura AIUS, 2018Craiova, str. Pagcani w.9,200151Tel.: 0351 .467 .471e-mail: editura.aius(@gmail.comwww.aius.ro

ISBN 97 8-606-562-7 t5 -4

Emilio Salgari

SAI\DOKAN

SE IUTOARCE I.ALUPTA

Tbaducere, adaptare qi glosarde

Marin Budicl

timonier = marinarul care fine timonatoddi - sirop care prin fermentare se transform[ intre-o bdutu-

r[ alcoolici numit[ tuwaktomril = instrument indian de suflat pentru imblAnzirea qerpilortribord = partea din dreapta a unei nave (privind spre prori)trinchet (catargul) = catargul de la pror[; arborele mictuan uropa = nume dat oamenilor care nu aparlineau arhipela-

gului malaez de cdtre unii bdqtinaqitucan = pasS.re c[ldritoare din regiunile tropicale, cu ciocul ma-

re qi puternic qi cu penajul viu colorattuwak = biuturi alcoolici avAnd labazilsucul nucilor de cocos

Uudang = amestec de crustacee uscate cu peqti l6sa{i la soare ca

s5. fermenteze qi folosit ca hran5.uncaria gambir = specie de planti c[firitoare din regiunile tro-

picale ale Asiei de sud-est, recunoscuti pentru proprietXlile ei medi-cinale tonice qi astringente, folositi in combaterea diferitelor afecliuni

upas = arbora de Malaezia al cXrui latex toxic era folosit de indi-geni pentru otrS.virea sigelilor

Vvel5. = pAnzd de corabie care se leag[ de o vergi cu o parAmS. ca

sd asigure deplasarea unei nave sub acliunea vAntuluivelier = corabi€, navd cu pAnze (vele)vergi = bar5. fix[ sau mobill prinsd de catargul unei nave in

pozilie transversald. sau inclinati qi care serveqte la susfinerea velelorVisnu = formi a Divinitdlii supreme in religia hindusl, asociatd

conservirii qi protecliei, fhcAnd parte din trinitatea religioasi hindusl(Trimurti), alituri de Brahma (Creatorul) qi Siva (Distrug[torul).

CUPRINS

1. Asaltul fortirelei .......,..............5

2. Piralii dayaci 15

5. Un mort care invie......6. Misterele pddurilor virgine...,.... ...............52

7. Asaltul gavialibr ....................63

B. VAnarea malas-ului..9. Surpriza nocturn5....

....74B4

1 1. Reaparilia grecului .....,..

tZ.O fuglmiraculoasd .........71'7

13, Pegtera pitonilor ..............127

14. Asediul .......... 13915. intre foc gi pitoni..................... ...............74916. Malaezii la lupti...... .......... 15817. Satul &negritos. ..............L6618, Sergenfii instructori..1"9. Asaltul rinocerilor ...........183

20. Atacuri furioase...... ...."..... 19321,. Atacul Kaidanganului................. ..........20322. Retragerea pe Kini Balt .......................214

23.Pe Kini Balir.... ....................226

24. Altl cursi a grecului...... ........................239

25.Pe vArful sigetilor otivite....... ...........249

26.Lacul misterios... ..............259

27. Cucerirea capitalei. ..........270

Concluzie... ..........280

GLOSAR...... ..........28t

-288- -289-

r. Asaltul fortlrefei

Un fulger orbitor, care lis[ se vadl pentru cAteva mo-mente norii agitali impinqi de un vAnt foarte furios, ilumindgolful Malludu, unul dintre cele mai mari golfuri care sedeschid pe coasta de nord a insulei Borneo, dincolo de canalulBanguey. Urmd un tunet inspS.imAnt[tor care durh cAtevasecunde qi care p[ru o salvd trasd de douizeci de tunuri.

Noaptea coborAse de cffteva ore, o noapte foarte intu-necoas6, f[r[ stele qi fErX lun[, in care doar din cAnd in cAnd, laintervale foarte lungi, fulgerele luminau in jur.

Pirea c[ era pe punctul s[ izbucneascd unul din aceleteribile cicloane, care sunt atAt de temute de toli insularii dinmarile linuturi din Sonda; cu toate acestea, cAliva oameni,nepis[tori la furia vffntului, a tunete]or qi a imenselor revdr-sdri de ap[, vegheau sub pddurile intunecoase care inconjuraude jur-imprejur golful uriag.

