Parlea intei

1

O masiDe de scris mi a schinbat destiNrl. O Hispano Olivctti, de care m a desparlit sdpumani lal.nd sft,la unei vitriDe. P.ivind din prczenl, de pepaRpetul anilor scursi. e greu de c.czut cd o simplanalinaic poate intr adever sa s{:himbc cxrrsul uneivieti, dinamiiand iD doar patru zile toate planunlcl.,,ui' ppnl,'r ., lrF,','rr'. Dd. '\" d rn-r. \ rJmputut face Dimic .a s:l nnpiedic asla.

In realitate, pe atun.i ,rici rN aveaD proiecte pre.1nai. Do:rr visud merunte. aproapc casnice. potriviie cu locul si timpLrl iD care inri fuscse dai sa,,ni, ': pl 'nun nF r ror l,o\rbil, . ld .no.m.li" ir,zilele acelca, lumea mea se ,otea molcom iD jurul' Jiorud p,p/Fn,e p , dr' l rpoedmsrgJ,p\,'.pr'.dtoare. Mama fusesc mereu cea mai sfatornn:a dnlire.1e. Era ctoitoreasa. calfar intr-un atelier cu.licntednr l mea bund. A\ra ea?erientA ti bun gust. darD a lirst nici.aod mai muli decat o clsatoreasa sah-datd. o muncitoa.e aidona at:itor altora. care. zcceo.e pe zi. i$i distrugea unghiile ni ochii cronrd si

'Dsand, proband Sj moditicand vesrniDte clestinatc

,,nor trupuri diferite de al ej 9i unor privin ce arareori se opreau asupra ei. Pe atunci stiam toarte putin' i \Prc rdro AfrnlPF nimic \r-rdproni/cInl.ind de mine, dar n( ma sinchiscam de el. Ni.iodata,r donsem sa allu ceva despre el pana cand, pe laopi sau lroua ani, mama imi daduse (aicva infornratii hannrte. Ca avca o alti fanilie ti nu putealocui c! noi Mi anr tnsusil acele date tu graba si

7

lipsa de apctii.,,.arc. nr a.el aiun al Pastehri.nrghileanr ullituele lingurj din suPa dt Irost pe ca'eo aveaD nl l.lt.; viata acchri strinr era 1nf]rrit mai

eiIt, ri \Jr,r. dA "' jo ,,,,lp dir, ptJrd p',Lli,M-.mrrJ:t rl rr, I 'rJ Jn'rhrr '4ll r"rl rn 'arP

Pastok Imperiol s-a maritat cu Gallo, Jorge Negrete?s a nAscut ilr Mexic. iar l. Europa aPtmea sieaua a

hPlk.PdlP To, mdi ituPlc u -1se auda dii departarc iobele primului nlare rbzboj,nr calenelele din Madnd se cilcau El Debale si ElHer@lda iar Chelito3 s.otea berbatii din mnrti dandcu neob.azare dh sold0ri in ntmul clpletelor de Pescena. intreo amanta ii alta, regelc Alfonso al)CU-1ea4rzLrlisr -i--. t on.enpd J, n,tJ lir.a lPsllrmJ llfruntea guvernuhri e.a libenlul Ca alejas5, nlcaPabil

2

L

5.

Dansatoeea, .anLhrcala si actrila sPdiolA PastoraRoJ^\ Moni...unuv utJ ' u numcl' 'lF Pd l.r

' lrnpFno

(1a89-19?9), a losi una dintre ele dai sttdlucile liguriale cantecului $i dansului llamenco ditr prima jumitatp a se.olului )9. Sorul ei a fost toeadorul Rafaelc6mez o.iega (1882 1960). porclli,.el Callo" (Co.osul).membru d unei .elebre familii de lorcadori sPdioli,foarte populd pentru darul imprcvizaiiei.C6nteEtul si actorulmen(nJorge Negrete ll9ll 1953)est€ blne enoscut pentru interpreta.ea uno. SlagAreca Ag,,ldlis@, m te reles, Ctun Casirc si Si Adeha s?