CAnd un fulger sfAqia tenebrele, se zlreau umbre omenegtiindllAndu-se in mijlocul tufiqurilor, ca sd scruteze la acealumind cAt mai departe, iar cAnd bubuitul tunetului inceta inmijlocul norilor agitali, se auzeau goapte sub pldure:

- Tot nimic?- Nimic!...- Ce face Sambigliong?

- Nu s-a intors.- Se-l fi omorAt?

- Nu e un b[rbat care s[ se lase prins. Un bdtrAn malaez cael!...

- Tigrul din Malaezia va deveni nerXbdltor.- De ce? $tie bine c[ mai deweme sau mai tArziu il va

prinde pe cOinele ila de Nasumbata!... $i apoi s[ te increzi indayacii de uscat!... Sunt cei mai laqi dintre negritos.

O voce poruncitoare domin[ acea flec5.reald.

- T[cere!... Acoperili-vX patul carabinelor!

-5-

Un alt fulger foarte puternic sfAqie in acel moment tene-brele, lisdnd s[ scnnteieze timp de cAteva clipe sub frunzelegigantice levile numeroaselor carabine qi splendidul olel alparangurilor qi al kampilangurilor, at0rnate de centurile acelorbameni ascunqi in p[dure. incepuse si ploufi: dar nu era, totugi,o ploaie cu simple pic[turi care cldeau. Erau adevXrate jeturi deapl care, c5zAnd pe frunze, produceau un Zgomot asemXnhtorcu cele ale unei grindini mari.

Dintr-o dati, in mijlocul huruitului formidabil al furtunii,se auzi o voce seacd:

- Iath-m[, Tigrule din Malaezia!Un b5trdn malaez cu chipul ridat, imbrdcat intr-un sarong

simplu din bumbac roqu care ii strAngea qoldurile cXzAndu-ipdni la genunchi qi care linea in pumni o splendidX carabinlindian[ cu patul incrustat cu pl[cule de argint qi cu sidef, 1dq-nise pe neaqteptate dintr-un tufiq des.

- Sambigtlong!... exclamar[ citeva voci. in fine!...Un alt b[rbat se ivise, ieqind dintre tulpinile unei tufe de

piper silbatic.Jinea in mAnI o carabini englezeasc[ cu dou[ tevi iar la

brAu avea dou[ pistoale qi un iatagan scurt, pe minerul clruiastrilucea un diamant mare cAt o alunl.

- Era timpul s5 ajungi, Sambigliong! zise in timp ce iqi aranjape cap turbanul din mXtase galbend, ca sd nu i-l smulgX vAntui.

- Pldurea din fala noastrX este foarte deasX, Tigrule dinMalaezia, rlspunse bdtrAnul malaez, qi a trebuit sX inaintez cuextrem[ prudenlI. Tu qtii, stlpAne, c[ in fala acestor kotte aledayacilor se afl5 totdeauna gropi in care sunt plantate vArfuride sigeli otrdvite cu upcs.

- Ai vizut santinele pe palisadele weunei kotta?- Numai dou[.- CaU oameni crezi c[ apdrd satul?

- Nu mai mult de doui sute.

- Ai vlzut ceva tunuri?- Da, un mirim.- Tunurile astea de alam[ nu valoreaz[ mare lucru, rds-

punse Tigrul din Malaezia dupl o scurt[ tlcere. S[ aqtept[m sd

-6- -7 -

treacl uraganul. Va fi vai de el dac[ Nasumbata va incerca sIfugi ca sI ajungX la rajahul din Kini Bahi.

- Sd nu mai spun cI aq wea s[-l am in mAinile meleinainte sX ajungX aiciYanez qi Tremal-Naik.

- Vor ajunge in curAnd?- N*ar trebui sd fie departe, r[spunse Sandokan. Ia cu tine

dou[zeci de oameni qi pAndili in spatele kottei, in aqa fel incAtniciunul s[ nu scape in pidure. InhIlali-i pe to!i, fiindc[ suntmai mult ca sigur ci Nasumbata va fi primul care o va lua lasin[toasa.

- CAnd vei incepe atacul, stipdne?- Mai curAnd decAt crezi. Dar md ingrijoreazi un lucru...- Mirimul?- Nu, gropile, rflspunse Tigrul din Malaezia. Toli cei cinci-

zeci de oameni ai mei sunt desculli qi dac[ pun un picior pe os[geati inveninat[, nimic nu-i va salva. Upasul nu iarti qidagacii din pddure vor uza de asta, ba chiar vor abuza.

- Si construim punli mobile, stlpine.Sandokan, mai exact Tigrul din Malaezia, cum il numeau

locuitorii de pe coasta occidentali a imensei insule Borneo,flcu un gest de parcd ar fi zis: ,,La asta m-a gAndit deja; nu temai gAndi qi tu." Apoi ad[ugd:

- La postul t[u, bltrAne Sambigliong: nu cruli decdtfemeile qi copiii. Hai, ia-!i cei doulzeci de oameni qi las5-mideocamdatl singur. S[ aqtept[m ca ploaia asta s[ inceteze.

Dar in loc s[ se potoleasc5, uraganul creqtea inspdimAn-t[tor. Fulgerele orbitoare alternau cu tunetele formidabile gicu ripXitul ploii. ln rlstimpuri, cAte o rafalX de o for!5 imens[,care pirea s5. se ridice din apele golfului Malladu, se abdtea cumii de quier[turi asupra pldurii, cu urlete inspXimAnt[toare,despicAnd ramuri gi trunchiuri qi masacr6nd relele dese derotangs qi de calamus.

Malaezii rdmAneau nemiqcali, absolut impasibili sub acelpotop de apd. Nu aveau decAt o singurS, preocupare: s[ liniacoperite bine paturile carabinelor sub sarong-urile indoite inaqa fel incAt capsele lor sI nu se ude. Trecu un alt sfert de or5,timp in care tunetele, fulgerele qi rafalele se succedau fir[

intrerupere, rlvlqind pldurea, apcli un alt birbat ap[ru, grd-bindu-se spre locul in care se refugiase Tigrul din Malaezia.

- Stdpdne Sandokan, m-a trimis Sambigliong, ii zise.

- Sunt ia post oamenii lui?- Da, st[pAne. Au ficut un lan! in spatele kottei qi te asigur

ci nimeni nu va trece.- Nu era nevoie si mi anunle despre asta, r5.spunse

Sandokan, formidabila cipetenie a piralilor din Mompracem.- Am venit, totuqi, qi cu o alt[ qtire.

- Vorbeqte, Sapagar.* Printre tunete am auzit bubuituri care pireau sX fie

ficute de niqte tunuri.Sandokan se ridicd in prada unei vii agitalii.- De unde provenea bubuitul acela de artilerie? Dinkotta?- Nu, stXpAne, din golf.

- SI fi atacat oare qalupa noastrd cu motor? Mi se pareimposibil intr-o noapte ca asta.

- Stipdne, lovitura aceea trebuie s[ fi fost trasd de multmai departe.

* Sau cd Yanez gi Tremal-Naik au ajuns deja qi cX prinaceea salv[ voiau sX ne inqtiinleze?

- Nu pot sd qtiu, Tigrule din Malaezia.Sandokan reflect[ un moment, apoi zise:

- Ia cu tine doi oameni, nu mai mul1i, fiindc[ acum amtrupa destul de sublire, du-te pe plajl qi imbarcali-vd pe qalu-p[. L5sati, totuqi, prlos ancorate.

- $i dupi aceea, stXpdne?

- Cercetali golful qi daci vedeli un iaht oprit intr-un locoarecare, venili imediat qi*mi spuneli. M[ voi afla atunci inspatele kottei. Du-te, qi nu pierde wemea!

$i in timp ce malaezul pleca alergAnd, iqi scoase iataganulqi strigl:

- inainte, tigri din Mompracem!... Sambigliong ne agteap-t5 in spatele kottei...

Treizeci de oameni, pe jumltate goi, inarmali cu carabine qicu /criss-uri, acele teribile pumnale cu lama qerpuitoare, lungi demai mult de un picior qi care de obicei au virful otr[vit, precumqi cu pcranguri, s[bii foarte grele care se termin[ in forml de

-8- -9-

piclturi qi care dintr-o singur[ lovitur[ decapiteazi un taur,ldqnir[ din tufiquri, aranjAndu-se pe doui rnnduri.