Consuelo Portela llAA5 1959), cDnoscute cu num€lede Ch€lilo, a tost una dintrc pnmele interPreie sPdlole ale genulut picaresc, indrdael 5i .htar scddalos.in cels mai @ri vadeteun din ep@a: ea a intrcdusrumba in ldea cupletului.Ftu postm .rl .egelui Alfonso al l.II lea.

^lfone al XII iea

(ia86 l94l) a fost rcge (1486 l93l) si s a cesatorlt(1906) cu l,ictoria Itugenia de Battenberg, nepoataregelui Eduard al vll lea aI An€liei. DuPd victoriarepublicanllor in alegerile din r 93 1 , a Ptuaslt spania.Drn exil, I a spnjinrl pp l €n.n, idr rnainrc Jc d mLria abdicat in faw ea iiului siu,Jum, latal actualu_lui rege al spmiei, Juan Carlos.O6ul politic Josa Canaleja M6ndez (1at4 I 9 I 2) aPartinea celei rsl prcgresiste anpi a Partidului Libe.al,pe cffi dota s o demo.mtizd si s o ndicaliz4.

sa p.cvada ca, peste dod uD an. Lln aidhisl qceniriciLvea sa-l ucidA. tregaDdu i doui gloante in cap pe.and cauta noutdti in libriria San Martin.

Crcsteam tutr-un mediu feri.it cu Doderatie,nai curand sarac, clai lard mati lipsuri si trushari.Locuiam pe o sihdl ingusta dirltr L r cadier sei€ctil Madridului, lang:l piata Paja, la doi paii dc PalatulI{egal. ta o anmcatura de bdt de zaraa contnlua din.entrul omsdui, triiam printre rufe puse la uscat.ir) miros de le9ie, prinlre vocile vecinelor ii catcva|isici ce handaveau la soae. llrmam o scoala rudi,

enhra. care funcliom intr-uD mezanir din apropi'ere: pe bancile ei, cor.eputc peDtru doi. slateam catepatru copii. certandu ne 9i iDghiontindu ne ca saspurem pe de rost $i cai ne lineau bojocii CAnleculptntu.lui $i tabla inmulurii. Acoto am inveFt citituliji scrisul. cele patru operatii si numele raurilor cetrmzdau haila gelbuie de pe perete. La doisprezece

'rtr, m.Jm I'chFiar edD.arin .i ih ilrfdr ! Fnr.a rn.telierul unde lucra mna. O soarta foarie obisnuita.

Din salorlul doriei Manuela Godina, patroananramei. ieFau de de.€r)ii vesminte confectionate cutneiestrie. exceleot croite si cusute, vestite ilr totMadridul. Costumc de zi, rochii de cocteil, paltoaneri cape purtal€ de doamne distinse la plimbari peIrasco de ta Castellana. la Hipo.lrom si in Puerta deFliefto. cA l beau ceai la Sakrska ori se duceau lalitu.ghie, ca sa epateze. Dai a trecut ceva vremet);ina am pelruns tainele croitoriei. l,a inceput, amlost tetita buna la toate diD atelier: rascoleam man-lalul in vasele cu jerahc pentru i.cakit si mstuEmtxrti.ele cl€ pe dutumea, incingeam fia.ele de celcatIr foc Si fugeam cat ma tiDeau pjcioa.ele sa cumpar,,1t1si nast ri din piala Pontejos. Apoi mi au.lat sa,tuc la casele protipendadei moclele recent iermiDate,l,r'se in saci rnari din paiza inchise ia culoaie: activitatea mea firvorita. cel mai marc amuzament la