- Carabinele voastre sunt inc[rcate? intrebl Sandokan.- Da, gefule.

- Sunt gata puntile mobile pentru qanluri?- Da, qefule.

- Inainte, qi aveti grij[ pe unde cilcali. Sambigliong m-aavertizat ci sunt s5geli otrSvite infipte in jurul kottei.

Cei treizeci de blrbali iqi incepur[ marqul in cea maiprofund[ liniqte, precedali de cXpetenia lor.

Continua s[ bubuie qi fulgerele incl nu incetaser[. Dar numai ploua. Cu toate acestea, din cAnd in cAnd, vdntul se stre-cura in imensa p[durea virgin5., urldnd sinistru qi smulgAndfrunzele, fructele gi ramurile.

Mica trupl inaintase timp de zece minute, strecurAndu-secu prudent[ dupfl un trunchi qi altul, apoi se auzi vocea qefului:

- Stali! Kotta este in fala noastre!... Fili gata de asalt!...Dayacii care locuiesc in marile plduri din Borneo iqi con-

struiesc satele lor fdr[ pretenlii, nu cum fac malaezii saujavanezii. Fiind aproape tot timpul in rlzboi cu unul sau cualtul dintre triburi, sau cu negritos de uscat, fiindci n-au altipreocupare decAt s[ ingroaqe coleclia lor de cranii omeneqti,defriqeazd in pldurea deasX un luminiq, mai mult sau maipulin intins qi, dup[ ce construiesc colibele, se gribesc sIridice palisade puternice care, in mod obiqnuit, au o inillimede trei sau patru metri.

Ca sd facd mai dificile surprizele, sap[ totuqi dou[ sau treigropi adAnci in care pun maldlre de ramuri spinoase,obstacole aproape de netrecut pentru oamenii care n-au obiq-nuinla s[ poarte incil1[minte. Mai mult, in anumite zone aleterenului infig vArfuri de s5geli otr5vite in suc de upcs. Acelefort5rele, fiindc5 intr-adevdr pot fi numite aqa, nu sunt delocuEor de cucerit.

- CAnd ridicali pun{ile, observati cu atenlie terenul, ziseSandokan. Ave{i bambus pentru c5ldrare?

- Da, cdpitane.

- Atunci, inainte!

Pun{ile, care m[surau patru metri lungirne qi doi l[1ime,fur[ aqezate pe pdmAnt qi treizeci de malaezi, acum fhr[ grijd,trecuri qi ultima por[iune, ajunserl fhri niciun pericol pAnI lagropi qi incepurd s[ inainteze in cea mai profundd liniqte.

Uraganul incetase. in regiunile ecuatoriale furtunile izbuc-nesc cu o violen!5 nemaipomenitd, dar sunt de foarte scurtdduratd. Dacd uraganele ar fi foarte rare, pldurile n-ar putea silreziste gi clldura le-ar pArjoli cu totul. Numai vAntul continuas[ urle pe sub arborii uriagi, acoperind in felul acesta zgomotuluEor fficut de malaezi in inaintarea lor.

Dup[ trecerea coloanei qi examinarea cu atenlie a terenului,cei treizeci de oameni duceau mai in fa![ punlile, avAnd nevoiede ele pentru traversarea gropilor. Zona care putea s[ ascundlslge!ile fu in felul acesta traversat5., fhrd ca santinelele, veghindpe palisadelekottei, sl-qi dea seama de ceva.

Prima groap[ se afla in fala malaezilor, destul de adAnc[,largi de trei metri qi plinX de ramuri spinoase. Vai deatacatorii care ar fi fost nevoili s-o treacl in picioarele goale!...in mod sigur, niciunul n-ar fi reuqit sI ajung[ sub palisade, inspatele clrora se mai aflau alte dou5. gropi.

- inainte cu punlile, porunci Sandokan, care avea ochiialintili asupra palisadelor. Nu faceli zgomot!...

Chiar in acel moment se auzi o voce foarte puternicl strigAnd:

- La arme!...Una dintre santinelele care vegheau pe palisade ii chema

pe luptXtorii dayacila apXrare.

- Nu vd miqcati! zise Sandokan. Aruncali-v[ la pdmdnt qipregdtili-v6 sh deschideli focul.