A fost mtntstru, pftsedinte ol Congresului DeputaUlor(1905 l9O6J $t al Co.siltului de Minigtri {l9lO 1912}.A fost sasimt la Madrld de catE un @htst. moarteasa aceler6nd drcaderea reeimrnui Lnpus de Restau€tie.

inceput de cariera. Am cunoscut portarii $i goferiicelor mai stralucite resedinte. subretele. menajerele$i m.riordonlii ceior mai instarite iamilii. l-€-am pri-vit. aproape lara sa fiu zarita. pe cele mai ralinatedoamrle. pe fiicele 9i sotii lor. Ca martor mut, amintrat in case burgheze. in mici palate aristocratice$i in apartamente somptlroase din edificii cu traditie.Uneori, nu treceam de uqa din dos: o slujnica primearochia aduse; alteori, me pofteau in dressinguri.strabateam coridoare $i intrezaream saloane, priveam cu nesat covoare. lampadare, draperii de cati-fea Fi piane cu coada, la care se canta sau nu,9iimi spuneam cA ar fi fost ciudat sa traiesc intr-unasemenea univers.

Zilele mi se scurgeau linistit in cele doua lumi, cacieram aproape streina de incongruenta lor. Parcurgeamcu aceeagi naturalete si strAzile late. jalonate decarete in mers si porti mari. si labirintul nebunescal ulilelor intortocheate din cartierul meu. pline mereude baltoace. gunoaie, strigetele vanzatorilor Si latra-tul ascutit al cainilor flamanzi; pe ulitele acelea, totierau foarie grebiti si, cand se striga ,,atentie, vineapa'. se puneau iute la adapost, ca sa nu-i ploua custropi de urina. Meqtequgari, mici negustori, func-tionari si muncitori cu ziua recent sositi in capitaleumpleau casele de inchiriat, ddnd cartierului un aerpopular. Multi dintre ei abia daca ieseau de acolo,$i doar in cazuri de lorla majore: mama 9i cu mine.in schimb, plecam grabite in zorii zilei spre StradaZurbano gi ne apucam fara nici o intarziere de muncain atelierul doiei Manuela.

l,a doi ani dupa ce am inceput sa muncesc, mamaqi dona Manuela au hotdrat ca sosise vremea sainvat sa cos. La paisprezece ani. am inceput cu ceera mai simplu: bride, surfilat. inseilat ugor. Auurmat butoniere. tighele. tivuri. Stateam qi lucrampe scaune mici de rachitd, aplecate peste tabliile delemn de pe genunchi; pe ele tineam lucrul. DoiaManuela se ocupa de cliente, croia, proba, rectifica.Mama lua masllri si facea restul: cosea tot ce eramai delicat, impaftea treburile. controla realizarealor, impunand ritm 9i disciplina micului batalion de

10

sase croitorese mature, patru sau cinci mai tineresi caleva u.enice guralive, care aveau mereu maimult chel de ras si barfa decat de truda adevarata.Unele au ajuns bune croitorese, altele n-au fost instare si au continuat se face treburile cel mai pritinplecute. Cand una pleca, alia ii lua locul in odaiamereu in dezordine, care nu se potrivea nici cusenina opulenta a fatadei. nici cu sobrietatea salonului luminos unde aveau acces doar clientele. Doarcle, dona Manuela si mama se puteau bucura delapetul lui de culoarea sofranului; doar ele puteausa se apropie de mobilele de mahon si sa calce pedugumeaua de stejar pe care noi, cele mai tinere, olustruiam cu carpe de bumbac. Doar ele se bucurau(lin cand in caDd de razele de soare ce intrau princele patru balcoane inalte care dadeau in strada.l{estul trupei stateam mereu in ariergarda, in acelgineceu, de gheate iarna si de foc vara, care erairtelierul cenusiu din spatele casei, cu doar doualcrestruici ce dadeau spre un patio intunecos siunde ceasurile treceau ca aerul intre catrenele pe, rrre le fredonam si tacanitul foarfecelor.