Obiqnuili cu lupta in pidure, malaezii ascultari imediat qise intinser[ pe punli. Dincolo de sat se auzeau oameni strigAndqi se vedeau scAnteind focuri de armi. La scurt timp duplaceea, cff[iva bdrbali inarmadi ctt cerbotane qi cu paranguriap[rurd pe culmea palisadelor, linind torfe in mAini.

intreb[rile qi rispunsuri]e se incruciqau.- Unde sunt?- Ascunqi in p[dure.- Nu te-ai inqelat?- Am auziLcAzdnd ceva in groapl.

- Mirimul e incXrcat?- Da.

- Trage o iovituri.CAliva oameni se repeziser[ spre un col! al kottei, unde se

indl;a un mic acoperiq, destinat in mod sigur si protejeze micapiesd de artilerie.

- LXsali-i in pace, susur[ Sandokan citre oamenii lui.Treceli in ordine.

Se scurseri cAteva momente, apoi un fulger sfdqie intune-ricul, urmat de o bubuitur[ destul de puternic[, care se reper-cut[ lung prin pddure. Mirimul deschisese focul.

De trei ori trase mirimul, slobozind ghiulelele lui de doudsau trei livre prin pldure, la diferite inflllimi, apoi focul fuintrerupt, fhrl weun rezultat apreciabil.

DAndu-qi seama c5. dayacii din kotfc nu aveau niciuninteres s[ facX risipi de munilie, Sandokan le porunci oame-nilor lui sd treaci. O duzin[ de malaezi traversarl groapa,ducAnd cu ei alte patru punti mobile.

Mirimul bubui pentru a patra oard qi ghiuleaua lui nu furisipit[, fiindcfl rctezd. pe jumdtate un ma]aez din ariergard[.Urlete infiorltoare r[sunard pe palisade.

- Venili!... inainte!... Puneli mdna pekampilanguri!- Inainte qi noi!... strig[ Sandokan. Ariergarda, foc!...

inainte cu punlile!...O salv[ formidabil[ de muschete rdspunse ]a comanda lui.

in timp ce malaezii din avangardi aruncau cu rapiditatepunlile mobile, grosul deschisese focul in direclia tunului, cas[-i constring5 pe tunari s[-l pdrlseasc[.

Carabinele indiene, arme excelente, de precizie, nu intAr-ziari sI fac[ micel printre artileriqti.

Sandokan, care se afla totdeauna in avangard[, trecurepede peste cele trei gropi acoperite cu punli mobile qi se vArisub palisade.

- E preg[tit fitilul? ii intrebd pe oamenii care il urmau.- Da, cipitane.- Puneli petarda aici! Peretele 5.sta de lemn se va prXbuqi

ca un castel de c54i.

-10- -LL-

Deqi atacali continuu de carabinele malaezilor, dayacii se

aplrau cu disperare, trdgAnd din cdnd in clnd salve de mirimqi de archebuze.

Aceqti locuitori silbatici ai desiqurilor din Borneo suntfoarte indrlzneli qi dispre{uiesc moartea. Nici micar tunurilenu-i insp[imAntd, fiind obiqnuili s[ ia cu asalt praos de coastd,care au pe ele daci nu tunuri, m[car bombarde mari.

Dup[ ce trecuri iar pun{ile, Sandokan qi malaezii iui se

afundar[ in pddure, aqteptdnd sX aib[ loc explozia. Crezind c[acei inamici misterioqi, insp[imAntali de primirea alrrt6, se

hotdrAser5 sX batl in retragere, dayacii incetarl s[ mai arunceslgeti qi s5 mai tragd cu mirimul.

- $efule, zise un malaez bdtrAn care purta cu mAndrie unporang foarte greu, apropiindu-se de Sandokan, crezi c[ vaceda palisada?

- Petarda va rupe scAndurile qi traversele la prima explo-zie, rlspunse Tigrul din Malaezia.

- Chiar s[ se afle inkotta Nasumbata?

- O s[-] vezi peste cAteva ore in mdinile mele. Spune-leoamenilor mei sd treacd imediat la asalt, dup[ explozie. E ade-vXrat c[ Sambigliong e preg[tit sh impiedice trecerea fugarilor.Ah!... Am uitat ceva. Oamenii mei mai au incd torle?

- Da, qefule.

- Uscate?

- Sper.

- S[ le aprindeli qi s[ dali foc colibe]or.- Aqa voi face.in aceeaqi clipd se atzi o explozie foarte violent[ qi o

flac[r[ se ridici de la baza palisadelor. Petarda explodase cu oviolen![ nemaipomenit[, rupAnd sc6ndurile groase qi traver-sele, aruncdndin aertrei sau patru luptltori dayaci.

Vocea lui Sandokan tun[ imediat:- La atac, tigri din Mompracem!Malaezii se repezir[ peste punli, rdsturnari intr-un iureg

irezistibil palisada dislocat[ de explozie qi nivilirh in kofta cupar ongurile qi kampilangurile in pumni, urlAnd insp[imAntdtor.

- Preda!i-v[!...

-L2- -1.3-

Aproape doulzeci de luptltori dayaci incercar[ s5.-i opreas-c[, in timp ce din colibe lAqneau, alergAnd qi urlAnd, femei qicopii, incercAnd s[ iasi pe uqile opuse qi sX se salveze in pldureacare inconjura mica fortS.reali.

Acei dayaci erau toli blrbali de staturd inalt[, de culoaregllbui-inchisI, impodobili cu brdldri din alaml qi din cupru, qiinarmali cu kapilang-uri din olel natural, un metal care nu segisea decAt in Borneo. Pentru apdrare purtau scuturi mari dinpiele de bivol sau de babirusa. Totuqi, voiau sX-i opreascd petigrii din Mompracem, pe formidabilii pirali din mlrile dinSonda. O luptl cumplitl se angaji cu lovituri de kampilang qide parang, in timp ce cAliva malaezi, prevlzuli cu torle, daufoc colibelor, pir[site acum de femei qi copii.

VdzAnd c[ puternicii lupt[tori dayaci rezistau cutenacitate atacurilor neincetate ale oamenilor s5i, Sandokanchem[ ariergarda, ocupatl cu ridicarea punlilor qi, duplcAteva focuri de carabinl, decise in avantaju] lui soarta luptei.

Dayacii cedar[ cimpul, luAnd-o la fug[ printre colibeleincendiate. Malaezii nu se ocupar[ cu urm[rirea lor, qtiind c5.

Sambigliong ii aqtepta la marginea pddurii cu un grup puterniccle tigri din Mompracem.

- Scotocili colibele care n-au fost inc[ incendiate, porunciSandokan, care inainta cu grij[, linAnd carabina preg[titl. ilvom scoate din ungherul lui pe cAinele de Nasumbala. Dacd alugit, va cddea in mAinile lui Sambigliong.

Malaezii nivdliserl pe ulilele fortlrelei luminate de fldcdriqi incepuseri si scotoceascfl cu febrilitate locuinlele. Pe neaS-tcptate rSsunl un strigdt:

- Iat[-]!... Fuge!...

- Cine? intrebard cAteva voci.* Nasumbata!...

- Pe el!... Pe el!... Prindeli-l!- E viu! tuni vocea lui Sandokan.Un b[rbat imbr[cat intr-un simplu padjon, adic[ un fel de

vcstrnAnt din bumbac care-i ajungea de la mijloc pAn[ lapicioare, se ivise pe neagteptate dintr-o colib5, linAnd in mAn[rrn Jristol mare cu leava foarte lung[ qi un knss cu lama6crpnitoare. Agil ca un tigru, trecu prin fala malaezilor din

avangard[ cu iuleala unei sXgeli, incercAnd sd ajungd la unadin porlile kottei, ca s[ se sa]veze in tufiquri. Sandokan il vizu.

- Toatl lumea se opreqte! Omul acesta este al meu, strigi.inlllase splendida lui carabind cu doul devi. Fugarul conti-

nua sX alerge prin piala central[ akottei, sdrind cAnd la dreap-ta, cdnd la stAnga, ca sI nu ofere malaezilor o !int[ sigur[.Risuni un foc de puqcl qi birbatul cdzu, ducAnd mdna lapiciorul stAng. Focul fusese tras de Tigrul din Malaezia.

Malaezii erau gata si se arunce asupra rlnitului, dar qefullor ii opri imediat cu un gest energic.