Am invatat la iuteala. Aveam degete indemana-lice, care s-au adaptat imediat la conturul acelor si, ontactul cu panzeturile. La masuri, piese si volume_lr)altimea bustului peste sani, perimetrul acestuia.llr)gimea piciorului. Rascroiala, manseta, bie. l,asirisprezece ani, am invatat sa disting tesaturile, la',iLptesprezece. sa le apreciez calitaule si sa le esti-tlr(z potentialul. Crepdesin, muselina de matase,voal Georgette, broderie. Lunile treceau ca pe o roata:liiirmna faceam paltoane din postavuri fine gi coslume de primdvara, primavara coseam rochii de voalt,, ntru vacantele cantabrice, lungi Fi straine, din t-a( o( ha si El Sardinero. Arn implinit optsprezece ani,.rlx)i nouesprezece. Putin cate putin, am deprins, roittrl si confectionatul celor mai delicate parti. Amrrvr-ltat sa montez gulere si revere, sd prevad lungimi''r si'r anticipez flnisaje. lmi plecea $i samram tot ceLr' ( irm. Doia Manuela si mama imi cereau uneorit,.ll( r'ca, incepeau sa aibe incredere in mine. ,,Fata.ll( rnana si ochi, Dolores". spunea doia Manuela.

1l

"It buna, dar va fi $i mai bune daca se va rupe denoi. Mai buna ca tine, de cum ai s-o scapi din ochi.'Dar mama iei vedea de treaba ei. de parca n-o auzea.Nlci eu nu ridicam privirile de pe tablie, prefacandu-maca nu auzisem nimic. Dar pe ascuns o priveam pemama cu coada ochiului sj vedeam cum pe buzeleimpestrilate cu bolduri i se itea un suras usor.

Anii ai viata iqi urmau cursul. Moda se schimba'iar truda din atelier i se supunea. DuPa razboi, inEuropa sosisera liniile drepte, se terminase cu cor-setele, iar picioarele incepusera sa se arate fara urmade sfiala. Cu toate acestea, la sfarqitul anilor'2O'taliile rochiilor au revenit la locul lor natural, fusteles-au lungit $i pudoarea s-a impus iar in materie demangete. decolteuri 9i intentii. Am intrat intr-un noudeceniu $i au aparut noi schimbari. Toate odata, peneagteptate, aproape de-a valma. Am implinit doua-zeci de ani, s-a proclamat Republicat 9i l-am cunos-cut pe lgnacio. intr-o duminica de septembrie, laBombilla, la un bal plin de zarva, de ucenice, stu-denti progti Qi soldati in permisie. M-a invitat la dans9i m-a facut sa rad. Doua saptamani mai tarziu' aminceput sa facem planuri de nunta.

Cine era lgnacio 9i ce insemna pentru mine?Barbatul vietii mele, imi ziceam pe atunci. BaiatulliniSut pe care il credeam menit sa fie un tati bunpentru copiii mei. Eram h varsta cand fetele camine, aproape fara meserie 9i salariu, nu aveauprea mult€ optiuni in afara casatoriei. Soarta mamei,care ma crescuse singura, muncind din zori pane-noapte, nu mi se paruse nicicand de invidiat.Ignacio gasisem candidatul potrivit pentru a nuurma exemplul; cu el imi puteam petrece restulvietii adulte fara sa ma degtePt dimineatA de dimt-neata cu gustul singuretatii pe buze. Nu maspre el o pasiune devastatoare, ci afectiunea9i siguranta ca, hnga el, zilele aveau sa-mifara necazuri 9i stridente, cu delicata moliciuneunei perne.

L A doua RepubUce spanlola, hstaurata in urmagertlor de dupa abdlcarea lul Alfonso al xll-lea ( I 93

l3

Credeam ce lgnacio Montes va fi stipdnul bra-(rlui pe care ma puteam sprijini intr-o mie Si unatk. plimbiri, prezenta apropiate ce-mi va oferi sigu-rilllla Si adapost pe vecie. Era cu doi ani mai mare( ir rnine, slab, afabil, pe cat de facil, pe atat delilndru. Era destul de inalt si nu era gras, aveanraniere alese si o inima in care puterea de a mallrbi parea sa creasca ceas de ceas. Fiul unei vaduve(lln Castilia cu paralele bine numarate sub saltea:( lriria$ cu intermitente in pensiuni de mana a doua:irspirant cu iluzii la statutul de profesionist al biro-( r'.rtiei Fi etern candidat la orice minister capabils.l-i promita un salariu pe viata. Rezboi, Relatia cugrrvernul. Finante. Un vis de trei mii de pesete peirrr, doui sute patruzeci si una pe luna: un salariullx pentru totdeauna, pentru a-Si dedica tot restulzll<:lor blAndei lumi de negocieri, anticamere, suga-llve, hartie de impachetat, timbre Si calimari. Pe elerc-am planificat viitorul: ne-am bazat pe calmul(lcsavareit al functionarilor care, concurs dupa con-( rrrs, refuzau cu obstinatie sa-l admita pe Ignaciol'(' statul lor de funcfii. El staruia fara se se descu-rrrJeze. ln febrr.rarie candida la Justitie, in iunie laAgricultura, luAnd-o mereu de la capat.

Intre timp, neputand sa-Si permite distractii cos-llsitoare, dar nespus de dornic sa ma faca fericita,lArracio me rasfah cat ii permitea umilul qi preasAracul lui buzunar; o cuue de carton cu viermi delnatase gi frurze de dud, castane coapte Fi promi-sirrnile unei iubiri eterne, pe iarba sub viaduct.Ascultam impreuna fanfara ce canta in chiogcul dinl'rrrcul de Vest ei vasleam in barcile din Parcul Retirolr diminetile insorite de duminice. Nu exista petre-r.lrre campeneasca cu scranciobe si fla$nete la care1i1 r)u mergem, nici polci pe care se nu le dansam|u precizia unui ceas. Cate dupa-amiezi am petrecutlr Vistillas, cate filme am vazut in cinematografe de(rrrtier de o peseta si jumetate biletul! Braga deVirlencia era pentru noi un lux, iar taxiul, un miraj.( lriar daca necopleeitoare, tandretii lui lgFacio iilll)sea, totugi, un tel. Eram pentru el cerul cu stelele,rtll mai fmmoasa, cea mai buna. Parul, fata, ochii

mei. Mainile, gura, vocea mea. Eram pentru el cul-mea, sursa bucuriei lui. Il ascultam, il faceam prostsi me lAsam iubita.

Dar in acea vreme, viata din atelier i9i schimbaseritmul. Era tot mai grea 9i mai nesigura. A douaRepublica zdruncina confortabila prosperitate a i

medlulul din care proveneau clientele. Madridul seconvulsiona frenetic, la orice colt de strada simteaitensiuni politice. Cei de familie buna i9i prelungeau l

la tnfinit vacan[ele de vara din nordul tarit, dornicise stea departe de capitala nelinigtita 9i rebeh, inale carei piete publice se anunta in gura mare ziarul

I

Mundo Obrerot , in timp ce proletarii zdrentarosi dinafara oragului ajungeau fera sfiala chiar pana in

]

Puerta del Sol. Marile maslni particulare erau tot mai ,

rare pe strazi, petrecerile opulente, tot mai putine.indoliate, doamnele in varste se mgau pentru cade- l

rea rapida a lui Azaia2, iar cand se aprindeau feli-narele cu gaz. zgomotul gloantelor devenise cotidian.