- Voi ocupali-v[ de dayaci, zise. N-au pdrlsit inc[ satul qis-ar putea intoarce la lupt[. Pe mine l5sali-md singur s5-mirezofv problemele cu el.

Sandokan se apropie de r[nit linAnd carabina intins[ spreel, gata sd tragd al doilea foc, in cazul in care ar fi opus orezistenld.

- AruncI pistolul qi kampilangul, ii zise. Acum eqti inmAinile mele qi nu-mi mai scapi.

La ameninlarea lui Sandokan, dayacul rXspunse cu unurlet de furie, apoi ridicl pistolul mare.

- Arunc[-l! repet[ clpetenia malaezilor. inc[ ili mai polisalva pielea!

- Nu m[ vei crula, rispunse rdnitul scrAqnind din dinli.- Asta depinde de r5spunsurile pe care mi le vei da.Dayacul ezitX o clipI, apoi aruncl departe arma.Sandokan desprinse de la centurl un fluier din aur qi

scoase o not[ stridentX. Trei sau patru malaezi, care jefuiaucolibele scdpate de incendiu, venir[ in fugd.

- Legafi-l pe acest om, bandajali-i piciorul r[nit cAt sepoafe de bine qi transportali-l la iocuinla c[peteniei satu]ui.

Iqi reinc[rcd liniqtit carabina qi se indrept[ spre palisadeleocupate de ap[ritorii kottei. Malaezii incepuser[ s[ tragi dinnou, hot[rf;li s[-i scoatd din vizuini sau s5-i constrdng[ sicapituleze.

$i de partea cealalt5 a zidului oamenii lui Sambigliongtrdgeau, ceva mai rar, focuri de armd.

- Aruncali armele qi v[ promit c[ vd cru! viala, strigic[petenia malaezilor chtre invinqi. Dac[ nu v[ predali voi arde

*14- -15-

kotta qi vi voi impuqca de la primul pAn[ la ultimul om. Celcare vd vorbeqte este Tigrul din Malaezia!

Auzind numele acela foarte cunoscut qi in acelaqi timp gifoarte temut pe toate coastele din Borneo de Nord, dayaciiaruncari kampilang urile, cerbotqnele qi krissurile.

- Luali-i prizonieri pe oamenii aceqtia, zise Sandokanmalaezilor. Vai de cel ce se va atinge de un singur fir de pdr dincapul lor! Lisali femeile qi copii liberi qi chemali-l aici peSambigliong cu trupa lui.

Iqi puse carabina in bandulierfl qi se indreptd spre colibacdpeteniei, murmurAnd:

* Acum sI fac socotelile cu tine, canalie de Nasumbata. Tevoi face s5 te treacd sudorile reci.

e. Pirafii d.ayaci

Coliba clpeteniei kottei se indlla in pia![, izolat[ cu totulde celelalte, qi nu se deosebea de ele decAt prin lXrgime qiinil1ime. Interiorul consta dintr-o singur[ camer[ circular[, cupodeaua acoperit[ de rogojini frumos vopsite in roz.

Mobila era foarte simpl[: vase din lut ars, carapace debroascl lestoasi marin5. qi dou[ paturi f[cute din straturi defrunze. Mai era, totuqi, un fel de raft, sprijinit de perete, ticsitcu cranii omeneqti, muzeul tribului.

Dayacii de uscat sunt toli mari vAnltori de capete, un motivfiind qi acela cd un tAndr iuptltor nu s-ar putea c[sltori fhrl slfac[ un dar de cel pulin doud cranii omeneqti tinerei sale sotii.C[ au apartinut unor femei nefericite surprinse in p[dure, unorfete sau chiar unor luptdtori, nu avea importan{X. Era de ajunsca acea coleclie si creascd cu altd pereche de cranii. Nimeni nuva cerceta cum le-a procurat tAn[ru] rlzboinic.

Nasumbata zdcea pe un strat de frunze, cu bratele strAnslegate la spate qi cu piciorul r5.nit infdqurat intr-o bucat5 depadjon, p[zit de patru malaezi.

Era un b[rbat sub treizeci de ani, cu forme armonioase qiviguroase in acelaqi timp, cu pielea aproape gdlbuie qi cutrlslturi foarte frumoase, dayaciifiind cei mai frumoqi blrbati