I

Anarhigtii dideau foc bisericilor. falangistii se fudu-leau cu pistoalele scoase din toc. Tot mai frecvent,aristocratii gi marii burghezi iFi acopereau mobilelecu cearsafuri, concediau slujitorii, puneau zavoare l

la obloane ei plecau in graba mare in strainatate,trecand frontiera fere nici un risc, cu bijuterii, spaime

,

9i bancnote, ducdnd dorul regelui in exil oi al Spaniei I

obediente ce nu avea sa revina prea curAnd. 1

in casa de moda a dof,ei Manuela intrau tot mai l

putine doamne. aveam tot mai pulin de lucru 9i]ie9eau tot mai putine comenzi. Au fost concediate ianevoie. cu pipeta parca, mai inlai ucenicele, apoilrestul croitoreselor, iar in cele din urma am ramasl

I

t. Zl..,.rt p.ruar.,t,rt Comunist din Spania. I

2. Alocat. om polidc $l scriitor, Manuel Azana Diaz (l 880- |l94O) a creat partldul Acliunea Republlcana, A fostlrntntstru de Razboi in guvemul plovlzoriu al Republicii, Iapoi prim-ministru. Partidul sau, devenit St5nga Repu- |bltcana, s-a sttuat in fiuntea Frontulul Popular lalalegerile din 1936. iar el a preluat din nou sefla guve-r- |nului. A fost pre$edintele Republtcil (1936-1939). Inlurma demisiei, s-a autoeJdlat in FranLa.

It4l

doar patroana, mama 9i cu mine. Dupa ce am ter-minat ultima rochie a marchizei de Entrelagos qine-am petrecut urmetoarele sase zile ascult6.nd radi-oul, cu mainile una peste alta, fara ca la u$a sasune vreun suflet, doia Manuela ne-a anuntat, prin-tre suspine, ca nu-i mai ramanea decat sa incbidaafacerea.

Dar, in agitatia acelor vremurl, cand certurilepolitice faceau sa se cutremure fotoliile teatrelor, iarguvernele durau doar cat sa spui de trei ori TatalNostru, abia de-am putut se plangem tot ce pierdu-serem. Dupa trei septamani de inactivitate fortata,Ignacio Qi-a facut intrarea cu un buchet de violete$l ne-a anuntat ca in sfarsit cagtigase concursul.Proiectul micii noastre nunti a pus capat incerutu-dinii, $i am planificat evenimentul pe masa de croit.Cu toate ca in noua ambiante instaurata de Republicase purtau casatoriile civile, mama, in al carei sufletoonvietuiau faia sa se incomodeze conditia ei mono-parentale, spiritul catolic de fier 9i nostalgica lola-Ittate fata de monarhia ir aturata, ne-a incurajat sel.rcem casatoria religtoasa in biserica Sfantul Andrei(lln vecinatate. Ignacio qi cu mine am acceptat, caciD-am fi putut-o refuza decat rasturnand ierarhiavointei cu care ea imi indeplinea toate dorintele, iarcu pe ale ei, fara nici o discutie. Nu aveam, de altfel,r)ici un motiv serios ca s-o refuz: iluziile pe care mil(: faceam despre celebrarea casatoriei erau modeste...rl totuna erau pentru mine altarul cu preot in sutanarll salonul prezidat de un steag tricolor.

Ne-am dus deci sa stabilim data cu acela$i parohcare, in urma cu douezeci Si patru de ani, in ziua dell lunie Si urmand lista sfintilor, imi pusese numele(lc Sira. Sabiniana, Victorina, Gaudencia, Heracliail Fortunata fusesera celelalte optiuni in consonantAcrr sfin(ii zilei.

"Sira. pAiinte, puneti-i doar numele de Sira, cac scurt, cel putin", hotarase mama, in solitara-inlaternitate. Si Sira am ramas.

Urmau sa ia parte la nunta familia Fi cativa pri-rlcnl- Bunicul, fara picioare, cu mintea dusa, cullupul $i sufletul mutlate in rdzboiul din Filiptne,

15